Auxiliar didactic realizat de

profesor drd. Valentina Stupineanu

Şcoala nr. 12 Tulcea
 Cu mai mult de 360 milioane de ani în urmă,
vieţuitoarele Terrei aveau o altă înfăţişare.Există vreo
legătură între vieţuitoarele actuale şi cele din erele
geologice îndepărtate ?
Pentru a afla un răspuns la această întrebare, avem 2
posibilităţi :

1. Jocul strategic ,,Evolution’’ - Închipuiţi-vă că

sunteţi ,,aruncaţi’’ în maelstromul evolutiv al
pământului şi sunteţi nevoiţi să ,,luptaţi’’ strategic
pentru a evolua la viaţa inteligentă.
Avantaj:
Ocuparea unei poziţii ,,cheie’’ în pomul vieţii !
Dezavantaj :
Confruntarea cu factorii de mediu neprielnici şi
animalele preistorice.

2. Apelând la studiile de paleontologie – ştiinţă care

se ocupă cu vieţuitoarele dispărute din trecutul
geologic şi conexiunile lor cu vieţuitoarele actuale.
Avantaj:
Paleontologia descoperă mersul evoluţiei prin studiul
şirurilor de specii.
Dezavantaj
O implicare pasivă în cunoaşterea dovezilor evoluţiei
vieţii pe pământ.
 Bine aţi venit în Evolution !Printre mastodonţi,
pterodactyili, dinosauri, amfibieni !
Aici viaţa evoluează cu viteze ameţitoare pe peste 30.000
ani/secundă !I
Aveţi curaj să intrăm în maelstromul evolutiv ?

Pterodactyli Dinozauri

Mastononţi
 360 milioane de ani în urmă ! Pământul în flux
constant !...Deriva continentelor, creşterea
nivelului mărilor, gheţarii în retragere ….şi peste
toate acestea comete şi asteroizi !

Vă-ncumetaţi să
mergeţi mai departe ?
 Supernove iradiind atmosfera!

Erupţii vulcanice revărsând lava fierbinte !

Voi unde sunteţi ?

Prinşi în vârtejul timpului iată-ne ajunşi în

zonele mlăştinoase din Groenlanda, în perioada
devoniană. Oare ce vietăţi ciudate vom găsi ?

Groenlanda- harta Devonian

Ichtyostega poate să fie considerat o formă
de tranziţie între crossopterigieni şi stegocefali.
Paleontologii au confirmt faptul că acest animal
a fost strămoşul tetrapodelor, pe baza
ipotezelor anatomiei comparate.
Resturile acestui animal cu însuşiri de peşte,
dar şi de tetrapod au fost decoperite chiar în
ţinuturile mlăştinoase ale Groenlandei

Ichtyostega
Ne îndreptăm cu o viteză de 20.000 de ani/sec.
spre alte momente ale evoluţiei vieţii pe pământ.
Facem o staţie la nord-vest de insulele
Madagascar, lângă insulele Comore………..

Oceanul Indian a fost şi este, încă, mediul de viaţă

al unui reprezentant al crossopterigienilor, diferit
de lumea peştilor marini din zilele noastre :
Latimeria chalumne !
Considerată o fosilă vie, Latimeria, nu este o
formă ancestrală a tetrapodelor, ci doar
reprezentantul unui ordin de crossopterigieni
marini.
 Latimeria

Comparaţie – peşti – Latimeria ( strămoşul amfibienilor)

 O curiozitate anatomică descoperim la peştii
dipnoi, fosile vii, care-şi conservă caracteristicile
ancestrale : vezica lor înotătoare este
transformată în plămâni !
 Ne îndreptăm spre Noua Zeenladă, unde se pare
că ne vom întâlni cu o şopârlă din era
mezozoică.Ceeea ce este deosebit, legat de
întâlnirea cu celebra şopârlă Hatteria, este faptul
că este o fosilă vie.

Hatteria are un al III-lea ochi funcţional, ochiul

pineal, situat în creştetul capului.
Actualmente, la păsări şi mamifere, ochiul s-a
transformat în glanda pineală.
Hatteria este considerată de paleontologi o verigă de
legătură cu păsările.
 Iată-ne ajunşi în regiunile din bazinul
Amazonului ! Perioada geologică : Jurasic !
Zărim o pasăre fascinant de frumoasă. Puii au
gheare pe aripi, amintindu-ne de
Archaeopteryx.
Este pasărea Hoatzin, o remarcabilă fosilă
vie ce a supravieţuit erelor geologice până în
zilele noastre !

Pasărea Hoatzin
…şi dacă tot am amintit de Archaeopteryx,
vedeta Jurasicului, să dăm o fugă temporală în
acea perioadă ca să o cunoaştem mai bine !....

Ce coadă lungă !Coloana ei vertebrală se

prelungeşte cu siguranţă în coadă, la fel ca la
reptile; şi fălcile sunt prevăzute cu dinţi !
Dar corpul este acoperit cu pene, iar membrele
anterioare seamănă cu aripile păsărilor !
Oare temperatura corpului este constantă sau
variabilă ?Nu putem stabili acest factor !

Ceea ce putem spune cu certitudine

este că Archaepteryx a fost o verigă
intermediară între reptile şi păsări !
 Evolution !..un joc care ne-a captivat prin
parcurgerea etapelor geologice ale Terrei, prin
întâlnirea cu specii dintre care unele au dispărut,
dar reprezintă vergi de legătură cu speciile
actuale !
Să vedem dacă şi în lumea plantelor descoperim
astfel de verigi!...

Pteridosperme- carbonifer Pteridosperme-fosilă

În perioadele carbonifer şi permian existau plante

asemănătoare ferigilor actuale, doar că erau
arborescente şi se înmulţeau prin seminţe !

Aceste plante sunt Pteridospermele, ce

aveau frunze mici şi late, intermediare între
frunza de ferigă şi cea de la conifere.
 Feriga

Pteridosperme

Conifere

Pteridospermele sunt vergi de legătură între ferigi

şi conifere.
Pteridosperme