Acizi şi baze

Prof. Mihai Imbrișcă

Colegiul ”Dimitrie Ghika„ Comăbești
CUPRINS
 1. Generalități
 2. Definitia acizilor
 3. Clasificarea acizilor
 4. Metode de obținere a acizilor
 5. Proprietățile fizice ale acizilor
 6. Proprietățile chimice ale acizilor
 7. Utilizările acizilor
 8. Definitia bazelor
 9. Clasificarea bazelor
 10. Metode de obținere a bazelor
 11. Proprietățile fizice ale bazelor
 12. Proprietățile chimice ale bazelor
 13. Utilizările bazelor
 14. Evaluare
 15. Știați că ...
GENARALITĂŢI
 Acizii au fost considerate, până nu demult, substanţe care prezintă un
set de proprietăţi tipice - au gust acru, au o bună capacitate de
dizolvare, schimbă culoarea indicatorilor, reacționează cu săruri ale
unor acizi mai slabi, atacă metalele.
 Bazele, la rândul lor au alte proprietăţi tipice, de exemplu
neutralizează acizii - dar mai prezintă şi o serie de caracteristici
proprii de exemplu au gust sălciu, sunt unsuroase la pipăit, modifică,
diferit de acizi, culoarea indicatorilor.
 TEORIILE REFERITOARE LA ACIZI ŞI BAZE
SUNT:

 Teoria disociaţiei electrolitice a lui Arhenius

 Teoria protolitică a acizilor şi bazelor a lui J.N. Bronsted

şiT.M. Lowry
DEFINIŢIA ACIZILOR CONFORM TEORIEI
DISOCIAŢIEI ELECTROLITICE A LUI ARHENIUS

 Acizii sunt substanţe care, în soluţii apoase, dau naştere la

ioni de hidrogen H+.
 Conform definiţiei, substanţele chimice care au forma HBr, HI,
HCl sunt acizi.

DEFINIŢIA ACIZILOR CONFORM TEORIEI PROTOLITICE A

LUI BRÖNSTED ȘI LOWRY
 Acizii sunt substanțe capabile să cedeze protoni H+ .
 CLASIFICAREA ACIZILOR
 a) Funcţie de compoziţia moleculară, acizii sunt clasificaţi în:
- hidracizi( HX ), compuşi binari, în molecula cărora ionul de
hidrogen este legat direct de elementul central, nemetalul fiind
notat cu X (de ex.: HCl, H2S) ;
- oxoacizii ( H – O – X ) , compuşi multiatomici în
molecula cărora protonul este legat de atomul de oxigen care este
legat şi de atomul central, nemetalul X, ( de exemplu: H2CO3,
H2SO4, HNO3, H3PO4, H3AsO4).
 b) Funcţie de numărul de protoni (H+) din molecule, pe care îi
poate pune în libertate în soluţie sau care pot fi înlocuiţi de cationi,
acizii se clasifică în:
 acizi monobazici: HCl
 Acizi dibazici: H2SO4
 acizi tribazici: H3PO4
METODE GENERALE DE OBŢINERE A
ACIZILOR
 Cea mai frecventă metodă de laborator, utilizată şi pentru hidracizi şi
pentru oxiacizi, constă în tratarea sărurilor cu acizi mai puternici
 Acidul clorhidric

- în laborator :
NaCl + H2SO4 NaHSO4 + HCl
NaHSO4 + NaCl Na2SO4 + HCl
- în industrie :
Cl2 + H2 2 HCl
 Acidul azotic

- în laborator :
NaNO3 + H2SO4 NaHSO4 + HNO3
- în industrie :
4NH3 + 5O2 4 NO + 6H2O
2NO + O2 2NO2
4NO2 + O2 + 2H2O 4 HNO3
METODE GENERALE DE OBŢINERE A
ACIZILOR

Acidul sulfuric

În industrie
4 FeS2 + 11 O2 2 Fe2O3 + 8 SO2

2 SO2 + O2 2 SO3

SO3 + H2O H2SO4

PROPRIETĂŢILE FIZICE ALE ACIZILOR

 Acizii sunt substanţe gazoase, lichide sau solide. Se dizolvă în

apă, formând soluţii cu gust acrişor şi sunt bune conducătoare de
electricitate.
 PROPRIETĂŢILE CHIMICE ALE ACIZILOR
 Acţionează asupra indicatorilor.
 Acizii înroşesc soluţia de turnesol, iar fenolftaleina rămâne incoloră în
mediul acid.
 Reacţia acizilor cu metalele
Acizii reacţionează cu unele metale, formând săruri şi eliberând
hidrogenul.
Zn + 2HCl = ZnCl2 + H2↑
 Reacţia acizilor cu oxizii metalelor
Acizii reacţionează cu oxizii bazici, formând săruri şi apă.
CuO + 2HCl = CuCl2 + H 2O
PROPRIETĂŢILE CHIMICE ALE ACIZILOR

 Reacţia de neutralizare (cu bazele)

Acizii reacţionează cu bazele, formând săruri şi apă, conform
reacţiei generale : acid + bază = sare + apă
HCl + NaOH = NaCl + H2O
 Reacţia acizilor cu sărurile
Din reacţiile acizilor cu sărurile se obţin acizi şi săruri noi.
HCl + AgNO3 = AgCl↓ + HNO3
 IMPORTANŢA ŞI UTILIZĂRILE UNOR
ACIZI
 Acidul clorhidric se foloseşte la obţinerea în laborator a hidrogenului, clorului,
a clorurilor şi acizilor mai slabi. De asemenea, se foloseşte şi în industriile
coloranţilor, medicamentelor, pielăriei, textilelor şi maselor plastice.

 Acidul sulfuric(vitriol) este considerat sângele industriei. Se foloseşte la

obţinerea sulfaţilor, a îngrăşămintelor chimice, a hidracizilor şi a oxiacizilor, în
industria farmaceutică.

 Acidul azotic are largi utilizări în industria îngrăşămintelor chimice, a

explozivilor, a colorantilor, a firelor şi fibrelor sintetice.
DEFINIŢIA BAZELOR CONFORM TEORIEI
DISOCIAŢIEI ELECTROLITICE A LUI ARHENIUS

 Bazele, substanţe care în soluţii apoase dau naştere la ioni

hidroxil, HO-.
 Cele mai întâlnite baze sunt NaOH, Ca(OH)2.
 Gruparea hidroxil este monovalenta (-OH).

DEFINIŢIA BAZELOR CONFORM TEORIEI PROTOLITICE :

 Bazele sunt substanțe capabile să accepte protoni H+ .

 CLASIFICAREA BAZELOR

După solubilitatea în apă, bazele se clasifică în 2 categorii :

 baze solubile : NaOH, KOH;

 baze insolubile sau greu solubile: Al(OH)3, Cu(OH)2, Fe(OH)2,
Fe(OH)3.

După nr. de grupări hidroxil:

 Monoacide : NaOH, KOH

 Diacide : Cu(OH)2, Fe(OH)2

 Triacide : Al(OH)3 , Fe(OH)3

 METODE DE OBŢINERE A BAZELOR
Obţinerea bazelor solubile
 reacţia metalelor electropozitive cu apa
 2Na + 2H2O = 2NaOH + H2
 reacţia oxizilor metalici cu apa
 MgO + H2O = Mg(OH)2
 CaO + H2O = Ca(OH)2

Obţinerea bazelor greu solubile

 reacţia de schimb între o sare solubilă şi o bază alcalină
 CuSO4 + 2NaOH = Cu(OH)2 + Na2SO4
 CuCl2 + 2NaOH = Cu(OH)2 + 2NaCl
 FeCl3 + 3NaOH = Fe(OH)3 + 3NaCl
 FeSO4 + 2NaOH = Fe(OH)2 + Na2SO4
PROPRITĂŢILE FIZICE ALE BAZELOR
 bazele solubile şi greu solubile sunt substanţe solide,
cristalizate de culoare albă, se dizolvă în apă cu efect exoterm:
NaOH, KOH, Ca(OH)2
 bazele insolubile sunt substanţe solide, divers colorate:
Cu(OH)2-albastru, Fe(OH)2-brun roşcat
 soluţiile bazelor solubile sunt lunecoase la pipăit, cu aspect
uleios şi au acţiune vătămătoare asupra organismului. Ele ard
pielea, având efect caustic.
 PROPRIETĂŢILE CHIMICE ALE BAZELOR

 acţiunea asupra indicatorilor:

 Indicatorii sunt substanţe chimice care au proprietatea de a se
colora în mod specific în prezenţa unei substanţe chimice fără a
afecta capacitatea ei de reacţie.
 soluţia de turnesol(violet) – se colerează în albastru
 soluţia de fenolftaleină(incoloră) - se colerează în roşu
 PROPRIETĂŢILE CHIMICE ALE BAZELOR

Reacţia de neutralizare
 acid + bază = sare + apă (definiţie)

 baze solubile:
 NaOH + HCl NaCl + H 2O
 2NaOH + H2SO4 Na2SO4 + 2H2O

 baze insolubile:
 Cu(OH)2 + 2HCl CuCl2 + 2H2O
 Cu(OH)2 + H2SO4 CuSO4 + 2H2O
 PROPRIETĂŢILE CHIMICE ALE BAZELOR

Reacţia bazelor solubile cu oxizi acizi:

 bază + oxid nemetalic = sare + apă
 Ca(OH)2 + CO2 CaCO3 ↓ + H2O
 2NaOH + CO2 Na2CO3 + H 2O
 Ba(OH)2 + CO2 BaCO3 ↓ + H 2O

Reacţia bazelor solubile cu săruri solubile:

 bază solubilă + sare solubilă = bază insolubilă + altă sare
 3NaOH + FeCl3 Fe(OH)3↓ + 3NaCl
 2NaOH + NiCl2 Ni(OH)2↓ + 2NaCl
UTILIZĂRILE BAZELOR:
 fabricarea săpunului şi a detergenţilor (NaOH, KOH);
 în construcţii – laptele de var sau varul stins: Ca(OH)2
 reactivi chimici de laborator;
 industria coloranţilor;
 fabricarea unor medicamente;
 industria maselor plastice;
 industria celulozei şi hârtiei.
 APLICAȚII
 Să se calculeze cantitatea de HCl care se găseşte într-o soluţie de
concentraţie 25% cu masa de 600g şi să se stabilească cantitatea
de NaOH necesară pentru a neutraliza HCl.

 Să se determine cantitatea de NaOH necesară pentru a neutraliza

200g soluţie HCl de concentraţie 36,5%.
 ASOCIAZĂ noţiunile din coloana A cu cele din coloana B.
Găseşte toate posibilităţile.
A B
1. HCl a)Înroşeşte turnesolul
2. H2SO4 b)Albăstreşte turnesolul
3. NaOH c) Acid
4. Ca(OH)2 d)Bază
e)Vitriol
f) Sodă caustică
g)Lapte de var
h)Înroşeşte fenolftaleina