UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEŞTI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

 
 ELEMENTE LUDICE CU EFECT SOCIALIZATOR LA
ȘCOLARUL MIC
 
 
 
 
 
Coordonator:
PROF. UNIV. DR. VASILE CRISTIAN

Candidat:
RADU (IANCU) IONELA SORINA
Școala Gimnazială „Minerva Alexandrescu"
 Comuna Șoimari

  PLOIEŞTI 2019

 
 CUPRINS

Introducere…………………………………………………………………………..….2
CAPITOLUL 1. LUDICUL DELIMITĂRI CONCEPTUALE
1.1.Definirea conceptului de joc……………………………………………………....5
1.2.Clasificarea, funcțiile și structura jocurilor……………………………………......9
1.2.1.Clasificarea jocurilor…………………………………………………..9
1.2.2.Funcțiile jocului……………………………………………………….17
1.2.3.Structura jocului………………………………………………………19
1.3.Aspecte psihopedagogice ale jocului……………………………………………....21
1.4.Jocul- formă de activitate ludică…………………………………………………...24
1.5.Jocul didactic…………………………………………………………………........25
1.6.Structura și metodología jocului didactic…………………………………………29
1.7.Consecințe pedagogice ale jocului………………………………………………...32
CAPITOLUL2. PROCESUL DE SOCIALIZARE
2.1. Ce este socializarea?..................................................................................................35
2.2. Tipuri de socializare…………………………………………………………… ....38
2.3.Agenții socializării……………………………………………………………… 40
2.3.1. Familia…………………………………………………………………………..40
2.3.2. Școala……………………………………………………………………………41
2.3.3.Grupurile de prieteni……………………………………………………………..43
2.3.4. Mijloacele de comunicare în masă………………………………………………44
CAPITOLUL 3. CERCETARE APLICATIVĂ- METODOLOGIA CERTCETĂRII
3.1. Ipoteza………………………………………………………………………….…47
3.2. Obiectivele cercetării……………………………………………………………..47
3.3. Eșantionul………………………………………………………………………...47
3.4. Metode și instrumente de cercetare………………………………………………48
3.4.1. Ancheta pe bază de chestionar………………………………………………….48
3.4.2. Metodele sociometrice…………………………………………………………..49
3.4.3. Observația……………………………………………………………………….50
3.4.4. Experimentul…………………………………………………………………….50
3.4.5.Instrumentele cercetării…………………………………………………………..51
3.4.6. Rezultatele cercetării…………………………………………………………….54
3.5. Concluzii……………………………………………………………………………89
Bibliografie……………………………………………………………………………...91
 Introducere

Fiecare dintre noi își aduce aminte cu mare drag de copilărie. Acea perioadă a vieții în
care totul era simplu, frumos și nu trebuia să ne facem griji pentru nimic. Copilăria este o lume a
miracolelor, a bucuriei și a inocenței. Este lumea jocurilor și a poveștilor, o lume lipsită de griji
și încărcată de zâmbete și voie bună. Copilăria este acea vârstă fericită, a speranței și a visului.
Jocul este activitatea specifică vârstei copilăriei. Prin joc, copilul capătă informații despre
lumea în care trăiește, intră în contact cu oamenii și cu obiectele din mediul înconjurător și
învață să se orienteze în timp și spațiu. Putem spune că jocul este de fapt ,,munca copilului".
Jocul este un bun prilej pentru a-i cunoaște pe copii sub diferitele lor înfățișări pentru că
își arată în mod spontan aptitudinile fizice și înclinațiile sufletești.
Jocul a reprezentat și încă reprezintă cel mai frecvent mod prin care copilul își dezvoltă
încă de mic abilitățile, își extinde cunoștintele, își îmbogățește imaginația, devine creativ și se
pregătește pentru a intra într-o nouă etapă a vieții, ce presupune comunicarea și colaborarea cu
cei din jur.
 CAP. 1. LUDICUL – DELIMITĂRI CONCEPTUALE

; jocurile sunt sufletul relɑţiilor dintre oameni şi fɑctori eficienţi de educɑre.

Jocul copiilor este o acțiune de dezvoltɑre personɑlă spontană. Joɑcɑ este acea pregătire instinctivă
şi inconştientă ɑ viitoɑrelor ɑcţiuni serioɑse. În joc se reflectă legăturile copilului nu numɑi cu
lumeɑ interioɑră proprie, ci şi cu persoɑnele dar şi evenimentele din lumeɑ exterioɑră.
Jocurile prezintă ɑspecte dintre cele mɑi diverse, potrivit nevoilor fiecărei epoci. Ele nu sunt numɑi
un moment de destindere. Ele pot fi iniţiɑtice, didɑctice, mimetice, competitive . Jocurile se
dezvoltă din realitățile vieţii şi dezvoltă capacitățile de ɑdɑptɑre sociɑlă.
, în esenţă, o manieră de cercetare şi cunoɑştere ɑ lumii reɑle, ɑdică o preînvăţɑre, un spɑţiu de
îndeplinire ɑ dorinţei normale de afirmare, de libertate, un mijloc de comunicɑre
 100

95

90 adaptabilitate
comunicativitate
spirit de întrajutorare
85 preferința pentru compania
altor copii

80

75

Diagrama privind dezvoltarea celor patru trăsături în T3 este următoarea :

adaptabilitate
comunicativitate
spirit de întrajutorare
preferința pentru compania
altor copii
În urma acestui experiment am constatat următoarele:
Elevii au devenit mult mai prietenoși cu colegii.
Copiii au devenit mult mai veseli și mai activi.
În recreații elevii nu mai părăseau sala de clasă, ci stăteau în compania
celorlalți colegi deșfăsurând diverse activități sau împărtășindu-și diverse
experiențe.
Conflictele dintre elevi erau mult mai rare, iar ei treceau mult mai ușor peste
micile răutăți și își iertau mult mai ușor colegii.
Se ofereau să-și ajute la lecții colegii care lipseau și au devenit interesați și
îngrijorați de motivul absentării acestora.
Au învățat să respecte opiniile și emoțiile celor din jur și regulile de grup.
Acceptau mult mai ușor schimbarea regulilor jocurilor și nu mai erau
deranjați de colegii de echipă.
De asemenea am observat că rezultatele la învățatură au crescut.

În același timp în urma interpretării rezultatelor celor două teste am desprins
următoarele concluzii:
La această vârstă copiii preferă să aibă colegi de echipă de acelaşi sex cu ei;
Sunt respinsi în general copiii care au probleme de comportament, dar şi cei
mai slabi la învăţătură;
Eleva care a primit numai alegeri de a intra în echipa de joc , a primit şi cele
mai multe alegeri spre a fi conducător (lider) în joc;
Ca lideri de joc au mai primit voturi şi elevii care sunt mai buni la învăţătură.
Eleva care a primit doar alegeri în T1 a primit doar alegeri şi în T3, iar elevii
care au avut doar respingerii în T1 au primit şi alegeri în T3.
Elevii buni la învăţătură au primit mai multe alegeri decât cei slabi şi în T1 şi
în T3
 La clasele primare jocurile sunt un bun factor socializator. Ele trebuiesc
folosite cât mai mult pentru a-i ajuta pe elevi să se cunoască, să-şi accepte
colegii aşa cum sunt şi pentru a-i face să treacă mai uşor peste unele sarcini de
învăţare.