Tezele semestriale

în sesiunea de iarnă 2021:

condiții de organizare

01 decembrie 2021
 Cadru normativ
• Regulamentul privind evaluarea și notarea rezultatelor învățării,
promovarea și absolvirea în învățământul primar și secundar
(ordinul MECC 70/2020)

• Planul cadru pentru învățământul primar, gimnazial și liceal

(ordinul MECC 200/2021)

• Ordinul DGETS nr. 1405 din 30.11.2021 Cu privire la tezele

semestriale, anul școlar 2021-2022

• Instrumentul de evaluare se elaborează în

corespundere cu prevederile
curricula disciplinare, ediția 2019.
Ordinul DGETS nr. 1405 din 30.11.2021 Cu privire la
tezele semestriale, anul școlar 2021-2022
• Perioada de desfășurare a tezelor semestriale
de iarnă: 10-17.12. 2021;
• Orarul desfășurării tezelor semestriale va fi
prezentat, pentru coordonare, la DGETS (bir.
41) până la data de 07.12.2021;
• Rezultatele tezelor semestriale vor fi
prezentate la DGETS (bir. 41) până la data
de 25.12.2021, conform anexelor 2 și 3 la
ordinul DGETS.
Prevederi din Regulamentul privind evaluarea și notarea
rezultatelor învățării, promovarea și absolvirea în învățământul
primar și secundar (ordinul MECC 70/2020)

• Pct. 71, 72 Instrumentele de evaluare aplicate în

cadrul tezelor semestriale: matricea de
specificație, subiectele curriculare de evaluat,
baremul de corectare , scheme de convertire a
punctelor în note, se elaborează de cadrul didactic
la disciplină, se discută în cadrul Comisiei
metodice instituționale și se aprobă de către
directorul instituției.
• Pct. 73 Responsabilul de elaborarea tezei
semestriale stabilește competențele specifice care
urmează a fi evaluate, elaborează obiectivele de
evaluare și instrumentele de evaluare care urmează
să fie aplicate în evaluare.
 Prevederi din Regulamentul privind evaluarea și notarea
rezultatelor învățării, promovarea și absolvirea în
învățământul primar și secundar (ordinul MECC 70/2020)
Pct. 78. Elevii care nu au susținut teza semestrială din
motiv de boală, absență, sau au note mai mici decât
“5” (cinci) pot susține teza semestrială (cel mult două
încercări), timp de o lună de la data finalizării
semestrului, conform orarului stabilit de conducerea
instituției.
Pct. 79 Consiliul profesoral poate decide extinderea
terminului de susținere a corigenților, dar nu mai târziu
de începutul următoarei sesiuni de teze semestriale.
Pct. 86. Elevii care nu susțin cel puțin o teză
semestrială nu li se încheie situația școlară la
disciplina școlară în cauză.
Pct. 87. Administrația instituției va stabili
termenul și persoanele delegate responsabile
pentru organizarea repetată a tezelor
semestriale.
Pct. 80. Directorul adjunct responsabil de
procesul instructiv asigură, până la finele
semestrului, încadrarea în orar a orelor pentru
disciplinele de studii din contul cărora au fost
realizate tezele semestriale.
 Etapele de proiectare a testului
docimologic (instrument de evaluare)
• stabilirea competenţelor specifice/unităților
de competenţe care urmează să fie
evaluate;
• elaborarea matricei de specificație;
• stabilirea obiectivelor de evaluare, corelate
cu competenţele evaluate;
• alegerea tipului de itemi în corespundere cu
conţinuturile studiate în semestrul curent;
• elaborarea baremului de corectare;
• elaborarea schemei de convertire a punctelor
în note.
Competențe numărul Cunoaștere și Aplicare Total în %
Nivel de ore înțelegere Integrare
taxonomic
Raportarea realității
geografice la suporturi
statistice, grafice și
cartografice, dovedind
11 ore 13,2 17,6 13,2 44%
spirit analitic și practic 30x44:100= 13,2 11 x100: 25

Explorarea unor
situații-problemă ale 9 ore 10,8
mediului local, 14,4 10,8 36%
regional și global,
demonstrând
responsabilitate și
respect față de natură și
societatea umană

Investigarea spațiului
geografic prin
conexiuni 6 8 6 20%
interdisciplinare, din 5 ore
perspectiva educației pe
tot parcursul vieții

Total 25 ore 30% 40% 30% 100%

 Competențe Cunoaștere și Aplicare Integrare Total itemi
înțelegere
Nivel taxonomic
Raportarea realității 1,32 1,76 1,32
geografice la suporturi
statistice, grafice și
4
cartografice, dovedind 10 x 13,2:100= 1,32 10 x 17,6:100= 1,76
spirit analitic și practic
Explorarea unor situații- 1,08 1,44 1,08
problemă ale mediului Să deducă două 3
local, regional și global, consecințe ale
demonstrând producerii unui
responsabilitate și respect proces/fenomen
față de natură și geografic,
societatea umană analizând o
situaţie-problemă.
Investigarea spațiului 0,6 0,8 0,6
geografic prin conexiuni 3
interdisciplinare, din 10x 6: 100=0,6
perspectiva educației pe
tot parcursul vieții
Total itemi
3 4 3 10
 Cerinţe în formularea
obiectivelor de evaluare:
1. Obiectivul trebuie să fie formulat foarte clar, reflectând ce
anume urmează să efectueze elevul. Pentru aceasta poate fi
aplicată taxonomia lui Bloom cu cele 6 nivele ierarhice,
exprimate printr-un şir de verbe:
a) cunoaștere: ( să) definească, descrie, reproducă, enumere,
recunoască, etc.;
b) Înțelegere: ( să) identifice, diferențieze, ilustreze,
interpreteze etc.;
c) Aplicare: ( să) calculeze, demonstreze, utilizeze, aplice,
selecteze, clasifice, etc.;
d) Analiză: (să) compare, deducă, analizeze, distingă, etc.;
e) Sinteză: (să) compună, creeze, elaboreze, proiecteze,
formuleze, producă, planifice, sintetizeze etc.;
f) Evaluare: (să) aprecieze, facă concluzii, explice,
argumenteze, decidă, compare etc
 Cerințe în formularea obiectivelor de evaluare:

2. Obiectivul de evaluare trebuie să reflecte condiţiile

concrete de realizare a acţiunilor, a comportamentelor sau
de atingere a performanţelor proiectate.
Aceste condiţii sunt exprimate în obiectiv prin cuvintele:
“dintr-o listă de caracteristici”, “ dintr-un text dat”, “ în scris”,
“oral”, “ în baza studierii hărții”, “ pe baza analizei diagramei”,
“ pe baza studierii desenului schematic”, “aplicând scara
hărţii”, “ aplicând rețeaua de grade”, etc.
3. Obiectivul de evaluare trebuie să indice concret nivelul
cantitativ sau calitativ al comportamentului elevului în
domeniul cunoștințelor, deprinderilor şi capacităţilor
formate.
Această cerință se exprimă prin cifre: “două tipuri de relief”,
“zece râuri”, “ cu trei exemple”, “ dintre două localităţi” sau
prin cuvinte: “ pe o paralelă concretă”, “ de la nord spre sud”, “
în succesiunea cronologică”, ş.a.
 Clasificarea itemilor utilizaţi în elaborarea testelor-
instrument de evaluare
• 1. Itemi obiectivi ( testează un număr mare de elemente într-un
timp scurt, asigură obiectivitatea în notare).
• Itemi cu alegere duală;
• Itemi cu alegere multiplă;
• Itemi de tip pereche.
• 2. Itemi semiobiectivi ( testează o gamă largă de capacităţi
intelectuale, sunt forme mai complexe, utilizează materiale
auxiliare).
• Itemi cu răspuns scurt;
• Întrebare structurată.
• 3. Itemi cu răspuns deschis ( testează originalitatea,
creativitatea, caracterul personal al răspunsului).
• Itemi rezolvare de problemă;
• Eseu structurat;
• Eseu liber (nestructurat).
 Recomandări privind construirea itemilor de
tip pereche:
• Numărul premiselor şi cel al răspunsurilor trebuie să
fie inegal, micşorând probabilitatea de ghicire;
• Numărul răspunsurilor este mai mare decât cel al
premiselor;
• Coloana din dreapta conţine elementele cele mai multe;
• În ambele coloane, elementele sunt scrise într-o
succesiune anumită pe aceeași pagină;
• Răspunsurile trebuie formulate clar, succint, dar să nu
„sugereze” varianta posibilă de răspuns pentru o
anumită cerinţă;
• În enunţ se va preciza elevilor dacă elementele din
coloana răspunsurilor vor fi folosite o singură dată sau
de mai multe ori.
• În coloana A sunt indicate câteva categorii de relief, iar în coloana B- unele
exemple ale formelor de relief. Scrie, pe liniile din faţă literelor din coloana A,
cifrele din coloana B corespunzătoare frecării categorii de relief (cifrele pot fi
scrise doar o singură dată, iar una dintre opţiuni este în plus).
Coloana A Coloana B
________ A. Megarelief 1. Văi fliviale
________ B. Macrorelief 2. Continente
________ C. Mezorelief 3. Munţi
________ D. Microrelief 4. Fose oceanice
5. Bazine oceanice
6. Câmpii
7. Podişuri
8. Deflaţie
9. Ravene
10. Doline
11. Muşuroaie
 Recomandări privind construirea itemilor cu alegere multiplă:

• Premisa trebuie să fie clară şi concisă;

• Enunţul nu trebuie să conţină elemente care să sugereze
răspunsul corect;
• Se va evita, pe cât posibil, utilizarea negaţiei în premisă;
• Opţiunile trebuie să fie plauzibile şi paralele;
• Printre opţiuni există un singur răspuns;
• Lungimea opţiunilor să nu constituie un indiciu de selectare a
răspunsului corect;
• Itemul trebuie să fie specificat: formularea lui va evita situaţia
în care elevii vor putea răspunde fără a fi studiat conţinutul.
Recomandări privind construirea itemilor cu
alegere duală:

• Se evită enunţurile prea generale, precum şi cele cu

caracter de la sine înţeles;
• Nu se introduce două idei într-un enunţ;
• Enunţurile se formulează într-un limbaj ştiinţific
adecvat, dar în corespundere cu vârsta elevului;
• Se respectă aproximativ aceeaşi lungime a enunţurilor
false şi adevărate;
• Enunţurile referitor la modalitatea de a răspunde şi
tipul de judecare a elevului se formulează foarte clar.
Recomandări privind construirea
itemilor cu răspuns scurt:
• Spaţiul liber furnizat trebuie să sugereze dacă
răspunsul va conţine un cuvânt sau mai multe;
• Unităţile de măsură (metri, kilograme ş.a.) vor
fi precizate atât în întrebare cât şi după spaţiul
liber;
• Nu se va reproduce un text existent în manual
pentru a evita încurajarea memoriei şi testarea
unor capacităţi diferite de cele dorite;
• Itemul trebuie formulat clar, având un singur
răspuns corect.
 Recomandări privind proiectarea unei
întrebări structurate:
• Întrebarea trebuie să ceară răspunsuri simple la
început şi să crească dificultatea acestora spre
sfârșit;
• Fiecare subîntrebare va fi autoconţinută şi nu va
depinde de răspunsul corect la subîntrebarea
precedentă;
• Subîntrebările trebuie să fie în concordanţă cu
materialele utilizate (diagrama, grafic, schemă,
hartă);
• Fiecare subîntrebare testează unul sau mai multe
obiective;
• Pentru fiecare subîntrebare este necesar să se lase
un spaţiu liber corespunzător lungimii răspunsului.
Recomandări privind proiectarea unui item
de tip rezolvare de problemă:

• Situaţia-problemă să fie adecvată nivelului

de vârstă şi de pregătire a elevilor;
• Activitatea să fie în concordanţă cu
obiectivele şi conţinuturile cursului studiat;
• În evaluarea activităţii să se respecte
criteriile de bază stabilite prin schema de
notare;
• Utilizarea în cadrul activităţii a unor resurse
simple şi puţin costisitoare.
 Instrucţiuni cu privire la baremul de corectare

1. Baremul de corectare include cinci coloane:

• Numărul itemului;
• Scorul maxim acordat pentru acest item;
• Variantele acceptabile de răspuns corect;
• Punctajul acordat pentru fiecare element al răspunsului corect;
• La observații sunt oferite explicații adăugătoare privind răspunsurile acceptabile ale
elevilor.
2. La elaborarea baremului de corectare se va ţine cont de următoarele:
• Să fie uşor de înțeles şi de aplicat;
• Să specifice în mod clar care răspunsuri sunt acceptate şi care nu sunt acceptate;
• Să nu permită aprecieri contradictorii ale aceluiași răspuns;
• Să nu fie discutabile din punct de vedere al adevărului științific variantele de
răspuns;
• Să specifice numărul de puncte acordat pentru fiecare răspuns integral sau parţial;
• Să nu fie utilizate punctaje parțiale, cum ar fi, spre exemplu, jumătăți de punct.
Schema de convertire a punctelor în note.
• Se calculează numărul maximal posibil de puncte necesar
pentru aprecierea probei. Pentru simplitate convenim să-l
notăm cu N.
• Nota 10 se acordă pentru acumularea a 96% - 100% cu N.
• Nota 9 se acordă pentru acumularea a 90% - 95% din N.
• Nota 8 se acordă pentru acumularea a 74% - 89% din N.
• Nota 7 se acordă pentru acumularea a 58% - 73% din N.
• Nota 6 se acordă pentru acumularea a 42% - 57% din N.
• Nota 5 se acordă pentru acumularea a 25% - 41% din N.
• Nota 4 se acordă pentru acumularea a 17% - 24% din N.
• Nota 3 se acordă pentru acumularea a 9% - 16% din N.
• Nota 2 se acordă pentru acumularea a 1%-8% din N.
Schema de convertire a punctelor în note.
Numărul de puncte total la test = 70 puncte
• Nota 10 - 67 -70 puncte
• Nota 9 - 63 -66 puncte
• Nota 8 - 52- 62 puncte
• Nota 7 - 41 – 51 puncte
• Nota 6 - 29 - 40 puncte
• Nota 5 - 18 - 28 puncte
• Nota 4 - 13 - 17 puncte
• Nota 3 - 6- 12 puncte
• Nota 2 - 2- 5 puncte
• Nota 1 - 1 punct
Ordinul DGETS nr. 1405 din 30.11.2021 Cu privire la tezele
semestriale, anul școlar 2021-2022
• Monitorizarea desfăşurarea tezelor semestriale în instituțiile
de învățământ secundar, ciclul II.
• Indicatori:
• Proces-verbal al Consiliului Profesoral cu referire la
admiterea la teză conform art.28,din Regulamentul privind
evaluarea și notarea rezultatelor școlare, promovarea și
absolvirea în învățământul primar și secundar, ordinul nr.70
din 30.01.2020.
• Lista elevilor, pe clase, cu media notelor curente la disciplina
școlară la care se susține teza semestrială, semnată de cadrul
didactic și diriginte, anexate la Procesul-verbal al Consiliului
Profesoral conform art.74 din Regulament.
• Ordinul intern cu referinţă la organizarea şi desfăşurarea
tezelor semestriale, conform ordinului DGETS nr.1405 din
30.11.2021
• Analiza instrumentelor de evaluare la
şedinţa comisiei metodice:
- numărul de variante propuse la clasă;
- numărul de variante la paralelă.
• Conţinutul subiectelor de teză:
- evaluarea competenţelor în baza
conţinuturilor curriculare, ediţia 2019
(pentru semestrul respectiv);
- stabilirea obiectivelor de evaluare (calitatea
formulării);
- accesibilitate, aplicabilitate a itemilor şi a
testului (adecvat vârstei);
• - matricea de specificaţii;
• - baremul de apreciere;
• - diversitatea itemilor, respectarea
nivelurilor taxonomice;
• - calitatea şi corectitudinea formulării
itemilor;
• - schema de convertire a punctelor în
note, aprobată de director.
• Mulţumesc pentru atenţie!
• Succes în organizarea
tezelor semestriale!