Tema:ROLUL FAMILIEI ÎN EDUCAŢIA

COPILULUI

 Familia – aspecte generale

 Taxonomia familiei
 Familia ca mediu intim
 Funcțiile familiei
 Copilul îşi trăieşte primele
experienţe de viaţă în
familie. În mediul social
restrâns, alături de părinţi,
fraţi şi rudele sale, copilul
îşi apropie primele
experienţe sociale. Căminul
în care creşte, căldura sau
indiferenţa acestuia, îi vor
modela puternic modul de
viaţă, personalitatea şi
integrarea sa socială.
 1.Familia- aspecte generale
 Mulţi părinţi afirmă: "Ştiu
ce am de facut ca să-mi
cresc bine copii şi nu am
nevoie de sprijin."
 Părinţii din ziua de azi cred
că pot fi parteneri egali în
stabilirea şi aplicarea
regulilor faţă de copii lor,
dar părinţii anilor 50 - 60
aveau o viziune diferită.
 De obicei mamele casnice
stabileau regulile, iar taţii,
care lucrau, le aplicau.
 Ei nu se implicau în creşterea
copiilor.
 Părinţii aveau conflicte mai
puţine cu copiii lor.
 Dar copii de multe ori sunt
influenţaţi de lucrurile la care tu,
ca părinte, nici nu te gândeşti.
 De aceea, mulţi părinţi, luaţi prin
surprindere de situaţiile de criză
prin care trec copiii lor, recurg la
metode violente, ceea ce va afecta
cu siguranţă personalitatea
viitorului adult.
 Unui copil trebuie să îi explicăm,
trebuie să fie corectaţi când este
cazul pentru a-şi însuşi
comportamente acceptate.
Pe măsură ce societatea umană s-a dezvoltat, familia a devenit tot mai mult
responsabilă faţă de următoarele aspecte care privesc creşterea şi educaţia
copiilor:

Menţinerea continuităţii biologice a individului şi societăţii (prin

procreerea, formarea şi educarea copiilor).

Menţinerea continuităţii culturale prin transmiterea moştenirii

culturale în procesul socializării.

Satisfacerea nevoilor emoţionale, a trăirilor intime, asigurând

sentimentul siguranţei şi menţinerii personalităţii .

Integrarea socială a membrilor ei prin procesele de orientare,

educare şi socializare .
 2. Taxonomia familiei
După mobilitatea
socială sau gradul de • familii muncitoreşti,
stratificare a ţărăneşti sau de intelectuali.
populaţiei
Din punct de vedere
al influenţei familiei • familii favorabile sau
asupra educaţiei nefavorabile.
copiilor

• familii cu un venit mare,

După venitul soţilor.
mediu, minim.
 După •familii active şi
mobilitatea
socială familii pasive.
Familii stabile şi
familii instabile;
conflictuale şi
nonconflictuale...
familie
familiedisfuncţională
funcţională
 I. Aluaş şi T. Rotariu
 familii fără pensionari non-agricoli”,
 „cu pensionari non-agricoli”,
 „familii pur ţărăneşti”
 „familii mixte”,
 „familii nonţărăneşti”.
 După valorile şi stilul de viaţă al soţilor, întâlnim
următoarea clasificare la M. Matscovskii şi M. Gurco (1986):

 familii tradiţionale orientate spre valori

familiale;
 familii în care soţii sunt orientaţi spre cariera
profesională şi dezvoltarea personalităţii .
 familii orientate preponderent spre distracţie.
După criteriul condiţii specifice de viaţă :

Familiile în care soţii, datorită dificultăţii de a găsi o slujbă în

aceeaşi localitate cu rezidenţa, locuiesc în localităţi diferite şi
se vizitează reciproc. –familie migrantă

Familiile studenţeşti -Terminarea studiilor, angajarea în câmpul

muncii şi în perspectivă realizarea profesională constituie spiritul
familiei studenţeşti. Dispunând de un potenţial major de
„adaptare” reciprocă a soţilor, familiile date se caracterizează
printr-un grad înalt de emoţionalitate, activitate şi coeziune. De
obicei, aceste familii sunt cele mai progresive, tinerii fiind mult
mai deschişi către tot ce-i nou.
 După criteriul de rudenie:
 Familii nucleare simple,soţ-soţie.
 Familii extinse:în care sînt cuprinse două sau mai multe
generaţii,de obicei puterea de decizie îi revine părinţilor.
 După criteriul rezidenţial:
 Familii patrilocale,care s-a stabilit în casa părinţilor.
 Familii ambilocale:familia locuieşte succesiv cînd la
părinţii soţului,cînd la cei ai soţiei.
 Familii avuncolocale:familia locuieşte la unul din unchii
soţului sau ai soţiei.
 După criteriul de moştenire:
 Familii matriliniare: transmiterea rudeniei are loc numai prin
femeie.
 Familii patriliniare: transmiterea rudeniei numai prin tată.
 După criteriul conjugalităţii:
 Familii complete,cu ambii parteneri şi copiii acestora.
 Familii incomplete în care unul din parteneri lipseşte (familii
monoparentale).
 Familii recompuse, bazate pe recăsătorirea unuia dintre
membri.
 Familii infertile, fără copii.
 Familii mici, cu unul sau doi copii.
 Familii cu număr de copii mediu, trei sau patru.
 Familii numeroase, cu patru şi mai mulţi copii.
 După criteriul:gradul de concentrare a puterii şi de
luare a deciziilor:
 Familii egalitare sau democratice,ambii soţi au putere
de decizie.
 Familii autoritare,în care puterea de decizie aparţine
unui singur membru.
 După statutul social al părinţilor sau soţilor:
 Familii omogene,cu statut apropiat sau chiar la fel.
 Familii heterogene,în care soţii au statut social total
diferit.
Familia de tip despotic Familia bastion
• – în cadrul ei • la baza acestei familii Familia vulcan –
stabilitatea relaţiilor stau reprezentările relaţiile în acest tip de
Familia liberală – se
se menţine prin negative despre familie sunt foarte Familia romantică –
întălneşte extrem de rar.
exteriorizarea agresivitate şi instabile; de la cele este tipul de familie în
Aici predomină relaţiile
emoţiilor negative, intenţiile periculoase permisive, de tutelare care membrii ei păstreză
de indiferenţă, stilul
aici prevalează stilul ale tuturor (sau ale de alintare la cele cu un relaţiile de dragoste şi
distant liberal, lipsa de
comunicării distante, majorităţii) oamenilor înalt grad de exigenţă, ataşament tandru până
cordialitate şi
de perscripţii. De dinafara ei. Aici predominând la adânci bătrâneţi. Se
ataşament. Deciziile se
obicei "conduce " emoţiile negative se spontaneitatea şi caracterizează prin
iau în dezacord,
tatăl, cerând de la toţi revarsă asupra afectivitatea. La prima relaţii de colaborare şi
predomină
ceilalţi supunere persoanelor din vedere, acest tip de tutelare îmbinate
egocentrismul. Fiecare
indiscutabilă. " În exterior. Ambii soţi familie pare pozitiv, armonios, stil romantic
membru al familiei îşi
relaţii apar conflicte denotă un însa "erupţiile" de centrat pe activitatea
are viaţa sa, nu-l
de disperare care trec comportament supărare, de ură, deşi comună a membrilor
interesează atmosfera
în plan interior latent egocentric faţă de cei slăbesc încordarea, familiei. Conflictele au
din familie. Copii devin
şi care pot fi urmate din afara familiei lor, complică mult starea un caracter constructiv,
introvertiţi, izolaţi,
de reacţii frustrante actionând foarte unit generală a climatului comportamentul este
deseori egoişti,
sau de izolare din şi coordonat familial. Copii suportă bazat pe reprezentări
indiferenţi faţă de
partea adolescenţilor." "împotriva" mediului mari încărcături sociocentrice. Copii se
ceilalţi membri ai
social exterior . Se emoţionale devin dezvoltă armonios.
familiei.
întâlnesc familii de vulnerabili, fricoşi,
acest tip în care un anxioşi şi nervoşi.
părinte e foarte
autoritar iar altu,
dimpotrivă este
preindulgent sau
tutelează excesiv
copiii.
 4. Funcțiile familiei
Sfera activităţii familiale Funcţii orientate spre societate Funcţii orientate spre individ

Reproductivă Reproducerea biologică a societăţii Satisfacerea nevoii de a avea copii

Socializarea tinerei generaţii. Susţinerea Satisfacerea nevoii de a fii părinte, de a

Educativă integrităţii culturale a societăţii. întreţine relaţii cu copiii, de a-i educa, de
autorealizare prin copii.'

Gospodărire Susţinerea sănătăţii fizice a membrilor Obţinerea de către unii membri ai familiei a
societăţii, îngrijirea copiilor, bătrânilor. serviciilor gospodăreşti din partea altora.
Economică
Obţinerea mijloacelor materiale de către unii membri ai
Susţinerea economică a minorilior şi a altor membri
familiei din partea altora (în caz de incapacitate de muncă
ai societăţii cu incapacităţi de muncă.
sau pentru prestarea ' unor servicii).

Control primar
social
Reglementarea morală a comportamentului
Crearea şi menţinerea sancţiunilor morale pentru
membrilor familiei In diferite sfere ale activităţii lor
comportamentul indecent sau pentru încălcarea normelor
vitale, responsabilităţi şi obligaţii între soţi, părinţi şi
de interelaţionare între membrii familiei.
copii, reprezentanţii vârstei mijlocii şi înaintate.

Comunicativă
Creşterea spirituală a membrilor familiei. întărirea
Dezvoltarea personalităţii membrilor familiei
relaţiilor de prietenie ce stau la baza uniunii conjugale.
Transmiterea
statutului social Oferirea anumitului statut social membrilor familiei.
Satisfacerea nevoii de a avansa social.
Reproducerea structurii sociale.
Recreativă
Satisfacerea necesităţii de a petrece împreună timpul
Organizarea raţională a timpului liber. Controlul
liber; îmbogăţirea reciprocă a intereselor ce ţin de
social în petrecerea timpului liber.
petrecerea timpului liber.

Emoţional
afectivă-

Obţinerea de către indivizi a protecţiei psihologice,

Stabilizarea emoţională a indivizilor şi -acordarea
susţinerii emoţionale în mediul familial. Satisfacerea
sprijinului (şi terapiei) psihologic.
nevoii de dragoste şi fericire personală.

Sexual erotică
Reglementarea comportamentului sexual. Satisfacerea necesităţilor sexuale.
Mulţumesc pentru atenţie!