CONCEPTUL DE LITERATURĂ

PENTRU COPII
 Delimitări conceptuale:
Literatura pentru copii este o componentă
importantă a literaturii naţionale: include
totalitatea operelor care, prin
profunzimea mesajului, gradul de
accesibilitate şi nivelul realizării
artistice, intră în sfera de interese a
micilor cititori.
 Particularităţile literaturii destinate pentru
cei mici sunt impuse de:
• Gradul dezvoltării psihice a copiilor
(gândire, limbaj,imaginaţie,
emoţii,sentimente estetice sau morale);
• Sfera de interes, trebuinţe şi preocupări
ale copiilor;
• Posibilităţile de identificare şi de
înţelegere a mesajului artistic.
 Trăsăturile literaturii pentru copii
Dintre trăsăturile caracteristice ale unei
opere literare, multe sunt identificabile şi în
cazul literaturii pentru copii:
• Caracterul informativ (cognitiv) –
comunicarea unor informaţii artistice
organizate într-un mod specific şi
transmise printr-un cod specific acestei
literaturi;
• Expresivitatea – valorificarea potenţialului
estetic al limbii;
• Caracterul formativ – educarea în spiritul unor
virtuţi morale alese: cinste, demnitate, adevăr,
curaj, bunătate,empatie, compasiune, etc;
• Interferenţa categoriilor estetice şi
extraestetice: frumosul, urâtul, grandiosul,
miniaturalul, duiosul cu binele, cu răul, cu
dreptatea, cu minciuna, cu munca, cu umanism.
 Conflicte şi personaje
• Primele opere literare cu care copilul intră în
contact sunt basmele populare, în care
conflictul central polarizează personajele: ele
devin simboluri ale binelui şi ale răului;
• Personajele acestea sunt antropomorfizate: au
trăsături umane, ceea ce facilitează înţelegerea
raporturilor umane.
• Astfel, copilul “poate realiza o binevenită
dedublare a sa atunci, când se recunoaşte în
altul... el îşi află un alterego multiplicat în
fiecare personaj cu care simpatizează: copil,
zână, prinţ, iepure, gândăcel, etc.”(Bianca
Bratu)
• Limbajul specific, personajele exponenţiale,
epicul dens, conflictul împins până la suspans şi
senzaţional, deznodământul fericit sunt
modalităţi de oglindire a vieţii reale prin
transfigurare artistică.
• Valorificarea comicului prin umor,
ironie, satiră sau grotesc, aduce în prim-
plan diferite tipuri de comportamente
umane: astfel, literatura pentru copii
contribuie la modelarea profilului moral al
micilor cititori, la formarea interesului
pentru lectură şi perfecţiune.
• Interferenţa dintre epic, liric şi dramatic
potenţează receptivitatea micului cititor.
• În prima fază, copilul este atras doar de
desfăşurarea epică a evenimentelor
(expoziţiune, intrigă, dezvoltarea acţiunii, punctul
culminant, deznodământ);
• Treptat el devine sensibil la “expresiile
frumoase”: epitet, comparaţie, personificare,
metaforă, hiperbolă dintr-o creaţie lirică, el
devine sensibil la receptarea limbajului artistic;
• Preocuparea dascălilor în vederea citirii
şi a pasajelor descritive trebuie să fie
permanentă: copiii au tendinţa “de a sări”
peste aceste pagini: sesizarea de către
copii a jocului de umbre şi lumini,
susurul izvoarelor, freamătul codrului,
etc. constituie modalităţi de cultivare a
simţului estetic, de sensibilizare în faţa
frumuseţilor naturii.
• Limba şi stilul oricărei opere trebuie să
se caracterizeze prin corectitudine,
claritate, concizie, simplitate,
expresivitate: toate aceste particularităţi
stilistice facilitează înţelegerea textului
literar.
 Valoarea instructiv-educativă şi
formativă a literaturii pentru copii
Literatura, ca artă a cuvântului, prin
intermediul căreia realitatea este
transfigurată artistic în toată complexitatea
ei, oferă copilului un întreg univers de
gândire şi sentimente, de aspiraţii şi de
idealuri. Astfel, literatura pentru copii
contribuie la:
• Formarea şi modelarea caracterelor;
• Deprinderea copiilor cu normele de
comportament civilizat;
• Cultivarea sentimentelor morale;
• Cultivarea simţului estetic;
• Cultivarea respectului pentru muncă;
• Rolul dascălilor:
Copilul trebuie permanent îndrumat, orientat
spre un evantai variat de cărţi atractive şi
instructive, de la basm la povestire, schiţă
sau nuvelă, de la legendă la poezie
patriotică, de la fabulă la călătoriile
extraordinare, la romanele ştiinţifico-
fantastice, etc.
Din această cauză, trebuie cunoscute
treptele de dezvoltare psihică a
copilului: este mare distanţă de la cărţile
cu ilustraţii până la cărţi cu poezie şi/sau
proză;
În clasele I – II: gândirea este concret-
intuitivă;
În clasele III-IV: gândirea începe să fie
capabilă de generalizări şi abstractizări.