Sunteți pe pagina 1din 57

TEMA 1.

SISTEMUL DE CONTURI

1. Noţiunea, structura şi funcţiile conturilor contabile


2. Planul general de conturi contabile
3. Clasificarea conturilor contabile

Bibliografie:
1. Planul de conturi contabile al activităţii economico–financiare a
întreprinderilor. Nr.174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 30.12.1997, nr. 93–96.
2. Grigoroi L., Lazari L. Bazele teoretice ale contabilităţii. Chişinău:
Cartier, 2005. p. 77-103.
1. Noţiunea, structura şi funcţiile conturilor contabile

Contul este un procedeu specific metodei


contabilităţii, care reflectă existenţa şi mişcarea
fiecărui element patrimonial ca efect al
modificărilor (creşteri şi diminuări) produse de
operaţiile economice ce au loc într-o perioadă de
gestiune.
1. Noţiunea, structura şi funcţiile conturilor contabile

Pentru fiecare fel sau grupă de mijloace/surse se


deschide câte un cont distinct în contabilitatea
curentă, cu ajutorul căruia se înregistrează, pe baza
documentelor primare şi în etalon valoric, existentul
la începutul perioadei de gestiune al elementului
patrimonial, pentru care s-a deschis contul,
modificările acestuia, determinate de operaţiunile
economice şi financiare din timpul perioadei de
gestiune, în final determinându-se existentul la
sfârşitul perioadei de gestiune, pe baza relaţiei
matematice:
1. Noţiunea, structura şi funcţiile conturilor contabile

Determinarea existentului la finele perioadei de gestiune:

Existenţa iniţială + creşteri – micşorări = existenţa finală


1. Noţiunea, structura şi funcţiile conturilor contabile

Structural, contul îmbracă forma literei T şi are


următoarele elementele:
1. Noţiunea, structura şi funcţiile conturilor contabile

Fig. Funcţiile contului


contabil
2. Planul general de conturi contabile

Planul general de conturi contabile este un tablou


al conturilor sistematizate în mod anumit, destinat
pentru organizarea evidenţei contabile la
întreprindere. Este un document normativ privind
clasificarea şi codificarea conturilor.
2. Planul general de conturi contabile

Clasele 1-7 cuprind conturile contabilităţii


financiare, care se utilizează pentru generalizarea
informaţiei ce urmează să fie reflectată în rapoartele
financiare şi destinată utilizatorilor interni şi externi.
2. Planul general de conturi contabile
Clasa 8 cuprinde conturile contabilităţii de
gestiune.
3. Clasificarea conturilor contabile

Toate conturile pot fi grupate după 4 criterii:

1. În funcţie de destinaţia acestora;


2. În raport cu bilanţul contabil;
3. În funcţie de conţinut şi structură;
4. În funcţie de apartenenţa lor la un
anumit tip de contabilitate.
3. Clasificarea conturilor contabile

În debitul conturilor de activ se reflectă:


- soldul iniţial;
- majorările;
- soldul final.

În creditul conturilor de activ se reflectă:


- diminuările.

Soldul final pentru conturile de activ se determină


potrivit relaţiei: SfA=Si+Rd-Rc.
3. Clasificarea conturilor contabile

În creditul conturilor de pasiv se reflectă:


- soldul iniţial;
- majorările;
- soldul final.

În debitul conturilor de pasiv se reflectă:


- diminuările.

Soldul final pentru conturile de pasiv se


determină potrivit relaţiei: SfP=Si+Rc-Rd.
3. Clasificarea conturilor contabile

Fig. Schema conturilor de activ şi pasiv


4. Dubla înregistrare şi însemnătatea acesteia

Dubla înregistrare reprezintă reflectarea


fiecărei operaţiuni economice în 2 conturi
interdependente, în debitul unui cont şi
creditul altui cont la una şi aceeaşi sumă.
4. Dubla înregistrare şi însemnătatea acesteia
Dubla înregistrare face posibilă
verificarea corectitudinii
reflectării operaţiunilor
economice pe conturi, ceea ce se
confirmă prin egalitatea dintre
debitul şi creditul tuturor
operaţiunilor economice, precum
şi dintre activul şi pasivul
bilanţului contabil.

Lipsa acestei egalităţi


mărturiseşte despre existenţa
unor erori în înregistrările
contabile.
4. Dubla înregistrare şi însemnătatea acesteia

Utilizarea în contabilitate a dublei înregistrări


conduce la interdependenţa conturilor în care se
înregistrează operaţiunile economice.
Această interdependenţă a conturilor se
numeşte corespondenţă a conturilor (sau
înregistrare contabilă, sau formulă contabilă), iar
conturile care se află în corespondenţă se numesc
conturi corespondente.
4. Dubla înregistrare şi însemnătatea acesteia
4. Dubla înregistrare şi însemnătatea acesteia
4. Dubla înregistrare şi însemnătatea acesteia
4. Dubla înregistrare şi însemnătatea acesteia
4. Dubla înregistrare şi însemnătatea acesteia
5. Înregistrări contabile şi tipurile acestora

Orice fapt economic (exemplu: vânzare, cumpărare,


plată, etc.) se înregistrează în contabilitate codificat,
cu ajutorul unei formule contabile.
Prin urmare, modalitatea de exprimare a relaţiilor
dintre două conturi şi a estimării valorice a
indicatorului care caracterizează operaţiunea
economică concretă se numeşte formulă contabilă
(înregistrare contabilă).
5. Înregistrări contabile şi tipurile acestora

Formula contabilă conţine următoarele elemente:


- codul (şi denumirea) contului debitor;
- codul (şi denumirea) contului creditor;
- mărimea modificărilor - suma.

Exemplu:
Debit contul 531 - 1000 lei
Credit contul 241 - 1000 lei
5. Înregistrări contabile şi tipurile acestora

Paşi de urmat pentru întocmirea oricărei formule


contabile:
1. identificarea conturilor ce intervin în tranzacţia
economică (cel puţin 2);
2. stabilirea naturii conturilor (Activ sau Pasiv)
3. stabilirea modificării conturilor (creşterii sau
micşorării acestora)
4. aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor
(Debit sau Credit)
5. Înregistrări contabile şi tipurile acestora
Clasificarea formulelor contabile
5. Înregistrări contabile şi tipurile acestora

Formulă contabilă simplă:


Debit contul 211 – 1000 lei
Credit contul 521 – 1000 lei

Formulă contabilă compusă:


Debit contul 211 – 1000 lei
Debit contul 213 – 500 lei
Credit contul 521 – 1500 lei
5. Înregistrări contabile şi tipurile acestora

Formulă contabilă curentă:


Debit contul 211 – 1000 lei
Credit contul 521 – 1000 lei

Formulă contabilă de stornare:


Debit contul 521 – 1000 lei
Credit contul 211 – 1000 lei
5. Înregistrări contabile şi tipurile acestora

Tabelul 1. Jurnal de înregistrare a faptelor economice

Corespondenţa
Nr. Conţinutul faptelor conturilor
crt.
Suma
economice
Debit Credit
1.

2. …
5. Înregistrări contabile şi tipurile acestora

Exemplu: Se încasează subvenţia, în sumă de 3500


lei.
6. Conturi sintetice şi analitice

În funcție de detalierea informației, conturile


contabile se împart în conturi sintetice şi analitice
6. Conturi sintetice şi analitice

Conturile sintetice sunt conturile de bază ale


contabilităţii, care reflectă bunurile economice,
procesele, sursele şi rezultatele economice grupate
după caracteristicile lor generale.
De exemplu: contul sintetic „Materiale”,
„Mijloace fixe”, „Capital social”.
6. Conturi sintetice şi analitice

Conturile analitice sunt conturile deschise pentru


conturile şi subconturile sintetice în vederea grupării
detaliate a obiectelor de evidenţă.
De exemplu: la o întreprindere de construcţie,
conturile analitice la contul „Materiale” pot fi:
- contul analitic - ciment,
- contul analitic - nisip,
- contul analitic - pietriş ş.a.
6. Conturi sintetice şi analitice
Utilizarea conturilor analitice prezintă o importanţă
pentru activitatea întreprinderii, deoarece creează
posibilitatea efectuării controlului gestionar prin
urmărirea existentului şi mişcării fiecărui element
patrimonial în parte, pe părţile componente, contribuind
la asigurarea integrităţii patrimoniului.
La fel, pe baza datelor conturilor analitice se stabilesc
cu exactitate drepturile şi obligaţiile întreprinderii faţă de
alte persoane fizice şi juridice, separat pentru fiecare
dintre acestea, se determină costul producţiei, separat
pentru fiecare secţie sau fază de fabricaţie şi în cadrul
acestora, pe produse, comenzi.
6. Conturi sintetice şi analitice
Legătura dintre conturile sintetice şi
analiticele lor se realizează prin următoarele:

1. Sis=ƩSiA

2. Rds= ƩRdA

3. Rcs= ƩRcA

4. Sfs=ƩSfA
6. Conturi sintetice şi analitice

Exemplu:
Întreprinderea „Sirius” S.A. dispunea la data de
01.01.2013 de materiale în sumă 19500 lei, şi anume:

1. Cărămidă – 2000 bucăţi a câte 4 lei/bucata;


2. Beton – 2 tone a câte 750 lei/tona;
3. Ciment – 200 saci a câte 50 lei/sacul.
6. Conturi sintetice şi analitice
Pe parcursul lunii ianuarie au avut loc
următoarele operaţiuni:

1. La 02.01 s-au procurat materiale de la furnizori


în valoare de 2375 lei, şi anume:
- Cărămidă – 500 bucăţi a câte 4 lei/bucata;
- Beton – 0,5 tone a câte 750 lei/tona.
6. Conturi sintetice şi analitice

2. La 10.01 au fost eliberate materiale din depozit


necesare producţiei (9250 lei), anume:

- Beton – 1 tone a câte 750 lei/tona;


- Ciment – 170 saci a câte 50 lei/sacul.
6. Conturi sintetice şi analitice

3. La 18.01 s-au procurat materiale de la furnizori


în valoare de 1250 lei, şi anume:

- Ciment – 10 saci a câte 50 lei/sacul;


- Beton – 1 tone a câte 750 lei/tona.
6. Conturi sintetice şi analitice
Reflectarea operaţiunilor în evidenţa sintetică (în
Jurnalul de înregistrare a operațiunilor economice):

Corespondenţa
conturilor
Conţinutul faptelor
Nr. Suma
economice
crt. Debit Credit

1. S-au procurat materiale de


la furnizori
2. Au fost eliberate materiale
din depozit necesare
producţiei
3. S-au procurat materiale de
6. Conturi sintetice şi analitice
Reflectarea operaţiunilor în evidenţa sintetică (în
Jurnalul de înregistrare a operațiunilor economice):

Corespondenţa
conturilor
Conţinutul faptelor
Nr. Suma
economice
crt. Debit Credit

1. S-au procurat materiale de 2375 211 521


la furnizori
2. Au fost eliberate materiale
din depozit necesare 9250 811 211
producţiei
3. S-au procurat materiale de
6. Conturi sintetice şi analitice
Reflectarea operaţiunilor în evidenţa sintetică
(în T-ul contului 211 „Materiale”):
6. Conturi sintetice şi analitice
Reflectarea operaţiunilor în evidenţa sintetică
(în T-ul contului 211 „Materiale”):
6. Conturi sintetice şi analitice

Reflectarea operaţiunilor în evidenţa


analitică:

Contul analitic „Cărămidă”


Nr. Data Intrări Ieşiri Stoc
crt. Cantitate Preţ Suma Cantitate Preţ Suma Cantitate Preţ Suma

Sold iniţial - - - - - - 2000 4 8000


6. Conturi sintetice şi analitice

Reflectarea operaţiunilor în evidenţa


analitică:

Contul analitic „Cărămidă”


Nr. Data Intrări Ieşiri Stoc
crt. Cantitate Preţ Suma Cantitate Preţ Suma Cantitate Preţ Suma

Sold iniţial - - - - - - 2000 4 8000


1. 02.01.13 500 4 2000 - - - 2500 4 10000
Total rulaj 500 4 2000 - - -
Sold final 2500 4 10000
6. Conturi sintetice şi analitice

Reflectarea operaţiunilor în evidenţa


analitică:

Contul analitic „Beton”


Nr. Data Intrări Ieşiri Stoc
crt. Preţ Preţ
Cantitate Preţ Suma Cantitate Suma Cantitate Suma

Sold iniţial - - - - - - 2 750 1500


6. Conturi sintetice şi analitice

Reflectarea operaţiunilor în evidenţa


analitică:

Contul analitic „Beton”


Nr. Data Intrări Ieşiri Stoc
crt. Preţ Preţ
Cantitate Preţ Suma Cantitate Suma Cantitate Suma

Sold iniţial - - - - - - 2 750 1500


1. 02.01.13 0,5 750 375 - - - 2,5 750 1875
2. 10.01.13 - - - 1 750 750 1,5 750 1125
3. 18.01.13 1 750 750 - - - 2,5 750 1875
Total rulaj 1,5 750 1125 1 750 750
Sold final 2,5 750 1875
6. Conturi sintetice şi analitice

Reflectarea operaţiunilor în evidenţa


analitică:

Contul analitic „Ciment”


Nr. Data Intrări Ieşiri Stoc
crt. Preţ Preţ
Cantitate Preţ Suma Cantitate Suma Cantitate Suma

Sold iniţial - - - - - - 200 50 10000


6. Conturi sintetice şi analitice

Reflectarea operaţiunilor în evidenţa


analitică:

Contul analitic „Ciment”


Nr. Data Intrări Ieşiri Stoc
crt. Preţ Preţ
Cantitate Preţ Suma Cantitate Suma Cantitate Suma

Sold iniţial - - - - - - 200 50 10000


2. 10.01.13 - - - 170 50 8500 30 50 1500
3. 18.01.13 10 50 500 - - - 40 50 2000
Total rulaj 10 50 500 170 50 8500
Sold final 40 50 2000
6. Conturi sintetice şi analitice
T-urile în evidența analitică:

Contul analitic „Cărămidă”


6. Conturi sintetice şi analitice
T-urile în evidența analitică:

Contul analitic „Beton”


6. Conturi sintetice şi analitice
T-urile în evidența analitică:

Contul analitic „Ciment”


6. Conturi sintetice şi analitice
Legătura dintre conturile sintetice şi analitice
(verificare):

Soldul iniţial: 19500 = 8000 + 1500 + 10000


Operaţia 1: 2375 = 2000 + 375
Operaţia 2. 9250 lei = 750 + 8500
Operaţia 3. 1250 = 750 + 500
Rulaj debitor: 3625 = 2000 + 1125 + 500
Rulaj creditor: 9250 = 750 + 8500
Sold final: 13875 = 10000 + 1875 + 2000
7. Balanţe de verificare şi însemnătatea de control a
acestora

Balanţa de verificare este un procedeu specific


metodei contabilităţii, care asigură respectarea în
contabilitate a echilibrului permanent impus de dubla
înregistrare a operaţiilor economice, oferind prin
aceasta garanţia exactităţii înregistrărilor efectuate în
conturi, precum şi a întocmirii unor bilanţuri reale şi
complete.
7. Balanţe de verificare şi însemnătatea de control a
acestora

Balanţa de verificare se prezintă sub forma unei


situaţii tabelare, în care se înscriu datele valorice ale
tuturor conturilor, folosite de o întreprindere într-o
perioadă de gestiune, preluate din Cartea mare.
Ea furnizează informaţii în legătură cu solduri
iniţiale, mişcările intervenite într-o perioadă de
gestiune (lună, trimestru, semestru, an) şi soldurile
finale la data întocmirii ei.
7. Balanţe de verificare şi însemnătatea de control a
acestora

Fig. Funcțiile balanței de verificare


7. Balanţe de verificare şi însemnătatea de control a
acestora

Balanţa de verificare, cel mai des întâlnită în


practica contabilă, are trei tipuri de egalităţi.
Ea se prezintă, din punct de vedere al conţinutului,
ca balanţă de rulaje, solduri iniţiale şi finale, iar din
punct de vedere grafic, ea se prezintă în sub formă
tabelară, cu şase coloane, din care două, pentru
solduri iniţiale (debitoare şi creditoare), două pentru
rulaje, (debitoare şi creditoare), şi două pentru solduri
finale (debitoare şi creditoare), ceea ce permite
stabilirea a trei serii de egalităţi între totalul
coloanelor perechi.
7. Balanţe de verificare şi însemnătatea de control a
acestora
Tabelul 2. Balanţa de verificare a conturilor sintetice

Nr. Denumirea conturilor Sold iniţial Rulaje Sold final


crt. Debit Credit Debit Credit Debit Credit

1 2 3 4 5 6 7 8
1 Imobilizări necorporale
2 Mijloace fixe

TOTAL X X Y Y Z Z

S-ar putea să vă placă și