ANGINA STREPTOCOCICĂ

-inflamaţie la nivelul faringelui si amigdalelor  produsă

de cele mai multe ori de - virusuri (pana la 85%)
-mai rar - bacterii (15-30%)
-cel mai frecvent implicat -streptococul grup A - pot
fi si alţi streptococi precum şi alte bacterii :
Mycoplasma, Chlamydia (mult mai rar).
-amigdalele -structuri ce intervin în apărarea
organismului, formate din ţesut limfatic ,situate
deasupra şi în spatele limbii, de o parte şi de alta a
gâtului - cresc in dimensiuni şi se înroşesc – când
organismul vine in contact cu diverse virusuri sau
bacterii
- -După multe episoade de amigdalite -amigdalele
rămân mărite de volum şi in afara episoadelor
infecţioase - amigdalita cronică
- -uneori necesită îndepărtarea chirurgicală a
amigdalelor
- Angina cu streptococ - totdeauna este insoţită
de creşterea dureroasă în dimensiuni a
ganglionilor subangulomandibulari
(ganglionii de sub bărbie), de multe ori,
diametrul gâtului este mărit
 După aspectul anatomo-clinic, anginele se
 clasifică în:
 Angine eritematoase
 -gât roşu intens, cu amigdale mărite în
volum, edem (inconstant) al
pilierilor,vălului şi luetei
 Angine eritemato-pultacee
 -prezenţa pe mucoasa orofaringiană
eritematoasă a unui exsudat alb-cremos,
cu dispoziţie punctiformă pe amigdale;
exsudatul este decolat uşor, iar subiacent
se remarcă o mucoasă hiperemică
 Angine ulceroase
 -ulceraţii pe vălul palatin şi amigdale, cu aspect
hemoragic şi fetiditatea halenei
 se disting: -angina Vincent- asocierea a doi
germeni (Fusobacterian necrophorum şi un
spirochet din genulBorrelia)
 Angina ulcero-necrotică- angina/necrotică
poate apare la debutul unei scarlatine grave

 -producerea unei plăci gri de ţesut necrozat, a

cărui desprindere crează o ulceraţie sângerândă, cu
tendinţa de extindere în profunzime. Prognosticul -
totdeauna grav. Sin.: angina Henoch.
 Angine flegmatoase
 -aspecte înşelătoare ale unor angine bacteriene -
amigdale mult hipertrofiate, uneori unilateral,
care trebuie diferenţiate de flegmonul adevărat
al amigdalei, care este o supuraţie bacteriană
 Angine pseudomembranoase
 -prezenţa de false membrane albe, sidefii sau
cenuşii, foarte aderente, ce invadează rapid
amigdalele,pilierii şi lueta
 -aspectul este evocator pentru difterie sau
mononucleoza infecţioasă
 Angine veziculoase- Sunt mai rare
 -Herpangina
 -este mai mult o faringită decât o angină
 -prezenţa de vezicule şi ulceraţii minime pe
pilierii anteriori, văl, luetă, peretele posterior al
faringelui şi faţa internă a amigdalelor
 Acest aspect poate fi precedat de prezenţa de
elemente peteşiale ce evocă o infecţie virală-
(diferite tipuri de virus Coxsackie A).
 -Streptococul grup A se asociază cu angină
eritemato-pultacee sau angina eritematoasă
totdeauna cu disfagie
 Incidenţa anginei streptococice -maximă iarna şi la
începutul primăverii

 Vârsta de elecţie -între -3 - 18 ani

 Incubaţie scurtă -2-4 zile
 Debut-– brusc cu :
 -febră uneori inaltă ( > 39C) -  sugestivă pentru streptococ;
 -alterarea stării generale, indispoziţie, iritabilitate;
 -refuzul mâncării, vărsături ( mai ales la copii mai mici);
- disfagie , cefalee, vărsături, dureri abdominale, amigdale mărite în
volum, congestionate sau eritemato-pultacee vălul palatin şi lueta
sunt hiperemice şi edemaţiate, cu elemente peteşiale purpurice
 -angina streptococică- nu se însoţeşte- de coriză, conjunctivită,
tuse, laringită

 -Caracteristic – lipseşte disfonia (raguşeala), tusea, rinoreea

-manifestări care pot sugera mai degrabă implicarea unui virus
decât a unei bacterii.
Perioada de stare:

 -dureri in gât severe (disfagie) ce fac imposibilă

alimentaţia;
 -creşterea in dimensiuni a ganglionilor- 
(laterocervicali si submandibulari) cu durere şi
sensibilitate la atingere;
-hiperemie faringiană - cu creşterea în
dimensiuni a amigdalelor care uneori chiar se
unesc pe linie mediană, amigdalele sunt intens
congestionate
- depozite pultacee- pot prezenta depozite
albicioase, gălbui

 În absenţa complicaţiilor, se vindecă spontan în

4-6 zile,evoluţie autolimitată- iar amigdalele şi
ganglionii cervicali şi subangulomandibulari
rămân măriţi în volum -câteva săptămâni
Diagnostic
-prezenţa sindromului inflamator (VSH-
crescut, PCR – Proteina C Reactivă pozitivă),
leucocitoză cu neutrofilie (creşterea numărului
de globule albe si a unei fracţiuni a acestora
sugestive pentru infecţie bacteriană), eventual şi
o anemie uşoară (intrainfecţioasă).
-examenul exsudatului faringian -streptococ
prezent
-aproximativ 30% din cei cu suspiciune de infecţie
streptococică -secreţia negativă (fără streptococ)
-un procent variabil - intre 20 -40% se confirmă
prezenţa streptococului, deşi aceştia nu au nici un
fel de manifestare.
 In practică se foloseste Scorul McIsaac -ajută
la incadrarea etiologică a amigdalitei
 -pentru fiecare din următoarele simptome se
acordă câte 1 punct:
 1. temperatura peste 38C
 2. absenţa tusei
 3. adenopatie dureroasă (creşterea în dimensiuni
a ganglionilor)
 4. creşterea în dimensiuni a amigdalelor cu
congestie , eventual depozite de puroi
 5. vârsta cuprinsă între 3 -14 ani
 -scor curpins intre 1 şi 3 -suspiciunea unei
infecţii streptococice
 -scor de 4-5 este aproape sigur pentru o
infecţie bacteriană, în speţă streptococică
- Răspunsul imunitar serologic - în
următoarele 2 săptămâni după angina
streptococică
-ASLO (antistreptolizinelor 0) creşte peste 300
u.i./ml la 50-60% dintre bolnavi

Diagnostic diferenţial

- angina diftercă- foarte rară, evoluează cu false

membrane, tulburări respiratorii,stare generală
toxică, miocardită,afectare neurologică
-angina cu anaerobi-angina Vincent- exsudat
membranos, halenă fetidă, ulceraţii
-angine cu alţi germeni- meningococ,
gonococ, mycoplasma pneumoniae, yersinia-
sunt rare, dar prezintă manifestări clinice
asemănătoare
 Complicaţii
 -Precoce-
 septice
 -sinuzite, otite medii supurate, mastoidite, flegmon
amigdalian, abces periamigdalian, abces retrofaringian
 -adenite -complicţii ce pot apare precoce- tumefacţie
ganglionară,de obicei unilaterală şi unică, localizată
laterocervical sau submaxilar, dură, netedă, fără
periadenită, mobilă faţă de planurile profunde şi
tegument- ce are aspect normal
 - febră înaltă,stare alterată
 - în 5-8 zile poate evolua spre supuraţie-
adenoflegmon- necesită drenaj chirurgical sub protecţie
de antibiotice
 -septicemia- apare excepţional, mai frecvent pe teren
imunodeficitar
 toxice
 -miocardită, nefroză, hepatită toxică,
artralgii
Tardive-
alergice
 - după tratament insuficient sau
incorect, care nu determină eradicarea
germenului
 - RAA, GNA, eritem nodos
Obiectivele principale ale tratamentului :

 1. eradicarea infecţiei – tratamentul antibiotic

 2.controlul temperaturii şi al durerii – antitermice, antialgice
 3. măsuri igieno-dietetice

 2. Tratamentul antipiretic:
 - consum crescut de lichide
 -medicamente de tipul Ibuprofen ( Nurofen, Ibugesic, Marcofen), respectiv
Paracetamol ( Panadol, Calpol, Eferalgan)
 - nu se administrează aspirina -sub 12 ani (risc sindrom Reye)

 3. Regim -igieno-dietetic
 izolare la domiciliu, eventual repaus la pat in func ţie de severitatea
infecţiei;
 consum crescut de lichide ( ceaiuri călduţe, nu fierbinţi ,la care se
adaugă lămâie şi miere, apa, sucuri de fructe, compoturi supe de
legume);
 gargara cu apă cu sare de 3-4 ori pe zi pentru copii mai mari,
complianţi ( la 200 ml apă calduţă se adaugă o linguriţă sare);
 atmosfera umedă, evitarea supraîncălzirii încăperii
 evitarea fumatului in preajma bolnavului
 1.Tratamentul antibiotic
 -eradicarea streptococului din faringe, limitarea riscurilor
de contaminare a anturajului
 -prevenirea la bolnavii peste 3 ani, a RAA (reumatismului
articular acut)
 -Prevenirea RAA -tratament antibiotic -în primele 7-8 zile
ale infecţiei faringiene cu eradicarea germenului cauzal
 -tratament cu penicilină timp de 10 zile-
 -penicilină V 100.000 u.i./kg, în trei prize pe zi, pe cale
orală, cu eficacitate însă nesigură,
 -penicilinå G 50.000 - 100.000 u.i./kg, în 2 prize pe zi,
i.m. sau benzathin penicilină 600.000 u.i. la copiii cu
greutate sub 30 kg şi 1.200.000 u.i. la copiii peste 30 kg
 - În alergie la penicilină se administrează eritromicină per
os, 50 mgkg/zi, în 2 prize, în cursul meselor, 2g/kg/zi la
adult
 -În complicaţii supurative doze mai mari de Penicilină G,
i.m. sau i. V.
 Tratamentul corect al anginelor
streptococice

 -diminuarea marcată a- complicaţiilor

nesupurative (reumatismul articular acut,
glomerulonefrita acută poststreptococică)

 -şi a complicaţiilor
supurative (flegmonul periamigdalian,
abcesul retrofaringian, sinuzita acută, otita
medie supurată,otomastoidita acută,
meningita acută).
 Profilaxie şi combatere
 1. Măsuri faţă de izvorul de infecţie
 depistare: epidemiologic, clinic, laborator
 declarare: numeric, lunar
 Focarele cu 5 cazuri şi peste- anunţate în ziua
depistării
 izolare: la domiciliu, până la dispariţia
semnelor clinice, eventual sterilizare
bacteriologică
 -În colectivităţile de copii, în care au apărut mai
multe cazuri - triaj epidemiologic zilnic, educaţia
sanitară a copiilor şi a angajaţilor privind
modalităţile de transmitere, eventual control
bacteriologic.
 Purtătorii depistaţi în focar, vor fi trataţi timp
de 10 zile cu Penicilină V.
 2. Măsuri faţă de căile de transmitere
 în caz de focar epidemic- dezinfecţia
obiectelor copiilor, respectarea normelor de
igienă a colectivităţilor, aerisirea camerelor,
interzicerea folosirii în comun a unor obiecte
 3. Măsuri faţă de receptivi
 -profilaxie cu penicilină în colectivităţi mici
 -supraveghere bacteriologică (exudat nazo-
faringian) în colectivităţile de copii în care au
apărut mai mult de 5 cazuri
 -dacă portajul în colectivitate depăşeşte 5-
8% - semnal de alarmă