De la ,,A” la vorbire

Text și voce: Mihaela Coca

Ilustrații: Mihaela Coca

ISBN 978-606-30-1800-8

Editura Sfântul Ierarh Nicolae

2018
 Cuvântul autoarei

Plăsmuiți după chipul și asemănarea Creatorului, Creatori suntem și noi. Cuvântul pierdut sau poate doar
uitat există în fiecare dintre noi – scânteia divină ne animă pe toți. Deși susțin abordarea ludică cu accent pe
valorificarea spontaneității, în timpul celor douăzeci și doi de ani dedicați terapiei limbajului, am aflat că acea
clipă minunată în care vorbirea apare spontan este rară. Această lucrare e rodul dorinței de a avea o carte care
să ne îndrume pe toți – profesori, copii și părinți- pe drumul învățării vorbirii și cititului.
Am conceput această carte pornind de la faptul că predarea limbii române are la bază metoda fonetică
analitico-sintetică. Metoda presupune predarea sunetelor și literelor pornind de la o conversație pe baza unui
suport vizual. Secvența analitică a metodei presupune desprinderea unei propoziții în care se află sunetul nou,
stabilirea locului cuvintelor în propoziţie şi separarea cuvântului în care se află sunetul nou, despărţirea
cuvântului în silabe şi descoperirea sunetelor ce compun fiecare silabă, separarea sunetului nou. Se exersează
fonemul până la pronunția lui corectă. Apoi, utilizând metoda sintezei, introducem sunetul în silabă, silaba în
cuvânt, ajungând, în final, la reconstituirea propoziției.
Uneori drumul nu este atât de lin și pornirea de la o situație conversațională este dificil de pus în practică.
Trebuie să păstrăm însă încărcătura semantică. De aceea în “De la A la vorbire” primul “A”, nu e doar un sunet
emis corect, diapazonul vorbirii, ci e încărcat cu sens, el fiind cântecul mamei ce își leagănă copilașul, ținându-l
în brațe. Sunt rostite apoi primele cuvinte–propoziții însoțite de sensul salutului “Pa!” sau al trăirilor afective
“Tata of!” Am ilustrat grafic fiecare situație de comunicare pentru a facilita intuirea de către copii a sensului.
 În selectarea materialului verbal, am pornit de la cercetarea comparativă a profesorului C. Gh.
Manolache, realizată cu loturi de copii cu disabilitate auditivă, respectiv copii auzitori și care relevă tehnica
emisiunii fonemelor de către copilul cu disabilitate auditivă în însușirea limbii vorbite. Și profesorul C. Gh.
Manolache se bazează pe utilizarea metodei fonetice analitico-sintetice. Un principiu de bază, cu caracter obligatoriu
pentru tot materialul lingvistic prezentat copiilor cu tulburări de auz și vorbire, este acela că fiecare cuvânt ce trebuie
învățat și exersat pentru formarea deprinderii de pronunție corectă trebuie să pornească de la însușirea conținutului
noțional. Chiar și silabele utilizate pentru exersarea sunetelor se separă din cuvinte cu semnificație, în care se
introduc din nou. Ordinea emiterii fonemelor în limba română , propusă în urma cercetărilor realizate este: a, p, t, c,
f, o, s, u, ș, ă, v, e, l, b, i, d, m, r, g, â, j, n, z, h, che-chi, ghe-ghi, ce-ci, ge-gi, ț.
1. a-vocală medială, deschisă, nerotunjită, diapazonul vorbirii
2. p- consoană ocluzivă, explozivă, bilabială, surdă
3. t – consoană ocluzivă, explozivă, dentală, surdă
4. c – consoană ocluzivă, explozivă, velară, surdă
5. f – consoană constrictivă, fricativă, labiodentală, surdă
6. o – vocală mijlocie, posterioară, rotunjită
7. s – consoană constrictivă, fricativă, dental–alveolară, surdă
8. u – vocală închisă, posterioară, rotunjită
9. ș - consoană constrictivă, fricativă, prepalatală, surdă
10. ă – vocală mijlocie, medială, nerotunjită
12. e – vocală mijlocie, anterioară, nerotunjită
13. l – consoană dentală, laterală, sonantă, lichidă
14. b – consoană ocluziv-explozivă, bilabială, sonoră
15. i – vocală anterioară, închisă, nerotunjită
16. d – consoană ocluzivă, explozivă, dentală, sonoră
17. m – consoană bilabială, nazală, sonoră
18. r – consoană sonoră, linguoalveolară, vibrantă, lichidă
19. g – consoană ocluzivă, explozivă, posterolinguală, sonoră
20. î – vocală medială, închisă
21. j – consoană constrictivă prepalatală, fricativă anterolinguală, sonoră
22. n – consoană nazală, alveolară, sonoră
23. z – consoană constrictivă alveolară, fricativă anterolinguală, sonoră
24. h – consoană constrictivă, fricativă, laringală, surdă
25. che-chi – consoane ocluzive, palatale, surde
26. ghe-ghi – consoane ocluzive, palatale, sonore
27. ce-ci – consoane semiocluzive, prepalatale, surde
28. ge-gi – consoane semiocluzive, prepalatale, sonore
29. ț - consoană semiocluzivă, dentală, surdă
 Această lucrare a fost realizată respectând faptul că învățarea sunetelor și literelor are un caracter
procesual, pornind de la simplu spre complex. Cu sunetele învățate se formează cuvinte și propoziții ale căror
noțiuni trebuie însușite. Prin analogie, și în Metoda Verbotonală, primele ritmuri și rime sunt elaborate tot cu
fonemele p, t, c. Și principiile Metodei Meixner privind dificultatea gradată și predarea fonemelor, respectiv
literelor diferite pentru a preveni potențialele confuzii au fost respectate în această abordare.
Parcurgerea acestei cărți va contribui semnificativ la formarea competențelor lexice, punând bazele
cititului pe care îl consider deosebit de important în terapia limbajului și auzului. Cercetările realizate de
Dehaene și echipa sa, 2010, au pus în evidență faptul că învățarea cititului, chiar și la vârsta adultă, a indus o
ușurinţă mai mare în procesarea stimulilor plasaţi orizontal în stadiile timpurii, în calea vizuală şi a fost asociat
de asemenea cu apariţia unei arii specializate pentru cuvinte.
Cercetările efectuate de echipa lui Dehaene au arătat că pe măsură ce nivelul literaţiei s-a îmbunătăţit, s-
au îmbunăţit răspunsurile vizuale în cortexul fusiform şi occipital, extinzându-se până la aria V1. Literaţia a
îmbunătăţit, de asemenea, activarea fonologică la vorbire în planul temporal şi a permis o activare descendentă
(de sus in jos) a ortografiei declansate de stimuli verbali (vorbire). Cercetătorii au constatat că multe schimbari
au loc chiar dacă literația a fost formată în perioada de adult, evidenţiind faptul că atât educaţia la vârsta
copilăriei, cât şi în perioada adultă poate îmbunătăţi profund organizarea corticală.
 O importanță deosebită am acordat ilustrațiilor pe care le-am gândit și desenat pentru fiecare fonem,
respectiv literă în parte astfel încât să fie posibilă desprinderea unei propoziții cu sens chiar și atunci când
lucrăm doar cu primele sunete.
Speranța mea este că această carte va fi de un real folos părinților, care sunt mereu în căutarea unor
materiale potrivite pentru a-i ajuta pe copii să-și dezvolte vorbirea, dar și a profesorilor care au nevoie de
materiale didactice pentru terapia limbajului.
Dorința cea mai mare este ca acei copii care vor deschide paginile plăsmuite pentru ei se vor bucura și
vor străbate cu încântare drumul “De la A la vorbire”.
A – a – a!
Pp

pa-pa a-pa
Pa! papa apa
Tt

Ta-ta-ta!

ta-ta
tata

pat
Cc

cap ac

Pac! Tac.
Ff

fffff fa-ta
Paf!
fa fa fa fata
Oo

po poc

foc

Of! Ta-ta of! Co-co

Of! Tata of! Coco
Ss

Ta-ta sa-pa
Tata sapa
Fa-ta sa-pa
Fata sapa
ca-sa sa-pa
sat casa sapa
Uu

sus
su-pa
supa 100
su-ta
suta

a-u-to
auto

Fa-ta pa-pa su-pa.

Fata papa supa.

fus-ta cu-cu
fusta must cucu
Șș

poș-ta șap-ca coș

poșta șapca

co-coș ca-să pă-pu-șă

cocoș casă păpușă
ă

o pă-pu-șă o fus-tă
o păpușă o fustă

o fa-tă o su-pă o ca-să o u-șă

o fată o supă o casă o ușă
Vv

va-ca ta-va
vaca vas tava

Va-ca es-te a-fa-ră.

Vaca este afară.

Ta-ta es-te a-fa-ră.

Tata este afară.
Ee

peș-te
pește

peș-te pe ta-vă
pește pe tavă

ta-va cu peș-te
tava cu pește

Ta-va cu peș-te es-te sus.

Tava cu pește este sus.
lap-te ca-fea ca-fea cu lap-te
lapte cafea cafea cu lapte

ca-fea pe ta-vă ca-fea cu lap-te pe ta-vă

cafea pe tavă cafea cu lapte pe tavă
 fa-ta
fata

fe-te
fete

Șa-se fe-te, șap-te fe-te, opt fe-te

Șase fete, șapte fete, opt fete
 oa-lă
la-căt
oală
lacăt
oa-lă cu a-pă
oală cu apă
la-căt la u-șă
oa-lă cu a-pă la foc
lacăt la ușă
oală cu apă la foc
oa-lă cu su-pă
La-că-tul es-te la u-șă.
lac oală cu supă
Lacătul este la ușă.

Oa-la cu su-pă es-te sus.

Oala cu supă este sus.
Bb

bo-boc Bo-bo
ba-ba
boboc Bobo
baba

Bo-bo-cul bea a-pă. ba-te to-ba

bu-ba
Bobocul bea apă. bate toba
buba
Bo-bo ba-te to-ba.
Bobo bate toba.
 Ii

pis pis
o pi-si-că co-pi-lul bă-iat
o pisică copilul băiat
pi-si-ca bă-ia-tul bă-ia-tul
pisica băiatul băiatul

Pi-si-ca es-te sus. Co-pi-lul ba-te to-ba. ca-iet ca-ie-te

Pisica este sus. Copilul bate toba. caiet caiete

Pi-si-ca bea lap-te. Bă-ia-tul ba-te to-ba. Bă-ia-tul și fa-ta au ca-ie-te.

Pisica bea lapte. Băiatul bate toba. Băiatul și fata au caiete.
Dd

Da! Da-da-da! le-bă-dă le-bă-da nod

Du-te a-fa-ră! lebădă lebăda ac
Du-te afară! bo-boc bo-bo-cul Șed.
S-a dus a-fa-ră! boboc bobocul Văd. Aud.
S-a dus afară! A-du a-cul!
Du-te la loc! Bo-bo-cul șa-de pe a-pă. Adu acul!
S-a dus la loc! Bobocul șade pe apă. Eu a-duc a-cul.
A-du ta-va. El ve-de. El a-u-de. Eu aduc acul.
Adu tava! El vede. El aude. Eu văd a-cul.
A-du va-sul! Le-bă-da șa-de pe a-pă. Eu văd acul.
Adu vasul! Lebăda șade pe apă. Eu aud.
 ma-sa
masa mic

ma-ma
mama

co-pil mic
copil mic

Ma-ma ia co-pi-lul. că-ma-șa melc

Mama ia copilul. cămașa
Rr

măr me-re pa-ră pe-re

măr mere pară pere

un măr, do-uă me-re, trei me-re, o pa-ră, do-uă pe-re, trei pe-re,
pa-tru me-re pa-tru pe-re
un măr, două mere, trei mere, o pară, două pere, trei pere,
patru mere patru pere

Ui-te un coș cu me-re! Ui-te și o far-fu-ri-e cu pe-re!

Uite un coș cu mere! Uite și o farfurie cu pere!
 Gâș-te gra-se
Ga-ga-ga
Vor la bal-tă
Da-da-da!

Gâște grase
Ga-ga-ga,
Vor la baltă
Da-da-da!

Go-goa-șa es-te um-fla-tă. Tre-nul plea-că din ga-ră.

Gogoașa este umflată. Trenul pleacă din gară.

Gu-ma șter-ge gre-șea-la. Eu fug re-pe-de.

Guma șterge greșeala. Eu fug repede.

Gu-ra es-te ro-și-e. Ful-gul es-te alb.

Gura este roșie. Fulgul este alb.
 â

gâs-ca Le-bă-da a-re gât lung.

gâsca Lebăda are gât lung.

Gâs-ca gâ-gâ-ie: ga-ga-ga! Gâs-ca a-re gât scurt.

Gâsca gâgâie: ga-ga-ga! Gâsca are gât scurt.
 Co-pi-ii se joa-că a-fa-ră. Jorj și
Je-ni se joa-că cu min-gea. San-da
se joa-că cu pă-pu-șa.
San-da spa-lă la co-va-tă
Și e ta-re su-pă-ra-tă
Că pă-pu-șa ei cea mi-că
Mur-dă-reș-te fă-ră fri-că
Ro-chi-țe și șor-țu-le-țe.
Tre-bu-ie să se dez-ve-țe!

Copiii se joacă afară. Jorj și

Jeni se joacă cu mingea. Sanda se
joacă cu păpușa.
Sanda spală la covată
Și e tare supărată
Că păpușa ei cea mică
Murdărește fără frică
Rochițe și șorțulețe.
Trebuie să se dezvețe!
 Când vi-ne sea-ra, a-pa-re lu-na.
Ca să nu fi-e sin-gu-ră ce-rul es-te
plin de ste-le.
În parc, co-pa-cii sunt în-flo-riți.
Pe ban-că nu stă ni-meni.
Noap-tea es-te li-niș-ti-tă.

Când vine seara, apare luna. Ca

să nu fie singură cerul este plin de
stele.
În parc, copacii sunt înfloriți. Pe
bancă nu stă nimeni.
Noaptea este liniștită.
Hh

Hil-da a-re hai-ne noi. Ho-ri-a bea a-pă cu Go-goa-șa es-

Hilda are haine noi. pa-ha-rul. te cu za-hăr.
Horia bea apă cu Gogoașa este
paharul. cu zahăr.
Che che
Chi chi

Pe bu-ni-cul îl chea-mă Chi-ra cân-tă la chi-ta-ră.

E-na-che. El poar-tă o-che-lari și
es-te chel.
Pe bunicul îl cheamă
Enache. El poartă ochelari și este
chel.
Su-ne-tul chi-ta-rei es-te
fru-mos.
Chira cântă la chitară.
Sunetul chitarei este
frumos.
 Pi-si-ca se joa-că cu ghe-mul.
Ea a-re ghea-re. Ghea-re-le sunt Ghi-ță a-re ghe-te noi. El
as-cu-ți-te. în-cear-că să nu a-lu-ne-ce pe
ghea-ță.
Pisica se joacă cu ghemul. Ea Ghiță are ghete noi. El
are gheare. Ghearele sunt încearcă să nu alunece pe
ascuțite. gheață.
Ce ce
Ci ci

Cea-sul a-ra-tă o-ra șap-te. Ci-ne vrea să mear-gă la cu-les de

ci-re-șe tre-bu-ie să fi-e ga-ta de ple-ca-re! Bu-ni-cii sunt de-ja pre-
gă-tiți. Bu-ni-ca Ce-ci-li-a s-a tre-zit de la o-ra cinci. Ci-re-șii sunt
în-căr-cați cu ci-re-șe. Bu-ni-ca este fe-ri-ci-tă!

Ceasul arată ora șapte. Cine vrea să meargă la cules de cireșe

trebuie să fie gata de plecare! Bunicii sunt deja pregătiți. Bunica
Cecilia s-a trezit de la ora cinci. Cireșii sunt încărcați cu cireșe.
Bunica este fericită!
Ge ge
Gi gi

Es-te iar-nă. Gi-gi și so-ra lui, Ge-ta, stau în ca-să și se ui-tă pe

geam. A-fa-ră e ger. A-cum nu se pot ju-ca cu min-gea și nici nu pot
fa-ce gim-nas-ti-că.
Ma-ma lor, Geor-gi-a-na, le-a a-dus o car-te cu pa-gini fru-
mos co-lo-ra-te. Ge-tei îi pla-ce i-ma-gi-nea cu gi-ra-fa. Co-pi-ii vor
ci-ti îm-pre-u-nă po-ves-tea gi-ra-fei.
Este iarnă. Gigi și sora lui, Geta, stau în casă și se uită pe geam.
Afară e ger. Acum nu se pot juca cu mingea și nici nu pot face
gimnastică.
Mama lor, Georgiana, le-a adus o carte cu pagini frumos
colorate. Getei îi place imaginea cu girafa. Copiii vor citi împreună
povestea girafei.
 România
Baia Mare Suceava

Țț Oradea

Cluj-Napoca
Iași

Alba Iulia
Timișoara Deva Sibiu
Brașov Focșani

București
Craiova Constanța

Ța-ra noas-tră se nu-meș-te Ro-mâ-ni-a. Es-te foar-te bo-ga-

tă. A-re câm-pii și dea-luri, râ-uri și munți. Mun-ții Car-pați for-
mea-ză un lanț mun-tos. Car-pa-ții sunt î-nalți și se-meți. Flu-viul
Du-nă-rea tre-ce prin no-uă țări pâ-nă a-jun-ge în ța-ra noas-
tră. Du-nă-rea în-so-țeș-te Câm-pi-a Ro-mâ-nă.
Ro-mâ-ni-a es-te o ța-ră fru-moa-să. Toți, și a-dul-ții și co-pi-
ii, tre-bu-ie să a-vem ma-re gri-jă de ea!

Țara noastră se numește România. Este bogată. Are câmpii și

dealuri, râuri și munți. Munții Carpați formează un lanț muntos.
Carpații sunt înalți și semeți. Fluviul Dunărea trece prin nouă țări
până ajunge în țara noastră. Dunărea însoțește Câmpia Română.
România este o țară frumoasă. Toți, și adulții și copiii, trebuie
să avem mare grijă de ea!

Mihaela Coca – profesor
psihopedagog, gradul didactic I,
licențiat în Psihopedagogie,
specializarea Psihopedagogie specială,
Master cu specializarea Terapia
limbajului și audiologie educațională;
grafician în devenire la Școala
Populară de Arte din Cluj-Napoca,
Arte vizuale, secția Grafică.
www.facebook.com/mihaelacoca.art/
Plăsmuiți după chipul și asemănarea Creatorului, Creatori
suntem și noi. Cuvântul pierdut sau poate doar uitat există în fiecare
dintre noi – scânteia divină ne animă pe toți. Deși susțin abordarea
ludică cu accent pe valorificarea spontaneității, în timpul celor
douăzeci și doi de ani dedicați terapiei limbajului, am aflat că acea
clipă minunată în care vorbirea apare spontan este rară. Această
lucrare e rodul dorinței de a avea o carte care să ne îndrume pe toți –
profesori, copii și părinți- pe drumul învățării vorbirii și cititului.
O importanță deosebită am acordat ilustrațiilor pe care le-am
gândit și desenat pentru fiecare fonem, respectiv literă în parte astfel
încât să fie posibilă desprinderea unei propoziții cu sens chiar și
atunci când lucrăm doar cu primele sunete.
Speranța mea este că această carte va fi de un real folos
părinților, care sunt mereu în căutarea unor materiale potrivite a-i
ajuta pe copii să-și dezvolte vorbirea, dar și a profesorilor care au
nevoie de materiale didactice pentru terapia limbajului.
Dorința cea mai mare este ca acei copii care vor deschide
paginile pe care le-am desenat pentru ei se vor bucura și vor străbate
cu încântare drumul “De la A la vorbire”.