AM IN T I R I D I N C O P I L A R IE

DE ION CREANGA
INTRODUCERE IN PROIECT

• OPERA PPREZENTATA DE MINE ESTE,,AMINTIRI DIN COPILARIE”SCRISA DE ION CREANGA FIGURA

PRINCIPALĂ A LITERATURII ROMÂNE DIN SECOLUL AL XIX-LEA. IN OPERA SELECTATA,TEMELE DOMINANTE
SUNT COPILARIA SI JOCUL CARE IMPREUNA FORMEAZA UN INTREG,CE DETERMINA IMBUNATATIREA
OPEREI.

• OPERA ESTE STRUCTURATA IN 5 MARI INTAMPLARI CARE SUSTIN TEMELE PREZENTATE MAI SUS,DAR SI
ALTELE CARE APAR MAI TARZIU .
MOMENTE IMPORTANTE ALE OPEREI

• -CAPRELE IRINUCĂI
• -CALUL BĂLAN ȘI SF. NICOLAE
• - LA CIREȘE
• -PUPĂZA DIN TEI
• - LA SCĂLDAT
TEMELE ABORDATE IN OPERA
• -COPILARIA
• -FAMILIA
• -VIATA LA TARA
• -EDUCATIA
• -SCOALA
• -PRIETENIA
CAPRELE IRINUCAI
• BUNICUL DAVID ÎL DUCE PE NICĂ ȘI PE ÎNCĂ UN TOVARĂȘ DE-AL LUI LA BROȘTENI, ACESTA I-A CAZAT LA
O FEMEIE, IRINUCA.

• CASA EI ERA O COCIOABĂ VECHE IAR PE LÂNGĂ ACEASTA, EA MAI AVEA UN ȚAP ȘI DOUĂ CAPRE CARE
ERAU SLABE ȘI RÂIOASE.

• LA ȘCOALĂ CEI DOI BĂIEȚI AU MERS BINE ÎN AFARA FAPTULUI CĂ PROFESORUL A PORUNCIT UNUI OM SĂ-I
TUNDĂ LA PIELE PE CEI DOI, CĂ AVEAU PLETE.

• DUPĂ CE TRECU IARNA, ÎN PRIMĂVARĂ BĂIEȚII S-AU TREZIT PLINI DE RÂIE DE LA CAPRELE IRINUCĂI.
• CEI DOI S-AU UNS CU LEȘIE, AU STAT LA SOARE ȘI APOI AU INTRAT SĂ SE SCALDE ÎN BISTRIȚA. DAR CU
TOATE ACESTEA ÎNCĂ NU AU SCĂPAT DE RÂIE.
• ÎNTR-O ZI, CÂND IRINUCA ERA DUSĂ PRIN SAT, BĂIEȚII S-AU SUIT PE MUNTE, MAI SUS DE CASA EI, ȘI AU
URNIT O STÂNCĂ DIN LOCUL EI ASTFEL ÎNCÂT SĂ SE DUCĂ LA VALE. A DĂRÂMAT GARDUL ȘI CASA
IRINUCĂI SI A FĂCUT BUCĂȚI O CAPRĂ.

• SPERIAȚI, COPIII ȘI-AU LUAT LUCRURILE ȘI AU PORNIT LA DRUM SPRE PIPIRIG. UITÂND DE RÂIE ȘI DE
BUCURIA PE CARE I-O FĂCUSERĂ IRINUCĂI, CEI DOI S-AU BUCURAT DE VREME, CÂT A FOST FRUMOASĂ.

• LA UN MOMENT DAT A PORNIT O VIJELIE CUMPLITĂ URMATĂ DE O NINSOARE CUM SE CADE. AU ÎNNOPTAT
ÎN MUNȚI, DOGORIȚI DE FLACĂRA UNUI FOC URIAȘ.

• A DOUA ZI, SPRE SEARĂ, AU AJUNS LA BUNICUL DAVID DIN PIPIRIG. BUNICA I-A POFTIT LA MASĂ ȘI APOI
I-A VINDECAT DE RÂIE UNGÂNDU-I CU UNSOARE DE MESTEACĂN. PESTE CÂTEVA ZILE A AFLAT ȘI BUNICUL
DESPRE PAGUBA IRINUCĂI, PENTRU CARE A PLĂTIT PATRU GALBENI.
 CALUL BĂLAN ȘI SF. NICOLAE
• AUTORUL ÎȘI AMINTEȘTE CU DRAG DE MELEAGURILE NATALE ȘI DE OAMENII GOSPODARI DIN JURUL SĂU.
UN LOC APARTE ÎL OCUPĂ PĂRINTELE IOAN, OM BUN ȘI VREDNIC.

• EL A ÎNFRUMUSEȚAT CIMITIRUL ȘI A CONSTRUIT O CHILIE PENTRU ȘCOALA SATULUI. ÎMPREUNĂ CU

BĂDIȚA VASILE, DASCĂLUL BISERICII, PĂRINTELE A MERS PRIN SAT ȘI I-A ÎNDEMNAT PE OAMENI SĂ-ȘI
DEA COPII LA ȘCOALĂ.

• ASTFEL S-AU ADUNAT O MULȚIME DE BĂIEȚI ȘI FETE, DORNICI DE CARTE DAR ȘI DE NĂZDRĂVĂNII. CA SĂ-I
LINIȘTEASCĂ, PĂRINTELE IOAN A ADUS LA ȘCOALĂ UN SCAN NUMIT CALUL BĂLAN ȘI UN BICI NUMIT SF.
NICOLAE.
• PRIMA PEDEPSITĂ A FOST CHIAR SMĂRĂNDIȚA POPII, O COPILĂ AGERĂ ȘI ZDRAVĂNĂ CARE ÎNTRECEA PE
TOATĂ LUMA. CÂND PĂRINTELE A DESCOPERIT CĂ BĂIEȚII AVEAU CEASLOAVELE MURDARE, PLINE DE
MUȘTE MOARTE, I-A POFTIT PE TOȚI SĂ ÎNCALECE PE CALUL BĂLAN ȘI SĂ-ȘI IA RĂSPLATA.

• DAR CA SĂ-I ÎMBUNEZE PE COPII, LE ADUCEA COLACI DE LA BISERICĂ ȘI CUM BĂDIȚA VASILE,
ÎNVĂȚĂTORUL, ERA OM DE TREABĂ TOATE MERGEAU STRUNĂ.
LA CIREȘE
• ÎNTR-O VARĂ PRIN LUNA IUNIE NICĂ SE HOTĂRĂȘTE SĂ SE DUCĂ LA MOȘ VASILE, FRATELE CEL MARE AL
TATĂLUI SĂU PENTRU A FURA CIREȘE. S-A DUS LA EL ACASĂ ȘI S-A PREFĂCUT CĂ ÎL CAUTĂ PE VĂRUL LUI,
ION, CA SĂ MEARGĂ LA SCĂLDAT. MĂTUȘA MĂRIOARA I-A SPUS CĂ E PLECAT CU TATĂL SĂU LA ADUS DE
SUMANI.

• BUCUROS DE CELE AUZITE, NICĂ ÎȘI IA RĂMAS BUN DE LA MĂTUȘĂ, DUPĂ CARE SE STRECOARĂ ÎN
GRĂDINA CASEI ȘI SE URCĂ ÎN CIREȘ. A ÎNCEPUT SĂ-ȘI UMPLE CĂMAȘA CU CIREȘE PÂNĂ CÂND L-A
VĂZUT MĂTUȘA MĂRIOARA CU O JORDIE ÎN MÂNĂ.
• ATUNCI, REPEDE, BĂIATUL SARE REPEDE DIN POM DIRECT ÎN STRATUL DE CÂNEPĂ. MĂTUȘA A ÎNCEPUT SĂ
FUGĂ ȘI EA TOT PRIN CÂNEPĂ. ÎNTR-UN MOMENT ÎN CARE MĂTUȘA SE ÎMPIEDICĂ ȘI CADE, BĂIATUL SARE
GARDUL CASEI ȘI FUGE ACASĂ.

• SPRE SEARĂ A VENIT MOȘ VASILE ÎMPREUNĂ CU VORNICUL ȘI PAZNICUL LA PĂRINȚII LUI NICĂ PENTRU A
CERE DAUNE PENTRU CÂNEPĂ ȘI CIREȘE.

• LA SFÂRȘIT BĂIATUL PRIMEȘTE O BĂTAIE ZDRAVĂNĂ DE LA TATĂL SĂU PENTRU STRICĂCIUNILE PRODUSE
DE EL.
 PUPĂZA DIN TEI
• SĂTUL SĂ FIE TREZIT ÎN FIECARE ZI CU NOAPTEA ÎN CAP, NICĂ ÎI PUSE GÂND RĂU UNEI PUPEZE CARE ERA
CEASORNICUL SATULUI. PASĂREA AVEA CIUBUL ÎNTR-UN TEI DIN CURTEA LUI MOȘ ANDREI, UNCHIUL
BĂIATULUI.

• ÎNTR-O ZI, CÂND MAMA ÎL TRIMISE CU DE MÂNCARE LA ȚIGANII PE CARE-I AVEAU LA SAPĂ, NICĂ SE GÂNDI
SĂ FURE PUPĂZA. SE URCĂ ÎN COPAC, GĂSI SCORBURA DAR NU REUȘI SĂ O PRINDĂ DECÂT LA
ÎNTOARCERE.

• DUSE PUPĂZA ACASĂ ȘI O ASCUNSE ÎN POD. DUPĂ CE APARE MĂTUȘA MĂRIUCA, SUPĂRATĂ FOC ȘI ÎI
SPUSE SMARANDEI CĂ NICĂ A FURAT PASĂREA, COPILUL, SPERIAT, FUGE CU PUPĂZA LA TÂRG.
• ACOLO ÎNCEARCĂ SĂ O VÂNDĂ, DAR UN MOȘ CU VIȚICA DE FUNIE A LUAT-O ȘI I-A DAR DRUMUL. PASĂREA
A ZBURAT DIRECT ÎN TEIUL EI ȘI A ÎNCEPUT SĂ CÂNTE DIN NOU.

• BĂIATUL, DE FRICĂ SĂ NU-L PRINDĂ TATĂL SĂU LA TÂRG, FUGI ACASĂ ȘI STĂTU CUMINTE TOATĂ ZIUA.
• DUPĂ CE PUPĂZA ÎNCEPU DIN NOU SĂ CÂNTE TREZIND OAMENII DIMINEAȚA, MAMA LUI NICĂ FACE MASĂ
MARE ȘI O CHEMĂ ȘI PE MĂTUȘA MĂRIUCA.
LA SCĂLDAT
• ÎN ACEST EPISOD ESTE VORBA DE NICĂ, CARE PLEACĂ LA SCĂLDAT, FĂRĂ SĂ ASCULTE DE MAMA SA. DEȘI ACEASTA
L-A RUGAT SĂ LEGENE COPILUL DEOARECE EA AVEA O MULȚIME DE ALTE TREBURI: DE ȚESUT, DE CUSUT, DE FĂCUT
MÂNCARE; BĂIATUL STA PE GÂNDURI. A STAT EL O VREME, DAR ERA AȘA DE CALD ȘI SENIN CĂ NU PUTU REZISTA ȘI
A FUGIT LA BALTĂ, LA SCĂLDAT.

• CÂND ÎȘI DĂDU SEAMA CĂ NICĂ A FUGIT, MAMA LUI A ÎNCEPUT SĂ-L STRIGE CÂT SE POATE DE TARE.
• ACEASTA A LĂSAT TOTUL BALTĂ ȘI A PLECAT LA BALTĂ DUPĂ BĂIAT, CĂ ȘTIA CĂ ACOLO S-A DUS. NICĂ STĂTEA ÎN
PIELEA GOALĂ ÎNTINS PE NISIP, APOI ÎNTR-UN PICIOR, ARUNCA CU PIUETRE ÎN APĂ ȘI LA URMĂ SĂREA SĂ EL ȘI SE
SCUFUNDA. ÎN TOT ACEST TIMP MAMA SA L-A PRIVIT CUM PETRECEAM, DUPĂ CARE S-A FURIȘAT ȘI I-A LUAT
HAINELE ȘI L-A LĂSAT ACOLO ÎN PIELEA GOALĂ.
• ACEASTA A LĂSAT TOTUL BALTĂ ȘI A PLECAT LA BALTĂ DUPĂ BĂIAT, CĂ ȘTIA CĂ ACOLO S-A DUS. NICĂ
STĂTEA ÎN PIELEA GOALĂ ÎNTINS PE NISIP, APOI ÎNTR-UN PICIOR, ARUNCA CU PIUETRE ÎN APĂ ȘI LA URMĂ
SĂREA SĂ EL ȘI SE SCUFUNDA. ÎN TOT ACEST TIMP MAMA SA L-A PRIVIT CUM PETRECEAM, DUPĂ CARE S-
A FURIȘAT ȘI I-A LUAT HAINELE ȘI L-A LĂSAT ACOLO ÎN PIELEA GOALĂ.

• AJUNS ÎN GRĂDINA LUI, BĂIATUL A MERS PRIN PORUMB PÂNĂ LA GARDUL OGRĂZII. ACOLO ÎȘI VEDE
MAMA CUM ALERGA SĂ FACĂ TRABĂ, CÂND AFARĂ CÂND AFARĂ, CÂND ÎN CASĂ.

• NICĂ ȘI-A FĂCUT CURAJ ȘI A SĂRIT ÎN OGRADĂ. APOI I-A LUAT CU SILĂ MÂNA MAMEI ȘI A SĂRUTAT-O, I-A
CERUT IERTARE ȘI I-A ZIS SĂ-I FACĂ CE-O VREA, NUMAI SĂ-I DEA DE MÂNCARE, CĂ MOARE DE FOAME.
• MAMEI I-A FOST MILĂ ȘI IA DAT SĂ MĂNÂNCE DAR I-A SPUS CĂ ÎNCĂ NU-L VA IERTA. BĂIATUL A PROMIS
SĂ NU MAI IASĂ DIN CUVÂNTUL EI ȘI A ÎNCEPUT SĂ O AJUTE LA TREBURILE CASEI.
 ION CREANGA
-ESTE CUNOSCUT PENTRU AUTOBIOGRAFIA AMINTIRI DIN COPILĂRIE, PRECUM ȘI PENTRU NUVELELE ȘI
POVESTIRILE SALE;
-ALĂTURI DE I.L.CARAGIALE, IOAN SLAVICI ȘI MIHAI EMINESCU, ION CREANGĂ ESTE CONSIDERAT UNUL
DINTRE CEI PATRU MARI CLASICI AI LITERATURII ROMÂNE;
-DATA NAȘTERII LUI ION CREANGĂ ESTE INCERTĂ. EL ÎNSUȘI AFIRMĂ ÎN ,,FRAGMENT DE BIOGRAFIE ”CĂ S-AR
FI NĂSCUT LA 1 MARTIE 1837. O ALTĂ VARIANTĂ O REPREZINTĂ DATA DE 10 IUNIE 1839, CONFORM UNEI
MITRICI (CONDICI) DE NOU-NĂSCUȚI DIN HUMULEȘTI, PUBLICATĂ DE GH. UNGUREANU;
• PRINCIPALA CONTRIBUȚIE A LUI CREANGĂ LA LITERATURA FANTASTICĂ ȘI PENTRU COPII INCLUDE
NARAȚIUNI STRUCTURATE ÎN JURUL UNOR PROTAGONIȘTI EPONIMI (IVAN TURBINCĂ)

• PRECUM ȘI BASME CE PICTEAZĂ TABLOUL VALORILOR AUTOHTONE. (POVESTEA PORCULUI, CAPRA CU

TREI IEZI, SOACRA CU TREI NURORI ,PUNGUȚA CU DOI BANI, FATA BABEI ȘI FATA MOȘNEAGULUI)
 SFARSIT

PROIECT REALIZAT DE :POPESCU DRAGOS GABRIEL

CLASA A IX-A I