MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

Facultatea Protecție, Pază și Securitate

Departamentul Drept, Protecţie, Pază şi Securitate

TEZĂ DE LICENŢĂ

PROCURORUL - PARTE A ACUZĂRII ÎN PROCESUL PENAL

Elaborat: Tudor MOTELICA,

Absolvent facultatea PPS

Coordonator ştiinţific: Elena BUGUŢA,

dr. în drept, conf.univ.
 Cercetarea științifică
 Constituția consacră expres „Republica Moldova este un stat de drept,
democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui,
libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul
politic reprezintă valori supreme şi sânt garantate”.
 Conform Constituției și Legii cu privire la Procuratură nr. 3 din
25.02.2016 „Procuratura este o instituție publică autonomă în cadrul
autorității judecătorești care, în procedurile penale și în alte
proceduri prevăzute de lege, contribuie la respectarea ordinii de
drept, efectuarea justiției,
apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanei și ale
societății”.
 Atribuțiile procurorului în instanța de judecată sunt expres indicate în
Codul de procedură penală. Procurorul reprezintă învinuirea în
numele statului și prezintă în ședința de judecată probele acuzării;
declară apel sau, după caz, recurs privind latura penală și latura
civilă a cauzei, le retrage în modul prevăzut de lege.
 Procuratura Republicii Moldova reprezintă o instituție autonomă în cadrul
autorității judecătorești, care, în limitele atribuțiilor și competenței,
apără interesele generale ale societății, ordinea de drept, drepturile și
libertățile cetățenilor, conduce și exercită urmărirea penală, reprezintă
învinuirea în instanțele judecătorești în condițiile legii. Această activitate
are la bază o serie de reguli fundamentale (principii), reflectate în
legislație. Importanța studierii principiilor organizării și funcționării
procuraturii este determinată de poziția ei în sistemul organelor de drept.
 Astfel, legislația procesual – penală în vigoare prevede concret că din
partea acuzării fac parte: procurorul, organul de urmărire penală
reprezentat de către ofițerul de urmărire penală, precum și partea
vătămată, partea civilă și reprezentații acestora.
 Alături de instanțele judecătorești și organele de urmărire penală, la
desfășurarea procesului penal participă și organele procuraturii
care ,,reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de
drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Procurorul, în cadrul
unui proces penal are rolul de acuzator de stat, care este indepedent. El,
la fel execută indicațiile scrise de procurorul ierarhic superior privind
înlăturarea încălcărilor de lege și omisiunilo admise la efectuarea și/sau
conducerea urmării penale.
 Scopul și obiectivele cercetării
Scopul acestei cercetări constă în abordare procurorului ca fiind parte a acuzării în
procesul penal contradictorial. Asigurarea scopului propus presupune realizarea
următoarelor obiective:
 analiza reglementărilor cu privire la principiile de organizare și de activitate a
procurorului;
 analiza aspectelor cu privire la independenţa procurorului în realizarea atribuţiilor
procesuale;
 descrierea standardelor privind participarea procurorului la examinarea cauzei
penale;
 descrierea atribuţiilor procurorului în faza de urmărire penală;
 descrierea atribuţiilor procurorului la examinarea cauzei în instanţa de fond;
 analiza aspectelor comparative cu privire la realizarea atribuţiilor procurorului în
procesul penal al altor state;
 descrierea condiţiilor generale privind exercitarea căilor de atac de către procuror;
 analiza exercitării de către procuror a apelului;
 analiza exercitării de către procuror a recursului;
 analiza exercitării de către procuror a căilor extraordinare de atac.
 Concluzii și recomandări
 Astfel, pentru a asigura o bună administrare a justiției penale și pentru a se
garanta independența și imparțialitatea celor care exercită aceste funcții
judiciare, legea procesual penală reglementează repartizarea acestora între
diverse organe. Astfel, urmărirea (funcția de acuzare) este acordată în principiu
procurorului, iar misiunea de a decide asupra culpabilității acuzatului –
instanțelor de judecată.
 Funcția de învinuire în procesul penal se manifestă prin punerea în mișcare a
acțiunii penale și exercitarea ei, constând în formarea învinuirii împotriva unei
persoane determinate – făptuitorul unei infracțiuni – inculparea acestuia prin
actul de punere în mișcare a acțiunii penale, trimiterea sau chemarea în
judecată penală, susținerea și dovedirea învinuirii în fața instanței de judecată,
inclusiv prin exercitarea căilor de atac și susținerea acestora în fața instanțelor
competente.
 Procesul penal contradictorial necesită de la persoanele care susțin acuzarea în ședințele
de judecată un comportament activ, orientat spre a dovedi instanței fundamentarea și
corectitudinea poziției sale de învinuire. De asemenea, direcționarea funcțională a
activității procurorului în instanța de judecată o reprezintă susținerea învinuirii, care se
exprimă prin comportament activ al procurorului în cadrul ședinței de judecată, orientate
spre convingerea instanței de judecată în fundamentarea concluziilor sale referitoare la
 Concluzii generale
Analiza științifică a subiectului în cadrul tezei de licenţă, a legislației procesual-
penale pe acest segment, precum și a practicii organelor de urmărire penală și a
instanțelor judecătorești, a permis formularea unui spectru de concluzii generale,
în particular:
 Justiția este contradictorială în situația în care părțile (participanții) la procesul
judiciar pot activ și în condiții egale de a disputa, a dovedi dreptatea, a expune
argumentele și a interpreta faptele, evenimentele și probele din cadrul dosarului,
contribuind, astfel, la stabilirea adevărului.
 Prezența părților egale și instanța independentă sunt trăsăturile generice ale
contradictorialității. Contradictorialitatea necesită prezența ambelor părți în
ședința de judecată.
 Statutul de parte a procurorului presupune că din momentul din care instanța a
pus cauza pe rol, acesta nu mai beneficiază în cadrul cauzei de împuterniciri
statal-organizatorice, ele fiind deținute de către instanța de judecată, procurorul
urmând să-i dovedească corectitudinea concluziilor sale acuzatoriale în cadrul
cauzei penale.
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE !