Reabilitare orală și urgențe în

Medicina Dentară
”CURS”

Dr. Rațiu Cristian

 STOPUL
CARDIORESPIRATOR
 STOPUL CARDIORESPIRATOR:
 Dacă la evaluarea imediată a funcțiilor: respiratorie și
circulatorie, apare stopul cardiorespirator, resuscitarea
trebuie începută rapid, deoarece hipoxia cerebrală mai
lungă de 4-6 min duce la leziuni cerebrale ireversibile.

 Măsurile de resuscitare trebuie continuate până la

stabilizarea funcțiilor vitale sau preluarea pacientului de
către un echipaj specializat.

 La apariția stării de inconștiență se notează ora și se

așează pacientul în poziție orizontală pe un plan dur:
podea sau scaun stomatologic.
 Se trece la protocolul de resuscitare
primară: ABC

 A: airway

 B: breathing

 C: circulate, masaj cardiac

(după principiile Safar)

A. AIRWAY
A. Eliberarea căilor
aeriene: este prima
prioritate dacă se constată
că pacientul nu respiră sau
respiră ineficient la consult
cu zgomot cu balans
toracoabdominal.
Uneori această manevra
este suficientă pentru
reluarea respirațiilor
spontane.
Extensia capului este prima
masură, rezultând punera
în subtensiune a
structurilor anatomice ale
gâtului, ridicând limba și
peretele posterior al
faringelui.
 Dacă astfel calea aeriană nu se deschide suficient se face:

 ridicarea mentonului, ținând de ramura orizontală a mandibulei fară a apăsa pe planșeu.

 Dacă nici această manoperă nu este suficientă se face:

 ridicareagâtului pacientului, mâna salvatorului va fi aplicată pe fruntea și mentonul

pacientului, întinzând capul și ridicându-l spre spate.

 propulsia mandibulei, reanimatorul se va așeza în spatele capului pacientului cu mâinile

de o parte și de alta a feței acestuia, împingând cu vârful degetelor ramurile verticale ale
mandibulei. Corpii străini aflați în cavitatea orală sau faringe vor fi îndepărtați manual sau
cu ajutorul aspiratorului. Dacă pacientul poartă proteze mobile este preferabil ca acestea
să rămână pe loc, lipsa dinților face dificilă ventilația. La pacienții în comă profundă
permeabilizarea căilor aeriene poate fi menținută prin pipe orofaringiene, dacă există
experiență în folosirea lor.
B. BREATHING: respirația gură la gură, sau ventilația
gură la gură, ”după ultimele protocoale nu se mai
face”

O mână va apăsa pe fruntea pacientului

pentru a o menține în extensie, indexul și
policele vor pensa narinele pentru a împiedica
ieșirea aerului.
Reanimatorul va respira amplu, apoi va aplica
buzele etanș pe gura pacientului și va expira
de 2 ori profund în căile aeriene ale
pacientului, fiecare expir va dura 1-1,5
secunde.
Se poate aplica o batistă pe gura pacientului.
Eficiența ventilației va fi monitorizată,
observând amplitudinea mișcărilor toracice
ale pacientului și ascultând și simținâd expirul
pasiv.
Între ventilații se va lăsa timp suficient pentru
expir, 1-2sec.
Ventilația gură la nas: se face dacă ventilația gură la
gură nu se poate realiza, nu se poate etanșa calea
aeriană sau gura nu poate fi deschisă.
Capul este în aceeași poziție dar mandibula va fi
împinsă anterior și gura închisă.
Buzele se aplică entanș în jurul nărilor pacinetului, în
timpul inspirului activ al pacientului.
În timpul expirului pasiv gura va fi lăsată deschisă.
Dacă reanimatul prezintă simptome de hiperventilație
precum amețeli, parestezii, tinitus, frecvența sau
amplitudinea respirațiilor vor fi reduse.
Ventilația se poate realiza și cu ajutorul
unei măști sau balon autogonflant, dacă
sunt la îndemână și există experiență în
folosirea lor.

Dacă ventilația nu este eficientă, toracele

nu se destinde, se presupune că nu sunt
libere căile aeriene ale pacientului, ca
atare se va încerca repoziționarea capului
și aplicarea mai etanșă a buzelor în timpul
expirului.

Totodată se va controla dacă există corpi

stăini în faringe, asfel încât dacă obstrucția
persistă se va face manevra Heimlich -
pentru eliberarea căilor aeriene superioare
de corpii străini aspirați.
 
 PRINCIPII ALE
MANEVREI HEIMLICH:
Presiunea subdiafragmatică
produce o presiune în arborele
respirator cu direcția de la plămâni
spre trahee și laringe, antrenând
astfel corpii străini.

1. Poziția ortostatică: salvatorul se

plasează în spate, înconjoară cu
brațele talia, cu o mână face pumn
și-l plasează pe abdomenul
pacientului mai sus de ombilic și
sub apendicele xifoid. Apoi se
cuprinde propriul pumn cu cealaltă
mână și apasă pe abdomen cu o
mișcare rapidă de jos în sus.
Fiecare împingere trebuie sa fie o
mișcare separată și instinctă.
2. Poziția sezândă: principiul
este același, spătarul scaunului
oferind un sprijin solid ce pare
să crească efectul împingerii
subdiafragmatice.

3. Poziția orizontală: se
folosește la pacientele gravide
sau la pacienții extrem de
obezi, presiunea aplicându-se
pe torace și substernal. Pe
torace ca la masajul cardiac
extern. Indiferent de tehnică
se va repeta de 6 până la 10
ori, pentru a disloca corpul
străin.
4.
Autosalvarea:
Se așează mâinile
în aceeași poziție
ca și cum aș salva
pe altcineva sau
se folosește în
locul mâinilor o
margine de masă,
spătarul tare al
scaunului.
 5. La copiii mici:
 există același principiu, dar presiunea
diafragmatică trebuie să fie bine dozată,
copiii pot fi ținuți în brațe sau culcați pe
un suport dur.
 !tracțiunea nu se face perpendicular,
deoarece apar leziuni ale aortei.
MANEVRE HEIMLICH LA COPIII MICI:
6. Lovitura
cervicală sau
interscapulară:
-precede manevra
Heimlich.
Dacă obstrucția persistă se va efectua: Cricotireotomie:
 10-12cm

Tubul se introduce 2-3 cm spre

Incizie L=2cm trahee
C. CIRCULATE: (masajul cardiac) DIAGNOSTICUL DE
OPRIRE A CIRCULAȚIEI SANGVINE: va fi pus încă din
faza de eliberare a căilor aeriene
•Astfel în timp ce se
efectuează extensia capului
se va palpa fără presiune
pulsul carotidian, timp de
10-15 sec.

•Dacă în acest interval nu

este sesizată nici o undă de
puls se va începe imediat
compresiunea.
• Reanimatorul va așeza
mediusul mâinii pe
joncțiunea
sternoxifoidiană și
indexul imediat
deasupra pe stern.

• Cealaltă
mână va fi
asezată cu podul palmei
deasupra indexului.

• Apoimâna care a
palpat va fi așezată cu
podul palmei peste
mâna așezată pe stern și
se vor începe
compresiile ritmice.
O altă metodă de
determinare a
locului unde se fac
compresiunile
toracice este în
jumătatea
inferioară a
sternului, imediat
sub mijlocul
sternului:
jumătatea distanței
dintre manubriul
sternal și
apendicele xifoid.
Reanimatorul trebuie să fie
așezat deasupra
pacientului, cu brațele
întinse și să exercite
suficientă presiune pentru
ca sternul să coboare 4-5
cm la fiecare compresie.

Degetele vor fi ținute

strânse sau desfăcute la
distanță de cușca toracică.

Timpul de compresie este

egal cu timpul de relaxare.

Vor fi evitate mișcările

bruște ce pot produce
rupturi de organe.
• Dacă există un singur
operator: se fac 2
respirații de 1-1,5 sec
fiecare, după fiecare 30
de compresii cardiace
efectuate cu un ritm de
80-100/min, astfel încât
să avem 12-15 respirații
pe min.
• Dacă există doi

reanimatori: unul se va
ocupa de ventilație și
celălalt de compresiunile
toracice, urmând să se
schimbe între ei.
 Eficiența măsurilor de resuscitare va trebui evaluată periodic.

 Pulsul carotidian trebuie căutat la 1 min de la începerea

manoperelor și apoi la fiecare 4-5 minute.

 În cazul ideal fiecare compresiune toracică ar trebui să

genereze o undă de puls palpabilă, tensiunea arterială
sistolică ar trebui să ajungă la mai mult de > 80 mmHg.

 Prezența reflexului fotomotor este un semn de bună

oxigenare cerebrală.

 Midriaza nu înseamnă obligatoriu moarte cerebrală și nu este

o indicație de oprire a manoperelor de resuscitare.
 Complicațiile manoperelor de resuscitare pot fi:

 1. Lezarea ficatului, complicație gravă cu risc vital datorită

compresiei toracice prea joasă pe apendicele xifoid.

 2. Distensia gastrică excesivă datorită hiperventilației incorecte, cu

risc de regurgitare și aspirare a conținutului gastric.

 3. Fracturi si luxații ale coastelor, apar frecvent și nu sunt o

complicție majoră.

 4. Alte leziuni: pleuropulmonare, ruptura gastrică, ruptura splenică,

leziuni miocardice.
 Riscul apariției complicațiilor nu trebuie să împiedice efectuarea
manoperelor de resuscitare.
I hope you know CPR because you take my
breath away
!Sunați 112, continuați
manevra până la sosirea
echipajului specializat