COLINDE,GHICITORI,PROVERBE

ELABORAT DE ELEVII GRUPEI AMG-104

CAMERZAN DUMITRIȚA,GROSU VALERIA,PÎRGARI DOREL,BUTNARU
IRINA,ILIESCU ARTENIE,PLEȘCA IRINA,ARAP TATIANA,CIBOTA DARIA,ENI
DUMITRIȚA,PĂNZARI ANDREEA
 CUPRINS

• 1.CE SUNT COLINDELE

• 2.DE UNDE AU PROVENIT COLINDELE
• 3.CE SUNT GHICITORILE
• 4.GHICITORI PROPUSE PENTRU GRUPĂ
• 5.CE SUNT PROVERBELE
• 6.PROVERBE PROPUSE PENTRU GRUPĂ
COLINDELE
• COLINDELE SUNT CÂNTECE TRADIȚIONALE ROMÂNEȘTI, ANUME FELICITĂRI
(URĂRI) DE TIP EPICO-LIRIC, AVÂND ÎN GENERAL ÎNTRE 20 ȘI 60 DE VERSURI.
COLINDELE SUNT LEGATE DE OBICEIUL COLINDATULUI, DATINĂ PERPETUATĂ
DIN PERIOADA PRECREȘTINĂ.COLINDELE NU TREBUIE CONFUNDATE CU
CÂNTECELE DE STEA, SPECIFICE SĂRBĂTORILOR CREȘTINE DE IARNĂ, ȘI NICI
COLINDATUL CU UMBLATUL CU STEAUA.COLINDELE SE CÂNTĂ ÎN PREAJMA
CRĂCIUNULUI ȘI ANULUI NOU.UNELE DINTRE ELE AU O SUMEDENIE DE
VARIANTE ȘI VERSIUNI, POTRIVIT DIFERITELOR REGIUNI ȘI GRAIURI.
Colindele sunt cântece tradiționale de Crăciun, adesea cu
versuri care celebrează nașterea lui Isus Hristos și aduc urări de
sărbătoare și bucurie în timpul sezonului de Crăciun. Aceste
cântece au origini istorice și culturale variate și sunt cântate în
diferite părți ale lumii. Colindele pot descrie evenimentele din
povestea nașterii lui Isus, pot aduce urări de bine, sau pot fi
simple expresii de bucurie și entuziasm pentru sărbătoare.

Colindatul este, de asemenea, o tradiție în care oamenii merg

din casă în casă în timpul sezonului de Crăciun și cântă colinde
pentru a împărtăși bucuria și pentru a primi mici daruri sau
recompense în schimb. Această tradiție este o modalitate de a
aduce comunitățile mai aproape în timpul sărbătorilor de iarnă.
 GHICITORIL
E
• GHICITOAREA ESTE O FORMULĂ (DE
OBICEI O CREAȚIE POPULARĂ ÎN
VERSURI) PRIN CARE SE ENUNȚĂ, SUB
FORMĂ METAFORICĂ, UNELE
TRĂSĂTURI SPECIFICE ALE UNEI
FIINȚE, ALE UNUI LUCRU, UNUI
FENOMEN, ETC., CERÂNDU-SE
IDENTIFICAREA ACESTORA PRIN
ASOCIERI LOGICE.
.
Pentru a-și spori atractivitatea,
uneori ghicitoarea uzează de
Din ghicitoarea populară,
forme ușor licențioase, și
extrem de veche în folclor, au
aceasta nu cu un scop în sine, ci
derivat variante culte sau jocuri
pentru a pune în situații dificile
de cuvinte de o structură
pe cei care trebuie să dezlege
similară, la nivel livresc:
enigmele. Iată câteva exemple
șarada, anagrama, logogriful și
de ghicitori aparent licențioase
altele.
• ARISTOTEL A NUMIT GHICITOAREA O
‘’METAFORĂBINE COMPUSĂ’’,IAR
TUDOR VIANU O DEFINEA CA O
‘’ALEGORIE DESCHISĂ’’,SPRE
DEOSEBIRE DE PARABOLĂ
ÎNCHISĂ,PUNE LA ÎNCERCARE
ISTEȚIME ȘI ABILITATEA MINȚII,FIIND
ȘI UN PUTERNIC MIJLOC DE
STIMULARE A PROCESELOR DE
GÎNDIRE,DE ANALIZĂ,DE
COMPARAȚIE,DEABSTRACTIZARE
Gata să-ţi dea tratament,
Mereu tre' să fie atent,
Să te vindece de boală,
Să te poţi duce la şcoală.
Au plecat spre țări cu soare
Păsările călătoare,
Căci la noi e frig și plouă.
Vântul bate cu putere
Frunzele-au căzut și ele.
În cămară adunate
Stau la sfat fructele coapte
Nu este greu de ghicit
Ce anotimp a sosit?
Ani la rând de dimineaţă
Voioşi noi ne îndreptăm
Spre locul unde învăţăm
În viaţă să ne descurcăm
Totu-i înghețat în drum,
Florile-s pe geam acum,
În sobă focul trosnește,
Spune, ce anotimp este?
Lin sosește în odaie,
Și-n ghetuțele curate,
Încep iute să se-arate,
Daruri multe îmbelșugate.
Ia ghicește tu acum,
Cine-i moșul asta bun?
Stele reci de vânt purtate
Au căzut pe drum, pe stradă,
Parcă-s stele de mătase,
și sunt albe și ușoare,
Ce sa fie oare?…
 PROVERBE
• PROVERBUL (DIN LATINĂ PROVERBIUM) ESTE O
ÎNVĂȚĂTURĂ MORALĂ POPULARĂ NĂSCUTĂ DIN
EXPERIENȚĂ, EXPRIMATĂ PRINTR-O FORMULĂ
ELIPTICĂ SUGESTIVĂ, DE OBICEI METAFORICĂ,
RITMICĂ SAU RIMATĂ.
• ÎN LIMBA ROMÂNĂ, CELE MAI MULTE PROVERBE
(ZICALE, ZICĂTORI, VORBE DE DUH SAU CUVINTE
DIN BĂTRÂNI) SUNT ANONIME, PROVENIND DIN
ÎNȚELEPCIUNEA MULTI-MILENARĂ A POPORULUI
ROMÂN. DE MULTE ORI, PROVERBELE
ROMÂNEȘTI AU RIMĂ ȘI RITM, FIIND ASTFEL
UȘOR DE MEMORIZAT, REPRODUS ȘI TRANSMIS.
SE POATE REMARCA CĂ INTUITIV, DAR ȘI
COGNITIV, CREATORII PROVERBELOR
ROMÂNEȘTI AU ÎNCORPORAT ÎN FORMA
SINTETICĂ, SAU CHIAR SUPER-SINTETICĂ
Bine faci, bine găsești.
Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face!
Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.
Dar din dar se face rai.
Fiecare pasăre pe limba ei piere.
În țara orbilor, chiorul este împărat.
La plăcinte înainte, la război înapoi.
Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.
Pentru unii mumă, pentru alții ciumă!
Spune-mi cu cine te însoțești, ca să-ți spun cine
ești.
Uită de la mână până la gură.
Țara arde și baba se piaptănă.
Ziua bună se cunoaște de dimineață.