Psihopedagogie 2.5 Codul etic al inginerului cuprinde ansamblul caracteristicilor ce definesc calitatea activităţii profesionale, precum şi demnitatea inginerului în procesul creaţiei tehnico-ştiinţifice şi al producţiei în societate. Responsabilităţile îl obligă la respectarea necondiţionată a Codului profesiei şi la o înaltă ţinută cetăţenească. În întreaga sa activitate, inginerul va acţiona aplicînd următoarele principii etice: 1. Desfăşurarea activităţii profesionale la nivelul calitativ cel mai înalt, cu responsabilitate şi cinste faţă de firmă şi client; 2. Comportarea şi natura sa contribuie la creşterea prestigiului de inginer, prin: -devotament faţă de profesia aleasă; -efort personal de îmbunătăţire continuă a propriilor cunoştinţe şi deprinderi; -instruirea şi perfecţionarea profesională şi asigurarea condiţiilor pentru creşterea experienţei persoanelor subordonate; - promovarea spiritului de echipă, curajului opiniilor, încrederii şi respectului reciproc; - păstrarea echilibrului între dorinţa de afirmare şi modestia ce trebuie să-l caracterizeze. 3. Acordarea importanţei cuvenite aspectelor ecologice, sociale şi economice, înrezolvarea problemelor inginereşti; 4. Realizarea numai acelor sarcini sau lucrări pentru care are competenţa necesară; 5. Apel la sfatul şi experienţa altor specialişti, ori de cite ori interesele firmei sau clientului vor fi mai bine servite în acest mod; 6. Evitarea oricărei concurenţe neloiale cu alţi ingineri prin publicitate defăimătoare, exploatarea financiară a poziţiei sale sau a poziţiei unui subordonat,critica publică a altor ingineri în probleme care ţin de profesie, exercitarea de presiuni sau influienţe pentru obţinerea unor avantaje nemeritate; 7. Furnizarea de informaţii tehnice corecte, comparabile pe plan internaţional; 8. Promovarea şi utilizarea metodelor şi tehnicilor de asigurare a calităţii; 9. Acordarea de consultanţă tehnică, economică şi ecologică corectă; 10. Refuzul preluării de lucrări sau sarcini care nu sunt corecte din punct de vedere tehnic, economic, sau legal şi care, în mod evident, pot prejudicia intersele şi viitorul ţării; 11. Respectarea drepturilor şi intereselor de proprietate ale altor persoane sau firme. Exemplu de cod etic ingineresc (managerial): - ca inginer (manager), este chemat să servească cu responsabilitate interesele subordonaţilor săi, ale asociaţilor, ale comunităţii, naţiunii şi întregii lumi; - va fi ghidat în toate activităţile de adevăr, dreptate, acurateţe şi de bunul gust; - va păzi cu atenţie reputaţia, pentru a crea în cadrul organizaţiei un bun climatmoral şi un spirit civic; - va recunoaşte, în exercitarea atribuţiilor, că propriul model de activitate şi de viaţă exercită mai multă influienţă asupra colaboratorilor şi subordonaţilor, decit ceea ce spune sau scrie; - va da aceeaşi consideraţie drepturilor şi intereselor celorlalţi, ca şi cerinţelor personale; - va menţine o atitudine echilibrată şi va lua în consideraţie ideile şi opiniile altora; - va privi rolul de inginer (manager) ca pe o obligaţie de a-i ajuta pe subordonaţi, pe colaboratori şi asociaţi să-şi indeplinească aspiraţiile profesionale şi personale; - va informa pe cei interesaţi despre ultimele dezvoltări ale domeniului de specialitate, al echipamentelor şi practicii inginereşti din sfera lor de activitate; - va căuta să folosească metode recunoscute şi autorizate pentru a creşte productivitatea şi eficienţa organizaţiei; - va respecta competenţa profesională a colegilor şi va munci împreună cu ei pentru a susţine şi a promova obiectivele şi programele organizaţiei; - va susţine eforturile de fortificare a managementului profesionist prin exemple, prin formarea, perfecţionarea şi promovarea celor merituoşi. Problema cea mai delicată în privinţa codurilor etice vizează implementarea lor în cadrul organizaţiilor şi urmărirea incălcării principiilor expuse. Dacă încălcările codului etic constituie şi acte ilegale, responsabilitatea firmei se limitează la sesizarea justiţiei. În caz contrar, managerii acţionează în conformitate cu prevederile codului etic, unanim însuşite şi acceptate în cadrul organizaţiei. Finalităţile etice constituie un ghid de cunoaştere, o încercare de a deosebi valorile de non valori, binele de rău în interacţiunea profesională. Educarea virtuţilor fireşti (amabilitate, politeţe, gingăşie, respect, sinceritate) presupune un comportament corect, evitarea grosolăniilor, expresiilor nepoliticoase, certurilor ş.a. De multe ori întâlnim copii care nici în familie, nici în şcoală nu au respectat cultura manierilor elegante. Copilul care a crescut de mic ca un sălbatic se va confrunta şi în continuare cu multe piedici în comportare. Manualele de etică conţin reguli de comportare civilizată, însă etica nu se predă în şcoală, iar numărul de manuale este insuficient. Educaţia etică trebuie să cuprindă nu doar formule de politeţe, ci şi modele practice de realizare a acestora. Înainte ca bunele maniere să devină o obişnuinţă, copilul trebuie să aibă cei şapte ani de acasă cu gesturi de politeţe formate deja. În acest sens, biblia ne povăţuieşte: cinsteşte, fiule, pe tatăl şi pe maica ta pentru ca să prelungească zilele tale. Această cinste şi onoare copilul o învaţă în primele zile ale vieţii, în timpul comunicării cu cei din familie în special. Mulțumesc pentru atenție!