ÎNCEPUTURILE SCRIERII ROMÂNEŞTI

SCRISUL ŞI TIPĂRITURILE
Fundamente ale culturii române
Completarea cunoştinţelor

Clasa a XI-a
Prof. Elena OJICĂ
 1. Generalităţi
Oamenii din spaţiul carpatodanubianopontic au
consemnat faptele lor de viaţă din cele mai
vechi timpuri.
Dacii foloseau alfabetul grecesc şi cel latinesc,
deşi aveau grai propriu.
Se crede că dacii au avut şi scriere proprie, cu
150 de caractere. Ar fi scris de la dreapta la
stânga, iar citirea s-ar fi făcut de jos în sus.
De la daci nu au rămas izvoare scrise.
 Scriere cu caractere dacice

Lingvistul Bogdan Petriceicu

Hasdeu afirma că dacii
aveau propriul alfabet.
Teoria academicianului a
fost contestată.
Decebalus per Scorilo – singura
inscripţie păstrată din perioada
anterioară cuceririi romane
11. În perioada migrării popoarelor,
scrisul a scăzut în intensitate
Ex. Sec. X – „Spuneţi-i lui Arpad, ducele
Răspunsul în Ungariei, stăpânul vostru,
datori îi suntem ca un prieten
limba latină trimisunui prieten, în toate care îi
regelui ungur sunt necesare, fiindcă este om
Arpad de străin, şi de multe duce lipsă.
Teritoriul însă pe care l-a
Menumorut din cerut bunăvoinţei noastre nu
Biharea – Ţara i-l vom ceda niciodată, cât
Crişurilor (în vom trăi. “
Cronica Notarului
Anonim)
 Cronica
Notarului
Anonim al
regelui
Ungariei, Bela
 III. Limbile folosite pe teritoriul
românesc după sec. X
latina, greaca, slavona, româna
SCRIERI în limba slavonă (devine limbă de
cult ortodox şi oficială de stat). Ex.:
 scrieri cu caracter religios şi moral (XII-XIV);
 Scrieri cu caracter istoric (ex. Scrisoarea lui
Ştefan cel Mare, trimisă principilor creştini după
Bătălia de la Vaslui); cronici/ letopiseţe.
 Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său
Teodosie (XVI).
 Domnitorul Neagoe Basarab şi Învăţăturile
lui Neagoe Basarab către fiul său, Teodosie...
 IV. Limba română – utilizată în scris din s. XVI
(scrisori, foi de zestre, testamente, texte religioase, acte de
vânzare)
Cel mai vechi document în limba română,
păstrat, este Scrisoarea lui Neacşu din
Câmpulung (1521)
 V. Primele tipărituri
În Ţara Românească, la Târgovişte, se
înfiinţează o tipografie cu litere chirilice
(meşterul Macarie).
1508 – prima tipăritură românească este
Liturghierul lui Macarie.
1510 – Octoih (cântările din strană, pe zile, pe 8
glasuri)
1512 - Evangheliar
Toate sunt scrise în limba slavonă.
 V. Primele tipărituri
Liturghierul lui Macarie - 1508
 V. Primele tipărituri
Evangheliarul lui Macarie - 1512
 V. Primele tipărituri
1544 Catehismul luteran, prima carte
tipărită în limba română, la Sibiu;
1559 – diaconul Coresi înfiinţează o
tipografie la Braşov. În 20 de ani a realizat
11 tipărituri în limbile slavonă şi română. De
ex. – 1561 – Catehismul, Evangheliarul
românesc (tradus din slavonă).
 Evangheliarul lui Coresi – 1561
În Predoslovia acestuia, Coresi arăta că a tradus
Evangheliarul din slavonă deoarece “În sfânta
beserecă mai bine e a grăi 5 cuvinte cu înţeles
decât 10 mie de cuvinte neînţelese în limbă
străină.”
 VI. CONCLUZII
Răspândirea scrisului şi a tipăriturilor s-a
realizat cu sub influenţa Bisericii.
Limbi utilizate pe teritoriul românesc:
latina, greaca, slavona, româna.
Primele scrieri şi tipărituri aveau caracter
religios.
Alte scrieri:

- cărţi populare (Alexandria, Esopia);

- cronici şi letopiseţe (caracter istoric);
- cărţi de popularizare a ştiinţei.
 VI. CONCLUZII
Între 1550 – 1850 Limba română a parcurs un
proces de unificare spre sctructura ei actuală.
Primele încercări de literatură – după 1800.
LIMBA LITERARĂ – aspectul cel mai îngrijit
al limbii unui popor, stabilit prin norme
unitare şi consolidat prin scris.
LIMBA ROMÂNĂ COMUNĂ – stadiul limbii
române din perioada premergătoare apariţiei
dialectelor din S Dunării (aromân,
meglenoromân, istroromân) – sec. VII-X.
 VI. CONCLUZII
Limba română, ca limbă naţională, este
alcătuită din:
- Limba populară şi graiurile ei;
- Limba literară;
- Limba literaturii artistice.
 CONCLUZII
Al. Rosetti:
“Limba română este limba latină
vorbită neîntrerupt în partea orientală a
Imperiului Roman, cuprinzând
provinciile dunărene (Dacia, Pannonia de
S, Dardania, Moesia Superioară şi
inferioară), din momentul pătrunderii
limbii latine în aceste provincii şi până în
zilele noastre.”
 OBSERVAŢII:
Istoria scrisului cuprinde diferite
sisteme de scriere.
Se consideră că adevărata scriere
a fost inventată în Mesopotamia -
în Sumerul antic, în 3200-3500 î.Hr.
– scrierea sumeriană.
OBSERVATII
Tăblițele de la Tărtăria
Sunt 3 obiecte străvechi din
lut, descoperite la Tărtăria,
jud. Alba, de cercetătorul
clujean Nicolae Vlassa, în
1961.
- Două sunt găurite și sunt acoperite cu
semne, iar a treia folosește o modalitate
de scris pictografică (reprezentarea
stilizată a unui animal - capră, un
simbol vegetal și un altul neclar).
- Vechimea lor, datând din 5500 î.Hr. ar
dovedi că sunt cele mai vechi artefacte
purtătoare de scris din lume.
 BIBLIOGRAFIE. SITOGRAFIE

1. SEXTIL PUŞCARIU, ISTORIA LITERATURII ROMÂNE. EPOCA VECHE, EDITURA EMINESCU,

BUCUREŞTI, 1987;

2. N. CARTOJAN, ISTORIA LITERATURII ROMÂNE VECHI, EDITURA MINERVA, BUCUREŞTI, 1980

3.HTTPS://RO.WIKIPEDIA.ORG/WIKI/T%C4%83BLI%C8%9BELE_DE_LA_T%C4%83RT%C4%83RIA

4. HTTPS://RO.WIKIPEDIA.ORG/WIKI/LIMBA_DAC%C4%83

5. HTTPS://ADEVARUL.RO/MITUL-ALFABETULUI-DACIC-ADEVAR-AFLA-TEORIA-

ACADEMICIANULUI-HASDEU-DACII-INVATAT-SCRIEREA-DECENEU-

1_5671A4537D919ED50E4B2CA6/INDEX.HTML