UNITĂŢILE MAJORE DE RELIEF ALE EUROPEI

 Unităţi alpine (finalul mezozoicului şi în neozoic)

 M.Alpi: Limite: marea Ligurică în în V și C Panonică în E; Predomină rocile metamorfice. Lanț montan lung de
1200km, formă de arc, culmi paralele. Altitudini mari (4807mvf. Mont Blank). Masivitate accentuată, relief glaciar și
carstic
M. Carpaţi: Situat între Bazinul Vienei şi Valea Timocului. Predomină rocile metamorfice. Are o lungime de 1300
km (III în Europa)→ 2/3 pe teritoriul ţării noastre (910 km). Traseu sinuos și mai fragmetați ca Alpii → masivitatea
redusă,. Altitudinea medie 950m(max2655m Gherlakovka din Tatra), sectoare înalte şi joase. Prezența reliefului
carstic, glaciar și vulcanic – cel mai lung lanț vulcanic din Europa
M.Balcani:Predomină rocile metamorfice. Mai scunzi decât Carpații; altitudinea maximă 2376 Vf Botev
M. Pirinei: altitudini ce rar depășesc 3000m, altitudinea maximă 3404 Vf Pico de Aneto
relief glaciar și ghețar de tip pirenean (fără limbă glaciară),
M. Caucaz: Predomină rocile metamorfice, roci vulcanice și calcare. Altitudinea maximă 5642 m în Vf Elbrus. Relief
vulcanic, carstic și glaciar. Masivitatea accentuată
Altii: M.Pind, Dinarici, Cordiliera Betică, Apeninii
 Unităţi hercinice (finele paleozoicului)
Masivul Renan se află de o parte și alta a Rinului. Pedomină rocile metamorfice. Au fost afectați de erupții
vulcanice. .Înălțimi medii 600-800m
M. Jura Se găsesc la nord de munții Alpi. Predomină rocile metamorfice
Patrulaterul Boemiei: Se află pe teritoriul Cehiei. Este alcătuit din Pod. Boemiei, încadrat de Colinele Ceho-
Morave, Munții Sudeți și Metaliferi, în cetrul patrulaterului aflându-se Pădurea Boemiei.Predomină rocile
metamorfice. Relief carstic.
M.Ural: Se află la contactul dintre Europa și Asia. Sunt orientați de la nord- sud. Au o lungime de 2000km.
Altitudinea maximă 1895 Vf Narodnaia. Predomină rocile metamorfice
M Păd Neagră-Vosgi : Situați pe teritoriul Germaniei. Predomină rocile metamorfice. Reprezintă un sistem de
horsturi(Pădurea Neagră1424m și Vosgi1429m) și grabene(Valea Rinului). Altitudini ce depășesc 1400m. Relief
vulcanic
M.Ural: Se află la contactul dintre Europa și Asia. Sunt orientați de la nord- sud. Au o lungime de 2000km.
Altitudinea maximă 1895 Vf Narodnaia. Predomină rocile metamorfice
M Păd Neagră-Vosgi : Situați pe teritoriul Germaniei. Predomină rocile metamorfice. Reprezintă un sistem de
horsturi(Pădurea Neagră1424m și Vosgi1429m) și grabene(Valea Rinului).Altitudini ce depășesc 1400m. Relief
vulcanic
 
Unităţi caledoniene(începutul paleozoicului)

M. Alpii Scandinaviei: Situați în nordul peninsulei Scandinave. Ridicați pe verticală în timpul

orogenezei alpine. Lanţ de masive cu înălţimi de 800-2469m cu o fragmentare redusă. Afectați de
glaciațiunea cuaternară, este prezent relieful glaciar.Se formează fiorduri la contactul cu Marea
Norvegiei.
M. Penini:Se află pe teritoriul Marii Britanii. Afectați de cutările hercinice. Puternic faliați și
erodați.Prezența calcarelor și a reliefului carstic.Altitudini sub 900m
 
 UNITĂŢI DE PODIŞURI
 
 Pe structuri vechi: Doneţk, Central Rus,Volgăi, Dobrogei; Finlandei (Se află în estul peninsulei
Scandinave, suprapus peste Scutul Baltic, este alcătuit din șisturi cristaline străpunse de granite, este
puternic modelat de ghețarii cuaternari → apare relieful glaciar reprezentat de șiruri de morene între
care se pot așeza lacuri)
 Pe structuri noi: Piemontul Getic, Piemontul Italian; Depresiunea Transilvaniei
 Pe structuri hercinice: Boemiei, Meseta Spaniolă (Predomină rocile metamorfice.Intens erodată și
faliată. Dominată culmi alungite numite sierre. Relief ruiniform apărut prin eroziune
diferențială).Masivul Central Francez (Predomină rocile metamorfice. A fost afectat de vulcanism.
Relief carstic cu numeroase chei în partea de sud. Altit. maximă 1886m în Vf Monte Dore)
 UNITĂŢI DE CÂMPIE
 
 Câmpii fluvio-glaciare: C Nord-Europeană. Se mai numește C. Germano-Polonă. Este o câmpie de subsidență.
Modelată de ghețarii cuaternari. Forme ale reliefului glaciar: lacuri glaciare morene și sandre.Altitudini negative
în C Olandei care au fost închise cu diguri numite poldere. Aici apare ca câmpie vălurită acoperită cu loess)
 
 Câmpii fluvio-lacustre: C. Română, Panonică, Padului

 Câmpii pe structură de podiş:Finlandei, Europei de Est Cea mai întinsă câmpie a Europei(4mil kmp) și a
doua în lume după C Amazonului. Formată pe Scutul Baltic peste care s-a depus straturi de sedimente.Alcătuită
din câmpii joase, colinare și podișuri joase puternic erodate (Volgăi, Central Rus, Valdai( 343m), Colinele
Timan. Altitudinea minimă 28m, cea maximă 463, în Col Timan.A fost modelată de glaciațiunea cuaternară, în
urma căruia s-a depus un strat gros de loess.Sistemele fluviale principale sunt orientate nord-sud).

 Câmpii fluvio-litorale: C. Tamisei, Mării Negre, Precaspică (Este situată în partea de N a Mării Caspice.
Fundament de vârstă precambriană. Altitudinea variază între 149m și – 28m. Este bogata în zăcăminte
petroliere)