ŢESUTURI

ŢESUTURI
CONJUNCTIVE
CONJUNCTIVE

SCHELETALE
SCHELETALE

a) Ţesut cartilajinos
b) Ţesut osos
c) Dentina şi cementul
 Ţesut cartilaginos:
hialin elastic fibros
 Celulele cartilaginoase
• Tipuri:
condroblaste,
condrocite
• Condroblastele: la
periferie, aplatizate, mai
mici decît condrocitele
• Prin diviziune, diferenţiere
şi sinteza de matrice
devin condrocite

C
 Matricea extracelulară
• Componente:
– Fibre de colagen, reţea în
jurul lacunelor
– Substanţă fundamentală
• Biochimic:
– Colagen tip II
– Glicozaminoglicani
– Glicoproteine
– Condronectină, ancorină
– Apă 60 – 75%
• Tipuri:
– Teritorială
– Interteritorială
 Pericondrul
• Învelişul
conjunctiv al
cartilajului
• Conţine vase
sanguine
• Strat intern:
condrogen
• Strat extern: ţesut
fibros dens
neordonat
 Cartilajul hialin
• Cel mai bine reprezentat
• Localizare
– Schelet primitiv
– Sept nazal
– Trahee, bronhii mari
– Cartilaje costale
– Articulaţii mobile
• Morfologie
– Condrocite, condroblaste
– Matrice amorfă, acidofilă
Cartilaj hialin

pericondru

grupuri izogene
de condrocite

matrice
interteritorială
CARTILAJ HIALIN
pericondru
a) strat fibros
b) strat condrogen

matrice
interteritorială

grupuri izogene
de condrocite
CARTILAJ HIALIN
grupuri izogene
de condrocite

matrice teritorială

matrice
interteritorială
 Cartilajul elastic
• Fibre elastice în matricea
interteritorialâ
• Condrocite mari, grupe
izogene coronare
• Matrice redusă faţă de
hialin
• Are pericondru
• Nu calcifică
• Localizare: epiglotă,
cartilaje aritenoide,
cricoide,pavilionul urechii,
tuba auditivă
CARTILAJ ELASTIC
pericondru
a) strat fibros
b) strat condrogen

vase sangvine

grupuri izogene
de condrocite
CARTILAJ ELASTIC
grupuri izogene
de condrocite

matrice teritorială

fibre elastice
În matricea
interteritorială
 Cartilajul fibros
• Componente
– Condrocite
– Matrice teritorială
– Ţesut conjunctiv dens
dezordonat
• Localizare
– Discuri intervertebrale
– Simfiza pubiană
– Articulaţia temporo
-mandibulară
• Nu are pericondru
• Calcifică frecvent
 Creşterea şi regenerarea cartilajului

• Creşterea cartilajului
– Apoziţie
– Interstiţială
– Influenţată de: vitamina A, STH, androgeni,
(stimulante), estrogeni, glucocorticoizi (inhibitori)
• Regenerarea cartilajului
– Limitată, pe seama pericondrului
– Leziuni mai mari: reparare prin ţesut conjunctiv dens
dezordonat sau formare de ţesut osos
 Componente şi funcţii ale ţesutului
osos
• Matricea extracelulară
>substanţe anorganice (70%)
>substanţe organice,
• Celulele ţesutului osos
 Osteoblastele
 Osteocitele
 Osteoclastele
• Funcţii
 Rezistenţă mecanică:
suport, protecţie
 Metabolică (depozit de
săruri de calciu şi fosfor)
 Osteoblastele
• Celule diferenţiate care secretă matrice osoasă
• Origine: celule osteoprogenitoare prin
diferențierea celulelor mezenchimale
• Morfologie
 Poliedrice sau cuboidale, prelungiri scurte
 Nucleu central, eucromatic, cu nucleol
 Citoplasmă bazofilă cu numeroase organite şi incluziuni
• Funcţii
 Sintetizează oseină, colagen I şi proteine noncolagene
 Receptori pentru parathormon ( substanţă care
activează osteoclastele)
OSTEOBLASTE
 Osteocitele
• Celulele osoase mature
• Mai mici decît
osteoblastele
• Incluse în matrice
• Lacunele matricei, conţin
osteocite, interconectate
prin canaliculi
• Canaliculii conţin
prelungirile osteocitelor,
interconectate (gap)
 ŢESUT OSOS
reticulo-fibros lamelar
OSTEOCIT
 Osteoclastul
• Gigantă multinucleată osteoclast

• Resorbţia matricei
• Origine: monocite
sanguine
• Localizare: suprafeţe
osoase
• Nuclei: 10-60, la polul
opus suprafeţei de
contact
• Citoplasmă acidofilă:
lizozomi (fosfatază acidă,
colagenază)
OSTEOCLASTUL
Ultrastructura osteoclastului

mitocondrii
nucleu

Golgi

microvili

Os resorbit
 Osteogeneza
• Procesul de formare a
ţesutului osos
• Directă: din mezenchim
(endesmală,
intramembranoasă)
• Indirectă: pe model de cartilaj
hialin (endocondrală)

• PERIOADE:
• 1.insulă osteogenă
• 2.stadiul osteoid
• 3.calcificarea substanţei
intercelulare
• 4.remodelarea ţesutului
reticulo-fibros în ţesut lamelar
 Condiţiile osteogenezei
• Prezenţa celulelor osteoprogenitoare
• Vascularizaţie bogată: substanţe pentru sinteza
matricei extracelulare
• Diferenţierea celulelor osteoprogenitoare în
osteoblaste, care sintetizează matrice
preosoasă (osteoid)
• Mineralizarea matricei preosoase
• Prezenţa osteoclastelor: modelarea şi
remodelarea osului nou-format
OSTEOGENEZĂ DIRECTĂ (INSULĂ OSTEOGENĂ)

osteoblaste

osteoid
OSTEOGENEZA DIRECTĂ

mezenchim

vase sangvine

cordoane de ţesut
osos reticulo-fibros
OSTEOGENEZĂ DIRECTĂ
Vas sangvin

mezenchim

osteoclaste

osteocite

osteoblaste
OSTEOGENEZA INDIRECTĂ

1 – modelul de cartilaj
2 – osul periostal
3 – calcificarea matricei
cartilajului diafizar
4 – vasele şi ţesutul
conjunctiv invadează
cartilajul calcificat
5 – proliferare vasculară
în diafiză
6 şi 7 – centrul epifizar
proximal
8 – centrul epifizar distal
9 – dispare placa epifizară
distală
10 – încetarea creşterii
 OSTEOGENEZĂ INDIRECTĂ

Epifiza

Pericondru

Ţesut osos
reticulofibros Placa
metaepifizară

Periost
OSTEOGENEZĂ INDIRECTĂ

Placa metaepifizară

Periost

Trabecule de
ţesut osos reticulofibros
OSTEOGENEZĂ INDIRECTĂ (diafiza)

periost

ţesut osos
reticulo-fibros
OSTEOGENEZĂ INDIRECTĂ

Cartilaj de rezervă

Zona de proliferare

Zona celulelor
hipertrofiate

Zona de rezorbţie

Zona de osificare
 Os

Cartilaj calcificat

Cartilaj de rezervă

Proliferativă

Hipertrofică

Cartilaj calcificat

Resorbţie
Os
Osteoclast
Vas sanguin
Osteoblaste
OSTEOGENEZĂ INDIRECTĂ

Zona de proliferare

Zona celulelor
hipertrofiate

Zona de rezorbţie
Zona de rezorbţie a cartilajului calcifiat
Sistemul Havers -
osteonul
• Unitatea morfofuncţională a
osului lamelar
• Paralel cu axul mare al
osului
• Formă cilindrică (de
coloană)
• Componente
 Lamele osoase concentrice
 Canal osteonal, cu ţesut
conjunctiv şi vase sanguine
 Canalele osteoanelor vecine
sunt interconectate prin
canale oblice (Volkmann)
 OSTEON
Color. Hematoxilină-Eozină Color. metoda Shmorl