ți
pa i
. S ș
l e ție
na a
țio lom
n a ip II)
e r d VI
t e
in într IV-X
iț ile sc c. X
la ne se
Re mâ ict(
ro nfl
co
Apreciază şi comentează afirmaţia: „Românii (…) s-au învoit prin tratate nu ca
învinşi ci ca învingători”, cu precizarea că se referă la tratatele cu Imperiul
otoman.
MIRCEA CEL BĂTRÂN 1386-1418
“Io Mircea mare voievod și singur
stăpânitor domn a toată Țara
Ungrovlahiei(Vlahia de lângă Ungaria
n.n.) și a părților de peste munți, încă și
spre părțile tătărești și herțog al
Almașului si Făgărașului și domn al
Banatului, Severinului și de amândouă
părțile peste toată Poduravia încă până la
Marea cea mare și singur stăpânitor al
cetății Dârstor. (Mircea cel Bătrân, 23
noiembrie 1406).
Principe între creștini cel mai viteaz și cel mai ager”, așa cum a fost numit de către
istoricul german Leunclavius
MĂNĂSTIREA COZIA-CTITORIE A LUI MIRCEA CEL BĂTRÂN
„În acelaşi timp comandantul de oaste Kiraly Albert (…) slobozeşte două tunuri
în mijlocul celei mai dese grupări a duşmanului (…) două sute de unguri şi tot
atâtea pedestraşi cazaci (…) năvălind cu furie, pe când din spate şi din coaste îi
loveşte cu bărbăţie domnul cu ai săi, făcându-se aşa mare învălmăşeală ce
semăna a fugă, Sinan paşa în partea din faţă a taberei sale cade de pe podul
râului Neajlov, pierde doi dinţi şi se socoteşte fericit scăpând cu viaţă. Dacă
noaptea cea întunecoasă n-ar fi împiedicat pe domn, fără îndoială că ar fi
zdrobit cu acţiunea lui clocotitoare forţa duşmană şi ar fi pus capăt dintr-o dată
(…) întregului război.”
ȘERBAN CANTACUZINO
1678-1688
1683- participă la
asediul Vienei
Negocieri secrete cu
Imperiul Habsburgic
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU
1688-1714
Alianță secretă cu
Imperiul Rus
DIMITRIE CANTEMIR
1710-1711
TRATATUL DE LA LUȚK
Încheiat cu Imperiul
Rus
Sprijin militar
antiotoman
Azil politic
Recunoașterea graniței
cu Moldova pe Nistru
INSTALAREA DOMNITORILOR FANARIOȚI (1711, 1716-1821)
determinată de contextul extern, neîncrederea imperiului otoman în domnitorii români
c
i ti
OT i pol
A T R I re
g im
u lu
R D NA l ar
ea
C O FA an
in
sta
R O R to
m
V I TO pe
r iu
lO
A N Im
M M in
ă
E O
m
t er
LA D ân
i de
CO U L ti
li eș rii r
om
I
N IM la St
ăn ito
o m
n
PR
d e d
ta a în
p re t
lu
11- e de ari
17 ncr fan
î -
Ne rco
tu
TRĂSĂTURI CARACTERISTICE ALE REGIMULUI
FANARIOT
1711-MOLDOVA, 1716-ȚARA ROMÂNEASCĂ-1821
Domnitorii sunt Vând funcțiile
funcționari ai Imp.Otoman Cresc impozitele
Cumpără tronul Nu dețin armată
Subordonarea față de Nu pot desfășura politică
Imp. Otoman externă decât favorabilă
Provin din cartierul Imp.Otoman
Fanar al
Constantinopolului
Nu originea etnică
determină denumirea
regimului
ALEXANDRU IPSILANTI
CONSTANTIN MAVROCORDAT
3.reformismul domnesc
cod de legi Pravelniceasca Condică
măsurile se inspiră din ideile iluministe
scop consolidarea sistemului politic fanariot Organizează școala de preoți,
orfelinat
Organizează manufactura de
hârtie
Desfințarea legării de glie a țăranilor Reorganizează serviciul de poștă
dependenți
Țăranii devini clăcași-liberi juridic,
dependenți economic
Obligați la munca-CLACA 12 zile-
Ț.R, 24-M.
Impozitul colectat în 4 rate
Boierii cu funcții primesc leafă
ALEXANDRU IPSILANTI
La conducerea județelor
ispravnicii
Constantin Mavrocordat
MEMORIILE BOIEREȘTI
1772-Memoriul
Congresului de la
Focșani
1791-Memoriul
Congresului de la
Șiștov
REVOLUȚIA DE LA 1821
Programul Cererile Înlăturarea
norodului norodului regimului fanariot
românesc Revenirea la
domniile pământene
Acordarea funcțiilor
1822-Imp.Otoman- după merit
revine la sistemul Armata națională
domniilor pământene Plata impozitelor și
Marchează începutul de către scutelnici
epocii moderne