PATOLOGIA INFECȚIOASĂ

A SISTEMULUI NERVOS
 Simptomatologie comuna

• Febra
• Examen LCR
• Cefalee
• Alterarea starii de • Examinare
constienta ± imagistica:
• Convulsii CT, RMN
• Deficit neurologic focal
NEUROINFECTIILE

• Definitie – sunt infecţii ale SNC (sistemul nervos

central)

• MENINGITE
-Infectii ale leptomeningele (piamater şi arahnoida)
• ENCEFALITE
- infectii ale creierului în sine ca şi o consecinţă a unei
infecţii virale acute ale creierului (aproape întotdeauna
coexistă şi inflamaţie sau infecţie meningeală
NEUROINFECTIILE
• CEREBRITĂ

-infecţia bacteriană difuză a creierului şi poate

complica o meningită bacteriană şi un abces
cerebral.
- dacă există o extensie către măduva spinării se
numesc ENCEFALO-MIELITE
 NEUROINFECTII
-Bacteriene si non – bacteriene (virale, parazitare,
fungice)

MENINGITA BACTERIANA
- Primitiva
- Secundara:- unui proces de vecinatate (otita, sinuzita)
- focar infectios la distanta
- solutii de discontinuitate a durei mater
- insamantare hematogena directa de la o
sursa de infecţie
Germenii cei mai frecventi: meningococ, pneumococ,
H. influenzae, anaerobi, Gram negativi (rar)
MENINGITA BACTERIANA

ACUTA 1. arahnoidita pura => sindrom meningeal cu cefalee,

fotofobie, redoare ceafa, semne pozitive de iritaţie meningee
Ulterior apar mediatorii inflamaţiei cu alterarea parenchimului
submeningial =>
2. encefalopatia subpiala = stare epileptica, delir, deficit
variabil paretic si de sensibilitate, coma
       3. afectarea inflamatorie/vasculara a rădăcinilor nervilor
cranieni
4. tromboze venoase meningeale
      5. epidurita, plexita coroidala → unii bolnavi pot dezvolta
hidrocefalie
Aceste mecanisme (1-5) → edem masiv cu hernierea ţesutului
cerebral

SUBACUTA cu vindecare sau cronicizare

CRONICA
1.     - hidrocefalie hipertensiva -> normotensiva
2.     - infiltrare subdurala (sindrom HIC si tablou infecţios)
3.     - infarcte extensive arteriale si venoase
Fara tratament → moarte. Uneori vindecare cu sechele:
1. fibroza meningeala (arahnoidita opto-chiasmatica,
meningomielita)
2. meningoencefalita cronica cu hidrocefalie
3. hidrocefalia persistenta a copilului
Meningita TBC
- insamantarea nu e la nivelul meningelui ci in cortex =>
fenomene de vecinătate prin intermediul piamater
- Ex. LCR obligatoriu (clar, paucibacilar, infiltratul
inflamator slab intens, rar 400 leucocite/ mm 3 (! la
debut crescute PMN, ulterior predominanta limfo-
monocitara), proteinorahie (fibrinogen crescut),
glicorahia – scăzuta (nu patognomonic, diagnostic
diferenţial; apare si-n metastazele din limfoame,
carcinoame), bacilul Koch – greu de pus in evidenta,
cloruri scazute
 CT scan of thickening meninges
CT demonstrates contrast enhancement of thickening meninges and multiple
intraparenchymal enhancing lesions.
• Insamantarea pe mediu de cultura se face direct
cu LCR recoltat ! in salon
• Lowenstein -> aştept 40 zile sau PCR -> Ag

• diagnosticul se bazează pe:

• Tabloul clinic
• Subfebrilitate
• cefalee persistenta
• sindrom meningeal
• vezica neurogena -> retenţie acuta
• tablou consumptiv
Paraclinic
– LCR -> glicorahia se compara cu glicemia pacientului
normal = 65% Glicemie
-> reacţia Pandi = reacţia Rivalta pentru proteinorahie
- FO

Tuberculom nevraxial
  - trebuie căutat TBC pulmonar
- semne neurologice de focar, HIC, uneori reacţie
inflamatorie meningee
      - CT, RMN
 
Meningomielita tuberculoasa
       - meningoradiculita (rădăcina nv spinali)
       - compresie medulara secundara Morb Pott
- paraclinic – Rx pulmonara, LCR, CT
 
Tratament – 3 tuberculostatice ! trec BHE => vindecare
-> Hidralazina, Rifampicina, Pirazinamida
 Intracranial tuberculoma: Caseating granuloma (4)
T1-weighted axial imaging following intravenous Gadolinium contrast shows lobulated
ring-enhancing lesions with central non-enhancing areas corresponding to Caseating
necrosis.
Sifilis
   - determinările neurologice pot apare in orice stadiu
- insam. hematogena => iniţial meningita -> după 90 zile se
remite spontan
=> interval variabil luni -> ani
Neurosifilis – precoce 2 ani
– tardiv peste 2 ani
 
Treponema stabileste un echilibru cu tesutul inconjurator, dar
determina modificări cronice vasculare astfel incat in
sifilisul secundar (activ/latent – precoce sau tardiv) apare
sifilisul meningovascular
 
Afectarea vasculara e de tip microangiopatic -> clinic se
manifesta prin AVC; nu sunt afectate caile lungi ci ale
nervilor cranieni (frecvent III)

Uneori sunt afectate vase de calibru mare si apar leziuni de tip

ischemic medular
 
 CT of meningovascular syphilis
Brain CT showing an enhancing right middle cerebral artery territory stroke in a patient
with meningovascular syphilis.
 Alte forme de neurosifilis
TABES
- punct de plecare meningovascular,
- afectare a rădăcinii dorsale a nervilor spinali si fibre
bine mielinizate => degenerarea cordoanelor Goll si
Burdach si a fibrelor vegetative ale NIII = semn Argylle
Robertson = mioza bilate + reflex de acomodare păstrat.
(frecvent si in neuropatia diabetica)
- disociaţie de tip tabetic cu manifestari de tip radicular
- crize tabetice – paroxistice la nivelul viscerelor
ex. frecvent crize gastrice cu vărsături masive ! Apar
prin pierderea controlului vegetativ al măduvei spinării,
dureri spontane mari, spasm laringian cu dispnee,
tulburări de fonatie, crize genito-urinare,
- deformări articulare (de tip Charcot), ex. tibie in iatagan
- tulburari trofice (nedureroase)
 PARALIZIA GENERALA PROGRESIVA
- determinări meningeale cronice si afectări vasculare =>
afectarea parenchimului cu atrofie si pierderea funcţiilor
cognitive
=> modificări de personalitate, dementa progresiva cu idei
delirante, tulburări de mers, tulburări ataxice, deficit motor,
paralizie oculo-motorie, nevrita optica (rar) => paralizie
globala
Semn Argyll-Robertson prezent - apare aproape întotdeauna
bilateral. 
Pupilele sunt mici și nu mai sunt rotunde, nu
reactioneaza la lumina. Cu toate acestea, reflexul
de acomodare este încă prezent 
•  Necropsia – întotdeauna avem determinări meningeale
 BOALA LYME (NEUROBORELIOZA)
 

- agent etiologic - Borelia burgdorferi (spirocheta)

- transmitere prin muscatura de capusa
- initial → eritem local – migrans, uneori neobservat
- Migreaza in diferite organe => artrita boreliozica,
miocardita (rar, nu grava), afectarea SNC si
periferic
SNP – neuropatii inflamatorii cronice – predominant
senzitive
– afectare meningeala cu prinderea rădăcinilor
nervilor spinali si cranieni => meningoradiculite
SNC – mielita
– encefalopatii – semne neurologice de focar
de tip demielinizant 
 
• Lyme disease is an illness caused by a bacterium called a "spirochete" (Borrelia
burgdorferi) and transmitted by infected ticks (Ixodes scapularis & Ixodes pacificus).
 Pe RMN greu de diferenţiat de SM !
- uneori tablou psihic puţin sever
- boala debutează cu paralizie faciala periferica;
poate recidiva si devine bilaterala => boala Lyme
- trebuie diferenţiata de:
- poliradiculonevrita acuta,
- herpes Zoster facial,
- paralizia a frigore,
- leziuni expansive intracraniene in unghiul
pontocerebelos 
PARALIZIA FACIALA PERIFERICA a FRIGORE 

   - frecventa
    - diagnostic de excludere !
 - tratament – antiinflamatorii -> Cortizon pe perioada
scurta sau
- AINS in doze mari
- Tanakan, Sermion
- vitamina B1, B6
- evoluţie: recuperează, dar greu prin procese de
înmugurire
Diagnostic (Lyme) – serologic -> Ac in sg / LCR (ELISA)
Tratament – Amoxicilina -> nu avem tablou neurologic
- Ceftriaxona -> exista tablou neurologic
IV 2g/zi 2-3 saptamani
Se poate relua pentru sterilizare completa
Tetraciclina, Amoxicilina cand ceftriaxona e ineficienta.
• ENCEFALITE BACTERIENE
• - rare,
• - apar mai ales la imunodeprimati
• - agenţi etiologici : Brucella, Listeria -> encefalita
cu lichid clar
• Mycoplasma pneumoniae
(encefalita/mielita/encefalo-mielita)
• Legionella -> encefalita 
 MENINGITE SI ENCEFALITE VIRALE
 
-meningita – mai puţin severa,
- clinic ca cele bacteriene,
- fara alterarea stării de conştienta,
- cu semne de
impregnare virala, - se vindeca
spontan la cei imuno-competenţi.
- la cei imunodeprimati tabloul e
grav ducând la moarte.
- encefalita – mult mai frecventa
 
 Cytomegalovirus encephalitis diagnosis
Contrast CT and MRI with ventricular enhancement. Nonspecific as may be seen with
toxoplasmosis, cryptococcus, and lymphoma.
• Sindromul encefalitic – context de suferinţa
infecţioasa, cefalee importanta, alterarea stării
de conştienta -> delirium, confuzie, stupoare,
manifestări psihice intense, coma
• plus – crize epileptice focale → generalizare, cu
focar unic / multiplu
- deficit motor
- tulburări senzitive
- nistagmus
- tulburări mers
- ataxie
• evoluţie subacuta
ENCEFALITE primare
 
secundare -> nu insamantare
directa a creierului,
- precedata de o infecţie virala
- in câteva zile -> tablou encefalitic uneori si mielitic
- Apar ca reacţii inflamatorii -> reactivitate
incrucisata la Ac antivirali
- Exista si encefalita secundara post vaccinare
 Encefalite primare
- virus West-Nile
- letargica (Von Euconomo)
- gripale
 
 Encefalita herpetica
– Herpes Simplex 1
-  tablou general de encefalita
-  tablou de lob temperal ( necroza si hemoragie in
substanţa alba lob temporal)
-  CT, RMN
-  tratament - curativ instituit in primele 24-48h
Aciclovir IV 30mg/Kgc/zi 7-10 zile => vindecare
- In absenta tratamentului -> mortalitate ↑
 
 MRI in herpes simplex encephalitis
MRI scan with FLAIR sequences showing lesions in the left temporal lobe and insular
cortex.
COMPLICAŢII
  NEUROLOGICE IN INFECTIA HIV 1
1. CEREBRALE
-> predominant non-focale
- complex SIDA dementa -> HIV se multiplica in
celula gliala -> microglie => sinteza de proteine
anormale ce se leagă ireversibil de R NMDA =>
neuroexcitotoxicitatea => distructie neuronala =>
dementa cu evoluţie si manifestări subacute
- encefalita acuta HIV, encefalita cu CMV, encefalita
cu v varicelo-zosterian, encefalopatii metabolice
 -> predominant focale
- toxoplasmoza cerebrala, limfom primar al SNC,
leucoencefalită multifocala progresiva (LEMP),
criptococoza, abces / tuberculom cerebral,
neurosifilis, tulburări vasculare: endocardita non-
bacteriana, hemoragii cerebrale asociate cu
trombocitopenia
 
 MRI in HIV-associated dementia
T2-weighted MRI demonstrating marked confluent white matter hyperintense changes
in HIV-associated dementia.
 CT image of toxoplasma abscess
A contrast enhancing lesion, due to a toxoplasma abscess, is seen in the basal ganglia
in the subthalamic nucleus. This patent presented with hemiballism as a manifestation of
HIV infection.
2. MEDULARE – mielopatia vacuolara
- mielita cu herpes simplex / Zoster
3. MENINGEALE – meningita – aseptica,
criptococozica, TBC, sifilitica, limfomatoasa,
metastatica
4. ALE RADACINILOR SI NV PERIFERICI – infecţii, herpes
Zoster, poliradiculopatia lombara cu CMV,
polineuropatia inflamatorie acuta si cronica HIV,
mononevrita multiplex, polineuropatia senzitiva
dureroasa distală, polineuropatia demielinizanta
senzo-motorie
5. MUSCULARE – polimiozita, alte miopatii
 ABCESUL CEREBRAL
= constituirea unuia / multor focare purulente
intraparenchimatoase cerebrale

- insamantarea -> directa: de la structurile craniene ->

abces unic
-> hematogena -> abces unic/multiplu
 
Evoluţie -> insamantare directa – simptomatologie
sugestiva

- stare generala alterata

- simptome neurologice – cefalee, confuzie, coma,
uneori semne de iritaţie meningeale
- aspect clinic de tip encefalitic = stadiu de cerebrita
-
- abcesul se localizează, apare reacţia microgliala,
proliferarea elementelor fibroblastice => abcesul
propriu-zis cu: afazie,
tulburări comportamentale,
deficit motor,
semne clinice focale
• pe fond de stare septica
 CT scan of dural based abscess
CT demonstrates a dural based abscess with surrounding parenchymal edema.
-> insamantare hematogena – apare pe
fondul unei leziuni preexistente (traumatism,
inflamaţie de alta natura) sau daca bolnavul e
imunodeprimat
ex. Septicemie + tromboflebita cerebrala =>
infarct venos -> abces
-sursele infecţioase periferice pot ocoli
circulaţia pulmonara => abcese cu punct de
plecare:
- endocardita,
- tetralogia Fallot,
- fistule arterio - venoase pulmonare
- localizarea abcesului - cortical / cortico-
subcortical
- suferinţa severa generala
- crize epileptice rezistente la tratament
- semne neurologice focale foarte variabile
Acest tip de insamantare nu e zgomotoasa
 
Tratament -> abces unic - antibiotice
Daca s-a constituit abcesul sub tratament ->
evacuare chirurgicala si antibiotice
 ABCESUL PERIDURAL
-localizat la nivelul măduvei spinării, in
canalul rahidian
-insamantare hematogena – presupune un
germen foarte virulent sau un pacient
imunodeprimat
- frecvent in regiunea cervicala si toracala
- e asemănător unui manşon (constricţie
pe măduva spinării)
- uneori focarul iniţial e faringo-amigdalian
 Spinal epidural abscess
Gadolinium-enhanced MRI of a 57-year-old male patient. There is a large, loculated
abscess posterior to the cord, with severe spinal cord compression. The abscess
extends from C7 to T12.
 Diagnostic
 - clinic – deficit motor – parapareza (datorita
somatotopiei fibrelor in tractul piramidal)
- sindrom senzitiv nespecific
- usoara rigiditate a cefei ! pe fond de
focar infecţios
- paraclinic – CT => zona hipodensa ce înconjoară
măduva spinării
- RMN => colecţie hiperintensa (T2,
Flair)
- puncţie – LCR – usoara pleiocitoza,
glicorahie normala
! Prezenta unui nivel de sensibilitate = leziune
intramedulara !
 Rolul asistentei medicale in ingrijirea
pacientilor cu neuroinfectii

• Neuroinfectiile sunt afectiuni care necesita

internare, tratament obligatoriu si declarare
nominala
• Tratamentul trebuie să inceapa imediat sau cat mai
devreme după ce s-a stabilit diagnosticul
• Trebuie sa cumuleze masuri etiologice, patogenice,
simptomatice si igieno-dietetice
• Se vor asigura izolare, repaus la pat si conditii
ambientale care sa elimine riscul unor complicatii
Rolul asistentului medical in nursingul
pacientului cu neuroinfectii

I. Îngrijiri generale asigurării confortului pacientului

• Pregătirea patului şi accesoriilor lui
• Asigurarea igienei personale, corporale şi vestimentare
a bolnavilor 
• Dezbrăcarea şi îmbracarea bolnavului în pat
• Efectuarea toaletei pe regiuni la bolnavul imobilizat
• Efectuarea toaletei generale prin îmbăiere a bolnavului
imobilizat
• Observarea poziţiei bolnavului
• Schimbarea poziţiei bolnavului
• Mobilizarea bolnavului
• Captarea materiilor fecale
• Efectuarea transportului bonavului în spital
 Rolul asistentei medicale in ingrijirea
pacientilor cu neuroinfectii
• Internarea pacientilor intr-un spital de boli infectioase,
unde izolarea bolnavilor se face pe boli, iar pentru
bolnavii la care diagnosticul nu e precizat, este
obligatoriu izolarea individuala
• in toate cazurile trebuie sa se acorde o deosebita
importanta obiectelor contaminate provenite de la
bolnav precum si de la personalul sanitar care prin
trecerea de de la un bolnav la altul poate sa vehiculeze
microbii si sa transmita boala
• in aceste spitale exista 2 cai una necontaminata si una
contaminata
Circuitul efectelor bolnavului
• izolarea de restul circuitelor necontaminate
• efectele bolnavului trec prin ghiseul de
dezbracare
• se transporta la camera de dezinfectie si
deparazitare
• dezinfectia si deparazitarea
• pastrarea efectelor bolnavului in timpul internarii
• dupa operatia de dezinfectie efectele bolnavului
se depoziteaza la magazia de efecte
 Circuitul rufariei

• asigurarea bolnavului cu rufarie curata de corp si de

pat
• schimbarea rufariei de pat si de corp
• depozitarea rufelor infectate se face in saci
impermeabili care vor fi legati
• dezifectia si curatirea rufelor
• rufele infectate se introduce in solutie
dezinfectanta de cloramina
Circulatia alimentelor si a veselei
• repartizarea alimentelor bolnavului
• introducerea veselei murdare si a resturilor
• resturile alimentare se desarta intr-un recipient special cu
solutie dezinfectanta
• tratarea resturilor alimentare
• Dupa ce a fost adunata se va transporta la crematoriu
obligatoriu
• tratarea veselei
• vesela va fi sterilizata la autoclave sau prin fierbere
Asigurarea regimului dietetic la bolnavii cu
neuroinfectii
• In bolile infectioase regimul alimentar trebuie alcatuit astfel
incit sa se acopere nevoile calorice bazale, la care se adauga
consumul dupa cum urmeaza
• 10-30% in raport cu starea de agitatie
• 13% pentru fiecare grad de temperature peste 370C
• 10% pentru distructii celulare
• In ratia alimentara a bolnavului infectios procentul de
• Glucide este 60-70%
• Proteinele 20,5%
• Lipidele sunt recomandate in cantitate mai mica
Asigurarea regimului dietetic la bolnavii cu
neuroinfectii
• In intocmirea regimului dietetic al bolnavului
infectios se tine seama de urmatoarele obiective
• Respectarea necesarului caloric al bolnavului in
raport de boala
• Asigurarea proportiei necesare de principia
alimentare
• Asigurarea substantelor minerale si vitamine
• Asigurarea necesarului de lichide si electroliti
• Adaptarea regimului alimentar la afectiunile
bolnavului
 Rolul asistentului medical in nursingul
pacientului cu neuroinfectii
II. Ingrijiri specifice impuse – in functie de diagnosticul stabilit
III. Tehnici de nursing si investigatii in neuroinfectii
-Recoltarea LCR
-Punctia venoasa
-Masurarea si notarea grafica a temperaturii corporale in foaia
de temperatura
-Masurarea tensiunii arteriale
-Masurarea respiratiei
-Administrarea medicamentelor pe cale parenterala
-Oxigenoterapia