Creangă amintiri din copilărie

I De la început merge o descriere a satului Humulești că el ear înpărțit în 3 părtți care

se țin tot de una Vatra satului, Delenii și Bejenii. Că avea niște oameni buni gospodari
. Flăcăi voinici și fete mândri. Avea o biserică frumoasă și niște preoți și dascăli ce
făceau mare cinste satului lor. Era un părinte Ioan de sub deal era un om vrednic și
cun bunătate mai era. El vroea o școală. Părintele ioan umbla prin sat din casă în casă
înpreună cu bădița Vasile dascălul bisericii săi sfatuiască pe oameni să-și deie copii la
invățat. Nu s-au adunat o mulțime de băieți și fete la scoală dar printre toți copii era și
ion creangă care era un băiat rușinos , fricos. Cea dintâi școlarița a fost Smărăndița
popei, era un copil ager la minte întrecea pe toți băieți și din carte și din nebuniii.
Întro zi părintele a adus la școală un scaun nou și lung copii îl intrebau pe dascal ce
este cum se folosește și altele. Dascală a stat pe gânduri un timp apoi a pus nume
scaunului ,, Calul Bălan,, și la lăsat în școală.
În altă zi părintele earăși vine la școală cu moș Fotea care ear cojocarul satulu care a
adus dar de școală nouă un drăguț de biciușor de curele înpletite frumos și părintele îi
pune denumirea ,, Sfântul Nicolai,,după dinumirea a hramului bisericei din
Humulești. Apoi după câteva timp Părintele a început să lămurească pentru ce este
asta. El a zis că toată sâmbăta să se procidească baieții și fetele adică să asculte
dăscalul pe fiecare de tot ce-a învățat peste săptămână și căte greșăli vă face să i le
însemne cu cărbune pe ceva iar la urmă de fiecare greșială să-i ardă școlarului câte un
sfânt-Nicolai. În momentul cel cînd părintele a terminat vorba copila părintelui a
bufnit în râs. Părintele în același moment a poftito pe balan. Să facă pocinog sfântului
Nicolai cel din cui. Smărăndița a măncat papară și pe urmă ședea cu mâinele la ochi
și plângea ca o mireasă . Atrecut câteva timp școlerii se învățau mergea foarte bine .
Întru una din zile părintele îi căuta ceasloavele și când le vede așa sângerate cum
eaaru ele își punea mâinile în cap.Și cum afla pricina începea să-i poftească pe fierare
școlar la bălan și îi mângâia cu sfîntul Nicolai. Nu trecuse mult timp după asta întro zi
prin luna mai bădița Vasile îl pune pe Nic-a lui Costache să-l procitească pe creangă.
Nică ear un băiat care era sfădit cu creangă din pricina Smărăndiței popei. Nică a
început să-l asculte pe nica și semna greșălile a ajuns până la 29 . Si creangă aștepta
să intre cineva în școală să-l scape de la călăriia lui balan și de blagoslovenea lui
Nicola. Și în momentul cel a întrat un băiat în școală . Atunci creangă cu voie fără
voie a plecat spre ușă ieși răpid și sa dus fuga acasă. Ear se uita înapoi și văzuse 2
hojmălăi care se luase după dânsul Creangă a început să fugă să-și scape picioarele .
A trecut pela casa lui dar nu a întart sa dus la stânga și a întrat în ograda unui megieș
și a luato în păpușoi ear cei 2 tot fugeau după el. Dar el de frică sa îngropat în țărnă la
radăcina unui păpușoi .Nic-a lui Costachi și cu Toadel a Catincăi nu lau găsit și sa-u
dus înapoi la școală. Ear creangă nu auzise nici o foșneală de păpușoi sa dus foarte
răpide la mama acasă și ea zis totul a zic că nu se mai duce la școală . A 2 zi a venit la
creangă acasă părintele a vorbit cu părinții și lau luat cu binișorul și lau dus la școală.
Pe drum ce se ducea la școală parintele îi zice lui creangă că posibel săse facă și popă
el nu știi cum vine vremea . Preutul zice că are o singură fată și o să vadă pe cine
să-l ea de ginere. Ear Creangă când auzise de popa și de Smărăndița popii lasă
muștele în pace și se face un băiat de treabă. Începe să dea la scris și la facut cadelniță
în biserică părintele îl lua la dragoste și Smărămdița începe din când în când să-l fure
cu ochiul . Nic-a lui Costache nu mai avea stăpânire asupra lui . Întro una din ziua de
Sfântul Foca toți oamenii din sat se duc la o clacă de dres drumul. Deoarece se zicea
că are să treacă Voda pe acolo spre mănăstire .Și să nu zică că acest sat e mai lenos
ca altele .toți sa dus la dres drumul. Ear Vasile a zis că școlerii tot să particepe în
această clacă și sau dusm toți la ajutor Apoi Nic-u cu paznicul, cu vătămanul vede în
prund câțiva oameni claie peste gramadă. Apoi pe bădița Vasile îl prinsese la oaste cu
arcadul îl cerluaiu acum zdravăn și-l puneau în cătuși să-l trimită la Piatră. Iata pentru
ce scosese vornicul oamenii la clacă. Așa pe timpule celea cu amăgele se prindeau
flăcăii la oaste. În același timp toți flacăi care erau acolo se făcuse nevăzuți iară copii
sa întors acasă plângând. Apoi Mama lui bădiță Vasile își petricea băiatul la Piatră
bocindu-l ca pe un mort. Părintele a zis că pe bădița Vasile l-a pierdut că s-a dus unde
i-a fost scris . Apoi părintele umbla să găsească alt dascăl dar n-a mai găsit așa ca
Bădiță Vasile. Așadar școala a rămas pustii pe o bucată de timp dar câțiva din școleri
duminica cântau la strană îl ajutau pe popa cu diferite evinimente precum ca boteazul
hramul bisericii .Apoi merge o descriere la părintii lui Creangă. Mama lui vroia săl
facă popă să fie un om învățat. Peste câteva timp mama iar s-a pus pe capul tatei să-l
dea pe ion undeva la școală . Ear tata a zis că nare mai mulții bani pentru treaba
acestă. Mama lui ion a început o mică sfadă și tot pea mamei a ramas ear întro
duminică a venit bunelul lui creangă din partea mamei ți a văzut cum se sfădesc
părinții din cauza lui Ion și zice să numai certe din cauza asta că o săl ea el pe ion și o
săl ducă la Broșteni cu Dumitru al lui la profesorul Nicolai Nanu de la școala lui
Baloș și o să fii tot bine deiarece la mulții ea plăcut acolo . Apoi marții des de
dimineață Bunelul la luat pe nepotul șia luat rămas bun de la părinți și sa pornit la
drum spre Pipirig.Pe drum să întâmplat multe dar a ajuns la bunica cu binele. A trecut
câteva zile Ion cu Dumitru fratele mamei cel mai mic lui Ion sea șirut rămas bun dela
bunica șin sa pornit la drum cu bunelul spre Fărcașa a petrecut acolo noaptea și sa
continuat drumul mai departe spre Broșteni. Bunelule ea făcut cunoștințe cu toți din
școală apoi ea lăsat cu sănătate și sa întors acasă.

A 2 zi să dus la școală cei 2 ear cănd ea văzut profesorul ce plete avea a poruncit unui
dintre școlari șăi tundă chilug apoi ea dat să învețe ,, Îngerul a strigat,, și pe dinăfară.
Ear apoi ei sa înbolnovit de rîi în casa lui Irinuții se lecuiau cu tot cese putea numai
săi primească la școală. Apoi întro duminică sa pornit în muți era un timp foarte
frumos dar totul sa schimbat întro secundă timpil a devenit foarte neplăcut cu foarte
multă greutate ei a găsit drumul dar până la urmă la găsit și a ajuns la bunicul David
din Pipirig. Bunica cănd ea vazut ear enorm de fericită ear peste căteva zile la trimis
pe ion acasă la parinții acasă . Ear în ziua de paști a tras un ,,Îngerul a strigat,, la
biserica toții oamenii ear uimiți ce frumos era era mama era enorm de bucuroasă

2 Dela începutul al 2 capitol Creangă își aduce aminte cum iera mama lui . CE de
rapid el a crescut .Cum era el neascultător în copilării cum făcea trăsnai. Precum
când venea tata noaptea de la pădure înghețat de frig somnoros Creangă cu frații lui
lui îl speriiau pe întuneric pe tata apoi tata îi prindea câte unul și îi râdica în grindă
zicând tata mare ș i apoi îi săruta mereu pe fiecare. Apoi în timpul ce tata mînca ei
făceau fel de trăsnai. Mama se înerva dar tata îi zice săi lase căci sunt copii. După
toate trăsnaile pe care lea făcut toată ziu ei nu se culcă așa de rapid ei încă se iau la
hârjoană și copii nu adoormeau până mama nu striga la dânsii până cand și tata era
săturat de atâta gălăgii. Apoi de dimenița se începea earși ce o fost ziua trecută. Ion
făcea foerte multe trăsnai. Odată la sfântul Vasile se strângiau ion cu băieții și se
duceau cu plugul de oarece și ion dam avea vârsta ceia când se permitea de umblat cu
plugul . Și Ion la rugat dez de dimineață pe tatal său săi facă un buhai ori un harapnic.
Dar tatal era contra că el să se ducă cu buhaiul zicea că o săl bușiască cei nandralăi
prin omăt . Că ce el nare ce mânca acasă. Ion văzuse că treaba nui bună a șterso de
acasă la tovarișii lui .Și când sa întălnit cu prietenii a văzut că nimeni nu avea clopot.
Ear talanca lui acasă și nu putea să se ducă după ia . Afăcut ce afăcut și sa pornit ei pe
la case . A Început de la popa Oșlobanu care trăia la capătului satului cu găndul că o
să umble tot satul dar când.Ear când colo popa tăia lemne la trunchiu afară ear băieții
se așezasem la feriastră și se pregăteau pentru ura apoi băieții au început urătura ear
popa a înceout să strige de oarice îi treziau găinele care abia so culcat băieții văzuse
cum strigă popa au luato fuga din ogradă. Apoi ei au luat decizia să între în altă
ogradă la Vasile-Aniței ca de obicei se așajă ei la feriastră .Și încep a colinda Și earîși
a strigat la ei și earâși eau ei la fugă din ogradă mai răpid decît la popa. Sa oprit ei
lângă biserică că să ia decizia ce să facă mai departe toți au vota pentru să se ducă
acasă fiecare așa și sa terminat umblatul cu plugul în anul acest .
Odată vara Ion sa dus la moș Vasilii fratele tatei cel mai mare să fure niște cireși căci
numai la el și încă la vreo 2 locuri din sat era câte un cireș văratic .Ion se gândea cum
să fure săl nu prindă și ia venit în cap că întăi se se ducă la el în casă să ceară săi
ducă la scăldat . Apoi să ducă să ia cireși. A întrat el în casă și a început săl cheme pe
Ion dar mătușa Mărioara a zis că sa dus cu mos Vasili să aducă niște sumani. Ione so
luat rămas bun de la mătușa și sa dus .Și când colo sa trezit în ciremșul femeii și a
început să cărăbănească cireși crude coapte cum se găseau . Ear Mătușa la prins și
apoi se fugărea după el dar Ione era mai șmecher că a fugit a casă și toată ziua rămăsă
el era cumintre.Dar mai pe seară avenit Moș Vasilii cu vornicul și paznecul și la
strigat pe tata la poartă ea zis ce sa întâmplat tata ea zis că nu o să mai fii așa situații
apoi sa dus la Ioane rușinat și ea tras o chelfănelă . Ea ținut o morală.
Întro zi mama la trezit pe ioane zîcând ,,Scoală duglișule, înainte de răsăritul soarelui,
iar vrei să te pupe cucul arminesc și să te spurce că să nu-ți meargă bine toată ziua.
Deoarece așa îi amăgea mama cu o pupăză care-și făcea cuib de mulți ani întrun tei
foarte bătrăn . Și acestă pupăză o auzeai când se începea vara fiecare dimeniață. Și
cum se trezia Ione mama îl tremitea cu demâncare în țărină la niște lingurari. Sa pornit
Ioane cu demâncarea și aude pupăza cântând. El cu gîndul să oprindă căci îl trezește
în toată zilele cu noaptea în cap . Sa dus el la tei a ajuns a pus demâncarea jos se suie
în tei și o vede această pupăză care nui dă voie să doarmă mai mult și îi pune
lespedea cu gândul ca ieși pupăza de undeva până el o să întoarcă dela țărină. După
aceia sa dat jos și sa dus răpid la lingurari . Peste câteva timp se întoarce în sat și trece
pela tei se suie întrînsul vede iarăși pupăza și o ea acasă leagă pupăza de picior și o
ascunde de la mama câteva zile în pod . Ioane foarte des se ducea la pupăza familia lui
se gândea ce caută așa des el prin pod. Însă a 2 zi după asta vine și mătușa Lui moș
Andrei la mama și se ia la ciondănit cu mama din pricina lui Ioane. Mătușa zice că ion
a furat pupăza deorece ea nui trezește dez de dimineță. Ear mama ear contra ce zicea
mătușa ea nu credea în cuvintele ei. Apoi mama Ea zis că o să lamurescă cu fiul el dar
ion auzise totul sa suit fuga în pod a luat pupăză și sa dus la târgul vitelir so vândă
deoarece eara luni o zi de târg. Și cum ajunse în iarmăcă la întîlnit pe un moșneag
nebun c-o vițică de funie și îl întreba pe ion cât coastâ el zise cît crezi că face., ear
moșneagul zice că trebuie so vadă de mai aproape Ioane îi dă pupăza în mană ear
moșneagul îi dezlegă ața și îi dă drumul dar pupăza își ea zborul .Moșul zise eaca
paznă cam scăpat-o. Ioane văzuse asta ea zis moșneagului săi plătească pupăza. Ear
moșneagul azis că se duce la tatăl lui și o să întrebe dacă el la trimis la acestă
iarmăcă dar Ioane cînd a auzit de tata fuga printre oameni și a luat fuga spre
humulești. A ajuns acasă și frații ea zis că mama cu tata sa dus la târg dar mătușa lui
moș Andrei a sculat mai tot satul în picioare din pricina pupăzăi den tei. și numai
terminase a vorbi frahții lui Ioane cum auzise pupăza cântând. Ear Zahei lea lăsat pe
fraței lui și sa dus la părinții la târg săi zică noutatea cea bună că sa găsit pupăza . Și a
2 zi marți în ziua de lăsatul săcului de post Sân-Petrului mama făcând multă mâncare
și pe la prânzul cel mic o chiamă pe mătușa Măriuca lui moș Andrei . Ele sau înpăcat
și sau pus toți la masă. Ioaane a mâncad foarte răpide apoi sa sculat de la masă sia
cerut remas bun de la toți și sa dus la scăldat și când a sărit de pe-un mal nalt în
ștoalnă din greșială drept cu fața jos băieții sa speriat la scos din apă. Și a decis că o să
vii acasă odată cu văcile și o săi zică lui mama că vacarii lea scăpat pe la amiază dar
el ea păscut toată ziua de-aceia a întârziat până.
Întro zi pe-aproape de sînt-ilie se îngrămădese ca mai totdeaunao mulțime de trebui pe
capul mamei ca de obicei. Mama la trezit pe Ioane și zica azi se stea acăsă că ci nare
cine o ajuta azi se să stea cu copii că o săi cumpere de la Fălticeni o pălăriuță cu tăsma
si o curălușă de cele cu chimeriu. Ioan zise că bine o să stea dar numai el știa ce o să
fii cu adevărat.În ziua ceia cînd mama la rugat să stea cu copii cerul era senin și așa de
frumos și de cald afară că-ți vinea să te scalzi pe uscat ca găinele. Văzând așa timp
frumos ear păcat ioane să nu ducă la scăldat el așa și afăcut a șparlit-o la baltă. Dar
mama crezând că este undeva prin levadă ea îeșise în livadă și a început săl cheme
dar peste câteva timp văzuse că nu dă răspuns din nicăieri. Mama lase toate și se duce
după ioane la baltă unde știa că o să ducă. Și când colo îl vede tologit cu pielea goală
pe năsip . Ea îl urmărea câteva tim și ea așteptat momentul potrivit și ea luat hainele
băiatului lăsândul cu pielea goală în baltă. Nicu maiși a ajuns acasă căci pe drum iso
întălnit cânii lui Trăsnea . Apoi se duse la mama și cere mâncare ea îi dă.