.

MANAGEMENTUL PROGRAMELOR DE
PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII PENTRU
COMBATEREA CONSUMULUI
EXCESIV DE ALCOOL
 “IMPORTANT ÎN VIAŢĂ ESTE
SĂ NU TE LAŞI TÂRÂT,

UN LUCRU ATRAGE DUPĂ SINE

UN ALTUL ŞI APOI NU MAI
ŞTII UNDE AJUNGI” (André Gide)
 Definiţii

 Alcoolul
- aliment şi substanţă psihoactivă
- ca aliment, 1 g de alcool are o putere calorică de 29 kJ,
având astfel, o valoare nutritivă apreciabilă
- ca substanţă psihoactivă, alcoolul este un sedativ
(substanţă care scade activitatea sistemului nervos
central, alterând comportamentul şi dispoziţia psihică).
 Alcoolismul
- intoxicaţie prin utilizarea repetată a băuturilor alcoolice,
boală cronică indusă prin consumul repetat de alcool
- o stare în care un subiect consumă alcool în
detrimentul sănătăţii sale, a activităţii sale pe plan socio-
profesional pierzând controlul faţă de băutură şi incapabil
de a se abţine de la consum (definiţie dată de OMS).
 Riscurile pentru sănătate
 Consecinţele sociale: schimbări subiective sau obiective, atribuite sau
atribuabile alcoolului, care se manifestă în comportamentul social individual,
în interacţiunile sociale sau în mediul social.
 În unele cazuri alcoolul este implicat direct cum este cazul accidentelor de
circulaţie
 Ca substanţă chimică, alcoolul are efecte cunoscute şi previzibile (efecte
caracteristice asupra funcţiilor metabolice, efecte psihomotorii care
influenţează precizia mişcărilor, viteza de reacţie, procesele de cunoaştere,
vigilenţa, etc )
 Alte consecinţe: afectarea proceselor de cunoaştere şi de comportament
care stau la baza unor fenomene negative individuale şi/sau colective în
societate, determinând ceea ce se numeşte riscul creşterii reacţiilor negative
 Alcoolul este legat de violenţa domestică şi contribuie la deteriorarea
relaţiilor dintre soţ şi soţie şi la destrămarea familiei
 Multe studii au demonstrat impactul consumului de alcool asupra
productivităţii muncii, directe sau în urma concedierilor, dar şi din cauza
bolilor intercurente mult mai frecvente şi mai grave şi a accidentelor de tot
felul.
Efectele alcoolului asupra organismului
 Măsuri de prevenire şi combatere a
alcoolismului

 Măsuri:
- care se adresează consumatorului individual
- care se adresează colectivităţilor.

 Obiective:
- generarea unor preocupări mai mari pentru şi, susţinerea educaţiei
pentru, politicile de sănătate publică menite să prevină răul produs
de consumul exagerat de alcool;
- reducerea problemelor generate de consumul de alcool care apar
în diferite locuri (acasă, la locul de muncă, în localurile unde se
cosumă băuturi alcoolice sau în comunitate);
- reducerea numărului şi gravităţii problemelor legate de consumul
de alcool ca: decesele, accidentele invalidante, violenţa, abuzarea
şi neglijarea copiilor şi crizele familiale;
- asigurarea unui tratament efectiv şi accesibil pentru cei care sunt
victimele consumului exagerat de alcool.
 Date statistice privind consumul de alcool la
nivel european

 Europa - rol semnificativ în producţia, comercializarea şi

consumul băuturilor alcoolice, dar este şi purtătoarea
unei poveri sociale şi economice determinate de acest
fenomen
 Consumul actual de alcool - responsabil de cca 10% din
povara totală a bolilor, creşte riscul cirozei hepatice, al
unor cancere, al hipertensiunii arteriale, accidentelor
vasculare cerebrale şi malformaţiilor congenitale
 Anual 55.000 de tineri europeni mor din cauza efectelor
abuzului de alcool. Unul din patru decese la bărbaţii între
15-29 de ani are legătură cu consumul de alcool. În plus
între 40% şi 60% din toate decesele determinate de
accidente sunt atribuite alcoolului
Date statistice privind consumul de alcool la
nivel european
 Trei sferturi din cetăţenii UE
Ţări cu cel mai ridicat procent al consumului de
(76%) au consumat băuturi
alcoolice în ultimele 12 luni în
alcool
timp ce 24% susţin că s-au
93% 90% 88%
abţinut
100%
 Aproximativ jumătate dintre
80%
58% 60% 64% consumatorii de alcool (49%)
60% spun că beau de 1 până la 3 ori
40% pe săptămână. Majoritatea
20%
consumatorilor de alcool (69%)
au ca obicei consumul a 1 sau 2
0% băuturi de fiecare dată, 10%
pretind a avea ca obicei
consumul a 5 sau mai multe
băuturi
 Bărbaţii sunt mult mai
Ţări cu cel mai ridicat procent al susceptibili (84%) de a consuma
consumului de alcool băuturi alcoolice faţă de femei
 Date statistice privind consumul de alcool la
nivel naţional

 România - percepută ca ţară cu o cultură adânc înrădăcinată a

consumului de alcool. Deseori, consumul regulat de alcool se
soldează cu abuzul sau chiar cu alcoolismul cronic, cu toate
consecinţele de rigoare pe plan individual şi social

 Conform unui studiu OMS, România se plasează pe locul trei în

lume după cantitatea înregistrată de alcool consumată în medie
de o persoană matură

 Sondajul efectuat în cadrul acestui studiu a arătat că în 60% din

gospodăriile din România se consumă băuturi alcoolice.
Consumul de alcool în menajurile din mediul rural prevalează
faţă de cele din urban, 66% faţă de 50%. Cel mai înalt nivel al
consumului de băuturi alcoolice este înregistrat în categoria
populaţiei cu vârstă cuprinsă între 20-44 ani, având studii medii
de specialitate.
 Date statistice privind consumul de alcool la
nivel naţional

Consumul b.alcoolice pe nivel de educaţie Consumul b.alcoolice în funcţie de vârstă

70%
63% 70%
55% 57%
60% 52% 60%

50% 50%
40% 40%
30% 30%
20% 20%
10%
10%
0%
Studii superioare Şc.postliceală Şc.profesională Studii medii 0%
incomplete Peste 60 ani 45-59 ani 30-44 ani 20-29 ani 15-19 ani

Consumul băuturilor alcoolice, Consumul băuturilor alcoolice,

raportat la nivelul studiilor raportat la vârstă
 Date statistice privind consumul de alcool la
nivel naţional

6% 3% 1%
25%
10%
36%
20%

15%

10%
19%
5%
13% 12%
0% Sărbătorirea unor evenimente Relaxare
1 data/ 2-3ori/ 4-6ori/ 1-2ori/
Zilnic Mai rar
sapt sapt sapt luna Tradiţie în familie Bine ptr sănătate
Influenţa mediului în care se află Depăşirea stresului
Series1 24% 19% 4% 4% 25% 23%
Depăşirea depresiei Alt motiv

Frecvenţa consumului de băuturi Cauzele care determină

alcoolice consumul de alcool
 Alcoolul şi riscul pentru sănătate

Alcoolul - factor determinant al bolii (% )

 Principalele cauze ale
deceselor au fost dominate de
100% bolile digestive (ciroza
90% hepatică, 49%), bolile
80% cardiovasculare (39%), leziuni
70% (23%) şi digestive (22%),
60% 49% urmate de cancer (10%) şi
50% 39% tulburări neurogice (10%)
40%
30% 22% 23%
 Consumul excesiv de alcool
20% 10% 10%
pare să sporească
10% probabilitatea îmbolnăvirii
0% (36,3% din cei care consumă
peste norma medicală de
Ciroză hepatică Boli cardio-vasculare
alcool suferă de boli cronice
Boli neurologice Boli digestive
faţă de 33,4% dintre cei care
Cancere Leziuni
consumă sub norma
medicală).
Alcoolul-factor determinant al bolii
 Alcoolul şi riscul pentru sănătate

Procentul deceselor cauzate de alcool, pe sexe Procentul deceselor cauzate de alcool la bărbaţi,
pe categorii de vârstă
100.0%
90.0% 100.0%
80.0% 90.0%
80.0%
70.0%
70.0%
60.0% 60.0%
50.0% 50.0%
40.0% 40.0%
30.0% 20.5%
30.0%
20.0% 7.3%
20.0% 6.5%
12.0% 10.0%
10.0% 0.0%
1.2%
0.0% Tânăr Adult Vârstnic
Bărbaţi Femei

Procentul deceselor cauzate de

Procentul deceselor cauzate de alcool
alcool, pe sexe
la bărbaţi, pe categorii de vârstă
 Studiu personal privind consumul excesiv de
alcool în rândul populaţiei din judeţul Braşov

 Studiul
- a fost realizat în luna ianuarie 2011

 Scop
- reflectarea fenomenului consumului de alcool în rândul
populaţiei

 Metodă
- au fost chestionate 260 persoane adulte din judetul Braşov
- chestionarul cuprinde 11 întrebări specifice: vârsta primului
consum de alcool, durata consumului, consumul în ultimele 30 de
zile, dacă în această perioadă a băut mai multe ore în şir, felul
băuturilor alcoolice consumate în mod obişnuit (vin, bere, băuturi
tari), dacă a urmat starea de ebrietate consecinţă a consumului
respectiv.
 Studiu personal privind consumul excesiv de
alcool în rândul populaţiei din judeţul Braşov

Predilecţia locurilor de consum al alcoolului Distribuţia procentuală a consumului de alcool

7.1% 2.0% 5.8% 11.7%

2.7%
16.5%

18.7% 49.4%

1.1%
52.1%
15.4%

17.5%

Oriunde, nu am un obicei La mine acasa

La altcineva acasa Pe strada, in public
Intr-un restaurant La petreceri
Altundeva Bere Vin Băuturi tari Vin spumos Altele

Predilecţia locurilor de consum al Distribuţia procentuală a

alcoolului consumului de alcool
 Studiu personal privind consumul excesiv de
alcool în rândul populaţiei din judeţul Braşov

Prevalenţa consumului de alcool cu inducerea stării de

Motive invocate pentru consumul de alcool
ebrietate

Să-mi îmbunătăţesc 40
starea spirituală
30.9%
29.6% Să devin mai sociabil 35 36.7
32.0%
Să mă simt vesel 30
28.0%
24.0% 22.0% Să am energie să mă 25
20.5%
distrez 20
20.0% 16.1% Să uit de probleme

16.0% 15 16.8
Să mă relaxez
12.0% 9.8% 10
7.9% Să am energie să pot 9.3
8.0%
6.3% munci 5
1.0% Ptr. că în grupul meu
4.0% prietenii obişnuiec 0
Din politeţe
0.0%
De-a lungul În ultimele 12 În ultimele 30
vieţii luni zile

Distribuţia motivelor invocate Prevalenţa consumului de alcool

pentru a consuma alcool cu inducerea stării de ebrietate
Studiu personal privind consumul excesiv de
alcool în rândul populaţiei din judeţul Braşov

Procentajul riscurilor asociate excesului de alcool Consecinţele consumului de alcool

80.0%
100 70.0%
99.5 60.0%
99 50.0%
98.5 40.0%
98 30.0%
97.5 20.0%
99.7

99.4

98.6
98.6
99.3
99.3

97 10.0%
sănătate

Probleme
circulaţie

rel.cu alţii
Alte tipuri de
Probl.

Probl.în
Neînţelegeri

financ.
Accid.

0.0%
în fam.
accid.

Pierderea Cheltuirea Pierderea Pierderea

familiei ultimilor bani serviciului sănătăţii

Procentajul riscurilor asociate Consecinţe ale consumului de alcool

excesului de alcool
 CONCLUZII
 Nu există un model comportamental care să fie considerat tipic
pentru un alcoolic

 Motivaţiile pot fi grupate după cum urmează:

- motivaţii festine - Sărbători sau evenimente familiale
- motivaţii teologice - ceremonii de comemorare
- motivaţii psihologice - eşecuri, depresii sentimentale
- motivaţii filosofice - pentru inspiraţie în creaţia artistică de orice
gen
- motivaţii sociale - divorţuri, conflicte familiale, pierderea locului
de muncă

 Există probleme de natură psiho-somatică, socială şi ideologică,

adică trebuie să existe anumite trăsături psihice şi fizice, într-o
anumită situatie dată de anturaj, în corelaţie cu o anumită atitudine
faţă de viaţă, ca toxicomania alcoolică să se poată produce
 CONCLUZII
 Alcoolismul:
- problemă importantă atât din punct de vedere al medicului cât şi al
fiecărui individ al societăţii
- una dintre cele mai extinse suferinţe
- a treia problemă de sănătate publică
- afectează aproape toate categoriile de vârstă: copii, tineri, adulţi, vârstnici
- este mai frecvent la bărbaţi decât la femei, raportul fiind de 3/1 până la
10/1
- consum cantitativ zilnic mai mic la persoanele din mediul urban faţă de
persoanele din mediul rural

 Este evidentă corelaţia directă între consumul zilnic de alcool declarat

şi severitatea manifestărilor neuro – psihice
 Orientarea către profilaxie este posibilă numai printr-o schimbare în
abordarea şi atitudinea medicului privind boala şi bolnavul, dar şi printr-o
adresabilitate precoce către instituţiile abilitate a pacientului conştient de
riscurile ulterioare
 CONCLUZII - PROPUNERI

 Consumul de alcool reprezintă, o consecinţă a modificărilor structurale

pe care le-a suferit România în anii de după Revoluţie.
 Ca metode şi tehnici de prevenire a consumului de alcool, în special în
rândul minorilor şi al tinerilor, propun:
- desfăşurarea unor programe de informare asupra consecinţelor
consumului de alcool
- organizarea unor întâlniri comunitare, în care să se expună situaţia unor
cazuri extreme, precum şi măsurile de prevenire care se realizează
- implicarea mai activa a familiilor, atât în ceea ce priveste viaţa de acasa,
cât şi în viaţa socială (selecţia prietenilor, anturajul, modul de petrecere a
timpului liber)
- creşterea numărului de activităţi sociale/recreative pentru tineri
- identificarea unor metode eficiente de implicare activa a societatii civile,
elaborarea de programe sociale adecvate
- implicarea organelor abilitate si monitorizarea punctelor de risc - familii din
medii defavorizate, climatele familiale conflictuale.
 Creşterea alarmantă a acestui fenomen trebuie să atragă atenţia şi să
genereze o serie de activităţi sociale şi legislative care să îl gestioneze
adecvat.