Cercetarea politicii de preț

A elaborat:Obor Cristian
Cuprins:

• Ce reprezinta prețul;
• Conceptul de pret;
• Strategii de preț;
• Orientarea prețului;
• Estimarea cererii.
Estimarea cererii:

• Cererea este reprezentata de cantitatea de produse sau servicii de care au

nevoie consumatorii, si pe care ei pot si vor sa le cumpere, la un pret dat,
intr-o perioada de timp determinata si in cadrul unui anumit teritoriu.
• Cererea finala se constituie atunci cand sunt intrunite simultan si pentru
acelsi produs sau serviciu urmatoarele componente formative esentiale ale
cererii:
• trebuintele, dorintele gusturile si preferintele
• puterea de cumparare
• vointa de cumparare
Ce reprezinta prețul:

• Preţul reprezintă cea mai mobilă componentă a mixului de marketing.

El poate fi modificat rapid, spre deosebire de celelalte componente ale
mixului de marketing, iar schimbările de preţ atrag de  regulă un răspuns
imediat din partea pieţei. În acelaşi timp preţul este şi componenta mixului
de marketing mai puţin controlabilă de către întreprindere.
Conceptul de pret:

• Conceptul de pret a evoluat in timp, specialistii definind notiuni cum sunt:

• pretul absolut – atribut al bunului sau serviciului
• pretul relativ – obtinut prin comparerea bunurilor sau serviciilor
• pretul instrument – de schimb, de salarizare, etc
• pretul sistemic – element al unui sistem complex de informare de reglare
economica
• pretul administrat – calculat pe baza costurilor, taxelor si marjelor de profit
Strategiile de preț:

• Nivelul şi structura preţului produselor oferite de întreprindere

reprezintă modul de exprimare a condiţiilor din interiorul întreprinderii (cu
alte cuvinte a potenţialului acesteia) şi a situaţiei de la nivelul pieţei.
• Întreprinderea se poate orienta, în stabilirea nivelului preţului pentru
propriile produse, după: costuri, cerere (valoarea percepută de consumator)
şi concurenţă.
Orientarea pretului:
• Orientarea după costuri a preţului
pare a fi cea mai raţională. Se pleacă
de la premisa că preţul trebuie să
acopere integral costurile şi să permită
obţinerea unui profit net. Stabilirea
preţului în acest mod, deşi este foarte
simplă, nu poate fi utilizată deseori,
datorită faptului că ţine seama prea
mult de mediul intern şi prea puţin de
mediul extern al întreprinderii.
Orientarea după cerere, este o modalitate
mai rar utilizată, pentru că presupune existenţa
anumitor condiţii la nivelul pieţei (concurenţa
lipseşte ori este la un nivel scăzut, ca urmare a
unei relative stabilităţi în delimitarea
potenţialului pieţei între competitori). În acest
caz preţurile pot interveni ca
instrument de echilibrare a cererii cu oferta.