TRAUMATISME

trauma=rană (gr.)
=ansamblul tulburărilor locale+generale ce apar prin
acţiunea asupra organismului a unui agent
vulnerant (=AV) extern (corp contondent)
 Trauma - generalităţi
Efectele depind de:
AV: tip; mod de acţiune (direct, indirect)
Structura atinsă: importanţă, rezistenţă
Leziunile:
unice: 1 ţesut sau 1 organ
multiple = politraumatism
 Trauma – clasificare 1
După starea tegumentului (± factor septic):
 deschise (plăgi)
 închise (contuzii)
După intervalul de timp de la producere:
 recente (<6h)
 vechi (>6h)
După regiunea topografică afectată
După varietatea/complexitatea leziunilor:
 simple
 politraumatisme
 Trauma – clasificare 2
După agentul etiologic (AV):
 mecanic
 termic
 electric
 chimic
După conjunctură:
 accidentale (de: muncă, bricolaj, circulaţie, sport)
 voluntare (automutilare, agresiune, terorism,
război)
Trauma. închise = CONTUZII
DEF: = rezultatul acţiunii unui AV ce produce leziuni
tisulare variabile, fără o “soluţie de continuitate”
tegumentară
ETIOLOGIE :
 lovire = corp contondent, forţă mică/medie
 strivire = apăsare întinsă / plan dur
 suflu = undă de presiune, urmarea unei explozii
PATOGENIE
 Mecanism = forţa ag. vulnerant, rezistenţa tisulară ±
reacţiunea unei suprafeţe de sprijin
 Aplicarea forţei (┤, II)
 Contuzii - clasificare
După natura/F. AV şi regiunea interesată:
 superficiale,
 profunde,
 mixte.
După gravitatea leziunilor:
 uşoare,
 grave (f întinse, vasc, nervoase, osoase,
viscerale)
 Echimoza
DEF: maculă vânătă după extravazarea
sanguină posttraumatică
ETIOPAT: după trauma mecanic moderat
CLINIC: durere, discoloraţie roşie/albastră –
neagră – verzuie – galbenă, posttrauma
Apariţie imediată (superf) sau tardivă (prof),
local sau la distanţă de trauma
COMPL: leziuni profunde (viscerale)
Rp: analgetice, pans umede reci
 Hematomul
DEF: = acumulare interstiţială cu aspect tumoral a
sângelui extravazat după trauma de intens. mare
ETIO: trauma >, anticoagulante, boli vasculare
FORME: - difuz (>frecv, poate fi extensiv)
- închistat (cantonat, limitat ca întindere)
- pulsatil (alimentat de 1 arteră —› U)
CLINIC: durere, deformare T, “crepitaţie”, “fluctuenţă”,
disclor, difuziune
COMPL: extensie, compr, infectare, necroză, calcif
Rp: gheaţă, compr, AINS, chir (evac, hemostaza)...
 Seromul (Morrel-Lavallée, 1853)
DEF: revărsat limfatic (aspect seros, gălbui)
după trauma tangenţiale faţă de tegum.
ETIOPAT: forfecarea det rupturi limfatice
CLINIC: tumef coapsă/lombă/torace, lentă,
cu fluctuenţă/“undă oscilatorie”, -echimoză
şi -tensiune
EVOL: resorbţie sau refacere după puncţie
(în 24-48h)
Rp: bandaje compresive
 Edemul dur (Sécretan, 1901)
DEF: = inflamaţie a ţes conj posttrauma
ETIOPAT: tulb vasomotorie simpaticotonă după
trauma repetate, compr prelg, ± fracturi / plăgi
CLINIC: tumef edem, rapid progresivă, dură,
caldă, durere, impot funct, difuziune, tulb
trofice (piele lucioasă, subt, violacee) ± lez
osoase şi articulare
Rp: întrerupere trauma, AINS, vasodil, cortico',
drenaj postural, fizio‘, pans umede. E C.I.
masajul!
 Contuzia prin strivire (Bywaters, 1941)
DEF: = lez perif gravă dezv dat privării de irigaţie a unei mase
musc importante (garou, sub dărâmături)
ETIOPAT: 2h < compr < 15 h (asfixie fără suprimarea
completă a circ.
CLINIC – 3 perioade:
 Strivire – cca 10h: agitaţie-stupoare, m=carne de peşte
 Degajare – min-ore: edem dur important nedureros şi şoc
hipovolemic (Ht <, Na <, K >7 mEq/l)
 Anurie – 30-48h: mioglobinurie, oligo-anurie
Rp: - reluare treptată a circ (manşetă pneumatică, refrigerare)
- deşocare, reechilibrare
- incizii de degajare, fasciotomii, amputaţii
- AB, analgetice...
- dializă
 Contuzia prin suflu
DEF: = f gravă de lez viscerală cauzată de deplasarea
radiară a mediului ca undă de şoc a unei explozii
ETIOPAT: unda = f(dist x F explozivă x densit mediu)
FORME CLINICE:
 Lez toracopulm – †, dureri, dispnee, tuse, spută sang
sau edem pulm acut
 Lez abdom – rupturi, hemor internă, peritonită
 Lez nervoase – contuzie/dilacerare cerebrală cu
pierderea conştienţei, semne neurologice
Rp:complex, adaptat lez (resp artif, asp nazogastrică...)
- reechilibrare volemică
- O2
- analgetice, sedative, AB
- chir (hemostază, suturi/exereze dogestive, imobiliz,
trepanaţii...)
 TRAUMATISME DESCHISE = PLĂGI
DEF: = lez produsă de AV diferiţi ce acţionează izolat
sau asociat pt a prod o soluţie de continuitate tegum
ETIO:
 mecanici (tăiere, înţepare, muşcătură, zdrobire,
împuşcare...)
 termici (arsuri, degerături)
 chimici (arsuri prin acizi, baze, săruri)
PATOGENIE -lez = f(tip şi F. AV / R ţes), mecanism AV:
 separaţie, secţiune
 tracţiune, smulgere
 zdrobire, calandrare
 necroză
 Clasificare PLĂGI

 AV (tăiere, înţepare, zdrobire, arsură...)

 morfo (simple, contuze)
 profunzime (superf, profunde, penetrante,
perforante)
 topo (regiunea interesată)
 structuri interesate
 gravitate
 evoluţie (recente<6h<vechi)
 Clinic - PLĂGI

Durere:
I = f(tip AV x reactivit orgs / conducere)+infecţie
Impot funct:
reală sau funcţ, f(caract plagă, struct inter)
Lez tegum:
escoriaţie, plagă superf sau prof (asp dif)
Hemoragia:
I = f(prof x vase x coag)
Lez ale altor organe sau ţesuturi (de inventariat!)
 Forme anatomoclinice PLĂGI
 tăiate (margini regulate, prof var, ne/infectate)
 înţepate/împunse (compl hemoragice, alergice,
infecţioase (şi tetanos, tifos, malarie, HAV), nervoase)
 contuze (margini neregulate, necroze, infecţie, rabie)
 Prin arme albe (tăiere+împungere, prof, penetrante
sau perforante)
 Prin arme de foc – proiectile sau suflu
F impact mare sub 500-800m (zona de explozie),
scade la 800-2000m (zona de perforaţie)
În ţesut produc pt scurt timp o cavit permanentă şi
una temporară (de 2-7 x Øproiectil)
f(traiect) = unipolare, bipolare, în seton
 Evoluţie PLĂGI
Plaga recentă (<6(8)h) = neinfectată, poate fi
suturată
Plaga veche – NU se suturează “per primam”

Vindecare = cicatrizare per primam sau per

secundam
Complicaţii: - infecţii nespecifice (an/aerobi)
- tetanos, hepatite, SIDA...
- cheloide, cicatrici retractile
 Tratament PLĂGI
 Hemostaza (provizorie, definitivă)
 Toaleta (spălare, antiseptice)
 Rp chirurgical (debridare, regularizare, sutură)
 Pansament
 Imobilizare
 Deşocare (reechil volemică şi electrolitică, O2)
 Anti-tetanos (IgAT sau ser AT, ATPA)
 AB, vaccinuri, seroterapie (ex. antigangrenoasă)
 Analgetice, AINS
 Ierarhizarea urgenţelor
Asociaţia Intrenaţională a Răniţilor de Război

EU (extreme): insuf grave resp sau cardio-vasc

U1 (reale): de operat în urm 1-2 h
U2 (temporizate): operaţie după reechilibrare în 3-6 h
U3 (potenţiale): reanimare – urmărire – operaţie

TRIAJ:
- ± decontaminare, resuscitare
- Evacuare rapidă (aeriană) pt EU + U1
- Evacuare rutieră pt U2 + U3
 Cicatrizarea

DEF: = procesul prin care ţes conj realizează

vindecarea unei plăgi
Depinde de cond gen (teren) şi locale
Primară – pt plăgi superf, operatorii, tăiate:
 fază catabolică (hemostază, edem, exudat fibrinos) –
crusta cade la 7-10 zile
 fază anabolică (proliferativă, colagenică) – zi 5-15
Secundară – pt plăgi contuze, infectate, cu pierdere teg
 necroză, exudat purulent, delimitare, granulaţie,
cicatrice stelată, retractilă, pigmentată