Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tumori Cerebrale Si Felul Lor
Tumori Cerebrale Si Felul Lor
35
Definiţie. Cea mai frecent întâlnită
30
tumoră cerebrală şi, Este inclusă în
25
clasificarea OMS în cadrul tumaorilor
20
neuroectodermale primare, iar în
15
clasificarea mai veche dar încă
10
frecventu utilizată în practică în
5
cadrul astrocitoamelor, reprezentând
0
0-10 11_20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-70 > 70 gradul IV de astrocitoame. 23% din
Line 1 totalitatea tumorilor cerebrale şi 45-
50% în cadrul glioamelor (38% în
statistica noastră). Poate apare la
orice vârstă, având o incidenţă mai
Callosal crescută în decadele 4 şi 6 de vârstă.
17%
Localizarea glioblastomului Cel mai
One Lobe frecvent este localizat la nivel lobar,
Multilobar
53%
la nivelul corpului calos cu extensie
30%
în ambele emisfere (glioblastom „în
fluture”) practic oriunde la nivelul
SNC central.
Glioblastomul multiform
Caractere macroscopice.
Glioblastomul multiform
este o tumoră prin excelenţă
invazivă, având ca şi
caracteristici principale o
vascularizaţie de
neoformaţie mai bine
reprezentată la periferie,
zone de necroză, proliferare
tumorală anarhică..
Glioblastomul multiform
Tabloul clinic este 79%
50%
progresiv, cu evoluţie
de la debut până la IC-H TN Seizures Motor Aphasia
Weakness
Visual
Abn
Others
instalarea deficittului
neurologic de 1-2 luni.
Semnele neurologice de 42% 26%
25%
focar sunt de cele mai 7%1
constată necroze. 0 0
oligodendroglii, reprezintă 3%
(10% în statistica noastră) din
4
3
Localizare. Cvasimajoritatea
acestor tumori apar
supratentorial, localizate de 8 cases
13 cases
59%
11 cases
obicei în emisferele cerebrale. 54%
50%
prezintă în peste 90% din cazuri 7 cases
8 cases
36%
depozite calcare. 31%
Nr. Cazuri
(23% în statistica noastră)din totalitatea
tumorilor endocraniene. Pot apare la orice
vârstă, cu un vârf de incidenţă la la 45 de ani,
sunt rare la copii şi mai frecvente la femei.
Localizarea. pot apare practic în orice regiune a
creierului. Cele mai frecvente localizări sunt la
nivelul coasei şi sinusului sagital (meningiemele
parasagitale), la nivelul convexităţii cerebrale 0-10 11--20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-70 > 70
observate de anturaj.
Meningioamele
Diagnosticul imagistic
Atât examenul CT cât şi cel
RMN sunt deosebit de
sugestive pentru diagnosticul
de meningiom. În amele
examinări se pune în evidenţă o
formaţiune tumorală bine
delimitată, care se contrastează
net, având o structură omogenă
şi fiind în relaţie cu meningele
(Fig.). Efectul de masă este
proporţional cu volumul
tumoral, edemul perilezional
fiind de regulă minim.
Meningioamele
Atitudinea terapeutică
Tratamentul este prin excelenţă
chirurgical şi el trebuie să vizeze ablaţia
în totalitate a tumorii, împreună cu zona
de inserţie a tumorii, locul de predilecţie
al recidivelor..
ablaţia totală nu este întotdeauna
posibilă, în anumite localizări .petro-
clivale, la nivelul tubercului selar,în
treimea internă a aripii de sfenoid, unde
de obicei îngobează carotida sau
ramurile ei principale
În aceste cazuri este de preferat o
rezecţie subtotală şi urmărirea în timp a
evoluţiei tumorale.
În caz de recidivă se va tenta reducerea
cât mai largă a tumorii, urmată de
radioterapie, în pofida faptului că aceste
tumori sunt relativ radiorezistente.
Terapia chirurgicală a recidivelor poate
fi tentată de mai multe ori, cu condiţia
respectării cât mai atente a ţesutului
cerebral adiacent.
Chimioterapia citostatică nu şi-a dovedit
eficacitatea, iar terapia hormonală este
încă în faza de studiu.
Meningioamele
Meningioamele
Prognosticul meningioamelor
este bun. În cazurile de rezecţie
totală recidiva este constatată în INDICE KARNOFSKY
sub 10 la sută din cazuri, şi
chiar în caz de ablaţie subtotală
sau constatat stagnări în evoluţie 90- 70-80 40-60 10-30 Deces
de ani de zile. Chiar şi în caz de 100
recidive, intervalul liber este de
regulă de peste 3 ani.
Prognosticul este mai rezevat în
formele atipice,
hipervascularizate, la care rata 30% 50% 14% 2% 3%
recidivelor este mult mai mare
iar rezultatele pe termen lung
sunt mult mai slabe.
Metastazele cerebrale
Definiţie. Metastezele cerebrale reprezintă
determinări secundare ale unei tumori cu
localizare extracerebrală. Ele constituie 15%
din totalitatea tumorilor cerebrale. 15% din 21%
cazurile de metastaze cerebrale confirmate Neprecizat
anatomopatologic, nu sa regăseşte tumora
primară. Renal 2%
Cele mai frecvente metastaze cerebrale sunt
conseciţă ale : 4%
Carcinomului pulmonar Gastro-Intestinal
Carcinomului de sân
Melanomelor Prostata 6%
Carcinomului renal
Carcinomului gastro-intestinal
Localizarea. Metastazele cerebrale pot fi Mamar 21%
localizate oriunde în masa cerebrală, dar mai
frecvent ele se localizează în teritoriul de Bronho-pulmonar
46%
distribuţie al unui vas verebral mare.
Caractere macroscopice Majoritatea acestor 0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4 0.45 0.5
leziuni sunt multiple, o treime din cazuri
prezentând metastaze cerebrale solitare.. Sunt
de regulă formaţiuni tumorale relativ net
delimitate faţă de ţesutul cerebral din jur
Metastazele cerebrale
Tabloul Clinic permite o diagnosticare
relativ precoce în cazul tumorilor Alte -
primare cunoscute : HIC
22%
apariţia unui sindrom de HIC progresiv, 29%
asociat unui sindrom neurologic de focar
cel mai frecvent deficitar,
printr-un accident de tip ictal, în plină
starea de sănătate aparentă. datorată unei Crize
embolizări metastatice, iar evoluţia 14%
ulterioară este determinată de
proliferarea tumorală locală. Afazie Deficit
Diagnosticul imagistic 14% 24%
Examenul CT pune de regulă în evidenţă
o formaţiune tumorală de dimensiuni
relativ mici, rotundă sau ovalară, care se
contrastează net, situată subcortical, care 43%
este înconjurată de un marcat edem 19%
perilezional 22% 4%
Examenul RMN este recomandabil în
toate cazurile , punând în eviden-ă şi 3%
leziunile nedecelabile CT
> 6 luni
6 luni
1 lună
1 săpt.
< 24 ore
Metastazele cerebrale
Atitudinea terapeutică
Tratamentul chirurgical este indicat la
tumorile unice, la care tumora primară este
cunoscută şi tratată sau urmează a fi tratată în
cel mai scurt timp.
În cazul leziunilor multiple, cu localizare
apropiată (două tumori) abordabile prin aceeaşi
craniotomie, se poate efectua exizia ambelor
leziuni.
În cazurile de leziuni multiple la distanţă unele
de altele, atitudinea cea mai corectă este puncţia
biopsie stereotactică şi radioterapia respectiv
chimioterapia adecvată tumorii primare.
Prezenţa metastazelor pluriorganice
contraindică intervenţia neurochirurgicală,
tratamentul fiind de regulă paleativ şi
simptomatic.
Prognosticul metastazelor cerebrale este
rezervat, fiind determinat în primul rând de
natura şi evoluţia tumorii primare, de numărul
leziunilor cerebrale şi de răspunsul la terapia
adjuvantă. În cazul tumorilor unice, durata
medie de supravieţuire este de un an.
INDICE KARNOFSKY
Nr. Cazuri
iar din punct de vedere histopatologic
este un schwanom.
Localizare 6%
8%
Diagnostic clinic. 0%
0% 0%
Debutul clinic este insidios, prin apariţia
unei hipoacuzii de conducere, 0-10 11--20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-70 > 70
unilaterală, lent progresivă, însoţită de
tinitus şi tulburări de echilibru.
67%
Extinderea medială a tumorii la nivelul
fosei cerebrale posterioare determină
simptomatologie prin afectarea nervilor
cranieni de la nivelul unghiului ponto- 22%
cerebelos, precum şi simptome de 11%
compresiune pe trunchiul cerebral: 0%
pareză facială de tip periferic, neuropatie 0%
trigeminală (diminuarea reflexului > 6 luni
cornean, tulburări de masticaţie), 1 lună
6 luni
hidrocefalie, tulburări de mers şi 1 săpt.
ortostatism, < 24 ore
Neurinomul de acustic
(schwanomul vestibular)
Diagnosticul imagistic
Cea mai eficientă metodă de
diagnostic neuroimagistic rămâne
examenul RMN, deşi costul
examinării exclude utilizarea ei ca
metodă de screening; aspectul
RMN deşi este caracteristic impune
diagnosticul diferenţial cu
meningiomul sau lipomul cu
localizare la acest nivel
În cazul tumorilor cu extensie
extracaniculară examenul CT-scan
cu contrast este uneori suficient
pentru diagnostic, în schimb pentru
tumorile cu localizare
intracaniculară examenul RMN
devine esenţial pentru diagnostic.
Neurinomul de acustic
(schwanomul vestibular)
Atitudinea terapeutică.
Scopurile tratamentului chirurgical sunt: ablarea în totalitate a tumorii,
prezervarea funcţiei nervului facial şi atunci când este posibil prezervarea
auzului.
Indicaţiile:
persoanele în vârstă de până la 70 de ani indiferent de dimensiunea tumorii,
având în vedere că morbiditatea şi mortalitatea operatorie asociată sunt foarte
reduse;
Tratamentul conservator este indicat, formal, la pacienţii în vârstă peste
70 de ani cu anacuzie ipsilaterală, fără semne de compresiune a
trunchiului cerebral sau hidrocefalie; necesită control periodic clinic şi
neuroimagistic (CT-scan sau RMN).
Radioterapia (radiochirurgia) are un rol limitat, având în vedere că nu
se pot folosi doze curative fără afectarea complexului VII-VIII de nervi
cranieni; din acest motiv, în prezent, radioterapia nu reprezintă o
alternativă a tratamentului chirurgical clasic, atunci când acesta este
posibil.
Neurinomul de acustic
(schwanomul vestibular)