Modificări hematologice

asociate cu infecţii
(sindromul hematologic)
Infecţiile:

produc modificări la nivelul compartimentului hematologic

la nivelul liniilor: eritrocitară, leucocitară, trombocitară

Importanţă:

•diagnosticul infecţiei

•monitorizarea infecţiei
Patogenie:

• modificările hematopoetice sunt mediate de toxinele

microbiene sau de citokine apărute în contextul
inflamaţiei ce acompaniază infecţia

• de obicei se asociază cu inflamaţia (la persoane

imunocompetente)

McKenzie, SB., Laudacina, RL – Clinical Laboratory Science, 1998

Rolul citokinelor proinflamatorii:

•IL-1 - activează celulele endoteliale şi leucocitele,

stimulează eliberarea de neutrofile de la nivelul
măduvei hematogene

•TNF – activează neutrofilele, limfocitele, stimulează

eliberarea altor citokine

•IL-6 – stimulează formarea de factori de creştere şi

diferenţiere ai limfocitelor, stimulează celulele STEM
hematopoetice, induce formarea de proteine de fază
acută

•IL-8 – rol chemoatractant pentru neutrofile

McKenzie, SB., Laudacina, RL – Clinical Laboratory Science, 1998

Rolul celulelor hematogene în infecţii:

•Neutrofile: fagocitoză microbi (de regulă bacterii)

•Eozinofile: rol în infecţiile parazitare

•Monocite / macrofage: fagocitoză

•Limfocite: recunoaştere antigene, eliberare de citokine,

killing microbian, formare de anticorpi

•Trombocite: eliberare de factori proinflamatori iniţial,

apoi de factori cu rol în reparare tisulară

McKenzie, SB., Laudacina, RL – Clinical Laboratory Science, 1998

Anemia:

•efect direct al microbilor asupra eritrocitelor (ex.

malarie)

•hemoliză secundară eliberării de toxine (ex. sepsis

cu Clostridium.perfringens)

•influenţa negativă a citokinelor asupra maduvei

hematogene (IL-1, TNF)

•scăderea fierului seric ca răspuns la infecţie

•răspuns inadecvat al măduvei hematogene la

eritropoetină
Leucocitoză (> 10.000/mmc):

•Infecţii

•Cauze non-infecţioase: traumă, graviditate, status

post-chirurgical, status post-hemoragic, utilizare de
corticosteroizi

Schlossberg, D., Shulman, JA. – Differential Diagnosis of Infectious Diseases, 1996

Leucocitoză

•infecţii bacteriene (+ neutrofilie)

•unele infecţii virale (+limfocitoză): MNI, CMV,

infecţia cu v. urlian cu localizare orhitică, toxoplasmoză

Schlossberg, D., Shulman, JA. – Differential Diagnosis of Infectious Diseases, 1996

Leucopenie:

•Infecţii

•Cauze non-infecţioase: pancitopenii medulare,

medicamente, droguri, alcool

Schlossberg, D., Shulman, JA. – Differential Diagnosis of Infectious Diseases, 1996

Leucopenie moderată

•Infecţii virale

•Rickettsioze

•Febră tifoidă

•Bruceloză

•HIV

Schlossberg, D., Shulman, JA. – Differential Diagnosis of Infectious Diseases, 1996

Leucopenie marcată

•Sepsis bacterian +/- endotoxemie

•Tuberculoză miliară

•Febra Dengue, febra de Colorado

•Histoplasmoză diseminată

•Kala Azar

•HIV – SIDA

Schlossberg, D., Shulman, JA. – Differential Diagnosis of Infectious Diseases, 1996

Neutrofilie, deviere la stânga a FL, apariţia de granulaţii
toxice – infecţii bacteriene severe

Neutrofilie – semn de bun augur (gazdă reacţionează!)

McKenzie, SB., Laudacina, RL – Clinical Laboratory
Science, 1998

Dacă se asociază o scădere a numărului de leucocite –

semn de severitate

Schlossberg, D., Shulman, JA. – Differential Diagnosis of Infectious Diseases, 1996

Neutrofilia cu deviere a FL la stânga – detectată
microscopic – semnificaţie mai mare de infecţie
comparativ cu metodele automate

Semnificaţia creşte dacă se asociază alte elemente

morfologice: granulaţii toxice, corpi Dohle

McKenzie, SB., Laudacina, RL – Clinical Laboratory Science, 1998

Clinica Mato – Minnesota

iniţial numărătoare automată a elementelor

leucocitare

dacă există semne de deviere la stânga – microscopie

Limfocitoză
Schlossberg, D., Shulman, JA. – Differential Diagnosis of Infectious Diseases, 1996

•MNI

•CMV

•Toxoplasmoză

•Alte infecţii virale

•Tuse convulsivă

•Bruceloză

•Tuberculoză

•Sifilis
Limfocitoză

Pot să apară limfocite atipice – vezi sindromul mononucleozic

Monocitoză
Schlossberg, D., Shulman, JA. – Differential Diagnosis of Infectious Diseases, 1996

•convalescenţa unor infecţii

•infecţii cronice (tuberculoză, granulomatoze,

endocardită bacteriană subacută, sifilis)
Eozinofilie
Schlossberg, D., Shulman, JA. – Differential Diagnosis of Infectious Diseases, 1996

•Infectii parazitare (în special trichineloză, larva migrans)

•Scarlatină

•Unele infecţii fungice (coccidioidomicoza)

•În faza de convalescenţa a infecţiilor

•Unele infecţii cronice

Eozinofilie + manifestări pulmonare: infecţii parazitare,

tuberculoză, aspergiloză

Cauze non-infecţioase: alergii, astm bronşic, sarcoidoză

pulmonară, vasculite, polimiozită, limfoame, medicamente)
Trombocitoză

•Infecţii diverse – convalescenţă

•Tuberculoză

•Unele infecţii cu evoluţie cronică sau cu rezoluţie întârziată (unele

pneumonii)

Schlossberg, D., Shulman, JA. – Differential Diagnosis of Infectious Diseases, 1996

Trombocitopenie

•Asociată cu CID

•Bacteriemie cu BGN

•Meningococemie

•Fără CID

•Febră pătată a Munţilor Stâncoşi

•Rubeolă
Schlossberg, D., Shulman, JA. – Differential Diagnosis of Infectious Diseases, 1996
Anemie asociată cu hemoliză

•Toxemie cu Clostridium perfringens

•Malarie

•Babesioză

•Bartoneloză

•Pneumonie cu Mycoplasma pneumoniae

•MNI (rar)

•Sifilis (rar)

•Infecţii la pacienţi cu deficit de G6PDH (rol declanşator)

Schlossberg, D., Shulman, JA. – Differential Diagnosis of Infectious Diseases, 1996

Aplazie medulară

•Parvovirusul B19 (mai ales la pacienţi cu siclemie)

•HIV

•Hepatite virale (mai frecvent C, B)

•Herpesvirusuri

•Tuberculoză diseminată

Schlossberg, D., Shulman, JA. – Differential Diagnosis of Infectious Diseases, 1996

Anemie + medicamente

•Hemoliză (frecvent la pacienţi cu deficit de G6PDH)

•Sulfomanide

•Nitrofurantoin

•Cloramfenicol

•Primaquină

•Aspirină

•Aplazie medulară

•Cloramfenicol

•Ribavirină
Anemie prin blocarea ciclului folaţilor

Pirimetamina