Falsificarea mărfurilor Ţinând seama de amploarea şi pericolul pe care-1 prezintă falsificarea produselor, în ţara noastră au fost luate o serie de măsuri de prevenire şi sancţionare a eventualelor falsificări, în special în domeniul produselor alimentare. Astfel, Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi ilicite stipulează că „folosirea ori substituirea de mărfuri sau orice alte produse, precum şi expunerea spre vânzare sau vânzarea de asemenea bunuri, cunoscând că sunt falsificate sau substituite constituie activităţi comerciale ilicite şi atrag răspundere contravenţională sau penală”. Falsificarea mărfurilor Legislaţia naţională aplicabilă: Legea nr 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr 64/1991 privind brevetele de invenţie; Legea nr 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale; Legea 21/1996 – legea concurenţei, O.G. nr. 39/1995 privind producţia de produse alimentare destinate comercializării, Normele de igienă privind alimentele şi protecţia sanitară a acestora, aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 661/1995. Stoparea contrafacerii mărfurilor se poate realiza de următoarele organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale :
-Organizatii guvernamentale: Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci –
OSIM; Oficiul Român pentru Drepturile de Autor – ORDA; Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor – ANPC; Autoritatea Naţională a Vămilor – ANV; Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – ANAF; Garda Financiară; Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentului – ANSVSA; Ministerul Sănătăţii; Inspectoratul General de Poliţie (Poliţia de Frontieră şi Poliţia Economico Financiară). -Organizatii nonguvernamentale: Asociaţia Naţională pentru Protecţia Proprietăţii Industriale; Asociaţia Europeană Anticontrafacere în România – REACT; Organizaţia de Antipiraterie în Audiovizual - RO- ACT; Asociaţia Română pentru Combaterea Contra-facerilor - ARCC; Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APCR. Falsificarea produselor alimentare Cerealele fac obiectul unor manevre de îmbunătăţire a aspectului sau creşterii greutăţii hectolitrice, care constau în ungerea boabelor cu uleiuri sau umezirea acestora, prin adăugare de talc, înălbirea boabelor cu acid sulfuros ş.a. Identificarea uleiurilor folosite pentru ungerea boabelor de cereale se face prin fierberea unei probe în apă, uleiul separându-se la suprafaţa apei, sub formă de picături. Talcul se identifică în soluţie alcoolică 10%, după separarea, evaporarea alcoolului şi examinarea reziduului. Acidul sulfuros se identifică prin tratarea extractului apos cu o soluţie iod-iodurată; decolorarea soluţiei evidenţiază falsificarea. Cafeaua se falsifică prin adăugarea de boabe false, realizate din argilă, ori prin adăugarea de boabe de la diverse specii de leguminoase, tratate în prealabil. Falsul se evidenţiază prin menţinerea unei cantităţi de boabe într-un vas cu lichid şi analiza ulterioară a reziduuleui din lichid. Falsificarea produselor alimentare Zahărul se falsifică, pentru îngreunare, prin adăugarea de gips, cretă, barită sau făină. Punerea în evidenţă a falsificării presupune realizarea unei serii de soluţii de zahăr din proba cercetată şi cercetarea substanţele depuse ca reziduu insolubil. Mierea de albine se falsifică prin adăugarea de zaharuri, zahăr de amidon, dextrină, melasă, substanţe îndulcitoare artificiale. Falsificarea produselor alimentare Uleiul de măsline poate fi uşor falsificat prin adăugarea uleiurilor vegetale nesicative (rapiţă, bumbac) sau prin adăugarea sărurilor de cupru pentru obţinerea nuanţei verzui specifice acestui ulei. Laptele se pretează la numeroase manevre de falsificare, cele mai frecvente constând în adăugarea de apă, concomitent cu adăugarea unor substanţe colorante (pentru menţinerea culorii), substanţe grase (pentru menţinerea grăsimii), diverse substanţe pentru menţinerea caracteristicilor senzoriale etc