Academia de Studii Economice din București

Facultatea de Management

FRANȚ A
Consideraţii geopolitice

București - 2022
Franţa – repere generale

 Suprafaţa: 551 500 km² (locul 48 pe Glob)

Populaţia (Iulie 2021): 68 080 000 locuitori (locul

21 pe Glob)

 Din punct de vedere geopolitic a fost protejată de-a

lungul timpului de o serie de bariere naturale:
Munții Pirinei în sud, Munții Alpi în Est, Oceanul
Atlantic și Marea Mediterană în vest, respectiv sud-
est.
 Vulnerabilitate geopolitică la granița nord-estică
(Belgia, Germania).
Regatul franc  Clovis I (481-511) dinastia
Merovingienilor
 Carol cel Mare (751-987)
dinastia Carolingienilor –
încoronat la Roma 800 – Împărat
al Occidentului
 843 – Tratatul de la Verdun
 Filip II August (1179 – 1223) şi
Filip IV cel Frumos (1285 – 1314)
 Ludovic XIV (1643 – 1715) –
absolutismul regal – L’état c’est
moi – Franţa I putere a Europei
Războiului de 7 ani (1756 – 1763)
Revoluţia Franceză (1789 –
1794),
înlăturarea monarhiei absolutiste
desfiinţează relaţiile feudale
 Napoleon Bonaparte – Franţa devine cea mai mare putere a Europei şi pe
punctul de a deveni hegemonul continentului
 Înfrâ ngerea de la Waterloo (1815)
 Mare imperiu colonial – axe geopolitice fundamentale
 Africa – Africa de N (+Sahara)
 Oceanul Indian (Madagascar, Comore, Réunion )
 Asia (Siam)
 Franţa în secolul XX

 Redobândeşte Alsacia şi Lorena (I RM)

 Capitulează în fața Germaniei (22 iunie
1940)
 Dificultăţi economice şi coloniale
(Indochina. Algeria, Criza Canalului Suez)
 Charles de Gaulle – Franţa iniţiază o
politică externă independentă – se retrage
din NATO şi SEATO
 Relaţii speciale cu China şi URSS
 Politică de asociere sau de cooperare
după procesul decolonizării - Franţa posedă
al doilea domeniu maritim al lumii (14 mil.
km²), după cel al S.U.A.
Nicolas Sarkozy
Președinte al Franței (2007-2012)

„Sarkozy era tot numai o izbucnire emoțională și retorica lui era categoric exagerată. Arăta ca
un personaj dintr-un tablou de Toulouse-Lautrec, din cauza trăsăturilor lui întunecate, expresive,
vag mediteraneene (pe jumătate ungur și un sfert evreu grec) și a staturii mici (avea cam 1,65 m,
dar purta talonete în pantofi pentru a părea mai înalt)....
Știa să compenseze lipsa lui de consistență ideologică prin îndrăzneală, farmec și o energie
debordantă. Conversațiile cu Sarkozy puteau fi deopotrivă amuzante și exasperante, dădea mult
din mâini, își ținea pieptul înainte țanțoș ca un cocoș și era mereu însoțit de translatorul principal
(spre deosebire de Merkel, nu vorbea bine limba engleză) care se străduia din răsputeri să-i redea
fiecare gest, fiecare intonație pe măsură ce conversația trecea din registrul flatant spre
lăudăroșenie și spre o reală intuiție, fără a se abate o clipă de la interesul lui principal și pe care
nu făcea nici un efort să-l mascheze, acela de a fi în centrul atenției și de a-și asuma meritele
pentru orice ar fi fost demn de laudă.” – Barack Obama
Franţa la începutul mileniului
III
 Mare putere
 Membru permanent al Consiliului de
Securitate ONU
 Revine în structurile de comandă ale
NATO în perioada președintelui
Sarkozy
 Membră a UE și NATO
 Putere economică (locul 6 pe Glob-
PIB);
 Membră a G7 și G20
 Putere culturală - Francofonia
 Franţa o populaţie de 5 ori mai mică decâ t cea a SUA
 are o mare influenţă în Uniunea Europeană (aceasta sporind ca
urmare a pă ră sirii UE de că tre Marea Britanie), dar și la scară globală
 cea mai importantă forţă de disuasiune din Europa și nu numai
 economia Franţei este versatilă , solidă şi productivă
 industria sa nucleară şi relaţiile cu naţiunile Maghrebului îi asigură
un viitor energetic mai sigur în comparație cu aliații să i tradiționali
 riscuri de securitate accentuate de atentatele teroriste recente
 clivaje și tensiuni sociale provocate de procesul dificil de integrare
în societate a tinerilor proveniți din familii cu origini maghrebiene și a
celor afectați de criza economică din 2008-2009 (protestele Vestelor
Galbene), precum și de criza economico-sanitară provocată de
pandemie.
 Inițiative diplomatice cu implicații
geopolitice în mandatul președintelui
Emmanuel Macron

 Susținerea poziției Greciei în disputa cu Turcia din Mediterana de Est, fapt ce a

generat o adversitate geopolitică și ideologică între cele două state, Franța încercâ nd
să se poziționeze ca un stat-pilon pentru valorile liberale europene, în contradicție cu
intenția Turciei de a se erija într-un stat apă ră tor al valorilor musulmane.

 Implicarea în procesul de mediere privind situația din estul Ucrainei, simultan cu

asumarea unor poziții mai tranșante (comparativ cu Germania), în ceea ce privește
atitudinea Rusiei (atâ t în ceea ce privește mobilizarea trupelor la granița cu Ucraina,
câ t și în ceea ce privește situația opoziției din Rusia).

 Franța continua să pă streze o prezență militară semnificativă în statele (foste colonii)

din regiunea Sahelului, scopul principal al acestora fiind de a contracara ascensiunea
mișcă rilor insurgente teroriste din regiune.