Obiectivele sunt stabilite de către conducerea organizaţiei în procesul de
Obiectivele planificare şi sunt aduse la cunoştinţă membrilor săi. Complexitatea şi diversitatea obiectivelor care revin entităţilor organizatorice este punctul de pornire în edificarea structurii de conducere a organizaţiei. La Structura organizației baza formării structurii organizaţiei se află diviziunea muncii şi raportul optim dintre sfera de control şi numărul de niveluri ierarhice. În baza regulamentului de funcţionare a organizaţiei şi deciziei managerilor, fiecare post are de executat o serie de sarcini care sunt aportul individual al Sarcina titularilor la realizarea obiectivului suprem al companiei. Din punct de vedere tehnic sarcinile se înaintează nu persoanei dar postului. Tehnologia este algoritmul unui proces. Clasificarea tehnologiilor după Vudvord(pentru întreprinderile industriale): 1. Tehnologia producerii individuale sau în unicate şi în serii mici, orientată spre un cumpărător concret, executarea bunurilor în conformitate cu cerinţele specificate de acesta. 2. Tehnologia producerii în serii mari sau în masă – articole identice sau Tehnologia asemănătoare orientate spre un grup larg de consumatori. (bunuri de larg consum). 3. Tehnologia producerii neîntreruptă (flux continuu) pentru care este characteristic utilaj automatizat pentru fabricarea unui produs identic după caracteristicile tehnice în proporţii foarte mari (uzine metalurgice, staţii electrice). 1. Capacităţile – calităţile individuale ale personalităţii (intelectuale şi fizice) – partial provin din ereditate, în mare parte – din experienţă. 2. Necesităţile – starea internă de insuficienţe psihologice sau fiziologice – importante pentru motivare. 3. Aşteptările – în baza experienţei şi evaluării situaţiei în cauză personalul Personalul formează aşteptările referitoare la rezultatele comportamentului său. 4. Perceperea – fiecare individual determină necesităţile şi aşteptările într-o situaţie concretă prin intermediul conştientizării realităţii. 5. Valorile – convingeri generale în privinţa ce este bine şi ce este rău sau indiferent în viaţă. Mediul extern • mediul exterior direct – factorii cu influenţă directă asupra firmei sau care interceptează influenţa ei este format din: consumatorii, concurenţii, furnizorii, organizaţiile statale, sindicatele. Modul de acțiune • mediul exterior general (indirect) – factorii cu acţiune indirectă asupra firmei manifestându-şi influenţa prin intermediul mediului direct: mediul macroeconomic, politic, social-cultural, tehnologic, internaţional. Raportul în care schimbarea unui factor acţionează asupra altor factori. Ex. Interdependența factorilor La creşterea nivelului preţului la materia primă în organizaţii creşte interesul faţă de tehnica şi tehnologia mai economicoasă. Numărul factorilor la care organizaţia este obligată să reacţioneze şi, de asemenea, nivelul varietăţii fiecărui factor. În funcţie de specificul unităţii Caracteristici
Complexitatea economice, de dimensiunea ei, de gradul de racordare la cerinţele de piaţă,
poate avea un rol mai important unul sau altul dintre factori. Cu cât firma este mai mare, cu atât este mai complex mediul. Mobilitatea Se caracterizează prin viteza cu care au loc schimbările în exteriorul organizaţiei. Mediul ambiant este deosebit de dinamic, ca urmare a schimbărilor ce intervin în cadrul lui, îndeosebi sub impactul revoluţiei ştiinţifico-tehnice. Astfel, la perioade tot mai scurte apar noi produse şi tehnologii, noi materii prime şi surse de energie, noi maşini şi instalaţii, noi sisteme, metode şi tehnici de management ş.a. Sunt beneficiarii de produsele sau serviciile organizaţiei. Pentru a supravieţui organizaţia trebuie să tindă la satisfacerea permanentă a dorinţelor şi necesităţilor clienţilor şi să lărgească cercul lor. Astfel viabilitatea firmei este Consumatorii direct legată de capacitatea ei de a satisfice cerinţele consumatorilor. Nu sunt consumatori, nu va exista nici firma. Întreprinderea singură trebuie să-şi creeze consumatori prin oferirea unor bunuri şiservicii inedite. Componența
Organizaţiile la care apelează întreprinderea pentru a se asigura cu resursele
Furnizorii necesare. În categoria furnizorilor se includ ofertanţii de materie primă şi materiale, de resurse energetice, resurse financiare, informaţionale etc. Influenţa concurenţilor este în dependenţă de gradul de satisfacere a nevoilor consumatorilor. Uşurinţa intrării pe piaţă este indicatorul-cheie al Concurenții competitivităţii. Uneori, nu consumatorii dar anume concurenţii, prin produsele şi preţurile sale, ne afectează activitatea firmei noastre. Organizațiile Sunt reprezentate prin anumite instituţii ale statului care, prin deciziile lor, guvernamentale formează cadrul legal al activităţii întreprinderii. Priveşte economia ţării în ansamblu şi se caracterizează prin o serie de Mediul macroeconimic indicatori: rata dobânzii şi inflaţiei, nivelul şi structura şomajului, cursul valutar, faza ciclului economic (criză, declin, relansare, creştere). Elemente
Cuprinde dezvoltarea tehnologică (computerizare, robotizare, dezvoltarea
Mediul tehnologic comunicaţiilor), care reflectă cunoştinţele, experienţa şi creativitatea tehnică. Mediul socio-cultural Include cultura generală, valorile etice, tradiţiile şi obiceiurile locale. Consecinţele deciziilor guvernamentale privind politica economică, socială, Mediul politic externă, educativă etc.