FARMACOLOGIA

SISTEMULUI NERVOS
VEGETATIV

COLINOMIMETICELE
 Din această grupă fac parte remediile ce modifică
funcţia vegetativă a organelor efectoare prin
intermediul sinapselor colinergice sau adrenergice
neuroefectoare sau ganglionare.
SNC

N
 AC N 
AC
H AC
H
 AC N H
A N
 H 
M  AC -NA
H  ADR
Musculatura NA Musculatura
netedă striată
Muşchi Medulosuprarenală
Glande neted
exocrine

Fig.1. Repartizarea sinapselor  Ach; 0 – NA; Ach – acetilcolina, ADR

– adrenalina,
- NA – noradrenalina; A – adrenergic, M – muscarinic, N –
nicotinic.
 LOCALIZAREA
M-colinoreceptorilor
receptorii M1: SNC, unii
ganglioni simpatici (de
exemplu: ganglioni intramurali
din stomac);
receptorii M2: membrana
postsinaptică (M2a) a celulelor
efectorii la terminaţiile fibrelor
colinergice postganglionare
(miocard, nervi, musculatura
netedă);
Receptorii M3 (sau receptorii M2
glandulari): (M2b) musculatura
netedă, glande, endoteliul
vascular;
Receptorii M4 : SNC (?);
Receptorii M5 : SNC.
N- colinoreceptorilor
receptorii Nm (de tip
muscular): la nivelul
plăcii terminale motorii
(musculatura scheletică);
receptorii Nn (de tip
neuronal): la nivelul
corpului celulelor
postganglionare şi pe
dendrite (neuronii
simpatici şi parasimpatici,
celulele
medulosuprarenale);
receptorii Nc : la nivel
cerebral
 EFECTELE LA EXCITAREA
M – COLINORECEPTORILOR

Organul Funcţia fiziologică

Ochiul Micşorarea pupilei (mioză);
Micşorarea tensiunii intraoculare;
Spasmul acomodaţiei.
Bronhii Bronhospasm; bronhoree.
Cordul Bradicardie, scăderea conductibilităţii
atrio-ventriculare până la bloc.
 EFECTELE LA EXCITAREA
N – COLINORECEPTORILOR
Nr. Localizarea Prima fază
(în doze mici)
Faza a doua
N – colinoreceptorilor (în doze mari)
1. Sistemul nervos central:
centrul respirator şi excitarea inhibiţia
vasomotor
scoarţa cerebrală excitarea inhibiţia
hipofiza (eliberarea ameliorarea relaxare
hormonului antidiuretic) stării subiective
centrul vomei creşte se micşorează
excitarea –
2. Medulosuprarenale creşte eliberarea scade eliberarea
adrenalinei adrenalinei
3. Zona sinocarotidiană excitarea inhibiţia
reflectorie a centrilor
centrilor respirator şi
respirator şi vasomotor
vasomotor
 EFECTELE LA EXCITAREA
N – COLINORECEPTORILOR
Nr Localizarea Prima fază Faza a doua
N – colinoreceptorilor (în doze mici) (în doze mari)
.
4. Plăcile terminale ale uşurarea transmisiei inhibiţia transmisiei
muşchilor striaţi neuromusculare neuromusculare
5. Ganglionii vegetativi depolarizarea membranei inhibiţia transmisiei
şi uşurarea transmisiei

6. ACŢIUNEA ASUPRA ORGANELOR ŞI SISTEMELOR

(depinde de acţiunea centrală şi periferică)
a). Sistemul cardiovascular:
frecvenţa contracţiilor se micşorează (excitarea creşte (se măreşte
eliberarea adrenalinei şi
cardiace vagusului) excitarea ganglionilor
se măreşte (datorită simpatici)
presiunea arterială excitaţiei ganglionilor se micşorează (în doze
simpatici, centrului foarte mari)
vasomotor, secreţiei
adrenalinei şi acţiunii
vasoconstrictoare
musculotrope directe)
 EFECTELE LA EXCITAREA
N – COLINORECEPTORILOR

Nr Localizarea Prima fază

(în doze mici)
Faza a doua
(în doze mari)
N – colinoreceptorilor
.

b). Secreţia glandelor creşte scade

c) Motilitatea intestinală creşte scade

d) Pupilele mioză midriază

 CLASIFICAREA REMEDIILOR COLINERGICE
COLINOMIMETICE COLINOLITICE

ACŢIUNE directă ACŢIUNE M– N-

indirectă COLINOLITICE COLINOLITICE

 M– M-N –  M – COLINOLITICE I. GANGLIOPLEGICE

COLINOMIMETICE COLINOMIMETICE –  (PARASIMPATOLITI II. MIORELAXANTE
 N– REMEDII CE)
COLINOMIMETICE ANTICOLINESTERA  M-N –
 M-N - ZICE COLINOLITICE CU
COLINOMIMETICE A. Reversibile ACŢIUNE
PERIFERICĂ
B. Ireversibile  M-N –
COLINOLITICE
CU ACŢIUNE
CENTRALĂ
 REMEDII COLINOMIMETICE
 Colinomimetice sunt substanţe, ce imit acţiunea
acetilcolinei (agonişti ai acetilcolinei) sau inhibă
hidroliza ei de colinesterază şi provoacă o sumă de
efecte, condiţionate de activarea colinoreceptorilor în
diferite organe. Sin. Parasimpatomimetice.
COLINOMIMETICE
 CLASIFICAREA
 ACŢIUNE DIRECTĂ
M – COLINOMIMETICE
pilocarpină clorhidrat - aceclidină - cisoprid - betanecol
N–COLINOMIMETICE
 Lobelină - lobesil
 Citizină - cititon - tabex
 Anabazină clorhidrat - gamibazină - sparteina
M-N - COLINOMIMETICE
 acetilcolină
 carbacol
 COLINOMIMETICE
 ACŢIUNE INDIRECTĂ
 M-N – COLINOMIMETICE – REMEDII
ANTICOLINESTERAZICE
A.Reversibile
- neostigmină - ezerină salicilat - galantamină bromhidrat
- piridostigmină bromid - ambenoniu - aminostigmină
- amipiridină
B. Ireversibile
a) medicamente: - paraoxon - armină
b) substanţe organofosforice
 insecticide - pesticide
c) substanţe organofosforice folosite cu scop militar
 zorin - zoman
 MECANISMUL DE ACŢIUNE A
COLINOMIMETICELOR

Stimularea M1-colinoreceptorilor prin intermediul proteinei

Gq activează fosfolipaza C care contribuie la scindarea
fosfoinozitoldifosfatului cu formarea a doi mesageri
secunzi intracelulari:
dialcilglicerol (DAG) - activează proteinkinaza C cu
fosforilarea intracitoplasmatică a proteinelor.
Inozitoltrifosfat (IP3) - eliberează Ca++ din reticolul
endoplasmatic, care în citoplasmă formează un
complex cu calmodulina cu activarea calciu-
calmodulin-kinazei, implicată în reacţii de fosforilare a
proteinelor intracitoplasmatice.
 MECANISMUL DE ACŢIUNE A
COLINOMIMETICELOR

 Stimularea M2-receptorilor prin intermediul proteinei

Gi inhibă adenilatciclază (AC) cu diminuarea
concentraţiei intracelulare a AMPc şi respectiv a
activităţii proteinkinazei A.
 Deasemenea M2-colinoreceptorii sunt cuplaţi prin
intermediul proteinei Gi cu canalul de K+ ce duce la
deschiderea lor şi efluxul K+ din celulele musculaturii
netede vasculare cu relaxarea ei.
 MECANISMUL DE ACŢIUNE A
COLINOMIMETICELOR

 La stimularea M3-colinoreceptorilor, care fiind cuplaţi

cu fosfolipaza C prin intermediul proteinei Gq, se
constată creşterea concentraţiei inozitoltrifosfatului şi
diacilglicerolului cu creşterea secreţiei glandelor
exocrine.
 De asemenea M -colinoreceptorii sunt cuplaţi prin
3
intermediul proteinei G cu canalele de K+ cu inchiderea
lor, micşorarea efluxului K+ şi contracţia musculaturii
netede vasculare.
MECANISMUL DE ACŢIUNE A
COLINOMIMETICELOR

 M4-colinoreceptorii din SNC sunt cuplaţi

prin intermediul proteinei Gi cu
adenilatciclaza ce duce la micşorarea
activităţii ei cu diminuarea concentraţiei
AMPc şi efecte deprimante asupra SNC.
MECANISMUL DE ACŢIUNE A
COLINOMIMETICELOR

 N1-colinoreceptorii (neuronali şi
ganglionari) şi N2-colinoreceptorii
(musculaturii striate) sunt cuplate cu
canalele ionice (Na+  K+Ca2+).
 La stimularea lor are loc deschiderea
acestor canale cu dezvoltarea efectelor
stimulatoare (are loc depolarizarea).
 Farmacodinamia
 Influenţa asupra ochiului.
 Excitarea M-colinoreceptorilor muşchiului constrictor al
pupilei, conduce la contracţia lui şi pupila se îngustează
(mioză).
 Mioza şi aplanarea irisului contribuie la deschiderea reţelei
trabeculare Fontano situate la baza irisului şi canalului
Schlemm şi scăderea presiunii intraoculare.
 M-colinomimeticele cresc convergenţa cristalinului (până
la maximum), provocând spasmul acomodaţiei şi fixarea
vederii pentru aproape.
 Excitarea M-colinoreceptorilor muşchiului ciliar cauzează
contracţia lui şi respectiv, relaxarea ligamentului Zinn –
cristalinul capătă o formă mai bombată, şi se produce
fixarea vederii pentru aproape.
 Farmacodinamia
 Influenţa asupra cordului.
 M-colinomimeticele încetinesc (analogic efectului de
excitare a ramurilor cardiace vagale) frecvenţa
contracţiilor cardiace – se inhibă conductibilitatea prin
sistemul de conducere (bradicardia, până la bloc A-V,
vasodilataţie).
 Influenţa asupra glandelor exocrine. Sporeşte
secreţia salivară, glandelor tractului gastrointestinal,
glandelor bronşice, lacrimale, sudoripare.
 Farmacodinamia
 Influenţa asupra musculaturii netede.
 M-colinomimeticele stimulează contracţia musculaturii
circulare a bronhiilor (tonusul creşte până la
bronhospasm), tractului gastrointestinal (sporeşte
peristaltismul şi viteza evacuării chimului alimentar),
vezicii biliare şi urinare, uterine, muşchiului constrictor
al pupilei, iar tonusul sfincterelor tubului digestiv şi
vezicii urinare, dimpotrivă, scade.
 COLINOMIMETICE
 Indicaţii:
 Insuficienţa renală acută (practic nu se utilizează)
 Atonia intestinală şi a vezicii biliare
 Atonia vezicii urinare
 Glaucom
 Endarteriită

 Contraindicaţii:
 Bolile organice grave ale cordului: infarct, angina
pectorală, ateroscleroză, dereglări ale conductibilităţii;
 Astm bronşic
 Boala ulceroasă, bolile inflamatorii şi sângerări din
tubul digestiv.
 ANTICOLINESTERAZICELE
 A. Reversibile
 uşor reversibile:

 edrofoniu (tenzilon)

 moderat reversibile

 salicilat de ezerină - bromhidrat de galantamină (nivalină)

 bromură de piridostigmină (calimină) - distigmină

(ubretid)
 ambenoniu (oxazil) - aminostigmină - amipiridină

 inhibitoarele selective ale colinesterazei cerebrale

 donepezil (arisept)

 rivastigmina (exelon)
 ANTICOLINESTERAZICELE
 B. Ireversibile
 uşor reversibile: medicamente

 paraoxon

 armină

 ecotiopat

 substanţe organofosforice nemedicamentoase

 insecticide

 pesticide

 substanţe organofosforice folosite cu scop militar

 zorin

 zoman
 Distribuirea anticolinesterazicelor după acţiunea
predominantă asupra organelor

Tubul digestiv
Musculatura
şi vezica Ochi SNC
scheletală
urinară

Galantamină
Neostigmină Ezerină
Edrofoniu
Ezerină Paraoxon
Ambenoniu
Piridostigmină Neostigmină Galantamină
Piridostigmină
Distigmină Demecariu Ezerină
Neostigmină
Galantamină Ecotiopat
Distigmină
 Anticolinesterazicele
Anticolinesterazicele
(colinomimetice indirecte)

Vegetale Sintetice
Ezerină Reversibile Neostigmină
Galantamină Piridostigmină
Demecariu
 Leagă centrul anionic al colinesterazei, blocând
reversibil activitatea ei. În rezultat se stabilizează şi
se acumulează acetilcolina, care excită M-şi N-
colinoreceptorii
 SCV  Musculatura uterină
 Bradicardie, diminuarea  Mărirea tonusului
contractilităţii cardiace  Muşchi scheletici
 Tubul digestiv  Stimularea activităţii
 Mărirea motilităţii şi relativ a musculare
secreţiei  Ochiul
 Sistemul respirator
 Mărirea tonusului bronşilor
 Mioză, spasmul
 Vezica urinară acomodaţiei, micşorarea
 Spasmul detruzorului şi presiunii intraoculare
relaxarea sfincterului  Glandele exocrine
 Mărirea secreţiei
 Indicaţii

 Atonia vezicii urinare

 Atonia intestinală
 Stimularea naşterii
 Glaucom
 Miastenia, atrofia nervului optic, nevrite,
sechelele poliomilitei, decurarizarea
 CONTRAINDICAŢII

 Bolile organice ale cordului, dereglările

conductibilităţii
 Astmul bronşic
 Boala ulceroasă
 Sarcina
 Epilepsia, hiperkineze
 ANTICOLINESTERAZICELE
(colinomimetice indirecte)

Ireversibile

Preparate sintetice
Armina Paraoxonul
Uşor penetrează. După instilarea în sacul conjunctival e
necesară strangularea canalului lacrimar timp de 2-3 min.

Se fixează pe centrul esterazic al colinesterazei, blocând-

ul practic ireversibil, ce duce la stabilizarea şi acumularea
acetilcolinei, care excită M- şi N-colinoreceptorii

Indicaţii Glaucom. Se utilizează numai local

 Acţiunea remediilor anticolinesterazice

Preparatele Influenţează preponderent

M-colinoreceptorii N-colinoreceptorii
Ezerina, Bradicardie, scăderea
presiunii arteriale,
Demecariul, bronhospasm, mioză,
Armina, mărirea secreţiei
glandelor exocrine,
Paraoxonul. mărirea tonusului şi
motilităţii intestinului.
Neostigmina Excitarea SNC,
mărirea tonusului
Galantamina musculaturii striate
şi presiunii arteriale,
dispnee, vomă.
 ANTICOLINESTERAZICELE
Contraindicaţii Precauţii Reacţii adverse
- Astm bronşic; - bradicardie; - hipersalivaţie;
- parkinsonism; - hipotensiune - anorexie;
- peritonită; arterială; - greaţă, vomă;
- ileus paralitic; - epilepsie; - diaree;
- obstrucţie - anestezie cu - colici abdominale;
mecanică a ciclopropan; - hipersecreţie bronşică;
intestinului şi vezicii - trimestru I al - dispnee expiratorie;
urinare. gravidităţii; - transpiraţie;
- boala ulceroasă;
- fasciculaţii şi slăbiciune
- maladii cardio-
vasculare; musculară;
- bradicardie;
- tireotoxicoză.
- hipotensiune arterială;
- bronhospasm.
 INTERACŢIUNILE
ANTICOLINESTERAZICELOR

Potenţează efectele Micşorează efectele

- suxametoniul; - , -adrenomimeticelor;
- colinomimeticelor; - - adrenomimeticelor;
- -adrenoliticelor; - anestezicelor locale.
- simpatoliticelor;

asociere periculoasă
 INTERACŢIUNILE
ANTICOLINESTERAZICELOR
Efectele se Micşorează Manifestă
sumează efectul antagonism
Cu: - miorelaxantelor Cu:
- antidiabeticele orale; antidepolarizante; - -adrenomimeticele;
- anestezicele - M-colinoliticelor; - antiaritmicele;
generale; - ganglioplegicelor; - antidepresivele
- opioidele; - deprimant triciclice;
- excitantele SNC; (miorelaxant) al - antiparkinsonienele;

- glicozidele cardiace; aminoglicozidelor. - anticonvulsivantele;

- hipnoticele; - neurolepticele.

- vasodilatatoarele.
 INTOXICAŢIA ACUTĂ CU CIUPERCI
BUREŢI PESTRIŢI
tabloul clinic tratamentul
- mioză; 1. M-colinoblocante (atropină
- spasmul acomodaţiei; în doze obişnuite şi
- hipersalivaţie; repetarea la necesitate);
- bronhospasm; 2. Înlăturarea toxicului;
- bradicardie;bloc atrio-ventricular 3. Bronhoaspiraţie;
până la stop cardiac; 4. În hipotensiunea acută
- motilitate mărită (ce poate fi văzută -efedrină, dopamină etc.;
vizual); 5. Rehidratarea organismului.
- hipersecreţie;
- relaxarea sfincterilor (greaţă, vomă,
diaree);
- poliurie;
- rar – convulsii.
 INTOXICAŢIA ACUTĂ CU COMPUŞI
ORGANOFOSFORICI
COMPUŞI ORGANOFOSFORICI
tabloul clinic tratamentul
- mioză; A. M-colinoblocante (atropina)
- spasmul acomodaţiei; 1 – doza de atac
- hipersalivaţie; 2 – doza de menţinere
- transpiraţie; I grad – 1-2 ml atropină s/c sau
- bronhospasm; i/m, apoi câte 0,5 ml s/c peste
- bronhoree; fiecare 30 min.
- bradicardie; II grad – 2-4 ml atropină i/m sau
- bloc atrio-ventricular;
i/v, apoi câte 1-2 ml peste
fiecare 10 min.
- mărirea motilităţii;
III grad – 4-8 ml atropină i/m sau
- hipersecreţie; i/v, apoi câte 2-3 ml fiecare 3-8
- relaxarea sfincterilor (greaţă, min i/v, i/m.
vomă, diaree); În toate gradele de intoxicaţie
- poliurie; atropina se administrează până
- convulsii; la o atropinizare uşoară.
 INTOXICAŢIA ACUTĂ CU
COMPUŞI ORGANOFOSFORICI
tabloul clinic
GRADUL INTOXICAŢIILOR
I grad – faza miotică
II grad – faza bronhospastică
III grad – faza convulsivă
A. Predominarea efectelor
M-
colinomimetice
B. Predominarea efectelor
N-colinomimetice
Tratamentul
B. Reactivatorii colinesterazei:
- izonitrozină,
- trimedoxim
C. Îndepărtarea toxicului.
D.Respiraţieartificială,
bronhoaspiraţie
E. Anticonvulsivante:
- tiopental, diazepam.
- trimetadionă
F. În hipotensiunea acută:
- efedrină
- dopamină
- norepinefrină etc.
 Reactivatorii de colinesteraze
 Reactivatorii de colinesteraze pot fi utilizaţi pentru profilaxia şi
tratamentul intoxicaţiilor acute cu compuşi organofosforici
(insecticide, substanţe organofosforice etc.).
 Ca rezultat al reactivării rapide a colinesterazei se restabileşte
capacitatea ei, de a hidroliza acetilcolina, fie chiar şi parţială. În
intoxicaţia cu compuşii organofosforici este mai raţională
folosirea reactivatorilor în combinaţie cu colinoblocantele
(atropină sulfat), care acţionează mult mai rapid. De regulă,
reactivatorii colinesterazei sunt mai eficienţi în scop profilactic.
Pe fondalul intoxicaţiei deja survenite ei manifestă efect mai
moderat. Reactivatorii de colinesterază sunt trimedoxima
bromură (DipiroximaR), alloxima, izonitrozină şi dietixim.
Alloxima penetrează bariera hematoencefalică, ceea ce reduce
efectele toxice ale compuşilor organofosforici asupra SNC.
 PARASIMPATOLITICELE
(colinoliticele, colinoblocantele, anticolinergice,
antimuscarinice, antiacetilcolinice, vagolitice)

 Colinolitice – substanţe care blochează

acţiunea acetilcolinei (antagoniştii
mediatorului) asupra M- sau N-
colinoreceptorilor sau pe ambele tipuri de
receptori concomitent şi înlătură efectele
excitării inervaţiei colinergice.
 Clasificarea M-colinoliticelor

După După După spectrul

provinienţă selectivitate acţiunii

A. Naturale A. SELECTIVE A. MIDRIATICĂ

- atropină (M1) - homatropină
- scopolamină - pirenzepină - tropicamidă
- platifilină - telenzepină B. Antispastică
B.SINTETICE B.Neselective - platifilină
- homatropină - atropină
- scopolamină - metociniu
- platifilină - butilscopolamină
- metociniu - homatropină
- pirenzepină - platifilina etc. - metilscopolamină
- tropicamidă etc. C. ANTIULCEROASĂ
- pirenzepina
- telenzepină
După structură D. Antiastmafică
- ipratropiu (atroveat)
- oxitropiu (ventilat)
Amine terţiare Amine cuaternare
- atropină - pirenzepină
- scopolamină - ipratropiu
- platifilină - propantelină
- homatropină - metociniu etc.
 Clasificarea M-colinoliticelor
 După provinienţă
 Naturale: atropină, scopolamină (hioscină, „scopoderm
TTS”), platifilină, ciclopentolat, tinctură şi extract de
Belladonnae.
 De sinteză: homatropină, platifilină, metociniu,
tropicamidă, propantelină, fubromegan.
 După selectivitate

A. SELECTIVE (M1)
 - pirenzepină
 - telenzepină
 B.Neselective
 - atropină - scopolamină - homatropină
 - platifilina etc.
 Clasificarea M-colinoliticelor
 În funcţie de acţiunea terapeutică:
 Midriatică: homatropină, tropicamidă, ciclopentolat.

 Antispastică – digestivă: platifilină, metociniu,

butilscopolamină, metilscopolamină, propantelină,

atropină.
 Antiulceroasă: pirenzepină, telenzepină.

 Antiastmatică: ipratropiu, oxitropiu, troventol,

tiotropiu.
 Antispastice urinare: tolterodin, emepronium,

clorură de tospiu, propivarin.

Clasificarea M-colinoliticelor
 În funcţie de structura chimică:
 Derivaţii de amoniu cuaternar: homatropină,

butilscopolamină, propantelină, emepronium,

ipratropium, oxitropium, tiotropium, metociniu
etc.
 Amine terţiare: tropicamida, ciclopentolat,

atropina, scopolamina, pirenzepina,

telenzepina, promverin, tolterodin etc.
Mecanismul de acţiune

 Reprezentanţii acestei clase blochează

interacţiunea acetilcolinei cu receptorii
muscarinici şi anulează apariţia efectelor
specifice la nivelul tuturor structurilor
colinergice care prezintă acest tip de
receptori.
 Efectele M-colinoliticelor
 SNC
- acţiune excitantă slabă asupra centrilor bulbari,
- diminuarea dereglărilor vestibulare;
- stimularea uşoară a respiraţiei;
- efect antivomitiv slab.
 SCV

- tahicardie;
- mărirea conductibilităţii cordului;
- tensiunea arterială se modifică neînsemnat;
- dilatarea vaselor pielii (în doze mari);
- creşte consumul de oxigen.
 Efectele M-colinoliticelor
 TUBUL DIGESTIV
- relaxarea musculaturii netede intestinale;
- contractarea sfincterelor tubului digestiv;
- scăderea secreţiilor salivare, gastrice, intestinale;
- uscăciunea gurii;
- sete;
 greutate la deglutiţie;

- inhibarea tonusului, inhibarea motilităţii gastrice şi

intestinale, micşorarea amplitudinii şi frecvenţei
mişcărilor gastrice şi intestinale;
- efect antispastic asupra veziculei şi căilor biliare.
 Efectele M-colinoliticelor
 Sistemul respirator
- stimularea centrului respirator;
- creşte frecvenţa şi profunzimea respiraţiei;
- scade secreţia glandelor căilor respiratorii (nas,
faringe, bronhii,);
- bronhodilataţie.
 Aparatul excretor şi miometrului

- relaxarea musculaturii bazinetului, a ureterelor şi a

vezicii urinare;
- contractarea sfincterului vezicii urinare;
- micşorarea amplitudinei, duratei şi frecvenţei
contracţiilor uterine.
Efectele M-colinoliticelor

 Ochiul
- midriază;
- paralizia acomodării (cicloplegie);
- creşterea presiunii intraoculare.
 Acţiunea locală

 - acţiune anestezică locală

 M- COLINOLITICE
Indicaţii
- irite, iridociclite, prolaps iridian;
- cercetarea fundului de ochi;
- determinarea indicelui de refracţie al cristalinului
(alegerea ochelarilor);
- preanestezie;
- bradiaritmii, bloc atrio-ventricular,
- colicele intestinale, biliare, renale;
- boala ulceroasă;
- enterite, colite, cistite,
- intoxicaţii cu bureţi pestriţi, substanţe
parasimpatomimetice, anticolinesterazice şi compuşii
organofosforici;
- profilaxia cinetozelor;
- parkinsonism;
- hipertensiune intracraniană,
- electroşoc.
 M- COLINOLITICE
Contraindicaţii, precauţii
- glaucom şi suspeciunea de
glaucom,
- aterascleroza coronariană;
- tahiaritmii;
- boala ulceroasă cu
hipersecreţie acidă;
- stenoza pilorică;
- hipertrofia şi adenomul de
prostată;
- la nou-născuţi şi copii mici.
Efecte adverse
- uscăciunea gurii,
- dereglări de vedere
(pierderea capacităţii de
acomodare de aproape);
fotofobie;
- reducerea transpiraţiei;
- constipaţie;
- retenţie de urină;
tahicardie;
- midriază.
 INTOXICAŢIA CU ATROPINĂ

 Dereglările funcţiei SNC

 - excitaţie motorie şi verbală;
 - vertijuri, cefalee;
 - halucinaţii, ataxie;
 - dereglarea memoriei şi orientării;
 - stări confuzionale, psihoze, agitaţie;
 - pierderea conştienţei;
 - convulsii, comă.
 INTOXICAŢIA CU ATROPINĂ
 Dereglările respiraţiei
 - paralizia centrului respirator;
 - respiraţie Ceine-Stoks.
 Inhibarea inervaţiei colinergice
 midriază; - sclerele uscate, strălucitoare; fotofobie;
 - diplopie, privirea îndreptată spre infinit;
 - hipertermie; - pielea uscată, fierbinte, hiperemiată;
 - uscăciune în gură; - disfagie, dizartrie;
 - hidrofobie;
 - modificarea tembrului vocii;
 - tahicardie;
 - puls cu frecvenţă crescută, aritmic, deficit de puls;
 - atonie intestinală; constipaţie; - oligurie sau anurie.
 TRATAMENTUL INTOXICAŢIEI CU
ATROPINĂ
Detoxicarea Susţinerea Lupta cu Abolirea Înlăturarea
organismului respiraţiei hipertermia excitaţiei blocadei
inhibate şi psihomotorii colinergice
activităţii
cardiace
- spălături gastrice; -efedrină; - împachetări - barbiturice de - ezerină;
- îngerarea - nicetamidă; umede; scurtă durată; - neostigmină;
cărbunelui
medicinal, Medicas - cafeină - încăpere rece şi - cloralhidrat; - galantamină.
E; benzoat de Na; întunecoasă; - tranchilizante;
- purgative saline; -respiraţie - coctailuri - neuroleptice.
- diureză forţată asistată; litice;
-hemotransfuzii, - analgezice-
transfuzie de - oxigen
plasmă; antipiretice.
- corecţia
echilibrului hidro-
electrolitic.
 INTERACŢIUNILE
PARASIMPATOLITICELOR
Antagonism Sumarea Combinaţii Incompatibilit
efectului periculoase atea (în soluţii)

Cu: Cu: Cu: Cu:

- -adrenoliticele; - adrenomimeticele - opiolidele; - heparină;
- -adrenoliticele; (1,-1, -1, ); - digitalicele; - strofantină;
- simpatoliticele; - antiaritmicele - clonidina; - bicarbonat de
- M- (chinidina); - fluorotanul. sodiu;
colinomimeticele; - antiparkinsonienele; - cefalotină;
- inhibitorii - ganglioplegicele; - hidrocortizonul
colinesterazei; - neurolepticele; hemisuccinat;
- vasodilatatoarele; - hipnoticele; - soluţiile alcaline;
- anestezicele - corticoizii; - tiopental de
generale. - anestezicele locale. sodiu;
- aminofilină.
 GANGLIOPLEGICELE
(gangliolitice, blocante ganglionare, deconectante
ganglionare)

 Ganglioplegicele sunt substanţe cu afinitate

pentru receptorii N-colinergici, ce întrerup
temporar transmiterea impulsului nervos la
nivelul ganglionilor vegetativi, acţionând
într-o singură fază paralizantă a celulelor
ganglionare.
GANGLIOPLEGICELE
 Clasificarea după structura chimică:
 Compuşii bis-cuaternari de amoniu: hexametoniu
(Benzohexoniu), azametoniu (Pentamină),
trepirium (Higroniu), trimetidiniu (Camfoniu),
dimecolină. Preparatele enumărate se absorb rău
în tubul digestiv, sunt active la administrarea
parenterală.
 Aminele terţiare: pempidină (Pirilenă),
pahicarpină, temechină. Se absoarbe rapid în tubul
digestiv, este efectivă în administrarea parenterală.
 Derivaţii sulfonici: trimetafan.
 EFECTELE GANGLIOPLEGICELOR
ÎN DEPENDENŢĂ DE INERVAŢIA
ORGANELOR
Organul Predominarea Efectele
tonusului
Arteriole Simpatic Vasodilataţie, hipotensiune arterială,
reducerea vitezei circulaţiei,
ameliorarea asigurării cu sânge a
organelor
Venule Simpatic Venodilataţie, reducerea presarcinii
şi volumului sistolic,deponarea
sângelui
Cordul Parasimpatic Tahicardie
 EFECTELE GANGLIOPLEGICELOR
ÎN DEPENDENŢĂ DE INERVAŢIA
ORGANELOR
Organul Predominarea Efectele
tonusului

Tubul digestiv Parasimpatic Micşorarea motilităţii, constipaţii,

scăderea secreţiei
Vezica urinară -//- Oligurie sau anurie
Ochi -//- Midriază, cicloplegie (paralizia
acomodării)
Glandele salivare -//- Uscăciune în gură
Glandele Simpatic Micşorarea secreţiei
sudoripare
 GANGLIOPLEGICELE
Remediile ce inhibă transmisia impulsurilor prin
ganglionii vegetativi datorită blocării
N-colinoreceptorilor membranei postsinaptice.

C LA S I F I C A R E A
DUPĂ DURATA ACŢIUNII
DE SCURTĂ DURATĂ DE DURATĂ MEDIE DE DURATĂ LUNGĂ
(10-20min) (2-4 ore) (4-6 – 12ore)

- trepiriu - hexametoniu - pempidină

- trimetafan - azametoniu - dimecolină
- cvateron - trimetidină
- temechină
 GANGLIOPLEGICELE
 Mecanismul de acţiune.
 După structura chimică ganglioblocantele amintesc
acetilcolina. Ca rezultat al antagonismului competitiv cu
acetilcolina pentru N-colinoreceptorii ganglionilor
neuronali, preparatele nominalizate blochează aceşti
receptori şi întrerup mediaţia la nivelul ganglionilor
vegetativi.
 Acţiunea blocantă a ganglioplegicelor se răspândeşte şi
la nivelul N-colinoreceptorilor glomerulelor carotidiene,
suprarenalelor, SNC, însă într-o măsură mult mai mică,
decât la nivelul ganglionilor.
 GANGLIOPLEGICELE

 EFECTELE:
 Vase - arterio- şi venodilataţie cu micşorarea rezistenţei
periferice, tensiunii arteriale, pre- şi postsarcinii,
ameliorarea microcirculaţiei;
 Cord - tahicardie;
 Tubul digestiv - micşorarea motilităţii, secreţiei
glandelor şi constipaţie;
 Vezica urinară - oligurie sau anurie;
 Ochi - midriază, paralizia acomodaţiei;
 Glandele salivare, sudoripare - micşorarea secreţiei.
 GANGLIOPLEGICELE
 INDICAŢII
 - Terapia de urgenţă a crizelor hipertensive (preparatele
de durată scurtă şi medie);
 - Terapia sistematică a formelor grave de hipertensiune
arterială în condiţii spitaliceşti (preparatele de lungă
durată);
 - Tratamentul edemului pulmonar, cerebral;
 - Hipotensiune dirijată;
 - Terapia complexă a şocului septic, hemoragic,
traumatic.
 GANGLIOPLEGICELE
 REACŢII ADVERSE
 colaps ortostatic;
 micşorarea motilităţii tubului digestiv (constipaţie,
ocluzie intestinală);
 midriază, paralizia acomodaţiei;
 dizartrie, disfagie;
 retenţia urinei;
 micşorarea efectului la utilizarea îndelungată
(toleranţă);
 rar – inhibiţia respiraţiei, convulsii.
 MIORELAXANTELE

CLASIFICAREA

DUPĂ DURATA ACŢIUNII

De scurtă Durată medie De lungă

durată (5-10 (20-50 min) durată (peste
min.) - tubocurarină, - 60 min)
- suxametoniu anatruxoniu, - anatruxoniu,
- pipecuroniu, - - pipecuroniu,
pancuroniu, - pancuroniu
- melictină, (în doze mari)
- diplacină.
 MIORELAXANTELE
CLASIFICAREA

După mecanismul de acţiune

ANTIDEPOLARIZANTE MIXTE DEPOLARIZANTE

Competitive: - dioxoniu - suxametoniu
-tubocurarină,
- anatruxoniu,
- pipecuroniu,
- pancuroniu, - melictină,
- diplacină.
Necompetitive:
- prestonal
 MIORELAXANTELE ANTIDEPOLARIZANTE
 MECANISMUL DE ACŢIUNE:
 Antagonism competitiv cu acetilcolina pentru n-
colinoreceptorii membranei postsinaptice a plăcilor
terminale a muşchilor striaţi, împiedicând interacţiunea
mediatorului cu receptorii.
 BLOCUL NEURO-MUSCULAR SE MANIFESTĂ:
 Paralizie lentă fără faza de fibrilaţie şi amplificare a
contracţiilor înainte de bloc;
 Lipsesc durerile musculare postanestezice;
 Nu se modifică permeabilitatea membranei postsinaptice
pentru ioni şi nu se pierde potasiul din celulă;
 Nu survine o micşorare secundară a contractilităţii.
 MIORELAXANTELE ANTIDEPOLARIZANTE

 PRINCIPIILE DECURARIZĂRII:
 Se administrează remediile anticolinesterazice
(neostigmina, galantamina, piridostigmina).
 Datorită blocării acetilcolinesterazei, care duce la
acumularea acetilcolinei în fanta sinaptică, are loc
antagonismul concurent între mediator şi miorelaxant.
Concomitent se utilizează atropina, care înlătură efectele
m-colinomimetice ale remediilor anticolinesterazice.
 MIORELAXANTELE DEPOLARIZANTE

 MECANISMUL DE ACŢIUNE
 Datorită structurii asemănătoare cu acetilcolina
interacţionează cu n-colinoreceptorii membranei
postsinaptice, manifestând “activitate intrinsecă”,
majorează permeabilitatea membranei pentru ioni,
provocând depolarizarea ei.
 Membrana depolarizată pierde capacitatea de a efectua
procesele de depolarizare – repolarizare.
 În rezultat impulsurile nu se transmit.
 MIORELAXANTELE DEPOLARIZANTE

 BLOCUL NEURO-MUSCULAR SE MANIFESTĂ:

 Faza scurtă de contracţii sau fibrilaţii, de obicei în
anumită ordine (cutia toracică, gâtul, abdomenul,
extremităţile);
 În perioada postanestezică sunt frecvente durerile
musculare (mai ales la copii);
 Creşte permeabilitatea membranei postsinaptice pentru
ioni cu pierderea celor de potasiu şi slăbiciune musculară.
 PRINCIPIILE DECURARIZĂRII
 Antagonişti nu sunt. Se utilizează sângele proaspăt
conservat, ce conţine butirilcolinesteraza, ce hidrolizează
suxametoniul sau se menţine respiraţia asistată.
 MIORELAXANTELE
 INDICAŢII
 Relaxarea coardelor vocale, muşchilor laringelui şi
gâtului înainte de intubaţie (suxametoniu).
 Relaxarea muşchilor în efectuarea diferitor intervenţii
chirurgicale.
 Transferarea bolnavilor la respiraţia asistată (în
intoxicaţii cu hipnotice, tranchilizante,
anticolinesterazice, în intervenţii chirurgicale toracice).
 Repoziţia oaselor în fracturi şi luxaţii.
 Tratamentul simptomatic al convulsiilor.