ţă între diferite

Echilibrul unei economii,

procese economice
definit casau
o concordan
subsisteme
ţionale, esteale
uneconomiei
echilibru static.
na

şi o caracteristică
Analiza echilibruluideeconomic
exprimare:
arematerial sau
valoric.
Echilibrul materială reprezint
concordanţa intre volumul, structura şi calitatea
ţiei şi nevoile de consum final din punct de vedre al cantităţii, structurii şi calităţii.
produc
Echilibrul valorică reprezint
concordanţa valorică între rezultatele economice şi
eforturile depuse.

Desprindem
şi o caracteristică structurală a echilibrului economic:
-echilibru
ţilor economici
al cererii
şi unităţilor
si ofertei manifestate la nivelul agen
administrativ teritoriale (microeconomic)
- echilibru
şi ofertei alalpieţei
cererii
naţionale ( macroeconomic).

.
ţii particulare ale echilibrului economic:
Situa
- echilibrul bugetar
- echilibrul financiar
- echilibrul valutar
- echilibrul monetar
ă în esenţămonetar
Echilibrul o starereprezint
de proporţionalitate între procesele
şi cele băneşti din economie şi se realizează prin
materiale

- ţa
concordan
între volumul şi structura disponibilităţilor băneşti ale
şi populaţiei
economiei

- şi
volumul
structura ofertei de bunuri şi servicii destinate
ăconsumului
parte, cu alte
pe de
cuvinte
alt între oferta şi cererea
de moned
ă.
Kă e yc ne ea s mr ea ai l i zree ap zr e z e n t a t i v ă c o n s t r u c ţ i e a m o d e l u l u i e c h i l i b r u l u i
şmi a rcer ao le, c ro enpor me z i ec n, t ai nt c pl ur iz nâ n gd r a ef ci ch ui l i bHr ui cl k ms - o n e t a r
H anson.

Eţ a c hb iul inb ur ru ill o pr e ş ip isa e r v i c i i l o r ( e c h i l i b r u l r e a l ) e s t e p r i m a e x p r e s i e a

şe ic h ie lsi tber u lrue ip r e z e n t a t ă d e c u r b a I S ă ( icnuvr eb sat e m e n t s - s a y i n g s ) , a d i c
ţe ici ,o nl oo cmu li i -g i en ov me set ti r i c a l c o m b i n a ţ i i l o r d i n t r e r a t e l e d o b â n z i i iş i v e n itu l y .
C u r b a I S ş pt eo rdnee l a e g a l i t ă ţ i l e :
I  S
I  I i 
S  S y 
I i   S  y 
unde:
I ţ –i a i gn lvoebs at il ă ;
S ă–; e c o n o m i s i r e a g l o b a l
y – v e n itu l g lo b a l;
i – ra ta d o b â n z ii.
ăReprezentarea
a echilibruluigrafic
cu ajutorul curbei I-S este:

Curba IS a echilibrului real

 O politică bugetară expansionistă (de exemplu o creştere a cheltuielilor
guvernamentale şi/sau o reducere a fiscalităţii) deplasează curba IS către dreapta de la ISA
la ISB, ceea ce semnifică creşterea venitului de la yA la yB (în condiţiile unei rate a
dobânzii constante), odată cu creşterea cheltuielilor guvernamentale şi/sau reducerea
impozitelor şi taxelor .

– Curba IS în condiţiile unei politici – Curba IS în condiţiile unei politici

bugetare expansioniste bugetare restrictive

Restrictivitatea politicii bugetare (reducerea cheltuielilor guvernamentale şi/sau

creşterea fiscalităţii) deplasează curba IS către stânga de la ISA la ISC, ceea ce semnifică
reducerea venitului de la yA la yC (în condiţiile unei rate a dobânzii constante), odată cu
scăderea cheltuielilor guvernamentale şi/sau creşterea impozitelor şi taxelor.
 A d o u a e x p re s ie a e c h ilib ru lu i d in m o d e lu l k e y n e s is t e s te e c h ilib ru l m o n e ta r c a re
ăr e dz iu n l t e g a l i t a t e a î n t r e

- că e dr e r me a o tn o e t da ăl L
- ăo f e r t a d e m o n e d M ă, ac da inc t i t a t e a d e m o n e d ă p u s ă l a d i s p o z i ţ i a a g e n ţ i l o r n o n -
b a n c a ri p rin s is te m u l b a n c a r.

Că e r e r e a d e m o n e d L ă d de es e mf a np et a zl i c h i d i t ă ţ i l e , c o n c e p t s p e c i f i c l u i K e y n e s ,
fo rm a te d in
ă- l ipc eh ni dt r iut a t re a a n nz ae c ţe i si a r L 1 ă, dd ee p ne in vd e e l nu tl v e n i t u l u i n a ţ i o n a l , L 1 y 
ă- l ipc eh ni dt r iut a st pe ae cn u e l ca eţ is ea r L 2 ă, dd e e p ne ni vd e e l nu tl r a t e i d o b â n z i i , L 2 i  .

ăE gt oa tl ai tl aă t e a d i n t r e c e r e r e a d e m o n e d L ş i o fe rta d e m o n e d ă M d e v in e :
L 1  y   L 2 i   M
 ă a curbei
Reprezentarea grafic LMăindic
o succesiune de puncte de echilibru între
ăcererea
şi oferta
de moned
de monedă, corespunzătoare anumitor dimensiuni ale
venitului
ţional şi nivele
na ale ratei dobânzii:

Curba LM a echilibrului monetar

 ăm
O politic
onetară ă
expansionist , adic
ă creşterea ofertei de bani Mă, determin
deplasarea curbei LMătre c dreapta, de la LMA la LMBşi , deoarece
nivel al la acela
venitului,
ţine echilibrul
pentru
peapiaţa
menmonetară, rata dobânzii trebuie să scadă de
la iA la iB.
Dim
ă, dacă
potrivpolitica monetară este ă
restrictiv , adic
ă oferta de bani se
reduce, curba LMăse către
deplaseaz
stânga de la LMA la LMCşi , deoarece
nivel la acela
al venitului,
ţine echilibrulpentru
pe piaţa
a mmenonetară, rata dobânzii va creşte de la iA
la iC.

Curba LM ţiile
în condi
unei politici ţiile
Curbaunei
LM politic
în condi
monetare expansioniste monetare restrictive
 ă pieţe (piaţa
Echilibrul global
bunurilor
presupune corelarea echilibrului pe cele dou
şi serviciilor şi piaţa monetară).

Punctul
şi acţiunidedeechilibru
echilibruglobal
economic
ă Echilibrul monetar în politica economic

şi găseşte justificarea
Echilibrul monetar î în aceleaşi cauze economice şi sociale care
ă echilibrul economic.
genereaz

şi tendinţe
Nu se poateale
vorbi
echilibrului
de cauze,monetar
factori decât pe baza şi pe
fondul echilibrului economic general.

ăEchilibrul
în esenţămonetar
egalitateareprezint
între cererea şi oferta de bani.

Dezechilibrul monetar apare atunci când oferta devine mai mare decât cererea de bani,
cazul tipic, infla
ţia, ăsau
esteatunci
mai mică
când decât
ofertacererea
de moned
de
ă,
moned ţia
defla .

ţionată de echilibrului
Realizarea înfăptuirea celorlalte
monetar este
echilibre:
condi
financiar,
şi de interacţiunea
bugetar, valutar
dintre ele şi acţiunea acestora asupra
ţiilor macroeconomice
corela
 Echilibrul monetar şi politica monetară = importanţă minoră
înaintea crizei din 1929-1933 şi mult timp după această criză

Friedman = masa monetară ca fiind principala strategie în

obţinerea stabilităţii economice
Explicaţie a crizei din 1929-33, Cauza Marii Crize:
1. prăbuşirea bursei de valori Wall Street
2. scăderea consumului, deci criza de supraproducţie
3. lipsa de lichiditate a băncilor (apogeul în ziua de 11
decembrie 1930 când a dat faliment Bank of United States,
cea mai mare bancă din ţară, cu depozite de peste 200
milioane dolari).

Rezolvarea lipsei de lichiditate pe ansamblul sistemului bancar

= banca centrală a ţării respective - reproşul pe care-l face
Friedman Sistemului Rezervelor Federale
 Gravitatea crizei din 1929 - guvernele intervin mai direct în relansarea
activităţii economice = idei Keynes

 domina politica „banilor ieftini” (rate ale dobânzii de 2%) pentru a

încuraja investiţiile şi a reduce şomajul;
 în realitate revenirea economiei a fost determinată de cheltuielile
de înarmare.

Ratele dobânzii - reduse şi după război, ceea ce nu încuraja

economisirea; de asemenea, politica fiscală a guvernului încuraja cheltuielile
Se creaza o cerere mare în economie, creşterea ratelor dobânzii= „Stop
and go” caracteristica perioada de după război (1952-1970).

Statul = interventie masiva în economie:

- promovarea prosperităţii prin încurajarea întreprinzătorilor (rate mici
ale dobânzilor, subvenţionarea unei fracţiuni din costuri pentru
industriile naţionalizate)
- încurajarea consumului populaţiei
- fazele numite „stop” prin majorarea impozitelor şi taxelor şi
descurajarea consumului (inclusiv prin majorarea ratelor dobânzilor).

Politica fiscală era primordială faţă de politica monetară.

 anii `50 si `60 - inflaţia asociată cu „miraculosul”
multiplicator keynesist, guvernul putea să menţină
rata şomajului la un nivel scăzut.

 1958 -curba lui Philips

 initial relaţie invers proportionala între rata

şomajului şi rata salariilor nominale

 ulterior - arbitraj între şomaj şi inflaţie şi, deci,

asupra politicii monetare.
 - creşterea nivelului salariilor nominale ce depăşeşte creşterea productivităţii muncii =
creşterea preţurilor, deci a inflaţiei.

 inflaţie - salarii este o relaţie direct proporţională

 şomaj – salarii este o relaţie invers proporţională
 inflaţie şi şomaj = relaţie invers proporţională

1.creşterea inflaţiei - utilizarea factorilor de producţie=reducerea şomajului A

2. reducerea inflaţiei va corespunde unui şomaj ridicat - B

Curba lui Philips se poate reprezenta astfel:

  amploarea şocurilor externe la care au fost supuse (criza
petrolului)
 modificările brutale ale ritmului inflaţiei
 încetinirea creşterii economice
 creşterea şomajului
 agravarea dezechilibrelor bugetare şi ale balanţelor de plăţi

Se contrazic aceste certitudini solide:

Abandonarea Sistemului Monetar Internaţional de la Bretton-Woods

Următoarea perioadă (anii `80 şi chiar `90) - concepţia monetaristă

Interesul manifestat faţă de politica monetară - prin raţiuni politice
şi raţiuni empirice
 Politici de inspiraţie monetaristă:

 Ronald Reagan, instalat la putere în 1980- „reaganism” (politica

„banilor scumpi”)
 Margaret Thatcher, începând cu 1979 - „thatcherism”.

Dereglementările şi inovaţiile financiare:

- neclare contururile masei monetare
- limita între monedă (lichiditate) şi finanţe (plasamente) - greu de stabilit

= Eşecul politicilor de evitare a inflaţiei = revenirea la keynesism

Bill Clinton a câştigat alegerile prezidenţiale (1992) sub lozinca „ne vrem
viitorul înapoi- statul este indispensabil în viaţa economico-socială

Criza financiara internationala–redefinirea statului in

economie