Lumineaza-te pentru sanatate

Un organism sanatos
este camera de oaspeti
ai sufletului,
un organism bolnav o
inchisoare.
Asistenţa medicală în chirurgie

Tema de studiu:

Realizată de Lilia Dabija,

Profesoară de a/m în chirurgie,
gradul didactic superior,
Colegiul de Medicină Bălţi
 Competenţe profesionale:
• Formarea bazei conceptuale despre
plăgi;
• Proiectarea planurilor de îngrijiri
specifice pentru pacienţii cu diverse
plăgi
Subcompetenţe :

S1 – Cultivarea limbajului profesional;

S2 – Formarea deprinderilor practice referitor
la îngrijirea pacienţilor cu diverse plăgi
 Obiectivele lectie
i:

l i: p l a g ă ;
e n ii m e dica
p li c a ţ i t erm
O1- Să ex a ţi p lă g i le;
– S ă c la sific l e c l i ni c e ale
O2 e ţ i s e m ne
Să e x pu n
O 3 –
r ito r p l ă gi; l a c o r d ă rii
dife ţ i a l g orit mu
– S ă r e lata în p lă g i;
O4 e u rg e nţă
i d
asistenţe
 Actualitatea temei de studiu

• Traumatismele ocupă al III loc în

structura îmbolnăvirilor populaţiei.

• 50% dintre traumatisme sunt traume deschise:

plăgile, combustiile, degerăturile, etc...

• Pericolul plăgilor constă în faptul, căci pe

parcursul producerii lor, pot fi lezate diverse
structuri anatomice şi la fel plaga este totdeauna
poartă de pătrundere a infecţiei în organismul
traumatizantului.
Concepte de reper
Plăgile
(rănile)
sunt leziunile
ţesuturilor,
însoţite de
pierderea
integrităţii
tegumentelor
Etiologia plăgilor
Plăgile
sunt leziuni traumatice
deschise, fiind
rezultatul acțiunei
factorilor mecanici
(diversitatea
obiectelor
înconjurătoare), fizici,
chimici.       
 Clasificarea plăgilor

I. după caracterul agentului vulnerant se disting:

Plăgi prin tăiere

Sunt produse de obiecte ascuţite,
tăioase (cuţit, sticlă, bisturiu, lamă),
- au marginile liniare, drepte,
regulate,
- dehiscenţa marginilor plăgii este
mică, uşor se alipesc, deaceea
cicatrizează repede, dacă se evită
pătrunderea infecţiei în plagă;
- pot fi de diferită profunzime,
gravitatea lor depinde de ţesuturile
lezate.
2. Plăgile prin scalpare Sunt produse de obiectele
(prin jupuire) ascuţite, tăioase, ce acţionează
în plan tangenţial.
Se caracterizează prin:
- dezlipirea pielii şi ţesutului
adipos de ţesuturile situate
mai profound;
- se întîlnesc mai frecvent în
regiunea capului, scalpelul se
dezlipeşte de cutia craniană;
- astfel de plăgi sunt masive,
sîngerează toată suprafaţa
plăgii,
- sunt plăgi înfectate.
3. Plăgile prin înjunghiere

Sunt produse de obiectele

ascuţite, tăioase şi grele (topor,
sabie, cuţite mari etc).
- Sunt de obicei plăgi profunde,
pe parcursul lor pot fi lezate
vasele sangvine, nervii,
organele interne.
- Sunt însoţite de hemoragii
externe sau interne masive,
urmate în multe cazuri de
decesul pacienţilor.
- Toate aceste plăgi sunt
infectate.
- Greu cicatrizează.
 4. Plăgile
prin inţepare

Sunt plăgile produse de obiecte ascuţite ca: acul, cuielele, diferite

aşchii, sîrmă şi de diverse insecte ca: albina, viespea, bondar ş. a.
Particularităţile acestor plăgi constă în:
- sunt sărace în semne clinice subiective şi obiective, deaceea
pacientul nu le i-a în consideraţie şi nu se adresează la medic la timp;
- sunt plăgi de diferită profunzime şi pe parcursul ei pot fi lezate
vasele sangvine, nervii, organele interne cavitare şi
parenchimatoase,
semnele clinice de lezare a cărora apar peste un timp oarecare;
- există pericol de infectare a structurilor anatomice lezate, deoarece
obiectul vulnerant este nesteril;
- în cazul plăgilor prin înţepare de insecte există pericolul dezvoltării
 5. Plăgile
prin muşcătură

Sunt plăgile produse de dinţii oamenilor, animalelor, de şarpi.

Particularităţile acestor plăgi constă în:
- sunt contaminate cu microbi virulenţi din cavitatea bucală
a omului sau animalului: ca agenţii patogeni ai infecţiei anaerobe
(tetanosului, gangrenei gazoase), cu virusul rabiei;
- sunt însoţite de distrugeri de ţesuturi, de defect de ţesuturi,
- evaluează prin dezvoltarea infecţiei acute, cicatrizează greu;
- plăgile prin muşcătură de şarpe provoacă dezvoltarea edemului
pronunţat şi necroza ţesuturilor în locul muşcăturii şi a ţesuturilor
vecine, intoxicaţia organismului în urma absorbţiei veninului din plagă.
6. Plăgile Apar în urma
contuze acţiunei obiectelor
bonte
(pumnul, beţe,
pietre).
Se caracterizează
prin:
- distrugeri masive
de ţesuturi,
- însoţite de necroza
şi infectarea lor.
 7. Plăgile
prin zdrobire Apar in urma acţiunei
părţilor mobile ale
diverselor mijloace de
transport
sau mecanisme mobile
(în accidentele rutiere,
pe căile ferate, în
mine).
Se caracterizează prin
distrugeri masive de
ţesuturi,
însoţite de necroza şi
infectarea lor.
 8. Plăgile
prin
armă de foc
Apar în urma acţiunei gloanţelor, alicelor, schijelor. Se caracterizează
prin prezenţa a 2 orificii: de intrare şi de ieşire, de obicei orificiul de ieşire este
mai mare decît orificiul de intrare.
Se clasifică în:
- plăgi oarbe, la care este prezent numai orificiul de intrare, iar obiectul, ce a
produs plaga a rămas în ţesuturi;
- şi plăgi penetrante, în cazul acestor plăgi sunt prezente ambele orificii.
La aceste plăgi se constată 3 zone:
- zona canalului de rănire (ţesutul necrotizat, bucăţi de haine, alicele, gloanţele
sau bucata de schijă);
- zona necrozei traumatizante (urmele acţiunei mecanice sau termice ale
tesuturilor)
- zona comoţiei moleculare (zona ţesuturilor vecine trecerii armei de foc).
- Aceste plăgi sunt grave, deoarece nu se cunoaşte traiectul trecerii armei de
foc, iar pe parcursul ei pot fi lezate vasele sangvine, nervii, organele interne,
- Semnele clinice de lezare pot apărea imediat sau peste un timp oarecare de la
primirea plăgii, uneori survine decesul pacientului, depinde de ce organ a fost
lezat.
 sunt orice plagă în care
9. Plăgile a pătruns substanţa
intoxicante toxică Aceste plăgi se
întîlnesc
în timpul
războaelor,conflictelor
militare, cînd este
folosită arma chimică.
Pe lîngă semnele
clinice caracteristice
fiecărei plăgi vor fi
prezente şi semnele
intoxicaţiei acute.
 II. după contaminarea microbiană se disting:

1. aseptice (curate): 2. septice (purulente):

plăgile produse plăgile produse
de obiecte sterile (bisturiu) de obiecte nesterile
- plaga operatoare; - orice plăgă ocazională.
 III. în dependenţă de cavităţile organismului uman se
disting:

nepenetrante: penetrante:
fără lezarea cu lezarea
septului de barieră septului de barieră
şi organelor interne şi organelor interne
IV. - dupa profunzime: superficiale - nu
trece aponeuroza; profunda - depăşeşte
aponeuroza;

V. dupa localizarea anatomica:

capul, gîtul, toracele, abdomenul,
membrele superioare şi inferioare.
 Structura unei plăgi

1 1 1- margine
4 2 - perete
2 2
3 3 - fund
4- cavitate
5 - orificiu
 Orice plagă se Tabloul clinic al plăgilor
manifestă prin prezenţa
semnelor locale, Semnele locale
generale, specifice
sau caracteristice.

Pacienţii acuză:
- durere cauzată de traumatizarea terminaţiilor
nervoase;
- tulburări funcţionale în regiunea lezată.
Impotenţa funcţională depinde de intensitatea
durerii, de lezarea tendoanelor, muschilor;
- sîngerare cauzată de lezărea vaselor
sangvine. Hemoragia depinde de felul şi
calibrul vaselor lezate (arterial, venos, capilar).
Obiectiv: dehiscenţa (îndepărtarea) marginilor
plăgii depinde de retracţia elastică a pielii şi de
contracţia ţesuturilor moi.
 Semnele generale Semnele
depind de complicaţiile generale
apărute în urma
producerii plăgii.
Semnele
specifice
Complicaţiile precoce ale unei plăgi sunt:
şocul traumatic, hemoragia acută sau şocul
hemoragic,
şocul anafilactic (în plăgile prin înţepare de
insecte), Semnele specifice
lezarea nervilor (pareze, paralizii), lezarea sau caracteristice
organelor. depind de felul plăgii,
Complicaţiile tardive ale unei plăgi sunt: de caracterul
supuraţia plăgii, infecţia anaerobă (tetanosul, lezării ţesuturilor.
gangrena gazoasă), rabia,
consecinţe ale lezării nervilor, organelor.
 D ia g n o st ic u l

1. Examenul
subiectiv
2. Examenul
obiectiv
 Asistenţa de urgenţă
în plăgi la locul accidentului

Asistenţa de urgenţă înclude efectuarea toaletei primare

a plăgii.
Toaleta primară a plăgii este acordarea primelor îngrijiri
de urgenţă în plăgile ocazionale.
Plaga ca rezultat al unui traumatism devine poartă de
pătrundere a infecţiei în organism.
În primele 6 ore de la rănire, organismul opune
rezistenţă şi luptă împotriva microbilor, dar după acest interval
de timp plaga este considerată infectată, chiar dacă aspectul
plăgii nu indică semne ale procesului inflamator.
Toaleta primară a plăgii se efectuează pentru a evita
dezvoltărea procesului inflamator în toate plăgile ocazionale.
 Regulile efectuării toaletei primare
ale plăgii
1. Se efectuează
la locul 5. Pe parcursul toaletei primare nu
accidentului. se înlătură din plagă corpii străini,
cheagurile de sînge, fragmentele de
2. Se va respecta os sau agentul vulnerant. Aceste
strict asepsia. manevre pot duce la hemoragii
grave şi alte complicaţii.

3. Pe parcursul toaletei
primare nu se foloseşte
vata direct în plagă,
deoarece poate rămănea
în plagă şi predispune
dezvoltării procesului
inflamator
6. Se interzic manevrele
de examinare ale plăgilor
perforante, penetrante,
persistă pericol de
infectare.

4. Pe parcursul toaletei primare 7. Nu se spală

se evită nimerirea în plagă a plăgile penetrante şi
soluţiilor antiseptice folosite la perforante cu soluţii
prelucrarea marginilor plăgii, antiseptice - pericol
deoarece irită ţesuturile şi de infectare.
provoacă durere.
 Pregătirea a/m şi a pacientului
Pregătirea
pacientului:
Pregătirea 1. Se face pregătirea psihică:
asistentului medical se explică necesitatea,
Asistenta medicală importanţa acestei dexterităţi
practice.
se spală 2. Se examinează pacientul: se
pe mîini cu apă şi săpun, colectează acuzele, se
dezinfectează mîinile cu determină pulsul, respiraţia,
alcool, se măsoară T/A, se atrage
îmbracă mănuşile sterile, atenţie la culoarea
tegumentelor, la starea plăgii.
pregăteşte materialele Se face un examen superficial
necesare al sistemelor de organe.
pentru efectuarea 3. Se crează pacientului poziţia
toaletei primare a plăgii. necesară în dependenţă de
ocalizarea plăgii.
4. Se dezgoleşte regiunea lezată.
 Pregătirea materialelor necesare

- tava medicală, acoperită cu un scutec steril;

- soluţii antiseptice: alcool etilic sau soluţia Lugol etc, soluţie
apă oxigenată de 3%;
- instrumente chirurgicale: pensa anatomică, chirurgicală,
Koher, foarfece nesterile;
- materiale pentru pansament: tampoane, şerveţele şi comprese sterile;
- faşe de tifon sau leucoplast, foarfece nesterile,
- garoul standard sau improvizat,
- materile necesare pentru aplicarea unui pansament aseptic compresiv.
 Tehnica efectuării

1. Se efectuează hemostaza provizorie în dependenţă de

felul hemoragiei:
- în hemoragiile arteriale se aplică garoul standard sau
improvizat;
- în hemoragiile venoase şi capilare se va aplica un
pansament aseptic compresiv.
2. Plaga se spală cu apă oxigenată de 3%.
3. Se dezinfectează marginile plăgii cu una din soluţiile
antiseptice de la plagă spre periferie
4. Se aplică un pansament aseptic compus dintr-un şerveţel
steril, care se aplică direct pe plagă şi 1-2 comprese
sterile, apoi se fixează printr – un bandaj strîns cu faşă.
5. Se aşează regiunea rănită în poziţie de repaus, ce trebuie
păstrată în timpul transportării şi depinde de
localizarea, gravitatea rănii, profunzimea ei şi starea
generală a pacientului.
6. Se transportă în punctul traumatologic al înstituţiei
medicale, unde se va efectua prelucrarea primară
chirurgicală a plăgii şi profilaxia infecţiei anaerobe.
7. Se monitorizează pacientul în timpul
transportării: acuzele, comportamentul , indicii
vitali, culoarea tegumentelor, starea plăgii,
pansamentul
 Asistenţa de urgenţă în plăgile prin înţepare

În plăgile prin inţepare produse de obiecte ascuţite

pacientul acuză o durere neînsemnată şi prezenţa însuşi
a obiectului vulnerant în regiunea lezată.
Asistenţa de urgenţă:
1. Nu se înlătură obiectul vulnerant
2. Se prelucrează plaga cu apă oxigenată.
3. Se aplică un pansament aseptic, fixîndu-se obiectul vulnerant
4. Se transportă pacientul în instituţia medicală, unde se se examinează
miniţios pacientul, se face profilaxia tetanosului, iar dacă
este vre-o suspecţie de lezare a vaselor sangvine, nervilor, organelor
pacientul se va afla sub supraveghere, iar la confirmarea lezării
lor se supune intervenţiei chirurgicale de urgenţă.
 În plăgile prin inţepare produse de insecte
reacţia locală se manifestă prin:
durere şi mîncărime în locul înţepăturii
sau pe o suprafaţă mai mare,
senzaţie de fierbinţeală (caldură),
hiperimie, edem în locul dat şi prezenţa acului.
Reacţia generalizală (şocul anafilactic)
poate apărea dacă piersoana a fost înţepată
de 5 şi mai multe insecte sau
are sensibilitate individuală mărită la înţepătura de insecte
şi se manifestă brusc: la semnele locale
se alătură durerile de cap, durerile în abdomen,
greaţa, voma, ridicarea temperaturii corpului,
tremorul şi convulsiile. Reacţia
alergică poate fi fulgerătoare
sau întîrziată.
 Asistenţa de urgenţă:
1. De extras acul atent fără a-l strivi cu ajutorul
unei pense.
2. Se prelucrează locul înţepăturii cu apă oxigenată sau alcool.
3. Se aplică pansament steril sau curat.
4. Se aplică local rece.
5. Se administrează victimei preparate desensibilizante:
dimedrol, tavegil, suprastin, pipolfen, diazolin 1-2 pastile pentru maturi.
6. În plăgile prin inţepare manifectate cu şoc anafilactic
- vezi asistenţa de urgenţă în şocul anafilactic.
7. Se transportă pacientul în instituţia medicală şi se spitalizează.
Reţineţi! Sunt periculoase înţepăturile repetate,
deoarece în unele cazuri pot forma o imunitate
a organismului, iar în altele - din contra
duc la sensibilizarea lui, urmată de şocul anafilactic
şi decesul pacientului, deaceea atitudinea
faţă de înţepături nu trebuie
neglijată.
Particularităţile asistenţei de urgenţă în
plăgile prin muşcătură

În plăgile prin muşcătură produse de dinţii

oamenilor şi animalelor
pacientul acuză durere, hemoragie şi
obiectiv se constată amprenţele (urmele) dinţilor.
Asistenţa de urgenţă:
1. Se spală intens plaga cu soluţie săpun de 20 % .
2. Se prelucrează plaga cu apă oxigenată de 3 %.
3. Se prelucrează marginile plăgii cu preparate
antiseptice.
4. Se aplică pansament steril sau curat.
5. Se transportă pacientul în instituţia medicală,
unde se efectuează profilaxia tetanosului.
6. Se indică consultaţia medicului rabiolog.
 În plăgile prin muşcătură produse de sarpi neveninoşi:
pacientul acuză durere moderată,
iar oviectiv este prezentă plaga, urmele dinţilor.
În plăgile prin muşcătură produse de sarpi veninoşi:
durerea este pronunţată, permanentă,
crescîndă, cu timpul devine insuportabilă,
se dezvoltă edemul ţesuturilor, care creşte repede
şi cuprinde ţesuturile vecine, in unele cazuri necroza ţesuturilor,
cu timpul apar semne de intoxicare a organismului.
 Asistenţa de urgenţă:
1. Se efectuează manevre, care reţin
şi evită absorbţia veninului în organism:
se lasă plaga să sîngereze (nu se grăbeşte cu hemostaza),
se face incizia ţesuturilor în locul muşcăturii,
se poate de absorbit veninul şi sîngele din plagă
în lipsa patologiei mucoasei cavităţii bucale (este păstrată
integritatea ei).
2. Se aplică pansament steril sau curat.
3. Se aplică local rece.
4. Se efectuează imobilizarea de transport a membrului
muşcat.
5. Se administrează preparate analgetice şi calmante.
6. Se dau de băut lichide nealcoolice
în cantităţi mari pentru stimularea diurezei.
 Se interzice:
- de a aplica garoul, deoarece repede se dezvoltă
edemul ţesuturilor
şi apoi este foarte greu de a-l înlătura, chiar în
condiţiile intraspitaliceşti;
- de a folosi alcoolul, deoarece alcoolul distruge veninul,
însă favorizează reţinerea lui în sînge, creer, ţesutul nervos;
- de a arde locul muşcăturii cu obiecte incadescente,
efect este numai în plăgile superficiale,
însă în majoritatea cazurilor muşcăturile
sunt profunde şi veninul a pătruns adînc în ţesuturi.
Arsura locului muşcat predispune către infectare
(prezenţa ţesuturilor necrotizate)
şi tărăgănează cicatrizarea plăgii.
 Măsuri de precauţie:
1. Se recomandă de avut un comportament atent şi
precaut pentru locuitori şi turiştii în zonele,
unde locuiesc serpii: se vor îmbrăca haine,
ce acoperă tot corpul, îndeosebi picioarele;
2. Este necesar de luat un băţ lung,
bifurcat la un capăt pentru fixarea sau îndepărtarea şarpelui,
ce încearcă să atace.
Reţineţi! Şarpele nu atacă, dacă nu simpte pericol din partea omului.
Dacă aţi observat un şarpe stăruiţi-vă să-l ocoliţi, fiţi calmi şi nu-l speriaţi,
nu-l provocaţi, nu-l atacaţi, nu vă mişcaţi şi atunci se îndepărtează singur.
3. Verificaţi locul pentru popas pentru a vă încredinţa
de nu-s şerpi prin apropiere.
4. Şerpii se apropie în timpul nopţii de foc (rug),
sunt atraşi de căldură, deaceea delimitaţi locul de
popas prin folosirea subsanţelor cu
miros neplăcut
şi înţepător.
 Studiin
d av e m
posibili
tatea d
preven ea
i o boal
a învaţ ă sau
a pe cei
jur să-ş din
i ocrote
sănătat sc ă
e a.