Grupul Şcolar „Vasile Bacalu”

Mahmudia
Tulcea TEST

1.Prezintă principalele etape ale formării limbii române.

2.Identifică două caracteristici ale umanismului românesc aşa cum se desprind din fragmentele
citate.
a) „Românii se spune că sunt colonii romane.Dovadă de acest lucru e faptul au multe cuvinte comu-
ne cu limba latină.Monede romane se găsesc multe în acest loc şi ele sunt un neîndoielnic semn al
vechimii stăpânirii romane prin părţile acestea...Moldovenii au aceeaşi limbă,religie şi obiceiuri cu
muntenii...Limba lor şi a celorlalţi români a fost cândva romană,ca unii ce sunt colonii de romani”

(Nicolaus Olahus – „ Hungaria”)

b) „În anul 6983 (1475),ianuarie 10, marţi, a fost război la Vaslui cu puterile turceşti şi a biruit
atunci Ştefan – Voievod ;...şi a căzut atunci milţime mare nenumărată şi au fost prinşi de vii mulţi
fără de număr,care de asemenea au fost tăiaţi, numai pe unul l-au lăsat viu,pe fiul lui Sac-Paşa.
Şi steagurile lor împreună cu schiptrele cele mari au fost luate,mai mult de 40 de schiptre.Iar Ştefan
s-a întors cu toţi oştenii săi ca un purtător de biruinţă în cetatea sa de scaun,Suceava...”

(„Letopiseţul de când s-a început Ţara Moldovei”)

TEST

1.Prezintă principalele etape ale formării limbii române.

2.Identifică două caracteristici ale umanismului românesc aşa cum se desprind din fragmentele
citate.
a) „Românii se spune că sunt colonii romane.Dovadă de acest lucru e faptul au multe cuvinte comu-
ne cu limba latină.Monede romane se găsesc multe în acest loc şi ele sunt un neîndoielnic semn al
vechimii stăpânirii romane prin părţile acestea...Moldovenii au aceeaşi limbă,religie şi obiceiuri cu
muntenii...Limba lor şi a celorlalţi români a fost cândva romană,ca unii ce sunt colonii de romani”

(Nicolaus Olahus – „ Hungaria”)

b) „În anul 6983 (1475),ianuarie 10, marţi, a fost război la Vaslui cu puterile turceşti şi a biruit
atunci Ştefan – Voievod ;...şi a căzut atunci milţime mare nenumărată şi au fost prinşi de vii mulţi
fără de număr,care de asemenea au fost tăiaţi, numai pe unul l-au lăsat viu,pe fiul lui Sac-Paşa.
Şi steagurile lor împreună cu schiptrele cele mari au fost luate,mai mult de 40 de schiptre.Iar Ştefan
s-a întors cu toţi oştenii săi ca un purtător de biruinţă în cetatea sa de scaun,Suceava...”

(„Letopiseţul de când s-a început Ţara Moldovei”)

I. TEST

1.Identifică ,în textul următor, două caracteristici ale operei lui I. Creangă (dă exemple concrete) :
„Nu ştiu alţii cum sunt,dar eu ,când mă gândesc la locul naşterii mele,la casa părintească din Humuleşti,
la stâlpul hornului cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel,la cuptiorul pe care mă
ascundeam[...] ,parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie! Şi ,Doamne ,frumos era pe-atunci,căci şi părinţii
şi fraţii, şi surorile îmi erau sănătoşi[...]şi toate îmi mergeau după plac ,fără leac de supărare,de parcă era
toată lumea a mea !”
(I.Creangă – Amintiri din copilărie)

2.În minimum cinci rânduri ilustraţi mesajul versurilor de mai jos:

„Spune,tu, pe ce-i cunoşti

Dintre proşti,pe cei mai proşti?
După chică sau chelie?
După voce sau simbrie?
(T.Arghezi – Horă de băieţi)

II. TEST

1.Identifică ,în textul următor, două caracteristici ale operei lui I. Creangă (dă exemple concrete) :
„Când începe a toca la biserică,Zahei al tău cel cuminte fuga şi el afară şi începe a toca în stative,de
pârâie păreţii ...iar stropşitul de Ion ,cu talanca de la oi ,cu cleştele şi cu vătrarul,face o hodorogeală de-ţi
ie auzul.Apoi îşi pun câte-o ţoală în spate şi câte un coif pe cap şi cântă „aliiluia” şi „Doame miluieşte ,po-
pa prinde peşte” de te scot din casă.

(I.Creangă – Amintiri din copilărie)

2.În minimum cinci rânduri ilustraţi mesajul versurilor de mai jos:

„Într-o ţară care-a fost,

Era mare cel mai prost
Cine-oleacă avea de cap,
Şi-l ţinea după dulap”
(T.Arghezi – Horă de băieţi)