Sunteți pe pagina 1din 60

Fondatori: Al. Florin }ene, N. N.

Negulescu, Doina Dr#gu], Janet Nic#


Revist# de cultur# universal#,
editat# sub egida Ligii Scriitorilor Rom@ni
Constela\ii
diamantine
Constela\ii
diamantine
Anul III, Nr. 7 (23)
Iulie 2012
Martin Schongauer - Ispita Sf. Anton
George Popa, La Delphi ..............................pp.3-5
Janet Nic, Invitatie la penumbr ..................p.6
Al. Florin Tene, Antropologia tranzitiei de la
socialism la culturalism..............................pp.7,8
Doina Drgu(, Sindromul Erostrat ................p.8
Iulian Chivu, Referenti i referinte n judecata
politic de valoare ....................................pp.9,10
Florin Mceyanu, Pictura german din secolul
al XV-lea............................................................p.11
Vasile Popovici, ngerii urc la cer ..pp.12,13
George Filip, Era poetilor .............................p.14
Livia Ciuperc, Incursiune n proza romanesc
a scriitorului Dan Pleu .......................pp.15,16
Ionu( Caragea, Poetul .....................................p.16
Emil Bucureyteanu, Versuri ...........................p.17
Viorel Roman, Credinta i ratiunea .....pp.18,19
Gheorghe A. Stroia, ntoarcerea spre
obrii - o scriere necesar .................pp.20-22
Dina Cuvata, Versuri .......................................p.22
Mexhid Mehmeti, Versuri ..............................p.23
Octavian Lupu, Dispretul fat de educatie
nseamn dispret fat de viitor .............pp. 24,25
Adrian Botez, Rzboaie fr aprtori ...pp.26,27
Elena Baciu, Versuri ........................................p.27
George Baciu, Gnduri de la marginea lumii
......................................................................pp.28,29
Marin Voican-Ghioroiu, n cumpn...........p.30
Gabriela Clu(iu-Sonnenberg, Metoda
ptrtelelor..................................................p.31
Florentina-Loredana Dalian, Versuri ............p.32
Ovidiu Mihalcea, Poetul picteaz poveti
.......................................................................pp.33,34
Ioana Stuparu, n ritmul vietii - fiori de
primvar.......................................................p.35
Boris Marian, Mozaicul fragmentat ............p.36
Dan Lupescu, Leonin, argintul viu ........pp.37,38
Mihai Tudor, Trecutul din noi ......................p.38
Florentin Smarandache, Neutrosofia, o nou
ramur a Filosofiei ..................................pp.39-42
Dominic Diamant, Astropoezie .....................p.42
Petre Gigea-Gorun, Repere macedonskiene
......................................................................pp.43-46
Valeriu Tnas, De ce scriu?.........................p.47
Virgil Rzeyu, Stefan cel mare - inedit ...pp.48,49
Alexandru Oblu, Bestializarea global..pp.50-54
Vasile Menzel, Cu pasul prin oraul Pucioasa
......................................................................pp.55,56
Vasile Vorobe(, Constelatii epigramatice ...p.57
Mihai Teognoste, Constelatii epigramatice ..p.58
Corneliu Florea, Cianura din ceaca de cafea
.......................................................................pp.59,60
Constela\ii diamantine
Revist de cultur universal
Fondat la Craiova,
n septembrie 2010
- apare lunar -
Membri de onoare ai colectivului de redac(ie
- Prof. univ. dr. Remus RUS
- Prof. dr. Florin AGAFITEI, orientalist, sanscritolog
- Prof. dr. Lidia VIANU, Professor of Contemporany British
Literature, English Departament, Bucharest University
2
Anul III, nr. 7(23)/2012 Constela\ii diamantine
Responsabilitatea privind con(inutul materialelor publicate
n revista Constela\ii diamantine apar(ine strict autorului
care semneaz textul.
Adresa redac(iei:
Cartier Lpuy, Bd. Decebal, bl. S2, ap. 13, Craiova, Dolj,
Romnia, cod: 200440
ISSN 2069 0657
DTP: Doina DRGUT
Sumar
Redac(ia
Redactor-yef:
DOINA DRGUT
Secretar general de redac(ie:
JANET NIC
Redactor artistic:
FLORIN MCE$ANU
Redactori asocia(i:
- Prof. univ. dr. FLORENTIN SMARANDACHE, SUA,
membru al Academiei Americano-Romne de $tiin(e yi Arte
- Prof. CRISTIAN PETRU BLAN, SUA,
membru al Academiei Americano-Romne de $tiin(e yi Arte
- Prof. MARIANA ZAVATI GARDNER, Anglia,
poet bilingv, critic literar, traductor
- MARGARET BEISSINGER, Department of Slavic Languages &
Literatures 249 East Pyne, Princeton University
Materialele se pot trimite la adresa:
constelatiidiamantine@yahoo.com
Constela\ii diamantine
www.scribd.com/doina_dragut
Partener
Medi a
Ilustra(ia revistei: Pictura german
din secolul al XV-lea
Anul III, nr. 5(21)/2012
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
3
Anul III, nr. 7(23)/2012
George POPA
Cnd, dup un suis ndelungat printre
stnci arse de soare, pn la nuante si in-
tensitti stranii ncrcate de neliniste, ti se
deschide dintr-odat n fat perspectiva fan-
tastic a privelistii delphice, un fior de mretie
te ptrunde.
Deasupra albastrului mrii se desfsoar
naintea ochilor un peisaj suitor grandios
care se termin sus cu piscurile muntelui
Parnas (2457 m., al doilea ca nltime dup
Olimp), sediul zeului Apollo si al celor nou
muze. Pe aceast traiectorie brusc suitoare
se afl rezumat Weltanschauung-ul poporu-
lui grec. Situat oarecum n mijlocul Greciei
continentale, vechii eleni credeau c Delphi
se afl n miezul creator al universului (delphos
= matrice), c este omfalosul pmntului, o
piatr sculptat, care poart acest nume,
indicnd aici centrul lumii.
La Delphi aveau loc periodic celebrele
La Delphi
Cea mai grea osnd este s cunoyti Frumosul,
dar s fii nevoit s stai nafara lui.
Pindar, Pithianica IV-a
jocuri pythianice, care erau nu numai atletice,
dar si pe plan literar - poezie, teatru - precum
si pe plan muzical, mbinnd astfel n acelasi
timp spiritul apolinic al statuii vii umane ide-
ale, cu spiritul dionysiac al exuberantei vietii.
n acest decor magnific, nsiruite ascendent,
patru nivele nscriu esenta conceptiei despre
om, despre viat, despre lume a celui mai n-
zestrat spiritual popor al antichittii.
a. Pe planul cel mai de jos se afla gym-
naziul. Este locul unde tinerii si atletii se
pregteau pentru ntrecerile pythice: se pre-
gteau s urce treptele dezvoltrii armoni-
oase a trupului vzut ca rezumat al armoniei
universale si, astfel, dobndirea, la nivelul
cel mai de sus, pe stadionul delphic, a laurilor
care aveau darul s-i preschimbe n semizei.
Gimnaziul era vegheat de sanctuarul Atenei
Pronaia (=Provident), zeita purificrii, care
patrona destinele Greciei antice. n acest
sanctuar se gseste una din cele mai splendi-
de capodopere ale arhitecturii elene (380 .e.n.),
asa numitul Tollos, o incint rotund, deose-
bit de elegant, alctuit din 20 de coloane
dorice. Destinatia sa a rmas pn azi enig-
matic; desvrsirea si forma sa circular par
a simboliza sensul eforturilor spirituale
umane: perfectiunea fizic si spiritual.
b. ncepnd s suim pe povrnisul mun-
telui Parnas, ntlnimfntna nimfei Cas-
tallia, izvor sacru unde preotii si pelerinii se
purificau nainte de a ajunge la sanctuarul
divin, situat mult mai ridicat fat ansamblul
gimnaziului. Este Templul lui Apollo, cu cele-
brul oracol, care a condus cteva sute de ani
istoria social, politic si spiritual a vechilor
greci. Distrus si reconstruit de mai multe ori,
acest templu era administrat de o lig ce re-
unea n jurul zeului oracular lumea antic.
ntr-o ncpere subteran se afla preoteasa
templului, Pythia, ale crei preziceri inspirate
de Apollo si preluate n hexametri de preoti,
transmiteau oamenilor vointa lui Zeus si a
moirei.
Dar, fapt semnificativ, n acelasi templu,
alturi de Apollo, se afla si cultul lui Dionysos.
Prin aceast dualitate antinomic se realiza
viziunea specific spiritului grec de a satis-
face echilibrul universal mpcnd contrariile:
senintatea cu delirul, forma material cu flu-
idele sufletesti, bucuria cu durerea - joc anti-
tetic dezvoltat mai cu seam n tragedie - si
care mrturisea naltul simt de cumpnire
universal. Dionysos echilibra purificarea cu
betia vital care ignor notiunea devin. Cul-
tul dionysiac conferea fiorul, cutremurul, ex-
tazul necesar inspiratiei divine a Pythiei,
aceasta fiind nu doar o simpl transmittoare
de mesaje oraculare, ci si simbolul insuflrii
poetice si artistice n general. Delphi era ast-
fel un centru de iradiere intelectual si lite-
rar. Efigiile lui Homer, Hesiod se aflau aici,
Templul lui Apollo (n stnga: Muntele Parnassus)
7
Luca Signorelli - Crucificarea
4
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012
Pindar si avea scaunul su de fier rezervat.
Platon, n Republica, va conferi lui Apollo
delphicul rolul de a conduce, prin legile pre-
scrise de el, neamul omenesc.
Dar n fata acestui complex, n fata acestei
chintesente a conceptiei grecesti despre zei,
om si soart, se afl un personaj fabulos,
straniu care domina totul cu zmbetul su
misterios: este sfinxul din Delphi, aflat ac-
tualmente n muzeul din celebra localitate. n
prezenta acestui surs ti amintesti de nc
dou obsedante zmbete care, mpreun cu
cel al sfinxului, alctuiesc trei hipostaze ale
meditatiei umane asupra enigmei existentei:
sursul statuilor egiptene si sursul leonar-
desc. n zmbetul de mare discretie si dis-
tinctie al statuilor vechiului Egipt - art prin
excelent a sublimului - ntlnim poate cea
mai nalt treapt a beatitudinii spirituale
exprimat n arta tridimensional, zmbet care
exprim revelatia supremului adevr si a
plenitudini spirituale aflate n lumea de
Dincolo, a eternittii. Sursul abia schitat al
Nefertitii, pare a spune: nimeni i niciodat
nu va ti ceea ce eu vd de cealalt parte a
lumii.
Sursul Giocondei, fascinant prin erme-
tismul su, constituie mrturia trezirii eului,
a individualittii, fapt capital. care marcheaz
si defineste nasterea spiritului modern. Acest
zmbet reflect o stare complex: constiinta
imposibilittii cunoasterii absolute si impo-
sibilitatea evadrii ntr-o alt aventur exis-
tential - izolnd eul uman ntr-o singurtate
de nemrginit duiosie resemnat care tr-
ieste drama de a nu se putea cheltui.
Dac sursul egiptean exprim experienta
extatic a cunoasterii transcendente, dac
zmbetul leonardesc se situeaz la nivelul
nelinitii umane, zmbetul Sfinxului delphic
se afl la un alt nivel ontologic. Sfinxul nu
mai este om, ci un rezumat al faunei terestre;
om, leu si pasre la un loc, el se afl ntr-un
regn fabulos, ireal. Iesirea din tiparele fires-
cului i confer nsusirea unei cunoasteri
inaccesibil omului. Venit dinafar, acest su-
rs pare a exprima :drnicia absolut: z-
darnic templul, zdarnic insuflarea divin,
zdarnici zeii la fel ca si oamenii, supusi cu
totii implacabilului destin. Sfinxul priveste
deasupra lucrurilor, deasupra orizontului, de-
asupra lumii. Totodat ns, acest surs abia
schitat exprim constiinta unei iesiri posibile,
dar indescifrabile din cercul zdrniciei. Con-
stiinta unei disponibilitti, a unei valori n
functie de care omul poate s fructifice viata.
Iar grecii au aflat acea valoare care, conside-
rat absolut, rmne inatacabil n orice
conditie de a fi : frumosul, creatie a omului -
omul fiind rspunsul lui Oedip la enigma
sfinxului.
Armonie suprem, frumosul domin si
salveaz totul: eticul, divinul, tragicul, sufe-
rinta, moartea. Dar frumosul uman, frumosul
avnd sorginte n alctuirea armonioas a
sufletului si a trupului construit dup legile
proportiilor divine, a sectiunii de aur, desco-
perire a grecilor si aplicat artei lor statuare,
formul de armonie absolut ne mai putnd
fi imitat mai apoi de sculptura european.
Model n acest sens, aflat n muzeul de la
Delphi, statuia celebrului Antinous cu ex-
presia sa de impresionant melancolie. Pri-
oritatea esteticului n complexul valorilor
spirituale a constituit originalitatea culturii
grecesti si, totodat, asupra altor culturi an-
tice, pentru c era vorba de esteticul msurat
n functie de valentele existentei umane.
Prin cultul frumosului, grecii exprimau
glorificarea vietii omeneti, considerat uni-
ca valoare absolut n univers. Estetica de-
venea scop n sine si pentru sine, actul reli-
gios era conditionat, filtrat prin bucuria este-
tic. Nu era vorba ns de o mistic religioas
plin de obscuritti, nelinisti si spaime, ci de
o religie a frumosului (care va fi si a lui Hl-
derlin si Nietzsche), avnd darul s confere
certitudine vietii si spiritului, tocmai pentru
c acest absolut estetic se ntemeia pe mo-
delul uman. mprumutnd expresia sa este-
tic zeilor, omul se putea detasa de puterea
divin, si gsea n satisfactia artistic echi-
librul luntric si ordinea cosmic. Altfel spus,
frumosul stpnea si alunga haosul - care
nsemneaz dezordine - si-l transforma n cos-
mos, care semnific ordine. Transcendenta
Templul zei(ei Atena
Teatrul
5
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul III, nr. 7(23)/2012
divin prezent n alte religii nu a existat la
greci, care si-au plasat zeii pe Olimp, pe p-
mnt si i-au confectionat dup model antro-
pomorfic, pe msura formelor si pcatelor
umane, nct cultul panteonului divin se trans-
forma n dezinteresat contemplatiei estetice.
O semnificativ dovad a priorittii este-
ticului la greci, o constituie o anecdot pri-
vind vestita curtezan Phrynea, prietena lui
Praxiteles si modelul Afroditei din Cnide.
Surprins n templu cu fapt de sacrilegiu si
condamnat la moarte, avocatul Hyperides,
dup ce si epuizase zadarnic pledoaria, re-
curge finalmente la un argument estetic: el
desprinde de pe umerii curtezanei agrafa care
ncheia chitonul pe umeri ei. Or, la vederea
acelei strlucitoare frumuseti, heliastii o ab-
solv, motivnd: O asemenea frumsete nu
poate s moar. Esteticul nvinge nc
odat, nu numai eticul, dar chiar impietatea
fat de zei: divinul este subordonat axiologic
frumosului - frumosului uman. n I-a pythia-
nic, Pindar scrie: Oricum, sub nici un chip
s nu prseti frumosul. Iar aceasta de-
oarece celelalte valori - eticul, justul, adev-
rul - au un grad de relativitate, n functie de
epoc si popoare.
c. Dar rspunsul la enigma Sfinxului l
aflm chiar aici la Delphi. El se gseste pe
cele dou planuri deasupra sanctuarului lui
Apollo: teatrul si stadionul.
Teatrul, n fata cruia se deschide o pri-
veliste feeric, era locul unde, sub semnul
esteticului tragic, suit pn la sublim, omul
se nfrunt n primul rnd cu zeii, precum n
Prometeu nlntuit al lui Eschile, apoi cu
destinul n teatrul lui Sofocle (Oedip rege,
Antigona), si cu propriile sale patimi n
piesele lui Euripide (Medeea, Andromaca,
Electra, Troienele etc.). Toate acestea sunt
depsite prin catharsis: transformarea con-
flictelor dramatice n creatii de art desvr-
site, n obiecte ale purei contemplri.
d. Iar pe planul cel mai de sus, sub culmile
Parnasului, stadionul era locul unde omul
exersa perfectiunea formei materiale consi-
derat suprem n univers, trupul uman, m-
sur a armoniei lumii. Era locul unde tineri si
atleti din toat Grecia se ntreceau din patru
n patru ani pentru a deveni asemenea zeilor,
slviti ca si acestia de mari poeti ca Pindar si
eternizati n marmur de sculptori. Cci uni-
citatea valoric a sculpturii elene si are ori-
ginea n contemplarea nudului strlucitor de
Gimnaziul
pe stadion, contemplarea euritmiei arhitecturii
materiale ideale la jocurile pythice si olimpice.
La Delphi se afl nscris rezumativ viziu-
nea grecilor, acel popor unic al antichittii, si
anume, centrarea omului n univers, con-
ceptie concretizat de succesiunea compo-
nentelor arhitecturale pe urcusul grbit al
muntelui delphic:
- pe primele dou trepte (dup gymnaziu)
se afl singuri zeii - (sanctuarele Atenei Pro-
naia si al lui Apollo);
- pe a treia treapt, n jocul teatral - duetul
- omul nfruntnd pe zei;
- iar pe planul ultim, omul singur - model
al zeilor si ntruchipnd idealitatea cosmic
a formelor materiale si armonia spiritului si a
sferelor.
Dac o cultur este o curs demiurgic
dup certitudinea existential prin crearea
unor valori perene, aici la maiestuosul Delphi,
aflm c vechii greci, prin centrarea omenes-
cului n totalitatea cosmic stiut si nestiut,
real sau imaginar, au ntemeiat cea mai
umanist dintre culturile antice, model n
functie de care urma s se dezvolte mai apoi
cultura european. Iar decderea cultural a
epocii noastre, asa cum remarc att Karl
Jaspers, ct si Edmund Husserl se datoreste
prsirii acestei spiritualitti.
Natiunile europene sunt bolnave, afir-
m filozoful din Freiburg. Europa cultural a
luat nastere n Grecia secolelor VII si VI .Hr.
Acea cultur s-a concretizat ntr-o stiint a
vietii ntregii lumi, pe care au numit-oiubire
de ntelepciune. Pierdut fiind ghidul, cheia
ntelegerii spiritualittii grecesti, este pierdut
constiinta identittii omului - si de aici, criza
culturii, criza umanismului.
Calea sacr
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
6
Anul III, nr. 7(23)/2012
Janet NIC~
De mii de ani icoana identit(ii a fost ytears de praful unui
Timp clipos, ferit de praytia unor ntrebri puse pe har( yi pupat
pn la mistuirea de sine.
Prosopul royu al unui orgoliu aristocrat a fost nlocuit, mai
ncoace, cu crpa bunului-sim( nmuiat n slugrnicia unui dero
democratic.
Nu aveai (yi nu ai) voie s pui la ndoial sngele albastru al
unicei iluzii. Ti se puneau imediat ctuyele yi erai aruncat n beciul
dic(ionarului la rcoare vecinic.
Chirci(i n nuca fricii, nituiam (yi nituim) poveyti ruginite,
zugrveam (yi zugrvim) umbre pline de goluri yi de igrasie. Dar,
dar, dar! Cu fiecare gnd - plvan de puf - pus la cru(a Realului
mustos, mintea mea vaporoas coboar de la un plusinfinit de
pleobasme la un zero dovedit ytiin(ifilitic.
Unde, Doamne, o fi identitatea cea de inox, cea mult decent yi
docent, premiat de to(i func(ionarii fricii, livrescologi, cartologi,
textologi, ncepnd de la faza pe CUASC pn la faza defazat (dac
nu chiar de fazan!) intergalactic? Unde o fi licoarea asta pur yi
puritan n care nici o (andr de materie nu yi-a lsat icrele? De
ce punem ceafa fr cr yi fr mr n jugul unui Absolut
mofturos fa( de care nu suntem dect cltite nedospite, umbre de
licurici, yi ecoul peticit al tcerii mbuibate?
Pn cnd lipim, cu cleiul imagina(iei, firiyoare de rumeguy,
s refacem stejarul pe care nu l-a vzut nimeni niciodat pn
acum?
Iertare, oameni de lux! Am czut mereu din erori n greyeli.
Gndul nostru cnt, for(at nu de mprejurri, ci de mpre-jumri,
do-re-mi-fa-sol-la-si-do-ul unei tceri de smoal.
Tambalul imagina(iei ne satisface instinctul morocnos care
atrage mai mult muytele dect fluturii yi ne credem privighetori pe
ram n cireyul unui bulibay de dincolo de nori.
Din dou, una: ori suntem sfincyi, ori suntem lincyi. Nu vi se
pare identitatea a fi pnza foarte-extrem-de-invizibil ce-l acoper
pe mpratul gol?
Aten(ie la neaten(ie! Numai ochiul copilului, nenmuiat n
cerneala fic(iunii, nenclcit n brizbizurile unui logos spilcuit, a
demascat blbiala cult a unor adul(i tmia(i cu infantilism.
Clipa este crmida Timpului, dar yi gdele lui. Ce avem noi?
Avem un Timp fcut tie(ei, timp trecut, cu yorici cu tot, prin mayina
de tocat, din pasta cruia facem periyoare yi chiftele. Gheme de
clipe sunt lunile. Gheme de clipe sunt anii.
E vremea, cred, acum cnd Mileniul Trei ne d cu busuiocul n
cap, s punem sapa, lopata yi secera n mna Frumoasei Fr Corp,
s-i acoperim goliciunea cu pnz de cnep yi de bumbac, s o
culcm lng trupurile noastre de rumeguy, nsctoare de plozi,
s asculte yi ea guguytiucii nimicniciei noastre.
Primul pas a fost fcut. Acum dou mii de ani, Dumnezeul creytin
yi-a mturat grea(a lsat pe limba Lui de ambrozia yi nectarul
atemporalit(ii, cu murtura Realului pitic.
Dumnezeu, ca punct, yi-a ieyit din fire, devenind linie dreapt.
Linia dreapt yi-a ieyit din ((ni, desennd geometrii euclidiene yi
neeuclidiene.
Cum, Doamne, eu, e-t-c-ul existen(ei, s pup parmenidiana
neclintire, cnd Heraclit mi curge prin vene?
Cum s pipi yolduri de zne cnd ncrederea mea are gastrit,
cnd vd c mndriei mele i-a aprut, n partea dreapt, pe nedrept,
o tumor nainte-mergtoare yi gurey, c smereniei mele de pluy
i trosnesc ramurile de reumatism, c dragostea mea de aproapele
are binecuvntata ciroz?
Timpul, n obrznicia lui de Ft-Frumos, nu cunoayte yi nu
recunoayte identitatea ca fiind din partea locului, iar Spa(iul, n
onestitatea sa de brut, ne d putin(a neputincioas de a reveni n
acelayi loc, chiar dac mai deruta(i o(r, putin(a de a lega verigile
n lan( yi n bilan(, iar cocle(ii n flanel.
Himera interiorit(ii este Verdele-de-Paris pus pe felia clipei.
Tocmai de aceea, orict am da tr(e porcului-de-Timp, tot nu vom
trece Rubiconul n Tara Fgduin(ei.
Gata! De azi nainte, eu n-am s mai vnd pielea prezentului pe
orzul zilei de ieri yi pe paraua chioar a zilei de mine, precum
adul(ii care vd nevzutul. Am s m joc numai cu ppuyile pe care
le am! Aya, s moar decedatul!
Iar Identit(ii, Mriei-Sale-Identitatea (care Identitate?) i voi
da n fiecare smbt cte un colac de poman, coliv yi o ceayc de
(uic fiart c, de, cine ytie ce-o fi pe lumea ailalt!
$i voi da yi niyte bocanci vtui(i pe dinuntru (c doar nu pe
dinafar!) c-o fi yi pe-acolo nevoie de mers de la un ghiyeu de pcate
la alt ghiyeu de pcate pn-(i faci formele de strmutare, yi nu
vreau, Doamne fereyte, s m pomenesc cu byici pe tlpi, s rmn
yi acolo l de pe urm, ca pe lumea aista, unde ideea de briceag nu-
mi face ran n vecii vecilor, dar lama briceagului, da!
INVITA|IE
LA
PENUMBR{
Constela\ii diamantine
7
Anul III, nr. 7(23)/2012 Constela\ii diamantine
Au trecut ctiva ani de la primirea trii
noastre n Europa si am ajuns la concluzia
c, din pcate, Noua Europ este, nc, un
spatiu al conflictului cu reflexe interetnice,
xenofobe, nationaliste, usor voalate de dis-
cursul politic multiculturalist si integrationist
transformat n interfat a unui sistem admi-
nistrativ aproape nchis, al crizelor de tot felul,
inclusiv cea economic.
Intrat n Europa, Romnia a devenit tara
tuturor posibilittilor, unde se contureaz ca
un spatiu al unei realitti dublu-construite:
aceea virtual, imaginat si continut n reto-
rica, uniform n acest sens, a clasei politice,
si cea imediat, a individului comun aflat n
situatia de a supravietui zilnic derivei eco-
nomice, sociale si culturale n care se afl
comunitatea care-l cuprinde. Dup mai bine
de 20 de ani, Romnia poate fi definit mai
degrab ca un stat hibrid n care tranzitia si
criza par s fi dus la, asa cum scria Verdery,
1996:227, aparent absurda imagine a unei
tranzitii de la socialism la feudalism.
Dincolo de metafora cuprins n aceast
opinie, o atent dezbatere deschis, antro-
pologic a fenomenului socio-politic si cul-
tural romnesc, oglindeste suficient de trans-
parent modul n care prin vehicularea unui
repertoriu de concept normativ, termeni po-
zitivi, analitici pentru stiintele sociale, cum
sunt democratie, anti-comunism, societate
civil, descentralizare, economie de piat,
integrare etc., s-a construit un discurs poli-
tic menit a dubla si asigura procesul trans-
ferului de autoritate de la institutia central
a statului ctre o retea de institutii politico-
administrative cu un grad sporit de auto-
nomie. n acest proces de transfer de auto-
ritate si privatizare s-a nscut si coruptia.
Astfel au aprut baronii tranzitiei. Asa cum
era de asteptat, descentralizarea a adus cu
sine si parcelarea suveranittii statului
(Perry Anderson, citat n Vedery, 1906; 208),
fapt ce a adus o acut criz a coordonrii si
prin incapacitatea pstrrii controlului asupra
puterii, datorat obturrii unora dintre cori-
doarele clasice ale puterii. Atomizarea functi-
ilor statului a condus la disparitia ierarhiei si
la nlocuirea relatiilor ierarhice pe vertical
cu cele pe orizontal prin aparitia unei alte
retele clientelare n jurul noilor centre de au-
toritate. Aceast transformare, prin anularea
centrului ca symbol ultim al controlului pu-
terii n statul socialist, a generat, la nivelul
individului si al maselor, o senzatie de dis-
confort, de insecuritate si, n ultima instant,
o nostalgie a centralismului statal, iar la ni-
velul institutiilor statului un fenomen de re-
jectie a autorittii pe vertical si de conso-
lidare a pozitiei proprii prin licitarea zonelor
de putere local si astfel prin lrgirea sferelor
de influent.
Analiznd formarea statelor dup cde-
rea socialismului, Caroline Humphrey susti-
nea c n aceste zone ordinea este mai de-
grab produsul unei personificri a puterii
dect al exercitiului legii, al respectrii unor
anumite principii sau a unei societti civile
robuste.
Perceptia statului devine, n aceste con-
ditii, o simpl proiectie prin ricoseu a inca-
pacittii institutiilor guvernamentale si le-
gislative de a impune o directie de dezvoltare
economic. Ca o consecint fireasc a acestei
evolutii, ideea statului de drept, liberal demo-
cratic, caracterizat prin conceptual de lege
ca mediator si garant al acestuia, ncepe s-
si piard consistenta ca proces social, tre-
cnd din ce n ce mai pregnant n zona simbo-
lismului pur politic.
Legea genereaz astfel n jurul ei poate
cel mai ciudat paradox al societtii romnesti
continut n sentinta legea e fcut pentru a
fi nclcat. Astfel, paradoxul tinde s se
transforme n mod de viat, negarea legii prin
eludare sau interpretare prtinitoare (vezi
cazul Adrian Nstase) fiind frecvent la orice
nivel social.
n aceste conditii se contureaz premi-
sele adncirii crizei de coordonare ierarhic
dinspre centru, fiecare comunitate constitu-
indu-se la rndul ei ntr-un nou centru care,
potrivit sferei de interese locale, decide cnd,
cum si, mai ales, ce lege se aplic si n ce m-
sur. Pasul urmtor, iat c aproape s-a fcut,
transformarea comunittii ntr-un system so-
cial nchis din punct de vedere administrativ,
care opune legii hotrrea consiliului local
si care, prin aceasta, a dezvoltat deseori o
mentalitate derivat din conceptual de stat
n stat.
Absenta unei strategii nationale de dez-
voltare sau, mai bine zis, existenta ei doar n
plan discursiv face ca fractura centru/unitti
politico-administrative teritoriale s se adn-
ceasc, favoriznd o gndire spart, de tip
de la o zi la alta, care face ca, n functie de
necesittile si de interesele de moment ale
grupului care detine puterea, s dispar insti-
tutii, s se modifice decizii luate de adminis-
Al. Florin }ENE
Antropologia tranzi]iei de la
socialism la multiculturalism
Michael Pacher - Sf. Ieremia
48
Anul III, nr. 7(23)/2012 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
tratiile anterioare, s se nege hotrri ale ins-
tantelor judectoresti etc., toate acestea ac-
centund confuzia si starea de nostalgie
post-totalitar a comunittii.
Consecintele unei astfel de politici pot
da fiori oricrui antropolog care ncearc ase-
menea previziuni, care, iat, se confirm.
S ne gndim numai la politica cultural
n Romnia si vom avea imaginea proportiilor
crizei n care se afl societatea romneasc.
Strategia national de dezvoltare cultural
din ultimii ani s-a situat undeva ntre sublimul
discursului politic si penibilul incapacittii
de a concretiza ntr-un fel sau altul obiectivele
propuse. Viziunea reductionist asupra cul-
turii si evitarea aproape programatic a impu-
nerii ca prioritate a conceptului de educatie
prin cultur a condus la abandonarea absur-
d, n virtutea descentralizrii, a singurelor
capete de pod prin care se putea lansa cum-
va o politic educational bazat pe cultur.
O alt anomalie a politicii culturale este
ncurajarea monopolului asupra unor dome-
nii de creatie, fr s ncurajeze aparitia unor
asociatii profesionale, pentru democratizarea
organizatiilor de creatori. Astfel au rmas ace-
leasi Uniunii de Creatie, la compozitori, la
scriitori etc., cu toate c, de exemplu, Liga
Scriitorilor Romni functioneaz de mai bine
de 6 ani, cu mult succes, att n tar ct si n
strintate, ea nu a cptat statut de asociatie
de utilitate public.
S mai spunem doar c, n vreme ce n
Romnia cultura este nteleas ca apartinnd
apriori elitelor intelectuale, concretizndu-se
prin productiile institutiilor profesioniste de
cultur, teatre, muzee, biblioteci de nivel na-
tional si judetean, colectii de art si prin pro-
tejarea patrimoniului, cminul cultural si lu-
mea ndeprtat a satului sunt o zon situat
ntr-un con de umbr. n Europa, n care am
intrat, cultura se caracterizeaz printr-o sin-
gur sintagm: long-life education.
Trebuie s nteleag factorii de decizie
c educatia permanent are o responsabili-
tate social. Costurile sociale ale unei politici
educative gresite, care nu acord locul co-
respunztor educatiei continue, vor fi sim-
titor mai mari dect cei ctiva lei a cror ob-
tinere se asteapt prin intermediul unor eco-
nomii bugetare.
Procesul de reconstructie al statului post-
socialist pare s se afle deocamdat n impas,
suspendat undeva pe drumul tranzitiei ctre
o Europ liberal-democratic si multicultu-
ralist, costurile sociale ale blbielilor stra-
tegice romnesti fiind, pe termen lung, extrem
de greu, dac nu imposibil de acoperit. Dife-
renta ntre spatiul de aici si cel de dincolo va
fi atunci acoperit integral de e bine i aa.
Doina DR~GU}
Romanii aveau, ntre alte vorbe de duh,
yi celebrul dictonHabent sua fata libelli
(cr(ile yi au soarta lor). Este ca yi cum ai
spune c o carte, ca obiect material, yi-ar
putea decide, ea nsyi, destinul.
Soarta unei cr(i este prezidat de mai
mul(i factori; rolul esen(ial l are, desigur,
Autorul. Intervin, apoi, editorul, tipograful
yi cititorul. Intervin yi vremea, yi vremurile.
Au fost corbii yi vapoare care, scu-
fundndu-se, au dus n adncul mrilor yi
oceanelor nu numai bog(ii, nu numai tu-
nuri, nu numai oameni, ci yi cr(i.
Istoria culturii yi civiliza(iei consem-
neaz yi efecte nefaste ale vremii yi efecte
cauzate de unele min(i bolnave. Au pierit n
flcri attea minuni ale lumii antice.
Numele incendiatorului Templului
Artemisei din Efes a fost declarat odios, iar
cine i-l pronun(a avea parte de represalii.
Cu toate acestea, Erostrat - incendiatorul -
bntuie ca o fantom prin memoria omenirii.
Au czut prad flcrilor miile de per-
gamente ale Bibliotecii din Alexandria.
Nero incendiase Roma pentru a se distra.
n acest prjol au devenit cenuy alte yi alte
cr(i. Numai dup ce Gutenberg inventeaz
tiparul, cr(ile au cptat o yans n plus de
supravie(uire. Ele s-au aflat, yi se afl, ge-
neric vorbind, la mare cinste: apari(ia an-
ticarilor spune mult n aceast privin(.
S-au mai cunoscut yi min(i nfierbn-
tate care fceau alergie la ideea de cultur,
implicit de carte. Ideologul celui de-al
treilea Reich, faimosul Goebbels, declara
cu cinism c atunci cnd aude de cultur, i
vine s scoat pistolul yi s trag.
Plutoanele de execu(ie, yi naziste, yi
comuniste, au trimis pe lumea cealalt un
mare numr de oameni de cultur, vduvind
astfel posteritatea de operele pe care aceytia
ar mai fi putut s le dea.
Somnul ra(iunii, vorba lui Goya, a
nscut monytri yi n spa(iul romnesc; s
ne gndim, spre exemplu, la cr(ile lui
Sadoveanu arse n pia(a public de legio-
nari; s ne mai gndim, de asemenea, la
miile de titluri yi milioanele de exemplare
de cr(i care au fost topite n timpul comu-
nismului; s ne gndim, n sfryit, la acele
cr(i care au fost efectiv arestate yi nchise
n aya-zisele fonduri documentare ale
bibliotecilor publice.
Gndurile acestea mi-au fost prilejuite
de un fapt, care ar putea s fie anodin dac
n-ar fi vorba de cr(i: o licean, fiic a unui
important om al legii, i-a incendiat acestuia
biblioteca. S-ar putea crede c a fcut-o
fiindc tatl su ar fi pus-o s citeasc, din
copert n copert, masivele tomuri. Eroare!,
juna a dat foc cr(ilor pentru a acoperi furtul
sumei de 15.000 de euro.
Ce-l va fi afectat, mai mult, pe d-l pro-
curor? Pierderea cr(ilor sau a banilor?
Bani va mai strnge, dar cr(ile acelea - nu.
De unde se vede c soarta cr(ilor de-
pinde n primul rnd de oameni (sau ne-
oameni).
Sindromul
Erostrat
Stephan Lochner -
ngerul cntnd la harp
Constela\ii diamantine
9
Anul III, nr. 7(23)/2012 Constela\ii diamantine
Iulian CHIVU
Consistenta si persistenta unor presiuni
sociale eterogene conduc tot mai mult jude-
cata de valoare n Romnia de azi la o anumit
atitudine compulsiv n relatia cu exercitiul
puterii. Diagnoza grbit, propagat dup
psihologia multimilor si puternic determinat
de optiune pe criteriul facilului pentru o surs
sau alta de informare propune sociologilor
un subiect ispititor si spectaculos. Tranzac-
tiile, preponderent ncrucisate n comunicare,
precum si tranzactiile ascunse predomin
actul de propagand implicit n marketingul
politic romnesc. Este adevrat c istoria spi-
ritual a umanittii se arat a fi o permanent
cutare a esentialului (eidos), cum se sublinia
n filosofia greac, apoi n filosofia german
(das Wasen, la Husserl) si, ntr-o manier
aparte, chiar n filosofia vedic (maya).
Hindusii (Bhagavad-Gita;III,26) obis-
nuiau s spun c nteleptul nu trebuie s
tulbure mintea celor nestiutori, legati de
fapt, tocmai ceea ce filosofia greac numea
cunoastere empiric (n factual). Ridicarea la
idee presupune ridicarea gndirii (das
Denken) la adeverire (die Wahrung) ale crei
concluzii metodice au dus la principiul logic.
S-ar prea c n psihologia multimilor
opereaz si o logic aparte, unde metoda dife-
rentei cedeaz n fata celei a concordantei;
deciziile trebuie s aib ct mai putine di-
ferente ntre ele fiindc radicalismul diferentei
tulbur. ns n conditiile unei comunicri
de mas de tipul tranzactiei ncrucisate se
ajunge la blocaje care conduc la tranzactia
ascuns, n care persuasiunea argumentului
esueaz fiindc o ndoial respins nu este
si suprimat.
Din prejudectile care urmeaz s se ve-
hiculeze nu rezult alte prejudecti, ci doar
judecti eronate (derivarea e proces logic si
nu naste irational), notam si cu alt ocazie.
Gndirea empiric nu cunoaste abstractia,
dar nici erorile ei nu sunt totale, fiindc sigur
au dorinta de exactitate. n logica lui Kant,
tocmai pe acest temei se fcea diferenta ntre
opinie, credint si stiint; opinia fiind o jude-
Referen]i [i referin]e \n
judecata politic# de valoare
cat problematic, n timp ce credinta este
una de tip asertotic, spre deosebire de stiint,
unde judecata este una apodictic, fiindc
nu poate fi negat.
Dac am asocia yoga vedantin, care se
vrea a fi calea, dar calea spre desvrsire,
ntelegem de ce n Bhagavad-Gita (IV,38) se
spune c nu exist aici pe pmnt un instru-
ment mai purificator asemntor Cunoasterii.
Desvrsirea Sinelui era totusi accesibil
att prin meditatie, prin Sam Khya, dar si prin
Yoga faptei (XIII,24). Aceasta din urm, ca si
cunoasterea empiric, au relevat argumentele
determinismului, prin aceea c aceleasi cauze
produc totdeauna aceleasi efecte, chiar dac
era vorba si despre exclusivitatea reflectiei
asupra Sinelui.
Tot n legtur cu asta si vechii greci (Pla-
ton; Phaidros,265A) reusiser s separe cele
patru tipuri de derapaje ale Sinelui, respectiv
nebunia apolinic sau profetic, nebunia
dionisiac sau telestic, nebunia poetic
si nebunia erotic. Prospectnd reactiile
multimilor mediocre n fata crizei globale, ele
ne furnizeaz destule motive s credem ntr-
o a cincea categorie de paranoia - nebunia
protestatar. Si tot de la Platon stim c cea
mai bun guvernare nu este cea spre folosul
cetteanului (care vizeaz referinta), ci aceea
spre binele lui (aceea care acrediteaz refe-
rentul).
Astzi, sociologii ne propun notiunea de
calitate a vietii, ca raportare a conditiilor de
viat si a activittilor sociale la nevoile, valo-
rile si aspiratiile umane, msurat n indicatori
de stare: cum individul si evalueaz propria
viat n raport cu ceilalti, ce tipuri de munc
presteaz si ce tipuri de munc si doreste,
cum implementeaz factorii care i usureaz
munca si viata, ce tipuri de locuint practic
si ce functionalitti si asigur prin acestea etc.
n Romnia, ns, o comunicare a datelor
de acest gen si comentariile stiintifice obiec-
tive pe seama lor lipsesc sau sunt umbrite
de sondaje de opinie comandate si al cror
scop este abaterea judectii opiniei publice
spre elemente surpriz, adesea amgitoare
pentru sperantele concrete ale romnilor.
Aprecierea recent a presedintelui Traian B-
sescu potrivit creia Romnia nu este o tar
srac, dar romnii nu sunt suficient de har-
nici a fost amplu si variat comentat de pres,
desi adevruri similare s-au spus despre ro-
mni nc din secolul al XVIII-lea.
Presa a fcut si cu acest prilej o comuni-
care de tipul tranzactiei ascunse. Scopul
acestei comunicri, viznd indivizi si grupuri,
a fost s orienteze atitudini prin combinarea
de elemente afective si cognitive, legate de
nevoi sau lipsuri pe seama unor motivri uni-
laterale, evaluri supralicitate si au avut ca
scop s determine reactii previzibile, ceea ce
n mod curent se numeste manipulare.
n final, lucrurile acestea conduc n struc-
tura Sinelui national la un tip aparte de cata-
cronism, fiindc produc decalaje culturale si
economice, iar motilitatea individual este
paralizat sub influenta grupului cruia in-
dividul i apartine prin alienare, speculnd
fenomenul Caplow, de tip etnocentrist (ten-
dinta grupului sau a persoanelor de a se su-
praestima inclusiv ca semnificatie social).
Pe de alt parte, presiunile sindicale su-
gereaz celor sraci prin abaterea aspiratiei
de progres, voit sau nu, un asa-zis welfore
system(sistem al bunstrii), ceea ce, n ne-
voia partidelor politice de ascensiune la pu-
tere le-au fcut s accepte un pact de com-
promis si a determinat aparitia unui numr
supradimensionat de asistati social pe care
economia, pe fondul crizei accentuate, nu-l
mai poate sustine.
Sciziunea produs astfel n continuumul
economic este grav, fiindc paralizia actiunii
sociale nu mai determin ansamblul vietii so-
ciale, cum observa sociologul german Max
Weber.
Actiunea social romneasc, prin efec-
tele globalizrii, nu mai transfer valori de la
o generatie la alta, nu mai vizeaz valori su-
preme si se rezum doar la trebuintele prima-
10
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012
re, iar ca finalitate se modific greu n functie
de valorile promovate de comunittile intere-
sate. Nicolae Iorga numea asta abandon isto-
ric, desolidarizare compulsiv fat de con-
tinuumul previzibil al fiintei nationale, un tip
aparte de anomie, respectiv de incoerent.
Dac putem vorbi despre un generic dis-
curs al natiunilor si deci despre un discurs
national, am putea observa cu usurint o evi-
dent turbulent a determinrilor ce ame-
nint s dezechilibreze raportul cu legea na-
tural, cu toate c la nivel macro se fac totusi
conexiuni esentiale. Modul teandric de exis-
tent, despre care vorbea si Nichifor Crainic,
nclin spre uman, dar nu att ct s-l bascu-
leze n extrema dostoievskian a idealului
sodomic. Starea de fapt despre care vorbim
este datorat dualismului lurii la cunostint
si caracterului ireversibil al semnificatiilor; o
problem preponderent a esentializrii n re-
ferenti diferiti, chiar divergenti, care conduc
spre referinte convergente.
Marketingul politic, asa cum este el n-
teles de media romneasc, sfidnd evolutia
sau involutia unor factori economici, selec-
teaz referenti divergenti (de pild, o aser-
tiune a lui Traian Bsescu din anii cnd era
ministru al transporturilor, o alta de cnd era
primarul capitalei si o alta din primul mandat
de presedinte) spre a forta argumente ale unei
inconsecvente politice a personajului.
Voit sau nu, acest tip de discurs ncalc
cteva principii elementare ale logicii: al iden-
tittii, al noncontradictiei si chiar al ratiunii
suficiente. Elucidrile, astfel viciate, constru-
iesc o alt ordine n realitatea care se doreste
a fi precumpnitoare. Se trece cu o usurint
fie imputabil releivointe, fie nestiintei, de la
cazuri cu o singur circumstant comun (re-
ducerea salariilor n sectorul bugetar), la ca-
zuri cu o singur diferent ntre ele (refuzul
sub diferite forme a unei discipline sociale).
Evident este ns c discursul mediatic
romnesc n probleme de marketing politic
tinde spre judectile entimematice de gradul
al doilea (toate insuccesele se retin pe seama
presedintelui doar pentru c provine din par-
tidul de guvernmnt, orict s-ar detasa el
de executiv; discursul mediatic al opozitiei
tinteste s produc o bres nu de natur cons-
titutional, ci o disensiune de efect). Numai
c dup separarea de drept a puterilor n stat,
discursul mediatic al opozitiei a fost incon-
secvent; n timpul lui Ion Iliescu a tintit spre
coruptie si criptocomunism. n timpul lui Emil
Constantinescu a vizat explicit personalita-
tea inofensiv a acestuia (nfrnt de struc-
turi), ca acum centrarea referentilor s se fac
doar pentru omogenizarea referintelor, sub-
ordonate unui singur scop: dezechilibrarea
puterii (o nou suspendare a presedintelui).
Dac acestea sunt chestiuni ce tin de de-
ontologia presei (flexibil si ea la romni, con-
trar stiintelor comunicrii), opinia public,
n partea ei independent de pres sau de
sindicate (poli majori de influent), cu toate
c nu mai este coplesitoare, rmne totusi
decisiv n exercitiul electoral dup criterii
sondate de sociologi, ns greu influentabile
ca referent. n confruntarea de la ultimul scru-
tin prezidential dintre Mircea Geoan si Tra-
ian Bsescu a fost suficient o singur refe-
rint, cea a unor vizite discrete, una mai nti
la Moscova si o a doua la Sorin Ovidiu Vntu.
Acestea trimiteau la referenti diferiti, dar
cu o referint convergent; romnii au nc
o atitudine rezervat fat de rusi, cu argu-
mentele lor istorice, iar numele lui Sorin
Ovidiu Vntu este asociat cu prejudicierea
printr-un fond national de investitii a multor
mii de oameni de buna credint. Ori aceste
dou referinte au avut o convergent care a
decis soarta scrutinului. Votul opiniei (jude-
cat problematic) a ntrecut manifestarea
unor credinte (judecti asertotice) si a stiintei
politice (judecat abductiv-apodictic). Me-
toda de analiz a opiniei a fost una inductiv,
potrivit creia conditiile determin si efectul
si cauza. Votul dup credint a fost unul aser-
totic, conform asteptrilor, considernd c
toate cauzele conduc la acelasi efect n psi-
hologia multimilor, n timp ce n judecata
abductiv, de eliminare a simetriilor, conditia
poate s varieze de la un caz la altul. Opinia
s-a manifestat ca o entimem de ordinul al
treilea (concluzia a fost lsat ca problem la
deliberarea electoratului).
Credinta s-a manifestat ca o entimem
de ordinul nti (deruta de prioritate premiz-
concluzie), iar cei care au dat curs stiintei
politice s-au situat n contextul entimemei
de ordinul al doilea, miznd c premisa minor
este evident. Politologii cunosc bine c ba-
lanta n luarea deciziei n favoarea opiniei,
cu ratiunea ei emotional simpl, de tipul
eductiei, caz n care concluziile nu totdeauna
sunt echivalente, de atasament fat de cei n
dificultate e greu de cuantificat: cazul lui Gigi
Becali n alegerile pentru Parlamentul Euro-
pean, cel al lui Ion Iliescu dup Nicolae Ceau-
sescu, probabil si cel meteoric al lui Dan Dia-
conescu - prin victimizare.
Pe de alt parte, intervin regulile psiho-
logiei multimilor de desemnare a liderilor.
Lucrurile acestea ns sunt valabile n cazul
popoarelor lipsite de o cultur politic si de
un ndelungat exercitiu democratic, unde
esentialul pune n umbr rationalul. In-
tensiunea, ca si extensiunea referentilor va-
lorii logice variaz nu numai de la un individ
la altul (referenti diferentiali), de la o regiune
la alta (referenti comunitari), dar si de la un
popor la altul (referenti istorico-sociali si
culturali). Premisele, la rndul lor, sunt fie
decisiv suficiente, fie decisiv necesare. n
cazul electoratului din Romnia, conclu-
sivitatea influentei nu totdeauna valideaz
adevrul premiselor, de aceea politicienii
cred mai mult n referint dect n referent
(ceea ce face si presa romneasc), iar va-
lidrile se realizeaz mai putin ca valoare de
adevr si mai mult ca valoare de referint.
Conrad Witz - Pescuitul periculos
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
11
Anul III, nr. 7(23)/2012
Starea politic si social a
Germaniei la nceput de secol
XV amprenteaz puternic si
pictura. Orasele s-au dezvoltat,
prin comert, cu o rapiditate
uluitoare, fiind practic
independente, locuite de o
burghezie bogat, iubitoare de
fast si inedit.
Mecenatul princiar e inexis-
tent, ca si Curtile apte s le dea
ndrumri artistilor. Asa se
explic formarea a numeroase
centre de pictur care, n ciuda
vecinttii, comunic destul de
putin ntre ele. Adesea scolile
astfel create prefer s caute
nvtminte n alte tri: Flandra,
Curtea burgund sau Italia.
Mijlocul esential de
Florin M~CE{ANU
expresie va fi pictura de altar,
care grupeaz un mare numr
de panouri n ansambluri vaste
si care cuprind deseori, pe
lng pictur, si sculpturi
pictate. n stadiul su cel mai
evoluat, altarul ofer un corp
central, n genere cu decoratie
plastic, un coronament
deasupra, o predel dedesubt
si, de fiecare parte, voleuri
adesea duble si pictate pe
ambele suprafete. Dup cum se
deschid sau nchid voleurile, se
obtine o mare varietate de
aspecte.
Unul dintre primele centre
germane de pictur este cel din
Koln, unde productia de
calitate ncepe cu Maestrul
Sfintei Veronica.
Marele pictor al
Hamburgului este Maestrul
Franke, care a executat, n 1424,
pentru biserica Sfntul Ioan, un
altar comandat de navigatorii
ce fceau comert cu Anglia.
n Rottweil, Lucas Moser si
Conrad Witz au preocupri
nrudite mbinnd curajul cu
inovatia.
Stephan Lochner se naste n
Meersburg si activeaz intens
ncepnd din 1922 n Koln.
n Tirol, un foarte mare
maestru, Michael Pacher, este,
n general, refractar la ceea ce
se ntelege prin spiritul
Conrad Witz - Miracolul pescarilor
Renasterii.
La Salzburg exist o scoal
local a cunoscutului Frueauf
cel Btrn, unde activeaz ntre
1470 si 1507.
n minusculul oras imperial
Nordlingen, n preajma anului
1475, l ntlnim pe Friedrich
Herlin, iar la Nurnberg pe
Wolgemut.
Artistul ce i-a dat titlu de
noblete picturii germanice la
sfrsit de secol XV a fost
alsacianul Schongauer, care,
nscut la Calmar, pe la
jumtatea secolului, a ntemeiat
aici un atelier de mare reputatie.
Moare n 1491.
Michael Pacher - ncoronarea virginei
12
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012
Orice s-ar spune, n sirul de secole, de
la poeti poti si ti-e ngduit s astepti impul-
surile n stare s reaseze omul n inima uni-
versului, s-l abstrag pentru o clip din a-
ventura sa distrugtoare, s-i aduc aminte
c exist pentru orice durere si orice bucurie
din afar un loc care se poate desvrsi la
infinit, un loc al hotrrii si al ecoului. (Andr
Breton)
Un loc al hotrrii l-a dobndit, prin ta-
lent si trud asidu, poeta Maria Ileana
Belean, creia i se poate ncredinta atestat
de consacrare pe arealul literaturii romne
contemporane. Dac nu e imposibil, atunci e
anevoioas aceast escaladare spre vrf de
Chomolungma, nu oricui accesibil. Aseme-
nea alpinistului, e nevoie de cutezant, de
mult antrenament, de motivatie, dar nainte
de toate de darul dat n datumul tu: l ai, ori
nu-l ai; dac-l ai, atunci, strduieste-te s l
folosesti spre un tel, un scop, un sens, cci:
orice om cuminte face ceva n vederea a
ceva, si acest ceva este o limit, cci scopul
este un hotar. Atunci, dac exist un astfel
de scop ultim, este exclus un proces de deve-
nire la infinit, iar dac nu exist un asemenea
scop, nu va mai exista cauza final(Aristotel,
- Metafizica, Editura Academiei R.S.R., Bu-
curesti, 1965, pag. 97).
Poeta Maria Ileana Belean si deshide vo-
lumul cu poemul ngerii urc la cer, poem
de titlu; nu pot a percepe motivatia care a
ndemnat-o s-si numeasc poemul, asa, b-
nuind doar o substantial ncrctur cono-
tational si o simbolistic aparte, pn la su-
bliminalul eului, greu de ajuns si inuit.
Cititorului grbit, ori neavizat, ori putin
elevat, i poate scpa nuanta, simbolul, cono-
tatia, ideea, esenta, lecturnd cu oarece negli-
jent pe care nici el nsusi nu si-o bnuie c
ar slslui n el.
De teama unui fiasco ingrat, nu m-as n-
cumeta la a-mi face prere.
Si totusi, calitatea mea de fidel cititor al
poetei m-ndeamn la reflectie.
ngerii urc la cer pentru c acolo e locul
lor, nu printre pmntenii care au adunat n
ei tot rul universal, printre oameni care se
hituiesc ntre ei, se autodevoreaz precum
furnica buldog si se plng apoi de durere,
ntristare si suspin - cum ar zice sacerdotu
dom popa. De acolo, ei ne vegheaz si ne
zmbesc. Dac vor, dac pot, dac au cui,
dac au pentru ce si cine.
Primul cuvnt din prima poezie a volu-
mului este singurtatea. Dac n-as fi citit
n prealabil cartea, s-ar isca, n mentalul meu,
nu o ntrebare, ci o precipitare de a evalua
eronat acel ceva din citatul de mai sus al lui
Aristotel.
Volumul, odat nceput, te duci cu lectura
pn la capt; ajungnd la capt, simti nevoia
de a continua cu volumul al II-lea pe care,
neavndu-l, mai citesti nc o dat, iar oricine
stie c o lectur reluat, adaug noi frumuseti,
redescoperind ce nu ai reusit din prima.
Si mai descoperim o poet autentic ce
scrie bine, o poet care ncearc consacrarea,
a crei oper s se nscrie n circuitul de va-
lori, n axiologia artei.
Volumul de poezii ngerii urc la cer -
lsati-mi prerea nestirbit - este un manual
lirico-epico-erotico-filozofic, acceptnd p-
rerile pertinente ale distinsilor cititori ce vor
foileta, motivati de actul culturii de care nea-
mul nostru are atta nevoie, ca de aer, ap,
foc, pmnt - grecul numind elementele -
apeyron.
Primul tristih al poemului mi-a fost ca
primele fire desfsurate de pe suveica Pene-
lopei, ncercnd s-si tese pnza.
Al doilea trisih ncepe cu azi; un azi
perpetuu, un azi care vine din viitor, aducnd
cu el mistere pe care le vom, ori nu, descifra,
care vine ca un oracol al sibilinelor, nepu-
tinciosi a ne mpotrivi, ca un joc al stereo-
tipiilor, n care inefabilul, inexorabilul se va
produce, ca o sentint divin, irevocabil si
Ir drept la recurs.
zilele ascund//la pieptul rnit//cununa
de spini//a mai trecut o noapte//de atta alb/
/ngerii urc la cer.
ntr-o lume bezmetic, ce simte zvonul
de apocalips, ngerii trebuie s urce, iar noi
vom cobor n dedesubturi, de unde vom da
ori primi un telefon cu numr de interior -
cum spunea regretatul Adrian Punescu.
Poeta abordeaz, responsabil, marile
probleme ontologice la care nu vom primi
vreodat, n viata asta, rspunsuri la ntre-
brile pe care si le pune poeta, cu obsesie
pn la obstinatie.
Poeta iubeste viata pn la sublim, pn
la propria-i risipire n eul ei, nainte de toate,
fiind o extrovertit.
dragostea// ar trebui s fie sculptat sub
pleoape//pentru a nu fi oarb. Iat o ima-
gine poetic, ce nu ar fi putut nchipuit n
mentalul meu!
Verbul a fi revine ca un leitmotiv ntr-o
confesiune de credint:
exist iubire//n dimineti evadate din
noapte//n lumina care deschide usa spre tine
de iarb.
exist iubire n anotimpuri//am strns
iubire//din felinare aprinse de margini de
drum.
Ca o nemplinire, n viata asta, se leag
speranta:
poate-ntr-o alt viat//m chemi s intru-
n dorul tu//s am de unde curge vesnic
(Exist viat)
Lectura poemului izvorul ce aprinde ne-
rusinat felinare ti las prelins lacrima pe
obraz, chipul bunicii fiind o acuarel de o
cromatic curcubeic. As aduce n pagin
ntreaga poezie, dar las cititorului plcerea
de a lcrima. Selectez doar:
Vasile POPOVICI
_ngerii urc# la cer
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
13
Anul III, nr. 7(23)/2012
cu riduri si privirea cald//bunica//mi
taie gndurile//...
mi-e dor//de inocenta rmas lng sal-
cm//nu stiu s m gsesc printre flori//...
chipul de pe piatra de mormnt//nu mai
pstreaz albul cldurii//zmbeste blnd, ca
un saman care si-a ncheiat.
- bunico//toate crengile s-au prbusit//
nu mai stiu sdi pomi.
Si-am lcrimat si eu.
Poemul ce gust are azi neprevzutul
este n acelasi timp si o ntrebare neretoric
pe care si-o pune poeta; despre gustul nepre-
vzutului de ieri, nu mai stim nimic.
Desprinderea de acest eu pentru o sim-
bioz cu un alter ego: un sentiment de beati-
tudine m face nemuritoare//pentru o zi//
pentruu o clip// - versuri ce-mi amintesc de
Hyperion al lui Eminescu, ori de Demonul lui
Lermontov, ori - ca s m deconspir - de Lu-
cifer al meu, poem de 202 strofe, n curs de
aparitie, ncercnd a ntregi o trinitate ns-
cut... de nimenea nscut.
Universul poetic al Mariei Ileana Belean
e ct un univers.Poeta stpneste att fi-
gurile de stil - tropii -, ct si figurile de cuge-
tare, de sintax poetic. As aminti, n frec-
venta folosirii, ctiva dintre tropi: epitetul,
metafora, prosopopeea, comparatia, dar si
sindetonul si asindetul, elipsa, interogatia
ori exclamatia retoric, ca mijloace poetice
de care se folosseste orice poet.
Epitete: amurgul nsngerat, seri al-
be, alb poem, frunze rnite, gndul as-
pru, linistea duioas, visul nfiorat, la-
crima mpietrit, aerul sculptat, vorbele su-
ierate, degetele oarbe, ramul adormit s.a.
Metafore: adpostul zorilor//se cl-
deste// secet de cer//n fiecare stnc; p-
durea de cuvinte nespuse; cuvntul//zidit
ntors n vorbe flmnde//; adierea care n-
chin firul de iarb//din vasul de lut; pe cres-
tetul efemerului//se asterne lumina.
Personificri: seara si ntoarce pri-
virea; suspinul se face fluture; ndoiala
se zbate n plas; srutul izvorste; chi-
ciura//cu mna cumpn//ntinde pnza;
timpul//mngie trupul//n care pulsez;
minciuna bate din palme; timpul se dez-
brac de timp; soarele//tremur de frig;
nfloreste lutul s.a.
Fire sensibil, atent la rosturile firii, cu
mesaj direct ori subliminal, poeta Maria Be-
lean d sens si scop si tel trecerii omului prin
timp, lsnd testament urmasilor c trebuie
s lase n urma lor o urm care s plac Dum-
nezeului ei si-al nostru.
Ne-am interceptat virtual, n speranta c
ntr-o bun zi o voi mbrtisa-o concret si
prieteneste.
Contemporary Literature Press,
sub auspiciile Universit(ii din Bucureyti, n colaborare cu British
Council yi Institutul Cultural Romn
Anunt publicarea volumului
David Lodge. A Reader.
Parallel Texts. 159pp.
editat de Lidia Vianu.
Selectia textelor de Brndusa Rileanu.
(ISBN 978-606-8366-26-5)
Contemporary Liteature Press public primul Reader David Lodge, si n
acelasi timp primul volum de David Lodge online. Selectia pe care a
alctuit-o anglista Brndusa Rileanu cuprinde fragmente din zece romane, n
original si n traducere romneasc, sub form de texte paralele.
Scopul unei astfel de publicatii este n primul rnd s ndrume cititorii lui Lodge
ctre opera propriu-zis. n acelasi timp, faptul c volumul adaug originalului
traducerile fragmentelor, preluate din volumele Editurii Polirom, va ajuta cu
sigurant pe cei care ncearc s nvete ct mai bine limba englez.
Nscut n anul 1935, David Lodge si-a nceput cariera ca universitar. Acum se
numr printre cei mai cunoscuti critici si romancieri englezi ai momentului. Cei
care doresc s-i cunoasc ntreaga oper vor gsi informatii ample n
Cronologia cu care se ncheie volumul nostru. Caracteristica esential a operei
lui Lodge este echilibrul pe care l stabileste ntre traditie si inovatie. Lodge
scrie pentru prezent, fr ndoial, dar se bazeaz pe o profund cunoastere a
trecutului.
Autorul nsusi a ncurajat alctuirea acestui Reader. A fcut-o, de bun seam,
n dorinta de a sprijini CLP, "Editura pentru studiul limbii engleze prin
literatur". Volumul acesta bilingv dovedeste c literatura bun trece granitele,
si c, n aceast aventur, cunoasterea limbilor strine este un aliat necesar.
David Lodge. A Reader, editat de Lidia Vianu, s-a lansat oficial la data de
12 iulie 2012, dar volumul poate fi consultat si descrcat la adresa de internet:
http://editura.mttlc.ro/david-lodge-reader.html
Editura pentru Literatur Contemporan v invit s accesati website-ul
www.editura.mttlc.ro. Editura public lucrri att n limba englez ct si n
limba romn. Pentru sugestii sau comentarii, v rugm s v adresati Editurii,
lidia.vianu@g.unibuc.ro.
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
14
Anul III, nr. 7(23)/2012
George FILIP
(Canada)
Din taine
povesteai de flori c-s majestuoase
cinii mi spuneai c sunt frumosi
te scldai n ochii unei iepe
si-i splai de bube pe leprosi
serpii calmi te mngie pe glezne
lupii-ti rd prin ochii de tciuni
mieii ti vorbesc de semne-astrale
pestii-ti cnt psalmi si rugciuni
stai cu ursii seara n mtnii
gru de aur rde-n prul tu
pinea cald o mparti pe uliti
tlmcind ce-i bine si ce-i ru
psrile lumii-ti vin n palm
orbii te ghicesc pe unde esti
si cnd mi citesti din sfnta carte
cu mari taine m aghezmuiesti
da Dian, tie-ti st-n putere
s te recldesti n Dumnezeu
dar eu am pcate, scriu poeme
si-am s m renasc putin mai greu...
Grdinar
lng o cruce din cimitir
zmbea n aer un trandafir
nimeni vreodat nu a aflat
cine l ud sau l-a plantat
va arde smirn pn s stim
de ce ne nastem, cui i murim
pn deschidem tainele firii
mi vd de treab: ud trandafirii.
Naufragiu
not prin ochiul meu de veghe
spre portul care m-a uitat
sunt zdrentuit de naufragii
si mi-am pus umeri de brbat.
C nu-i aproape, nici departe
si nu-i departe sau aproape
mai important e-n existent
ca vesnic s-ti noti sub pleoape.
Planeta asta geoid
si inventiv n ambitii
d cu sentintele de-a dura
prea indulgent cu banditii.
De-aceea mi not sub pleoape
si slug-mi sunt dar si satrap
iar de furtunile m-ndoaie
lansez un S.O.S. si scap.
C-asa e arca; precum viata
iar viata noastr-i ca o arc
pe care cpitanu-i mam
si prea devreme ne ntarc.
Ning pescrusii dinspre Soare
delfinii zboar ct mai sus
doar eu mi tri arca vietii
pe traiectorii care nu-s.
Nu-mi d o clip libertatea
nu irosesc niciun atom
pe insulele disperrii
descopr notiunea OM.
Pe umr mi-am pus steagul alb
pe steagul alb am scris destin
si n-am pe nimeni s m-ntrebe
spre unde plec, de unde vin...
n mine se ascunde-o lume
si-n lume mai pulsez si eu
ca o molusc ce-a ratat-o
laboratorul Dumnezeu.
Si dac nu mai dau de maluri
iar arca-mi scrtie srac
si-o fi s esuez aiurea
pribeag, lucid, ei bine, dac...
not prin ochiul meu de veghe
spre portul care m-a uitat
si simt c naufragiul vietii
mi-a pus pe umeri un brbat.
Noapte imaginar
o umbr care vesnic m respinge
doar arborii n lacuri rsturnati
pesti pe nisip viseaz idealuri
iar vulturii - pe cer - crucificati
nu ngerii ce mai plutesc pe aripi
Iptura dintre psri nu esti tu
pru-nfige ghearele n maluri
si la intrarea-n grot scrie nu!
o stnc verde zace-n strlucire
mi taie drumul sarpele de cas
ochiul de veghe-i plas pescreasc
timpul se-ngroap-n propria-i melas
pe pragul casei plnge asteptarea
m veti gsi pe cumpna fntnii
cu fata oarb si cu palme moarte
o s-ti aspir n noaptea alb - snii.
Ploi acide
Cad ploile acide peste orasul ars
si florile-s ascunse n buncre de ger
femeile sunt semne discrete-n metatars
iar mercenarii lumii dau cu grenade-n cer.
Alerta e total, btrnii au murit
doar cte-un cine latr insinund un os
n triburi disperate fugim spre infinit
clri, cu pruncii-n brate n snii sau pe jos.
Acolo e speranta, hai s fugim copii
aici sunt legi prea strmbe si totul pute-a fum
acolo curg izvoare din cer cu ape vii
aici rmne sansa de a porni la drum.
Civilizatii multe s-au perindat la noi
celula cerebral s-a dilatat prea mult
noi stim n eprubete s facem un rzboi
si pe savantul tainei s l tratm de smult.
Locotenentii soldei ne instruiesc nebuni
femelelor de strad ei le prsesc copii
au ce gndesc n ceruri srmanii mei strbuni
cnd vd cum ne complacem n tristele urgii?
As scrie o poem despre pmntul mort
dar mi e spaim, groaz de cititorii mei
ei nu au nc-n mn faimosul pasaport
si-as vrea s fiu leprosul nedesprtit de ei.
Asa e pe planet stimate viitor
ne-au extirpat constiinta si suntem morti de vii
avem nevoie cert de-un tnr Gnditor
s ne dezlege taina acestei puscrii.
E fum, e fum prieteni n tar pn-n cer
filozofii sterile au fecundat constiinta
cu ochii dusi aiurea spre oaze de eter
ne arde ca pelagra flmnd, umilinta.
Iar mercenarii lumii dau cu grenade-n cer
femeile sunt semne discrete-n metatars
si florile-s ascunse n buncre de ger;
cad ploile acide peste orasul ars.
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
15
Anul III, nr. 7(23)/2012
Livia CIUPERC~
De patru decenii si jumtate,
pentru Dan Pleyuviata nseam-
n mistuire, vibratie, nnobilare
a cuvntului scris. Talentul hr-
zit (dar divin ntru ndumnezeire)
rodeste cu patos, ca o tort arzn-
d ntru iubire, frumusete moral,
sensibilitate. Cunoscut scriitor si
jurnalist profesionist, Dan Pl-
esu abordeaz cu egal succes o
diversitate de genuri si stiluri li-
terare: poezia, foiletonul, pamfle-
tul, fabula, proza satiric, roma-
nul, dramaturgia, cronica literar
sau teatral etc. Toate aceste n-
susiri (daruri) au devenit, n timp,
adevrate virtuti.
Scriitorul Dan Plesu cultiv
o proz poetic cu filon dramatic
si coerent contextual, naratorul
omniscient implicat devenind
instant moral. Din bogata co-
rol creatoare, romanul rmne
pentru scriitorul Dan Plesu un
punct forte, un spatiu generos de
reflectare a subtilittilor fiintei
umane.
Publicat n 1985, Veghea este
un roman social, deopotriv, un
roman de dragoste, o pledoarie
pentru viata de familie, dar cu un
final socant, n sensul c proza-
torul a dorit, si a reusit, s ucid
acea gen malign din fiinta
uman, despre care scrie Amos
Oz, si s transforme fanatismul
n ngduint, n tolerant. Fi-
nalul acestei complexe povesti de
viat seamn cu suvoiul nspu-
mat al torentului surprins de hul
prpstios - revrsare n abrupt...
Sfsietor de trist...
Incursiune \n proza
romanesc# a scriitorului
Dan Pl#e[u
M aflu nluntrul sufletului meu...
n tot acest conglomerat al
bulversantelor ncununri ale
verbalului, ceea ce extragem,
spre exemplu, din romanescul lui
Dan Plesu - cu o referire, expres,
la Veghea (1985) sau la Lucrare
de control la istorie (1989) - reti-
nem urmrirea, dezinformarea,
splarea creierelor oamenilor
muncii, pentru a vedea doar
partea bun a societtii rom-
nesti antedecembriste. Iar pentru
ca aceast cizelare s nu dea
gres, existau secretari cu propa-
ganda, ntr-o ncrengtur
foarte stufoas, la care se adu-
gau alte forme diversificate de im-
plementare a doctrinei respective.
n 2011, Dan Plesu ne sur-
prinde plcut, prin editarea celui
de-al treilea roman, de sertar,
Vinovatele meandre. Romanul
ne ofer cteva nuclee epice,
printre care relevante rmn: po-
vara unui act necugetat, disipa-
rea fiintei ntre mai multe mini-
povesti de iubire, un traiect si-
nuos al societtii romnesti ante-
decembriste, evolutia economiei
romnesti (chiar dac intrm
doar n inima unui santier naval,
retinnd vibratiile activului, ale
unor realizri care au fcut istorie)
sau atmosfera febril a unei insti-
tutii teatrale dintr-un oras pro-
vincial. Retinem, de asemenea,
mai multe planuri epice care se
intersecteaz si se suprapun,
dinspre un trecut recent nspre
un prezent al dezolrii, povesti
si visuri colaterale, introspectii
pline de semnificatie, monologuri
cu tent filosofic, subtile sec-
vente de analiz psihosomatic,
gndind c viata ne e dat pen-
tru a o tri pn la ultima se-
cund, n toat complexitatea
ei. Descrierile-portret devin
adevrate mini-studii de caz, iar
descrierile de natur - adevrate
secvente cinematografice, sen-
zational spectacol vizual. La
acestea putem aduga elemente
de topografie, de arhitectur ur-
ban s.a. Ceea ce frapeaz ntr-
un mod aparte este eroticul care
vibreaz-n ritm alert, sensibili-
znd un ochi dornic de senzatii
fulminante.
Lecturnd cele trei romane
Veghea (1985), Lucrare de con-
trol la istorie (1989) si Vinova-
tele meandre (2011), vom re-
marca plcerea scriitorul de a
oglindi viata n toat complexi-
tatea ei, fr falsuri, necosme-
tizat, obiectiv, desi reflect o
epoc numit socialist.
Ceea ce brzdeaz, diagonal,
firul epic n cele trei romane este
iubirea. Partenerii de viat (cei
cstoriti), protagonistii ns, nu
au atins acel grad de sinceritate
16
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul III, nr. 7(23)/2012
care s le confere trinicia mult
dorit. Pentru niciunul dintre ei,
dragostea nu mic soarele i
celelalte stele..., precum spune
Dante. Nici femeia, nici brbatul,
nu conserv clipa fericirii, acea
unic trire interioar, niciunul
nu este pregtit s rosteasc,
precum protagonistul lui Matei
Visniec: s-mi scot ncet inima
din piept i s-o pun pe mas...
ca (pe) un cadou, ca o ofrand
a sentimentelor, a sincerittii si
druirii totale, n numele unicei
si eternei iubiri.
La Dan Plesu, partenerii se
ntlnesc, convietuiesc (au sau
n-au copii), se trdeaz, se des-
part sau se rempac ntr-un mod
bizar. Veti spune: Dan Plesu
este un realist, oglindeste viata
conjugal (sau cea extraconju-
gal) n toate fatetele vietii reale.
Nu se spune adesea c viata este
precum un roman? Atunci, de ce
n-ar fi si romanul o oglindire a
vietii reale?! Si n atare situatie,
pare explicabil descrierea iubirii
care sap o ran adnc n fiinta
uman, iar mpcarea (sau cs-
toria pentru a doua oar) s apar
precum o sup renclzit, care-si
pierde si vitaminele, si savoarea?!
n cele trei romane ale scri-
itorului Dan Plesu rsun glasul
unui timp care, desi apus, merit
conservat n toat luminozitatea
sinistrului su. Numai asa l vom
cunoaste si-l vom putea compara
cu alte sisteme despre care doar
citim. A existat si va exista ntot-
deauna, la nivel conceptual, do-
rinta de coborre sau cltorie
n strfundurile conditiei umane,
utiliznd, fie microscopul, fie
aeroplanul, cum stilizat se ex-
prim Ernesto Sbato ntr-un
eseu al su, Scriitorul yi fantas-
mele lui. Nu stim dac la Dan
Plesu a primat pasiunea poli-
tic sau pasiunea nationa-
l, cert este c prozatorul a vrut
s-si protejeze protagonistii, fr
duritti, figuri maltratate, sufe-
rinte nemeritate sau nfrngeri de
aripi geniale.
Esentializnd, merit a pre-
ciza c cele trei romane (Veghea,
Lucrare de control la istorie,
Vinovatele meandre) se nca-
dreaz n ceea ce profesorul Ni-
colae Manolescu numeste ro-
mane de tip doric, prin obiecti-
vitate, sobrietate, verticalitate,
rationalitate, reflectarea unei
lumi care este omogen, co-
erent i plin de sens, mult
energie, ntrepiditate, exces,
viziune auctorial, ubicuitate,
preponderenta moralului
asupra psihologicului... etc.
(Nicolae Manolescu)
Poezia este un spatiu n care
orice adevr poate fi utopie si
orice utopie poate deveni adevr
si realitate. Poezia poate fi un pa-
ralelism utopic, un paradis al ne-
mplinirilor mplinite utopic, ntr-
un timp din afara timpului. Totusi,
n aceasta lume iluzorie, senti-
mentul este autentic si nltat la
cote extreme. Poezia este un senti-
ment nemuritor prin hiberbolizare.
Unii ar spune c totul este o
minciun creat frumos pentru a
impresiona. Poate, dar aceast
minciun ne face s privim lumea
cu alti ochi, ne face s acordm
atentie mai mult frumusetii si
sentimentelor trecute, adeseori,
cu vederea. Si dac din exagera-
rea unui poet, cititorul pstreaz
mcar o doz infim de frumu-
sete, utopia si are rostul, utopia
poate deveni adevr si realitate,
iar banala afirmatie a unui su-
ferind din dragoste poate deveni
o legend. Iar legendele nu mor
niciodat.
Nu ncercati s ntelegeti min-
tea unui poet, v veti pierde n
nori, curcubeie sau abisuri. Nu
judecati poetul, pentru c n afir-
matiile sale se regsesc toate o-
glindirile acestei lumi. Nu-l jude-
cati pentru alegerile sale pentru
c ele sunt traume necesare pen-
tru a fi liric si desvrsit. Poetul
foloseste empatia ca pansament
pentru rni dar foloseste cuvn-
tul si ca instrument al torturii
pentru cei care au uitat s fie oa-
meni. Poetul este un exemplu al
esecului reinventat n art, dar si
un exemplu al zborului frnt din
prea mult iubire cu aripi de
plumb sau de cear.
Ce a zis poetul azi si ce zice
mine nu este ntotdeauna ace-
easi fat a adevrului. Adevrul
este o nsumare de contradictii
care descind din realitatea aces-
tei lumi. Adevrul unui poet este
refuzul de a privi mereu lumea cu
aceiasi ochi, din acelasi unghi n-
gust al mintii. Poetul este un ma-
gician al cuvntului si un creator
de libertti personale pentru fie-
care individ, mai putin pentru
sine nsusi. Poetul nu trebuie s
dea explicatii, nu trebuie s de-
monstreze nimic, el este pur si
simplu nsumarea tuturor expli-
catiilor asezate pe rnduri, cursiv
sau intermitent.
Poetul este copil si adult n
aceeasi inim. Caut dragoste,
compasiune, iertare dar poate fi
si rzbuntor ca un prunc cruia
i-a fost furat jucria. Jucria lui
este propria lui viat, pe care o
remodeleaz constant cu dibcia
si imaginatia unui creator. Jucria
lui este lumea pe care o face mai
frumoas. Jucria lui este o muz
cu aripi de nger sau o ppus pe
care o contorsioneaz si i rupe
minile.
Nu-i cereti poetului s scrie la
comand, s aib revelatii spon-
tane sau s v explice ce a simtit
el cndva. Experientele sunt ire-
petabile, explicatiile sunt irele-
vante si anoste. Este de ajuns s-
l cititi pe poet si s rmneti n
suflet cu sentimentul acela al n-
drgostitului vesnic, al nemurito-
rului prin cuvnt.
Ionu] CARAGEA
(Canada)
P
O
E
T
U
L
Friedrich Herlin - Sf. Petru citind
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
17
Anul III, nr. 7(23)/2012
Bagheta magic
Cu o baghet magic m-am ntors
n copilrie,
m-am urcat ntr-un pom si am cules
fluturi,
mi-am fcut aripi si m-am suit
spre nalturi,
m-am nclzit pe zidurile parthenonului,
am cules polen din grdinile
semiramidei,
am semnat n inimile oamenilor
iubire,
mi s-a rspuns cu indiferenta
necunoasterii.
Clepsidra
Nu stiu anii vietii cum au mai trecut
Iarna bate-n us si nu stiu ce vrea,
N-m nicio datorie, nici un mprumut,
Mi-am pltit la timp zodia sub stea.
C acum merg greu, ce vin am eu,
Asta-i legea firii, ne supunem toti.
N-am cerut la nimeni ca s fim nscuti,
Nimeni nu opreste al mersului roti.
Zdarnic-ncercare de a-i opri mersul
Moar nevzut mcin ntruna,
Clepsidra e-nchis, nisip nu poti pune,
Alta nu mai ai, ti se d doar una.
Cu cartea la bra(
Cu cartea la brat s n-astepti fericire,
Demonii cunoasterii nu stiu ndurare,
Snge si carne consum,
n jungla ideilor sev rosie curge,
Serpi veninosi ncolcesc arborii,
Bufnita Minervei i strfulger,
Ochii ei ptrund infinitul.
Poetul recit odele iubirii,
Din pomul oprit cad poame necoapte
Bipede haine le devoreaz si gata
Flautul s-aude trist n noapte.
Declara(ii de dragoste
Eu, chipul tu, iubito, l-am dltuit n piatr,
Granitul s-ti pstreze memoria pe veci,
n veci va fi iubirea ce-o poart al meu suflet,
Zdarnic-i dorinta din viat ca s-mi pleci.
Eu, chipul tu, iubito, l-am tiprit n vers,
Metafore aduse din spatii siderale,
Dup ce pe drumuri, de-a lungul si de-a latul,
Am cercetat tot locul pmnturilor natale.
Eu, chipul tu, iubito, l reproduc n cnt
Si strunele de harp Apollo mi le-a dat,
Pe portativ de raze eu note am nsirat,
A vntului adiere arcus a fost fcut.
Eu, chipul tu, iubito, n minte l-am tivit,
S stea nchis pe veci, cu gndul meu alturi.
De-l voi uita vreodat, blestem pe mine cad,
n lutul trii mele s nu pot fi primit.
II
Eu, chipul tu, iubite, l am pe buze nscris,
Srutu-ti l-ai marcat cu fier rosu, fierbinte,
M arde zi si noapte si-un foc inima simte,
Cu-oceanele din lume nu poate a fi stins.
Eu, chipul tu, iubite, l simt cum creste-n mine
Mi l-ai lsat atunci, n prima noastr noapte,
Cnd ai cules un fruct, de-atunci ti apartine
Din el tu ai muscat, adnc, pe sturate.
Eu, chipul tu, iubite, l am ca o arip
l port pe drum cu mine, l mngi, l srut.
El viata mi-o-ntretine n fiecare clip
Si-mi aminteste ntruna ce mult mi te-am iubit.
Eu, chipul tu, iubite, l pstrez ca pe-o icoan,
E talisman ce-mi d credint si putere.
Nici lumea de pe lume, nici soarele nu-nseamn
Mai mult dect esti tu, tu vindeci orice ran.
Iarna ucigay
Url iarna-n vatr peste-un foc anemic,
Mta st pleostit, a uitat de tors.
O covat mic legnat-n ntruna;
- Dormi, odorul mamei, va trece furtuna.
Plpie o facl ntr-o lamp chioar,
Nicio artare nu se vede afar.
O manta n alb ntunec geamul,
Zgomot se aude...- Poate e vecinul.
- Cine e acolo? Nu rspunde nimeni.
Speranta dispare. Totusi parc strig.
E neclar vocea, si neclar rspunsul.
Vntul se-nteteste, mai aspru e frigul.
O raz de lun prin ceat apare
Se pare c vremea mai are si mil,
C n-ar vrea s-i ia pe totii zlog,
C-i mai las n chin, n al lor brlog.
- Haide cu lopata, sparge geamu odat
Parc-aud un scncet, ceva e pe-un pat!...
- Doamne, ce-ai fcut?! Mama parc doarme,
Copilul i suge snul nghetat.
Pastel
Printre slcii plnse, susur izvorul,
Le mngie obrazul de ani ncretit.
Apa lui adap dorul si ulciorul
Omului aflat pe deal la cosit.
Soarele urcat, sus, n crucea zilei,
Ascult iubirea unei ciocrlii,
Iar un nor timid dup umbr-si fuge
S nu-l prind noaptea singur pe cmpii.
Prin iarba nalt coasa zice o doin
Din fluier de-otel, bine slefuit
Iar la glasul ei, siruri de fnete
Pe pmnt se culc, se pun pe dormit.
Seara ncet se las peste ntinderi arse,
Rosie se-mbrac peste culmi de munti
ntr-o deprtare, glas de clopot sun
Se binecuvnt ziua care a trecut.
Emil BUCURE{TEANU
18
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012
Mircea Eliade a demonstrat convingtor
nevoia oamenilor de a se orienta n viat prin
diferentierea clar dintre timpul si spatiul
sacru si profan. Si dup filozoful Martin
Heidegger exist dou feluri de a gndi, am-
bele perfect legitime, dar care nu au nimic de
a face una cu alta. Una orientat spre scopul,
rostul existentei, imposibil de msurat si cu-
antificat, dar absolut necesar, si una, s-i
zicem practic, matematic, orientat spre
obtinerea unor rezultate palpabile, concrete,
pe care omul le poate stpni, reproduce si
le poate demonstra stiintific n sensul stiin-
telor naturale.
Spatiul si timpul sacru sunt un domeniu
al gndirii speculative orientate spre sensul,
ratiunea de a fi a omului si cel profan rezervat
activittii rational concrete, cuntificabile. S
urmrim relatia dintre credint si ratiune de-
a lungul timpului. Nu numai Heidegger ne
atrage atentia c n vremea noastr, n care
gndirea stiintific, cuantificabil, s-i zicem
matematic, srbtoreste un triumf dup altul,
desigur spre binele tuturora, oamenii sunt
oarecum tentati s piard din vedere nece-
sitatea de a reflectata si asupra lor nsisi, pen-
tru c, la urma urmelor, fiecare om trebuie s
cread n ceva!
Credinta, dup Eliade, Lwith, Ratzinger,
papa Benedict XVII, este punctul de plecare
al tuturor actiunilor mai mult sau mai putin
cuantificabile si fr de care omul ar fi complet
dezorientat n viat, ntr-un timp si spatiu
Ir repere. Omul nu trieste numai din con-
cret, din pinea zilnic, el vrea, trebuie s
stie, de ce e pe lume, cum s-si organizeze
viata si ce se alege de el dup moarte.
Pozitivismul zilelor noastre este n con-
tradictie flagrant cu crestinismul, pentru c
ne oblig s ne mrginim la metodologia sti-
intelor naturale, care, fr doar si poate, ne-
a mbogtit cotidianul, dar prin pretentia de
a ocupa si domeniul credintei, al rostului exis-
tentei, ne ngusteaz orizontul vietii.
S nu pierdem din vedere c libertatea
omului de a stpni, prin cercetarea metodic
realitatea concret, este precedat de cre-
dinta c aceasta este si posibil si necesar.
Dar s ne rentoarcem la zorile umanittii,
cnd experientele religioase se concretizau
n mituri, dup care au urmat, dup Ratzinger,
trei forme de a le confirma sau depsi.
1. Prima forma de a depsi faza primitiv
a mitului este experienta misticului, care intr
n contact direct cu Absolutul si apoi cu co-
munitatea sa, cu cei care nu au acest har, asa
c ei se mrginesc, sau mai bine-zis sunt obli-
gati n a-l crede pe primul si s se multu-
measc cu o credint de mna a doua. n fe-
lul acesta, mitul este conservat prin experi-
enta misticului.
2. A doua form este revolutia monote-
ist, a crei form clasic o gsim n credinta
Israelului, unde mitul este nlturat, denuntat
ca o simpl fctur a omului si Absolutul
este propagat de profetii care vorbesc n nu-
mele si la chemarea lui Dumnezeu. Vechiul,
Noul Testament si Coranul sunt textele funda-
mentale ale traditiei monoteiste, abrahamice.
3. A treia form este rationalismul, ilu-
minismul, ale cror rdcini pornesc de la fi-
lozofii greci din antichitate. Pentru ei miturile
sunt o form de cunoastere primitiv, pre-
stiintific, ce trebuie depsit si nlocuit cu
Absolutul cunostintelor rationale. Religia
este astfel inutil, fr important, ea poate
fi tolerat n cel mai bun caz ca un ceremonial
politic al cettii.
Ultima form de depsire a mitului nu mai
are nimic de-a face cu religia, din contr, ra-
tionalismul, materialismul urmreste lichi-
darea formelor prestiintifice si este astzi cea
mai rspndit form de abordare a adev-
rului. n Franta, laicismul a devenit, pe a-
ceast cale, chiar o pseudo religie de stat cu
un Weltanschauung propriu. Nu este deloc
Viorel ROMAN
(Germania)
Credin]a [i ra]iunea
Stephan Lochner - nchinarea regilor
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
19
Anul III, nr. 7(23)/2012
exclus ca acest curent stiintific s aib n fa-
t un viitor chiar mai strlucit dect cel din
zilele noastre. Pretentia de absolut a cuno-
stintelor stiintifice si depseste mandatul si
vrea s ocupe tot Weltanschauung-ul, s n-
locuiasc absolutul, care se afl, dup cum
am constatat, pe un palier paralel, incompa-
tibil cu rationalismul, iluminismul cotidian.
S urmrim, mpreun cu Lwith si
Ratzinger, etapele istorice ale cunoasterii:
orientarea magic, metafizic si cea din zilele
noastre, stiintific, modelul fiind cel, s-i zi-
cem, matematic, din stiintele naturale, care
fiecare are de-a face cu o credint si care-i
st oarecum n cale. Oamenii au renuntat azi
s caute sensul ascuns al existentei. Aceast
nclinatie a spiritului pare contemporanilor
aproape o pierdere de vreme, fr sansa unui
rezultat care s merite efortul. De aceea, mai
bine s ne concentrm asupra a ceea ce avem
concret n mn si ne putem face pe aceast
cale viata ct mai agreabil. Asa am nceput
pe nesimtite s pierdem din vedere exami-
narea realittii, adevrului si s acceptm
satatus quo-ul pozitivist, fr perspectiva
sensului vietii. Cum s-a ajuns aici?
1. Verum est ens, existenta era adevrul.
Pentru omul din antichitate si era medieval,
existenta era adevrat pentru c era a Di-
vinittii. Gndul si fapta, din perspectiva Cre-
atorului Suprem, sunt unitare. Ce face omul
este o activitate mestesugreasc mai mult
sau mai putin ntmpltoare, perisabil si nu
are nimic de-a face cu adevrata cunoastere.
Dup Descartes, istoria nu e stiint. Univer-
sittile medievale nu se preocupau de cerce-
tarea stiintific.
2. Verum quia factum, adevrata cunoas-
tere, pentru noi este numai ceea ce facem
singuri. Dup Descartes, filozoful Giambat-
tista Vico (1688-1744) schimb paradigma
scolasticii, Verum est ens n Verum quia fac-
tum. Dup Lwith si Ratzinger, acesta e mo-
mentul n care apare gndirea modern si se
termin vechea metafizic. Ei demonstreaz
mai departe cum Divinitatea s-a transformat
pe nesimtite n Progresul, la care ne nchinm,
mai mult sau mai putin, noi, astzi. Vico l
urmeaz formal pe Aristotel, dup care ade-
vrata cunoastere este aceea a cunoasterii
originii, esentei fenomenului, dar el merge
mai departe si afirm c putem afla numai
adevrul pe care l-am produs noi nsine. Ast-
fel, vechea egalitate dintre Adevr si Exis-
tent este nlocuit cu Adevrul si Realitatea,
pe care a produs-o omul. Astfel, preocuparea
primordial a spiritului uman nu mai e exis-
tenta ca atare, ci realittile produse de om.
Cosmosul nu este produsul omului si, n ul-
tim instant, este de neptruns, de aceea
omul modern ncepe s se preocupe de opera
sa proprie, palpabil. Dac n trecut sensul
existentei era forma suprem a gndirii, ea
devine dintr-o dat nesemnificativ si ceea
era desconsiderat, istoria, pe lng matema-
tic, devin adevratele stiinte. Mai mult de-
ct att, istoria nghite si transform mai tot
mprejurul ei. Filozofia devine, prin Comt,
Hegel, o chestiune a istoriei; teologia, la fel.
Nu numai economia este vzut de Marx din
punct de vedere istoric, dar chiar si stiintele
naturale. La Darwin, avem de-a face cu istoria
vietii. ntr-un cuvnt, numai ceea ce face
omul era cognoscibil. El nsusi devine n final
un factum.
3. Verum quia faciedum, adevrul este de
realizat. Tranzitia de la Verum cum factum la
Verum quia faciedum este bine definit de
Marx: filozofii au interpretat pn acum lu-
mea, acum e important s o schimbm. Ade-
vrul nu mai const n existenta ca atare, nici
n faptele oamenilor din trecut, ci n schim-
barea lumii. Si triumful istoriei asupra spe-
culatiilor pleste n fata noii actiuni, a vi-
itorului luminos la care trebuie s se raporteze
acum adevrul.
La nceput, crestinismul si rationalismul,
iluminismul fceau cas bun mpreun si la
ascensiunea istoricismului crestinii au tinut
oarecum pasul, ns curentul care vede ade-
vrul n schimbarea lumii a dus la Rzboiul
Rece. Ortodocsii s-au baricadat n mesianicul
Lagr comunist, iar occidentalii erau ncercati
si ei de cntecul de siren al adevrului din
viitorul mai bun cu ajutorul teologiei elibe-
rrii, de aceeasi sorginte. Criza generat de
implozia Lagrului ortodoxo-comunist, si de
iluzia viitorului de aur al omului nou n est, si
de esecul teologiei eliberrii n vest, conti-
nu, pentru c refacerea armoniei pierdute
dintre credint si ratiune si, pe aceast baz,
refacerea unittii crestine se las asteptate.
Atta vreme ct adevrul este de realizat n
viitor, ca pn acuma, desigur n forme noi,
dar cu aceeasi mduv, criza se va perpetua
si ea n forme la fel de diverse.
Problematica credint si religie este vast,
totusi cteva repere se pot desprinde din lu-
crrile pe care le-am folosit n prezentarea de
mai sus: Mircea Eliade - Geschichte der reli-
gioesen Ideen, Freiburg, 1978-91; Karl Lwith
- Weltgeschichtliche und Heilgeschehen.
Die teologischen Voraussetzungen der
Geschichtsphilosophie, Stuttgart, 2004;
Jopseph Ratzinger - Einfhrung in das
Christentum, Munchen, 1968, si Glaube,
Wahrheit, Toleranz, Freiburg, 2003, si nu n
ultimul rnd Fides et Ratio, 1998, n care
Fericitul pap Ioan Paul al II-lea vedea n
relatia dintre credint si ratiune - subtitlul
enciclicii - cele dou aripi, care permit spiri-
tului uman s se nalte si s priveasc ade-
vrul.
C#r]i primite
la redac]ie
Llelu Nicolae Vlreanu (Srbu) -
Ferestrele Noptii , Ed. Blumenthal,
Bucuresti, 2010
Llelu Nicolae Vlreanu (Srbu) - Poeme
vlrene , Ed. Blumenthal, Bucuresti, 2011
Llelu Nicolae Vlreanu (Srbu) - Poeme
pentru mai trziu , Ed. Lindenfeld,
Bucuresti, 2012
20
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012
Gheorghe A. STROIA
_ntoarcerea spre ob@r[ii
o scriere necesar#
Datorit avansului tehnolo-
gic al zilelor noastre, este impo-
sibil s te gndeti la locuri n-
deprtate de pe mapamond, ca
la ceva intangibil i extrem de
ndeprtat, ci ai senzatia de
multe ori c este suficient s n-
tinzi un deget pentru a ajunge
acolo, fr a mai pune la soco-
teal c doar cu gndul poti
strbate miile de kilometri ntr-
o fractiune de secund. Acest
avantaj tehnologic este cu cer-
titudine un lucru ct se poate
de bun. Doar astfel poti interac-
tiona cu locuri ori oameni noi,
pe care nu i-ai cunoscut (nc)
fizic, dar pe care ai vrea s-i n-
tlneti, pentru a le oferi o prie-
teneasc mbrtiare.
Un astfel de om, un astfel de
suflet deosebit este si scriitoarea
de limb romn, stabilit n Ca-
nada, la Toronto, Elena Buic -
Buni, asa cum se semneaz au-
toarea pe multe dintre articolele
sale, publicate n toat lumea.
Desi a debutat relativ trziu, da-
torit dorintei sale acerbe de a
scrie (n primul rnd pentru su-
fletul su si, apoi, cu ndejdea
mprtsirii si altora din lumina
scrierilor sale), Elena Buic a re-
usit s se impun (n foarte scurt
timp) ca valoros om de litere, da-
torit - n parte - pregtirii sale fi-
lologice, dar si talentului extra-
ordinar cu care reuseste s as-
tearn gnduri imaculate, pe co-
lile nlbite de abis. Iubindu-si
crtile ca pe proprii copiii, prin
fiecare titlu aduce cte ceva nou,
inedit, izvornd noi comori dintr-
o nesecat fntn cu ape lim-
pezite de vise: Crmpeie de via-
t (2005), Gnd purtat de dor
(2006), Prin sita vremii (2007),
Oglindiri (2009), Luminisuri
(2011). Am avut deosebita pl-
cere si onoare ca anul acesta s
facem cunoscute cteva dintre
minunatele scrieri pentru copii
ale Elenei Buic, alturi de cele
ale altor douzeci si doi de scri-
itori din Europa, Canada si Sta-
tele Unite, scrieri adunate n An-
tologia Universal COMORI DE
VISE (Povesti, povestiri, amintiri)
- Armonii Culturale.
ntoarcerea ctre obrsii a
Elenei Buic, o lucrare cu carac-
ter monografic, este o aparitie e-
ditorial ce ar trebui s ncnte
si s onoreze locuitorul tinutu-
rilor evocate, prin atentia si mi-
nutiozitatea cu care autoarea se
apleac asupra asezrii acesteia
binecuvntate de Dumnezeu,
prezentndu-i (n cuvinte dulci,
suave, pline de simtire si respect)
geografia, istoria (din antichitate,
evul mediu, perioadele ante-,
inter- si post-belice, pn n vre-
murile noastre), obiceiurile si tra-
ditiile, personalittile ce i-au mar-
cat decursul istoric, ajungnd
pn n prezent. Asa dup cum
era si normal, cu profund respect
pentru meseria de dascl si ti-
nnd cont de principiile morale,
etice, epistemologice, cartea este
structurat n trei prti:
Partea I - Din istoria locurilor
ori mprejurimilor Tignestiului -
localizarea istoric si documen-
tar;
Partea a II-a - Institutiile Tig-
nestiului. Traditii si obiceiuri
Partea a III-a - Personalitti
ale comunei Tignesti, inclusiv
prezentarea antecesorilor familiei
autoarei.
Lucrarea se ncheie cu o serie
de referinte critice, spicuiri din
aprecierile fcute de alti scriitori
asupra scrierilor sale, selectii din
interviurile acordate de-a lungul
vremii. Cu o cldur si o duiosie
aparte, Elena Buic nu se dove-
deste a fi doar nc unul dintre
monografii unor locuri pitoresti
ale trii noastre, ci n ntreaga lu-
crare se resimte (lucru demn de
apreciat) apartenenta puternic
la aceste tinuturi, motiv de mn-
drie si frumoas aducere aminte.
Pe deplin ancorat n sacrul p-
mnt natal, Elena Buic - n Partea
I - transform locurile copilriei
n trmuri fermecate, de poves-
te, ale cror magnetism l dep-
seste cu mult pe cel al gurilor
negre ale memoriei noastre a-
fective. Iat gndurile sale, su-
blim zmislite n florilegii de cu-
vinte: Nu de putine ori m aez
la masa de scris i ncep o cl-
torie n sens invers, prin timp,
n spatiul din interiorul meu n-
crcat de tablouri revelatoare.
Scriind, simt cum izvorsc din
strfunduri cuvinte ncrcate
de culori purtnd amprenta co-
pilriei i apoi, treptat, se trans-
form ntr-un fel de liant ntre
memoria acelor ani petrecuti la
]igneti i viata mea de acum,
care i urmeaz cursul la apte
mii de kilometri distant. Am
cutezat s sper c acum, i poate
i n viitorul mai ndeprtat,
aceste scrieri s fie de folos cui-
va; dar, n prezent, tiu sigur, n
primul rnd mi sunt mie att
de utile Pentru c prin ele re-
triesc o lume care este numai
a mea. Sunt scrieri cu un trans-
fer de suflet spre casa n care m-
am nscut i poart n ele miros
de pmnt reavn n prag de
primvar, de pereti vruiti
proaspt, miros de gru copt n
arita soarelui, de pine coapt
n test, de scald la grl pe
cnd vipia prjolea totul n jur,
miros de praf fierbinte din drum
strecurat printre degetele pi-
cioarelor, miros de razachie i
porumb copt pe jrgai, miros
de rufe uscate n ger, toate adu-
nate ntr-un mnunchi de amin-
tiri cu arome ale copilriei, pi-
tite peste tot i-n toate.
Fcnd o mic parantez, a-
mintim aici dou lucrri, unice
prin stilul lor inovator, dat fiind
c sunt printre primele scrieri cu
caracter monografic ale locurilor
prezentate. Este vorba despre lu-
crarea mult prea tnrului stu-
dent la teologie Ionut-Cosmin
Drghici, dedicat personalittii
lui Stefan D. Filipescu Drgsani
- o lucrare inedit prin multiplele
conexiuni realizate ntre una din-
tre personalittile contestate ale
secolului al 19-lea si evenimen-
tele istorice, sociale si politice,
petrecute n Drgsaniul Vlcei
acelor vremuri. O alt lucrare de
care prezenta carte se apropie prin
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
21
Anul III, nr. 7(23)/2012
maniera de abordare (punctele de
vedere strict personale - dar ar-
gumentate, subiectivismul ine-
rent mrturisirii apartenentei, epi-
cul presrat cu insertiuni lirice,
investigarea istoriografic ce de-
not calitti de publicist-detec-
tiv) este cea a scriitorului acad.
prof. Cristian Petru Blan (Chi-
cago, SUA), Monografia ora-
sului Boldesti-Scieni sau Me-
leagul viselor mplinite.
Revenind la scrierea Elenei
Buic, se poate spune c numai
dorul imens resimtit asupra locu-
rilor copilriei, adolescentei sau
momentelor unice trite acolo, au
putut-o ndemna s prezinte n
culori pastelate locurile de bas-
tin. Pe parcursul lucrrii sale,
astfel de descrieri abund, poate
tocmai din dorinta de a recons-
titui ct mai fidel geografia locu-
rilor acelor vremuri. Iat ce spune
autoarea, despre bogtiile Tig-
nestiului: Fabuloasa bogtie
din timpul verii parc dezleag
bierile inimii, cnd priveti la-
nuri galbene de gru vlurind
n adierea vntului, ntinderile
mari de porumb respirnd vi-
goare prin verdele intens, floa-
rea-soarelui rznd n soare
pn unde vezi cu ochii. Aerul
proaspt, roua diminetilor, ma-
cii arznd n soare i florile ve-
selindu-se n iarb, cntecul
ciocrliei rsunnd n zbor
nalt, nicieri nu-ti ptrund mai
adnc n suflet ca aici. Cucu-
letul, pitpalacul, mierlita i alte
psri dragi, dezmierdate i
cntate n creatiile oamenilor
acestui loc, prind glas parc
mai altfel n vzduhul cmpiei.
Comuna ]igneti, avnd o ast-
fel de aezare, ne-a oferit multe
triri ale frumusetilor cmpe-
neti. De cte ori strbat acest
drum mi se umple i inima i gn-
dul de aleas simtire.
ntoarcerea ctre obrsii are
meritul - ce nu poate fi contestat
- al unei monografii n adevratul
sens al cuvntului, prezentnd
evenimentele istorice n deru-
larea lor cronologic si bazate pe
surse sigure, certificate. Astfel,
comuna este prezentat nc de
pe vremea antichittii, continu-
nd cu evul mediu si ajungnd
pn la traversarea perioadei be-
lice si la evenimentele din de-
cembrie 1989, care au schimbat
definitiv cursul istoriei si, nu ne-
aprat n bine, asa dup arat in-
cursiunile confesionale. Aici se
fac resimtite punctele de vedere
personale ale autoarei, pe care
cititorul cu sigurant le mpr-
tseste, ca pe niste concluzii a-
mare, dac punem n aceeasi ba-
lant ceea ce ar fi trebuit s se
ntmple si ceea ce s-a ntmplat
de fapt. Ba, mai mult, autoarea
insist pe ideea c schimbrile
grave petrecute n societate, n
ornduirea fireasc a lucrurilor,
au produs adevrate mutatii n
trirea si morala tranului romn,
truditorul pe umerii cruia au stat
dintotdeauna marile responsa-
bilitti ale evenimentelor istoriei:
Unii trani nu mai pstreaz
nimic din morala cretin sau a
lumii trneti de altdat, cum
ar fi toleranta, buntatea, ntr-
ajutorarea, ocrotirea vduve-
lor, btrnilor, copiilor aflati n
nevoi... Au devenit agresivi,
pui pe cptuial i hrtuial,
fr inim i fr caracter, vi-
cleni, cu gura mare, plini de ur
fat de semeni... N-a vrea s m
despart de aceast epoc trit
din plin, de generatia mea cu
toate racilele i perfidiile ei, fr
s spun ct de mult ursc aceas-
t decdere uman a unora din-
tre semenii notri. Astzi, lovin-
du-m de asemenea aspecte,
pentru a nu tulbura prea grav
partea mai bun din sufletul
meu, fac eforturi s-mi amintesc
mereu c nu toti oamenii sunt
aa i pstrez nc flacra ti-
nuit a sperantei de mai bine..
Pentru a-si sustine afirmatiile,
Elena Buic atribuie scrierii - din
cnd n cnd - un caracter precis
formulat, prezentnd date si sta-
tistici concrete, expuse n cifre
(cote procentuale) atent calcu-
late. Pe tot parcursul lecturii apar,
ca elemente ale acestui unic in-
ventar istorico-monografic, foto-
grafii cu parfum de epoc - vor-
bind despre vremuri de mult uita-
te. Sunt prezentate, astfel, foarte
multe fotografii, unele chiar de
la nceputului secolului al XX-
lea, bine conservate si fcnd
parte din amintirile familiei sale.
n Partea a II-a, inventarul
arhivistic al lucrrii se mbog-
teste, cu prezentarea principa-
lelor institutii ale comunei Ti-
gnesti si istoriei acestora, prin-
tre ctitorii unora dintre acestea
fiind si ctiva dintre membrii fa-
miliei sale (Necula si Ecaterina
Capr - nscut Buic). Printre
institutiile antologate se reg-
sesc: biserica/bisericile, scoala,
primria, cminul cultural. Tot n
aceast parte, autoarea evoc
obiceiurile si traditiile specifice
zonei. Multe dintre pasajele-evo-
care, colorate cu penita sufletu-
lui, amintesc de pnzele grigo-
resciene (Car cu boi, Tranc vo-
ioas, Tranc din Muscel) sau
de descrierile satului romnesc
din operele lui Rebreanu, Slavici
sau chiar ale lui Ion Creang.
Acest lucru denot c, pe lng
fundamentul su istoric si mono-
grafic, lucrarea de fat are si un
profund caracter literar-eseistic,
tabloul scrierii n sine fiind com-
pletat cu relatri insolite, pito-
resti prin alctuire. Elena Buic
mnuieste condeiul cu precizie,
transformndu-l cnd n: unealta
istoriografului - menit s scoat
la lumin vestigii ale trecutului;
penita crturarului - care face si
desface analize, realizeaz co-

Rueland Frueauf - Vntoare de vier


22
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012
nexiuni ntre fapte, date si eve-
nimente; pana de vis a poetului -
care descrie cu atta patim lo-
curile ori persoanele dragi; ches-
tionarul psihoanalistului care
stabileste cauzele si fixeaz diag-
nosticele asupra degradrii situ-
atiei eticii si moralei, conditionate
istoric; sunt reamintite, astfel,
traditii legate de srbtorile cres-
tine - Postul Crciunului, Naste-
rea Domnului si Anul Nou (Ca-
pra, Sorcova, Plugusorul, Bobo-
teaza si Sfntul Ion), Dragobe-
tele, Mrtisorul, Postul Pastelui
si nvierea Domnului, nltarea,
Rusaliile - dar si ritualuri str-
vechi din epocile precrestine,
precum Cloianul, Paparudele,
Clusarii, descntece si leacuri
bbesti. Din acest inventar etno-
logic si etnografic fac parte si
cele trei momente existentiale din
viata omului: Nasterea (Botezul,
Mirungerea, Tiatul Motului),
Maturitatea (Nunta) si Trecerea
(nmormntarea), prezentate de
autoare ntr-o succint si reve-
latorie analiz. Important de ob-
servat este talentul narativ de ex-
ceptie, Harnica sa trud inclu-
znd corelatia pe care o face cu
alte scrieri ori descrieri ale tra-
ditiilor si obiceiurilor evocate,
una dintre ele fiind Descriptio
Moldaviae a domnitorului cr-
turar Dimitrie Cantemir.
Partea a III-a prezint perso-
nalittile satului, dintre care -
preotul, nvttorul, boierii lo-
cului - ocup un loc important,
alturi de evocarea altor perso-
nalitti ori persoane dragi fa-
miliei. Tot n partea a III-a sunt
prezentate cteva dintre scrierile
care se refer la Tignesti si o
parte dintre interviurile acordate
de autoare unor personalitti cul-
turale ale momentului, cum ar fi
George Roca sau Octavian Cur-
pas. Prin stilul su ultra-pozitiv,
prin maniera de interpretare, prin
nivelul ridicat de prietenie pe ca-
re autoarea l cultiv permanent,
se poate spune despre Elena
Buic - descendent a Tignes-
tiului - c este una dintre persoa-
nele admirate si respectate de co-
legii de breasl din toat lumea.
Desi a debutat relativ trziu,
Elena Buic a avut puterea de a
ntreprinde, n ctiva ani, ceea ce
probabil ar fi putut face de-a lun-
gul a zeci de ani. Fr a avea pre-
tentii proprii de rafinament scri-
itoricesc ori a-si atribui veleitti
literare deosebite, Elena Buic
rmne un om si un scriitor de
valoare, caracterizat de o modes-
tie extraordinar si dotat cu un
acut simt al prieteniei. Nu ai cum
s nu o iubesti pe BUNI care - n
fiecare mesaj pe care l trimite -
druieste o dovad de iubire, a
acelei iubiri de semeni, nealterat
de p(r)ostmodernitate, ci rmas
(din fericire) pur si sincer.
Se poate concluziona despre
ntoarcerea ctre obrsii c
face parte din ciclul scrierilor ne-
cesare restituirii istorice a nc
unui colt de Romnie, poate mai
putin cunoscut sau (aparent) mai
putin important, pentru multi
dintre noi. O scriere ce combin
mai multe stiluri ntr-unul, lucru
nu usor de realizat, ntru pstra-
rea valentelor initiale ale mesa-
jului de transmis. O lucrare no-
tabil, demn de lecturat si de
pstrat ca pe un bun de mare
pret, care nu vorbeste att despre
sine si ntru sine, ci despre noi,
romnii, un popor binecuvntat
de Dumnezeu cu minti capabile
s scoat la lumin izvorul ha-
rului, din care curge mirul bine-
cuvntrii. Un nou dar al Elenei
Buic - scriitoarea cu sufletul co-
lorat n ros-galbenul-albastru al
patriei inimii sale: Romnia.
Michael Pacher
- Madona
Ca o suflare
Doar s sufli, fuuu, ca o suflare, Doamne, binecuvnteaz!
Aya cum oierii n peytera din Vicleim
Fcutu-s-au paznici ai nayterii Tale,
La fel yi aromnii din Macedonia yi din Tesalia
Fost-au aceia care chematu-l-au pe apostolul Pavel.
$i veni Pavel yi rosti Cuvntul peste Balcani
$i s-au fost prins rdcini, iar pentru norod se fcu Bine,
Pace, ncredere yi Ndjduire c Mntuitorul
Va veni yi va judeca yi va cntri.
Sufletul judecat ayteapt
Fiindc el trebuie s plteasc pentru toate:
$i mintea pentru cele fcute yi gura pentru cele rostite.
Sufl, fuuu, yi binecuvnteaz-l pe aromn.
Aya (i cntm ntr-o singur suflare: Acum yi n vecii vecilor.
Amin!
Poeziile - deyteptarea aromnilor
Mi-am scris, mi-am rnduit poeziile,
Mi le-am nvelit cu velin(e de ln
$i le-am lsat s dospeasc un pic.
Las s creasc oleac, mi-am zis.
Poeziile mele trebuie s se prguiasc
La fel ca oamenii cu minte mult.
De la ele se ayteapt lucru mare yi sfnt.
Ele ne sunt Patrie,
Ele ne sunt Episcopatul Pindului,
Academia din Moscopole,
Literele Tipografiei,
Rafturile yi semnturile din Bibliotec ...
Pe ele s-a adunat tot ceea ce a fost mai n(elept.
Astfel crescute, rumenite, rscoapte,
Ele au devenit clopote bisericeyti
Care de departe ngn
n(elep(irea aromnilor.
Dina CUVATA
(Macedonia)
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
23
Anul III, nr. 7(23)/2012
Mexhid MEHMETI
(Kosovo)
Guguitul dimine(ii
(Gugut e mngjesit)
n fiecare dimineat,
Din streasina vecinului,
mi stric somnul
Guguitul porumbeilor.
Domol, deschid ochii
Si ca n extaz,
Ascult miracolele
Care m desprat
De visele rele,
Ca suieratul fluviului.
Femeia n pat
njur porumbeii vecinului,
Acuzndu-i
De rpirea somnului
Si a iubirii.
Gelozia
Nu las
S se trezeasc
Porumbeii albi,
n pieptul ei.
Apoi,
Stirile despre Kosova la TV
mi stric
Imaginea frumusetii.
Trebuie s m scol
Din pat, psind
Cu piciorul stng.
S ncep ziua neagr
Cu njurturi.
Nu vei fi mai mult
(Nuk do t jesh m)
Dac mi smulgi
Doar un ochi,
mi rmne altul
Pentru a vedea
Pe cel care m-a orbit...
Dac mi tai
Doar o mn,
Doar un picior,
mi rmne altul
Si numaidect
Pot veni la Tine,
Srind ca la teatru...
Si Tu stii:
Pentru rzbunare
Trebuie doar un deget...
Dac mi tai limba,
Dac mi asurzesti urechea,
Pot ntelege
Urletele tale
Si s-ti ntorc rspunsul
Asa cum vreau...
Dac devin
Torzo a Patriei,
Urmasii mei
Vor avea toate
Extremittile...
Dar tu nu vei mai fi
Peste capul lor,
S le faci cale de piatr
Si s le nvelesti
Soarele cu un sort...
Peisaj nghe(at
(Peisazh i ngrir)
Te-am vzut, pentru ultima Oar,
Mergnd usor, Ca un Nud nghetat,
Pe Marea nghetat.
Cu Prul stricat,
Te topeai ntr-un fel de Negur alb.
Erai numai mers, mers si mers
Drept spre Orizontul Cristalin,
Pe spuma valurilor.
Eu rmneam ct mai departe de Tine,
ntindeam minile degeaba s te Ating
Degeaba chemam numele tu,
Am vzut cum din acele valuri,
Ca Nori Negri de Grindin apru Bailozul*
Ce te-a Cuprins Nemilos
Ca n cntecul lui Gherghelezalia,
Doar pentru o Noapte te-a Rpit,
Doar pentru o Clip Voluptatea te-a Ucis.
Ah, Miranda, ce mult am dorit!
Erai Totul. Aceasta va rmne doar
Un vis Ireversibil ca Peisajul nghetat
n Colajele Pictorului.
________
*Cal de mare
Paradoxale
(Paradoksale)
si sprijin Fruntea pe geamul rece,
Privind spre Peisajul de dincolo de drum.
Operatie ocazional care-i calmeaz
Durerile cronice de Cap.
si sprijin palmele de acea gheat.
De departe observ dintele cinelui
Turbat.
n ntunericul neatins,
Simte Sirenele Ambulantei,
Suieratul vijelios al Vntului,
Trosnetele, Fulgerele Armelor... Hei
Ce mare apare n Fata acelei Privelisti,
Cu palmele acoper un drum ntreg.
Zeci de case Acoper Orizontul,
Ce tare apare El n Fata Dusmanilor nvinsi,
A evenimentelor ce se-ntmpl Afar,
Dar ce Mic, ce Slab, vai se descoper El
n fata Interiorului Su,
Cu Btile inimii de pasre Neaprat.
Noapte lung
(Nat e gjat)
Vai ce noaopte lung!
O sut de ani
Voi citi
Cartea Infernului
Care las
ndrumri mincinoase
Despre gsirea Raiului.
Noapte lung
de o sut de ani!
Formatare de umbre
(Formsim hijesh)
Alt form au umbrele,
Alt sens are ntoarcerea.
Nu te sprijini pe drmturi,
Colibele se vor transforma
n morminte proaspete
prin cimitire.
Norii negri vor pune saua
Pentru Clretii Apocalipsei
Linia spat n palm
Contureaz umbra ciudat
Horoscopul nchipuit
Vesteste invazia galben.
Moytenire
(Trashgimi)
Cum s renviem
Bunicii si strbunicii
Ne-au lsat s trim
Precum cinii,
Testamentele lundu-le cu ei
S cntm oare
Imnuri
Craniilor mostenite?
Ilogic
(E pa-logjikshme)
Ilogic ca
Moartea cu nemurirea
S (nu) se-ntlneasc
n aceleasi punct
Sfat
(Kshill)
Fugi din sinele tu
Ca s te cread
Oamenii buni.
Necrolog
(Dika si nekrolog)
Cnd se ncurc drumurile,
Pinul ti arde degetele
Versul se nchide n scoici
de mare
Devenind od pentru
vesnicie
Ploaia cnd cade,
Trezeste din somn tabla
acoperisului
Desteptii mor
Pentru a fi pomeniti
vesnic
Cine va sti despre noi,
care am pierdut calea,
nc de la nceputul
cltoriei?
24
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 67(23)/2012
Octavian LUPU
Azi nu voi merge la scoal, mi-am spus
n acea dimineat de sfrsit de mai, ferm ho-
trt s mi continui obiceiul de a nu mai frec-
venta orele de clas primar. Nu era prima
oar cnd procedam n felul acesta si n mare
msur m apropiasem de pragul periculos
al abandonului scolar din cauza absentelor
nemotivate acumulate pe tot parcursul ulti-
mului an de nvtmnt. Eram n clasa a treia,
dar nu avem dorinta de a mai absolvi vreo-
dat etapele puse naintea mea de un sistem
educational care nu m motiva n nici un fel
s merg mai departe.
Si nu era vorba de lips de interes din
partea mea. Dimpotriv, ntotdeauna am fost
atras de cunoasterea lucrurilor de valoare si
de mprtsirea cunostintelor dobndite prin
experient si nvtare. mi plcea foarte mult
istoria, fiindc reuseam s retriesc etape
impresionante din istoria umanittii si mi
oferea sansa de a intui principii de valoare
din derularea diferitelor evenimente mar-
cante consemnate de-a lungul veacurilor. De
asemenea, matematica mi se prea intere-
sant prin formalismul abstract ce ti permitea
s exprimi exact realitatea imediat n modele
ce ulterior se constituiau ca un fundament
pentru alte discipline exacte n genul fizicii
sau chimiei.
Dar atmosfera din slile de clas, maniera
brutal si lipsit de simpatie manifestat de
ctre multe cadre didactice, grosolnia si vio-
lenta dintre elevi, gstile de cartier care te
Dispre]ul fa]# de
educa]ie \nseamn#
dispre] fa]# de viitor
urmreau cnd ieseai de la scoal pentru a-ti
cere bani sau pentru a te bate pur si simplu
de plcere, erau tot attia factori care m
ndeprtau progresiv, dar sigur, de portile
unittii de nvtmnt. Si nu n ultimul rnd,
ideologizarea excesiv a procesului educa-
tional si obligativitatea participrii la acti-
vitti de slvire a iubitului conductor mi
induceau un sentiment de respingere si de
dispret profund fat de materiile de nvt-
mnt. Oricum, perspectiva de a accede prin
nvttur nu era deloc clar, fiindc posturile
si privilegiile erau acordate pe criterii de re-
latii, fiind conditionate de subordonarea obe-
dient fat de un sistem corupt si lipsit de
umanitate.
Acesta era mediul scolar n care am cres-
cut si am fost educat, optiunea de abandon
fiind n cele din urm depsit doar de ra-
tiunea pragmatic a evitrii variantei mult mai
dure a excluderii din cauza lipsei diplomei de
absolvire a etapelor obligatorii de pregtire
educational. ns n mod fundamental am
stiut un singur lucru si anume c scoala nu
avea nimic de-a face cu pregtirea real pen-
tru viat, iar rezultatele obtinute contau prea
putin pentru ncadrarea ulterioar n socie-
tatea multilateral dezvoltat.
De aceea, m-am bucurat foarte mult cnd
noua ornduire a apus n decembrie 1989,
Ir s m gndesc n vreun fel c multe dintre
problemele cu care m confruntasem aveau
s se repete mai mult sau mai putin similar.
Astfel, ntr-o anumit ocazie am putut s m
adresez mai multor tineri cu prilejul unei ta-
bere organizate ntr-o regiune pitoreasc din
judetul Hunedoara. n acel timp lucram ntr-
o unitate de cercetare n care avusesem sansa
de a fi angajat n urma unui concurs foarte
dur, imediat dup absolvirea faculttii.
Era un timp n care credeam ntr-o manier
pe care acum o consider naiv, c Romnia
va renaste gratie energiilor desctusate ale
natiunii si mai ales ale tinerei generatii.
Idealismul meu plin de sperant ignora tarele
educationale ale generatiilor crescute n pe-
rioada comunist, cnd n mod deliberat dis-
pretul pentru o educatie autentic a fost in-
jectat mai mult sau mai putin subtil chiar prin
sistemul scolar pe care dorisem s l aban-
donez atunci cnd eram mic.
n timp ce vorbeam acelor tineri despre
sansa de a se fi nscut ntr-o perioad de li-
bertate, despre perspectivele ce se deschi-
deau naintea lor si despre ncrederea pe care
o aveam n potentialul pe care l aveau, atentia
mi-a fost atras de un fel de murmur pe care
l-am auzit la nceputul si la sfrsitul prezentrii
mele. Dup ce am ncheiat, am ntrebat pe
unul dintre prietenii mei, despre ce vorbeau
acei copii si adolescenti atunci cnd am fost
prezentat si ce au spus ulterior.
Ceea ce mi-a mrturisit acel prieten m-a
determinat s rmn nmrmurit. Astfel, mi-a
spus c imediat dup ce am fost prezentat,
"Mai mult dect oricnd, n acest timp de criz, investijia n educajie reprezint
una dintre metodele cele mai eficiente de ieyire din situajia generat de lipsa de
pregtire a societjii, ce a fcut-o vulnerabil n faja speculei financiare yi a
tentajiei de cytig iresponsabil, ignorndu-se legile stricte ce guverneaz economia
yi lumea natural n care trim. Si tocmai de aceea, printr-o educajie adecvat se
va putea realiza saltul de conytiinj care va transforma criza prezent ntr-o
oportunitate neayteptat de trecere la un nou nivel de dezvoltare a umanitjii."
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
25
Anul III, nr.7(23)/2012
mai bine zis de ndat ce s-a fcut cunoscut
profesia mea de cercettor, s-a auzit un mur-
mur n genul Ce este aceasta? Cercetarea
nseamn cultur si noi nu vrem cultur, pe
noi nu ne intereseaz asa ceva!. Practic, fu-
sesem perceput ca un intrus, ca o persoan
care nu merita atentie si nici interes pentru
ceea ce spuneam. Ei bine, acesti tineri nu
doreau dect s se distreze, s rd si s se
joace, avnd un dispret profund fat de tot
ceea ce se putea eticheta sub titlul educatie
sau cultur.
Acest lucru m-a determinat s mi aduc
aminte de colegii mei din diferitele unitti de
nvtmnt, care n mare majoritate consi-
derau a fi lipsite de interes disciplinele cu
care luau contact, asteptnd cu dor marea
eliberare de sub obligativitatea de a studia
si de a nvta. Nu ntmpltor, mi-a fost a-
proape imposibil s am prieteni cu care s
discut chestiunile serioase ale vietii, toc-
mai fiindc eram taxat ca un tocilar sau ca
un geniu pustiu, care obisnuia s citeasc
mult n loc s piard timpul jucndu-se n
jurul blocului sau intrnd n fel de fel de
aventuri amoroase mai trziu.
ntr-o alt ocazie, am putut discuta cu
mai multi printi, care mi spuneau c nu mai
reusesc s ofere o motivatie clar copiilor
pentru a continua s nvete, fiindc oricum
acest lucru nu avea s le foloseasc prea
mult n viat. Dorinta de distractie si cea de a
face bani erau singurele care i mai motivau,
dar n mod inerent i ndeprtau de studiu si
de aprofundarea cunostintelor furnizate prin
sistemul educational.
Si atunci mi-am dat seama de al treilea
vector al dezinteresului pentru educatie
rezultat n urma expunerii necontrolate la
mijloace de informare n genul televizorului
si al calculatorului, la emisiuni mondene de
proast calitate, ce promoveaz subcultura
prostului gust, bdrniei si etalrii groso-
lane a averilor strnse n mod necinstit sau
prin ignorarea valorilor morale fundamentale.
Prin intermediul unor astfel de programe, ti-
nerii ajung s nteleag faptul c tot ce se
nvat este lipsit de sens, fiindc n final suc-
cesul n viat este asigurat prin alte mijloace
si nu prin nvtare, cultur si un efort sustinut
de o educatie continu.
ntr-o societate orientat spre cstig prin
orice mijloace, educatia si cultura pot deveni
obstacole majore, fiindc ele te determin
moral s nu accepti orice fel de conditii care
ti sunt impuse. Si tocmai datorit tarelor
educationale, att elitele societtii, ct si ma-
sele, ajung ntr-un cerc vicios al dispretului
pentru valoare, care mai devreme sau mai
trziu conduce la decdere si prbusire, a-
ceasta fiind cauza major a problemelor de
natur economic ale lumii contemporane.
Simpla, dar nemsurata dorint de cstig,
indiferent de mijloace, se afl n spatele sis-
temului speculativ care a ademenit masele
largi printr-o ndatorare excesiv. Lipsa de
educatie si de bun simt a completat dezas-
truos acest scenariu prin faptul c nimeni nu
s-a gndit ct de periculoas este ndatorarea
pe termen lung, desi n istoria recent au exis-
tat astfel de experimente nefericite, iar o cu-
noastere temeinic ar fi condus la mpiedi-
carea repetrii lor.
n zadar se mut banii dintr-o parte n
alta a lumii, iar fonduri de salvare a natiu-
nilor ndatorate excesiv sunt injectate n eco-
nomii mai mult sau mai putin falite, fiindc
lipsa de educatie si-a artat roadele printr-
un consumism iresponsabil, care a alterat
rezervele viitoare pentru cel putin o generatie
de acum nainte. Dac ar fi existat un adevrat
respect pentru educatie, att elitele, ct si
masele, ar fi putut face fat cu succes tentatiei
de a consuma astzi banul ce va fi cstigat
mine, iar societatea ar fi cunoscut o dezvol-
tare durabil conducnd la un real progres.
Dispretul pentru o autentic educatie se
afl la originea relelor cu care ne confruntm,
iar roadele nefericite le culegem n fiecare
clip, rezultatul fiind amar si dureros. Iar din
nefericire, n loc s se investeasc n sistemul
educational pentru pregtirea tot mai profe-
sionist a tinerei generatii, se caut dimpo-
triv sacrificarea lui din ratiuni de costuri fi-
nanciare ce nu mai pot fi sustinute n con-
ditiile deturnrii investitiilor ctre alte desti-
natii mai mult sau mai putin exotice.
Iar nainte de a ncheia aceste rnduri,
gndul m poart ctre generatiile de tineri
talentati ce se afl n momentul de fat pe
bncile scolii, viitorii adulti care ar putea s
aduc progres si iesirea din criz pentru soci-
etatea si lumea n care trim. Nu vreau s
cred c acesti tineri vor ngrosa rndurile so-
merilor din tar sau al romnilor plecati la
munca de jos din strintate, n timp ce Ro-
mnia se afund iremediabil n datorii tot mai
mari, iar contractia economic distruge ire-
mediabil orice sans de redresare pentru ur-
mtorii zeci de ani.
Mai mult dect oricnd, n acest timp de
criz, investitia n educatie reprezint una
dintre metodele cele mai eficiente de iesire
din situatia generat de lipsa de pregtire a
societtii, ce a fcut-o vulnerabil n fata spe-
culei financiare si a tentatiei de cstig ires-
ponsabil, ignorndu-se legile stricte ce gu-
verneaz economia si lumea natural n care
trim. Si tocmai de aceea, printr-o educatie
adecvat se va putea realiza saltul de con-
stiint care va transforma criza prezent ntr-
o oportunitate neasteptat de trecere la un
nou nivel de dezvoltare a umanittii.
Michael Pacher - Sf. Wolfgang yi Diavolul
26
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012
Stimat yi drag doamn X,
V-am trimis, forwardat, unul dintre ma-
terialele (eu nsumi am scris despre muzica
satanist/cu efecte sataniste, folosind o sur-
s ...discret) care demonstreaz ct de mult
(si ct de adnc!) i permitemlui Satana s
ne stpneasc: pn n adncul sufletului!
- ...uitnd, complet, de Duh!
...Nu, armele secolului XXI nu sunt, n
primul rnd, cele fizice: mcelul se face la ni-
vel mult mai adnc (ntr-un mod infinit mai
teribil yi definitiv distrugtor de umanitate,
n oameni!), dect cel fizic - se face la nivel
spiritual. Este rzboiul economic, este rz-
boiul mediatic, rzboiul sunetului (distorsi-
onarea, pn la ocultarea complet, a Pa-
rashabdei/Sunetul Demiurgic Originar) etc.
ESTE CUMPLITUL RZBOI META-
FIZIC!!!
...Da, stiu multe, stiuPREA multe. De cele
mai multe ori, mi dau seama cnu informa(ia
ca atare conteaz: omul a devenit un animal
care, continuu, diger haotic (un PNTECE
enorm!) - hrana fizic, hrana sexual, hrana
informational... si produce, tot continuu, de-
fecarea (extrem de usoar, a informatiei alu-
vionare, extrem de abundent si redundant!
- l uyureaz , pe om, de memorie, de asumare
a faptei (de aceea, sexul-fr angajarea
iubirii duce la distrugerea FAMILIEI!), de
ORICE form de identitate!). Conteaz
DAC yi CUM ajungi, cu informa(ii vitale,
la ciotul lui (reminiscent humanoid, la
actualii pitecantropi terestri!) de conytiin(!
...Se mir amici de-ai mei, de ce scriu cu
majuscule, cu sublinieri, cu boldire/boldire
italic, cu cte 3-5 semne de exclamare! Sunt
experimentele mele, pentru a testa modalit(i
de a-i opri omului scurgerea letal de IDEN-
TITATE yi de... UMANITATE!!!
...De cele mai multe ori, am n gur gustul
coclit al inutilittii demersurilor mele, de a
atrage atentia semenilor, asupra pericolelor
mortale - chiar mai ru dect mortale: de-
spiritualizatoare/dezumanizante. Gustul
Ratrii Misiunii. Stiu c am dusmani extrem
de puternici si sus-pusi, stiu c nu am prie-
teni/camarazi solidari, de ncredere/cons-
tanti, camarazi de tranyee; aceasta este, n
opinia mea, cea mai mare tragedie a umanittii
terestre: acceptarea singurt(ii (de esen(a
demoniac!), ascuns sub iluzia disperat a
pseudo-comunicrii, cu celulare, a pseudo-
comunicrii internetistice (facebook, twit-
ter etc.) - ... etc. etc.
LIPSA DE APETENT, FAT DE
IDEEA DE SOLIDARITATE REAL, DE
LUPT REAL, N DOMENIUL SPI-
RITUAL... ASTA NE VA PIERDE, DE-
FINITIV!!!
Si Dumnezeu ne va scuipa, pe noi, cei
clduji, din gura Lui...!
...Nu putem, nu avem dreptul s nchidem
ochii, n fata atrocittilor care se petrec, la
un pas de noi! Nici acceptarea renun(rii la
demnitate...nici renun(area la CREDINT!
- nu sunt comandamente divino-umane, ac-
ceptate de modelul nostru de umanitate re-
ndumnezeit, HRISTOS IISUS!
...Bine, sigur, s udm florile, s ngrijim
de celelalte regnuri (pe care TOT Adam-
Omul le-a DECZUT DIN PARADIS!!!) -
...dar S NU UITM DE OBLIGATIILE PE
CARE MODELUL NOSTRU DIVINO-
UMAN, HRISTOS, NI LE-ASUGERAT (CU
CT DE MULT GING$IE COSMICO-
UMAN!), n FERICIRILE, enunjate
(transmise unor oameni vechi, mult mai
receptivi la spiritualitate, dect noi, cei de
azi!), de pe Muntele Mslinilor - pentru a
ne pstra n sfera umano-divinului!
...M uitam, pentru a 2-a oar, ntr-o sear,
la filmul Exorcistul. Mama care avea fiica
posedat de demon i rspunde preotului Da-
mian, care-i propune procedeul exorcizrii,
si-o ntreab dac ea, mama, este religioas:
NU! - rspunde mama, scandalizat, ca de
cel mai mare ru, mai mare chiar dect pose-
darea satanic a fiicei ei... care ucisese
(deocamdat!) un om, prin Satana. Dar fiica
dvs. - ESTE RELIGIOAS? - ntreab pre-
otul. O, NU! - devine, si mai scandalizat,
MAMA!!!
Vedeti? sta este omul modern, FR
Adrian BOTEZ
R#zboaie f#r# ap#r#tori...
NICIUN DUMNEZEU! Complet dezaxat,
imbecilizat, prbusit interior, devenit sclav
inconstient, al unor actiuni mecanice, co-
mandate, mereu de altii, din exterior! Miscri
mecanice care au menirea s-l distrug ca
om, s-l REIFICE - si s-l aplece, TOTAL, n
slujba diavolului...
Ce dovad mai clar de tmpire general,
de mas, a umanittii, prin distrugerea di-
mensiunii religioase a personalittii omului -
si, prin aceasta, fiind distrus tocmai esenta
personalittii si identittii sale umano-di-
vine?!
Nici nu e nevoie, n definitiv, de iudeo-
masonerie, ca s ne tmpeasc... am acceptat
starea de tmpenie si de dominare a noastr,
prin formele moarte (REIFICAREA!), forme
moarte versatile, proteice, proliferante haotic
si, n consecint, asasine - le-am acceptat ca
fiind ...idealul nostru! ...Sau, dac ea/Franc-
Masoneria, a stimulat/stimuleaz tmpenia
din noi - pi, aceast tmpenie pre-exista
(stimulrii), deja, n noi, n cantit(i... in-
dustriale! Iudeo-Masoneria nu face dect
s se foloseasc de comoditatea noastr im-
becil, de predispozitia noastr cretin, de a
alege tembelismul, n locul actiunii asumate,
prin ROST si Direc(ionare Conytient, spre
ORIGINARITATEA/ADEVRUL fiin(ei
umano-divine.
Cum po(i s nu devii posedat de demon,
dac nu te layi cotropit de HRISTOS???!!!
...Si m uitam n ce aparent civilizajie
(strict formal, moart! - nconjurati, deci, de
cadavre-lucruri!) triau - mama, fata (po-
sedat), tatl (care nici nu avea treab cu
tragediile familiei... dar, toate formele civi-
lizate, erau spurcate, pe rnd - re-aduse la
stadiul de ml/mlastin-borboros, pe rnd,
de ctre cotropitorul ntunecat, Satana!!!
...O, Doamne! n casa bunicilor mei dup
mam (care m-au crescut, pn pe la vreo 9
ani), tarani-ciobani-ipodiaconi-iconari (...cu
mult timp n urm, cu vreo dou sute de ani
n urm, pe vremea lui Eminescu, str-str-
str-unchiul meu, Epaminonda Bucevschi, a
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
27
Anul III, nr. 7(23)/2012
fost cel mai mare pictor bisericesc al rom-
nilor... si mai erau, n neamul mamei, ceva
protopopi... apoi, trani-legionari de-ai lui
Codreanu...!), nu existau dect masa, cteva
scaune rudimentare... o lamp cu petrol,
cteva scoarte... $I CANDELA DE LA R-
SRIT, $I ICOANELE LUI HRISTOS $I
ALE MAICII DOMNULUI!!! Si la CAN-
DEL, si la ICOANE - era mpletit BUSU-
IOCUL VINDECTOR!!! Si, ntr-o firid,
AGHEAZMA! Pururi, Apa Cea Sfin(it...!!!
Dar, n acest asa-zis primitivism - LO-
CUIA IISUS HRISTOS!
Niciodat nu a fost, ACOLO, altceva de-
ct armonia discret, extrem de delicat, a
unei familii-model (dar nu exista, pe atunci,
termenul model, pentru c TOTI tranii din
Valea-Seac, apoi din Mlini - erau...modele
de oameni-gospodari!)... niciodat nu au
Icut, bunicii mei, dect gesturi consacrate,
de milostenie (din cta brum aveau!), de
ajutorare a semenilor si...de munc! Un res-
pect religios, fa( de munc yi fa( de cel
care munceyte! Un respect religios fa( de
RUGCIUNEA-CUVNT-SCAR, dar yi
fa( de teiul din ograd yi fa( de pomii de la
poart, din fa(a ferestrei... un respect
religios fa( de tot ce creytea, ntru via(!!!
...Nu, n acea cas NU AVEA CUM
ptrunde Satana!
...M tot ntreab amici de-ai mei, pe In-
ternet: Dar ce solujie vezi, la situajia ac-
tual? Si eu le zic: NICIUNA, pn cnd nu
ne recptm dumnezeirea din noi... pn
cnd nu RESPECTM dumnezeirea din
noi!
Nu po(i face cas luminoas yi senin,
avndu-l, ca veynic musafir, pe Satana...!
Dup ce ne-om reobisnui s nu mai tinem
la formele goale de rost si de viat, ale asa-
zisei civilizajii moderne, ci la srcia lumi-
noas si VIE, a CREDINTEI N HRISTOS/
LUMINA LUMII... dup aceea vom re-nvta
sa fim oameni si-l vom recunoaste pe cel ru,
si-l vom alunga dintre noi. Pn atunci, ns,
ct vom vorbi singuri, ca nebunii, n plin
strad, avnd iluzia c, la captul satelitic
al celularului sunt oameni cu suflete yi cu
Duh... - NICIO NDEJDE!!!
...Si Rudolf Steiner/fondatorul antropo-
sofiei, spune cam acelasi lucru, n exprimri
surprinztor de dure: Stadiul Vulcan, care
va succede Stadiului Pmnt - va face ca
rul s devin prost - yi, astfel, conse-
cinja va fi auto-excluderea sa din umani-
tate/societatea uman!
Doamne, -ajut!
Cu, mereu, aceeasi admirativ pretuire si
cald prietenie,
Adrian Botez
Elena BACIU
Tara
S treci zidurile tcerii de timp
S cauti n lutul mistuit
De ploi, de vnt
Doar pentru un singur cuvnt
Tara,
Artnd vecinului tu
Adevrul rmas imprimat n temelia pietrei
nc mustind de magma neamului tu,
E o laud
E Victoria muscnd oricui dusmnia
destrmat de un sarpe-n vzduh
cu suierul stindard al neamului dac
n amintire mereu
Armate-n opinci si sica la bru
Veghind de pe-naltul de stnci.
Numai dragostea
Numai dragostea sfarm piatra
Numai ea este hran de cer
Meteoriti cznd pe pmnt
Mrgele cu puteri,
omului i se pun pe gt
Dragostea trecnd
prin lume cu lacrimi de astre
Se-adun-n stele cztoare.
Iubirea nsfac ochi goi fr aprarea
De gnduri coplesitoare,
schimbtoare de lume
Cutia Pandorei n cdere, ea continnd
Speranta
Salveaz omenirea la cumpna vietii.
Muycata roz
Minunea din grdina mea
Este muscata roz
Primit-n dar ntr-o zi grea
Cu ncrctur somnoroas
De la un cavaler
Fr armur, sabie si coif
Doar cu mna la chipiu:
Onor frumoas doamn spun:
Joc iarsi pe pielea-mi
O adevrat dram
Vreau s repet gestul viet,ii
Pentru a doua oar...
- Iertare:
Nelecuit esti cavalere si m mir
Fiindc ai cal umblat si ici si colo.
Eu pasul peste o tragedie am trecut
Nenvtat constatnd a fi,
Dar, ntr-o zi mirat am privit
O ciocrlie
Zbura alunecnd cu aripa n orce nor.
Deodat s-a trezit,
O amintire albastr o ndeamn
S zboare din noapte pn-n zori
Opriri pe la ferestre
Nicicnd s nu le fac
Doar s primeasc muscate roz n dar
ncetinit ra(iune
Adormi cu gnd de-arome dulci
Culori de maci si coji de nuci
Secrete-ncuietoare n rosu si alb si maro
Culori, arome, mirosne prelungi
Adunate-n ochiu-ti pe jumtate-nchis
Ca pictorul ce-ntinde pensula spre orizont
S prind punctul ce se plimb-n rond
Ca s gseasc lumina cnd s-l pun
Vis cu loc strmt si mers de lun
Adormi tu ochi n verde crud
Strbate sunetul lumin, luceferi arcuiti
Spre-a ta fereastr fr piedici
S sfsie cmasa ta albastr
Pe fond de alb, de rosu si maro
Nval, o adiere-n cer
Adormi cu luna n semn intrat
C ratiunea a-ncetinit.
Patinnd nimicul
Am pierdut timpul cu de toate,
Cu vorbe, cu fapte, cu verzi si uscate
Puse la cale de unul, de altul,
Legndu-mi bratul cu hazardul,
Plng si plnsetul de abia l tin
C-a mai rmas putn, hain
Din drumul strmb al clarittii
S pun din ru, un bun cettii
Oh, Doamne, si mereu mi aprea piticul
Cu strasuri, patinnd nimicul.
28
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul III, nr. 7(23)/2012
M-am asezat ntr-o dup-amiaz de du-
minic, privindu-mi zilele cum se desir eman-
cipate de rnjetul iubirii - singura melodie
construit din deceptiile clipei cea repede.
Un exces de logic m rupe de-a curme-
zisul, rationnd n propozitii categorice ni-
ciundele n care-mi mprstii perciunii cl-
cielor cu care m retrag din tcerea zilei de
apoi. Atributele buzelor vestejesc verbul
sinelui meu infirm, balansndu-se pe instinc-
tual cu care m mir curiozitatea prenumelui
propus de spiritual departelui din limita cu
care m mor.
Am cutreierat doctrina minii atrnate cu
capul n jos pe fruntea rugciunii si-n nrile
genunchilor, sforind eroarea izbvirii, inter-
jectia privirii si-a subtiat trupul abandonat n
secta putin mai eretic a obsesiei c m dor.
Ct priveste folosinta cu care m uzez,
ea nu e nimic altceva dect gustul mprt-
saniei din fiece dimineat a amurgului spre
care fug.
Privindu-mi Minele, m frng.
Cu mine, Minele l plng.
***
M loveam n delirurile mele ca de un
felinar frustrat de ntunericul din preajm.
Viata mi-e asemenea unei prvlii pline cu
obiectele ontologiei tale, a cror identitate
st n etichet. Afar, metafizica prezentului
suspin ca un asasin gratios, violat de o vic-
tim discret.
Ce infern m picur peste emotiile epi-
dermei? Ce rai mi mntuieste somajul su-
fletului? Sforitul gndurilor e ca un excitant
inofensiv ce m descompune spre a-mi con-
cilia ortodoxiile asternutului n care mi osn-
desc liturghiile desftrilor.
mi gndesc senzatiile. Dar m repudiaz
religia. Instinctele mi atat supletea, plcerile
- nedesvrsirea, sexualitatea - stiinta. Devl-
msia pervers a ratiunii m arunc n mono-
tonia digestiei.
Tocmai de-aceea moartea si schimb cra-
vatele, trind angoasa alegerii si meditndu-
si putreziciunea. Fiindc ea doar trieste, pe
cnd eu exist. mi uzez deliciile nclinatiilor
,i (vorba lui Cioran) m gndesc la un
Eleusis al inimilor ce numai sunt nelate,
la un Mister limpede, fr zei i vehementele
iluziei.
***
M-am nzpezit pe snul mortii mele nct
nu mai am sfrsit, asemenea orasului cu
noaptea la gur, mpotmolit n invazia insom-
niilor atipite n pleoapele lehuzelor din bor-
deluri. Nimeni nu-mi parcurge nimicul febril
ce-mi admir constiinta si care nfrumuse-
teaz nebunia necesar fiecrei fapte. Za-
darnic ncearc mintea a m substitui lumii,
fiindc nu stiu ce viciu trebuie s aib un om
pentru a preface intimitatea disperrii lui n
hipnoz a finitudinii.
Mi-am aruncat oasele n cimitirul pasiu-
nilor, lepdndu-mi zorniala sinuciderii,
refuznd rugciunea ctre zeul batjocorit me-
tafizic de ipocrizia coapselor tale care m iz-
bvesc pentru a m ofili.
***
Am vzut oameni fericiti si tristi. Priveam
prin ei si le admiram, ca pe-o putreziciune
nscut din pudoarea sufletului, templul indi-
ferentei. Ce rost ar mai avea milostivirea? M
afund n mil si le mngi orgoliile ca pe-o
clugrit ce se supune emotiilor, ca unei
pietre ce refuz Biserica. E numai desert... n
cutia aceea de lut prin care furtunile de nisip
danseaz molatec nemaigsind nicio oaz.
Nici instinctele nu mai sun n catedrala co-
piilor din flori. Ce ar putea fi trupul fr suflet?
Un obiect sunnd a gol printre genunchii
unui Dumnezeu decadent. Este acesta un
motiv ca unul din noi s iubeasc pe furis?
***
La nceput am gndit lucrurile alctuind
propozitii pline de interjectii. A fost primul
act de cunoastere, o sum de deveniri pline
de osteneala inocentelor perceptive. Apoi,
cu tonalitatea plngreat a judectilor, am
ncheiat un proces-verbal, spre a da stire n-
clinatiei despre infidelitatea contagioas a
limbajului, nflorind sterilitatea buzelor ple-
cate fr rost s protesteze mpotriva plicti-
sului metafizic.
Si am rmas msur a tuturor lucrurilor,
excitndu-ne silabele la orice descompunere
a vointei - cu care umplem golul tragediei
nnobilate de strmbturile Cerului.
***
Ascult ora surpat n mine, martor asasin
al trupului de suflet cu care m trsc sub
gura cerului, rostit meticulos pe verbul ges-
tului mpturit n pasii nceputului. Viata m
doare explicativ, cojindu-si aerul, ngrmdit
n pleoape de umbre, ca si cum ntmplarea
respiratiei cu care m privesc ar suspina pe
coltul ferestrei rugciunii de la subsuara ini-
mii. Triesc, pipindu-mi silaba crucii, n-
florit-n propria-i rugin, pedepsit n zori
s dezvluie ascunsul dintre tmpl si ge-
nunchi.
Un singur argument m cufund n su-
netul de dincoace de chipul Nimicului: hoi-
nreala cuvntului care m merge ca pe un
obiect tocit de sandala vietii.
***
Cnd mi-am dat seama c adevrul nu e
dect un strnut al minciunii, am despuiat
viata de credinta crnii si mi-am constrns
George BACIU
G@nduri de la
marginea lumii
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
29
Anul III, nr. 7(23)/2012
sonetul tcerii s evadeze din goliciunea
propozitiei atrnate fanfaron de cerul gn-
dului.
Si fiindc la periferia chiliei mele orele
supravietuiser doar n cteva exemplare, am
nteles c prezentul m comentase ntr-un
manual, asezat cuminte n sacul cu atitudini,
din spatele unei dimineti de amurg.
***
Iubesc viciile, fiindc mi-e fric de sfin-
tenie. Nostalgia dezmtului duce la adevr.
Iat de ce-l ursc pe Kant, moralistul! Cons-
truieste o lume fr dezgust, fr geamt.
Existenta pur e dincolo de cerul nstelat
i de legea moral-n mine. Nuditatea aman-
tei ce-si desfat nclinatiile e mai dulce dect
slova ratiunii. Doar ruina crnii ti trezeste
constiinta finitudinii. Te scoate din ordinea
lumii, desvrsindu-ti rstignirea ntre cer si
vulgaritate.
Aud clinchetul rugciunii dispretuindu-
mi intelectul. Vreau s m tvlesc n Eul pa-
siunii izbvit de seductiile gramaticii amortite
de obsesia logicii. Sentimentul nu m poate
salva, ci ofili.
S cuget pentru a crede c exist? Teologia
viciului este un principiu etic ce nu are nevoie
de ratiune. Ea se relev simtului, singurul
altar n care poti gusta mprtsania luntric
a Sinelui sinucis n imunitatea domestic a
Cuminteniei.
M uit n metafora inimii mele si simt cum
Dumnezeu mi-atinge coasta ca unui complice
oarecare
***
Vorbesc despre tine fiindc vreau s te
populez. Cci, privindu-te am nteles de ce
ti-ai oprit sensul pentru a te contempla. Nu
ai nimic de primit n afara aplauzelor. Te-ai
oprit n tine nsti ca o poft ce nu se poate
satisface. S te iubesc? Iubirea nseamn su-
punere fat de inim. Asemenea pietrei, su-
pus nu pietrelor, ci templului.
M-am grbit nspre tine pentru a te atinge.
Dar aveam nevoie de rdcini si de ramuri.
Asemenea copacului ce-si mbrtiseaz cerul
dispretuit de smnta-i avortat n omagiul
iubirilor ei.
Nu te osteni s m cunosti. Sunt o potec
nspre cmpii, la rsritul zilei. M frngi sub
clci ori de cte ori nisipul ti devasteaz
pasii ce te poart nspre niciunde ca niste
sclavi tcuti. Oare ai devenit soldatul care
datoreaz viata imperiului? Ori curtezana
obosit de ea nssi? Spre a te oferi tribut
instinctelor mele scandalizate de obrznicia
buzelor tale n care se sinucid noptile de
logodn.
S te iubesc? Dorinta de iubire este iubire.
Cci nu poti dori dect ceea ce nu exist nc.
La marginea esentei mele ti-am acceptat po-
sesiunea ca pe-un ritual de viol al crui cere-
monial e o iluzie. Nu te nelinisti. n timp ce
caravana ta se istoveste, saharele gesturilor
devin nodul diversittii tale.
Te accept asa cum esti, o corabie ce-si
elibereaz, dup ce a acostat, ncrctura,
mbrcnd n culori vii portul, n vreme ce
cpitanul si aminteste gustul iubirii atunci
cnd si srut sotia.
Da, te iubesc, femeie, nscut dintr-un
cscat al diavolului. Fiindc datorit tie am
nvtat s alunec nspre destrblare sau sfin-
tenie, dar niciodat nspre mine. Iat de ce-
mi iubesc imperfectiunea... Cci e mult mai
bine s merg ctre pasiune, ctre dulceata
dezmtului tu la care nici Dumnezeu n-ar
putea privi fr s-si piard inocenta.
***
Fiecare e singur. Chiar si atunci cnd lo-
gica sa epileptic se converteste n credint.
Soaptele capt chip de eveniment si timpul
defileaz pe nostalgia unei lumi fr ideal.
Fiecare e singur. Priveste nimicul din el,
aprinde lumnarea n cimitirul propriei defi-
nitii, surde ca o formul plin de senzatii
disperate si si lustruieste viciul de a se crede
aezat n centrul universului . Si tocmai
cnd antinomia gurii d la iveal saliva -
singurul martor rmas al srutului - se nfti-
seaz moartea hrnindu-l cu aceeasi singur-
tate ce se nfipsese n oase la nastere.
Fiecare e singur. Att ca ipotez, ct si ca
solutie. Dar savoarea singurttii, desi nece-
sar, are sens numai n refugiul lacrimii cu
care-l trim pe Dumnezeu.
***
ntorcnd spatele timpului am nteles ce
nseamn cunoastere. O suferint cu fatad
de formul si temelie de trire n idee. Pe rui-
nele judectilor se sfrseste muzica nimicului
cu pretentie de Fiint mbrtisat verbal de
transcendenta inimii definit pleonastic
antirationalism.
Dealtfel, imperialismul legii morale din
mine si tcerea rbdrii - ca meserie fr destin
- sunt contemplarea socratic a Daimonului
revoltat de patul biologic al ispitei materiei
care sufer.
Exist, totusi, o rdcin a haosului pe
care orice om o cuprinde n vidul su statistic
al gndirii prin interjectie.
***
Sunt carnea uscat a Ideii prin care se
prelinge complotul de dinaintea zicerii. Am
mucegit pe tcerea tmplei cu suspin de
rugciune si mi-am subtiat metafizicul n ridul
senzatiei.
Compasiunea lucrurilor mi-a stirbit mar-
ginea ca pe-o vitalitate a ntmplrii supus
urletului devenirii
Libertatea din oase tuseste romanul ma-
teriei orgolioase n gngurit ca un EU absurd
devenit capriciu. M presimt, m fosnesc, m
constat o biografie prins de mn de ge-
nunchii cu care te sprijini de copacul din tine.
mi gust postul din buze si m sprijin de
tonalitatea fenomenelor obosite de dezgus-
turi. Nu e nevoie s fugi dup Dumnezeu.
Doar copiii se mai pot ctra de haos.
Martin Schongauer - Purtarea crucii
30
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012
Unii spun c roata morii se-nvrteste ntr-un sens,
Precum apa mi-o mpinge n directia de mers...
Cnd la scoc ap-i putin, se roteste-ncetisor,
C n cos mlaiul curge de zici c-i un firisor
De lumin-nglbenit si cu praf amestecat;
Mult necaz are morarul c se supr pe roat.
Iar cnd apa clocoteste si-mi iese din stvilar,
Roata-alearg fr preget, c sare bietul morar
i ridic, plin de ciud, o portit de lemn veche;
Roata mersu-ncetineste, si plcut sun n ureche,
C s-aud boabele-n moar rontind la mcinat...
- Neic, schimb sacul! Treci la rnd, am terminat.
Mi-a strigat vecinul meu, care cu ochiu-mi fcea:
- Ce frumoas-i morrita! Ct uium ti dau pe ea?
Att roata-a vrut s-aud, s-a oprit si mi-a scrsnit...
Iar morarul plin de ciud -, tare mult s-a necjit.
- Ap ai, unsoare-ti dau de ce stai, roat nebun!?
Oameni buni, asa minune, poate cineva s spun
Dac-a mai vzut? Veniti oameni si-mi priviti:
Sensul roata si-a schimbat. Asta m scoate din minti!
Mi-a plecat moraru-n lume, si la cel ce-i povestea,
Mi-l privea cu mult mil, si n gnd omu-si zicea:
Biet morar, cum te-ai scrntit! Doamne, -l izbveste!
Cine-a mai vzut o roat s se-nvrt cum pofteste!?
Si-a tot mers moraru-n lume s gseasc un rspuns,
Cnd de-odat mi-a-ntlnit un chefliu ce-l lu n rs:
- Morrita de-i frumoas, uiumul nu prea-i ajunge?
Omule, nu te-ntrista. Ce-ai pierdut, si de ce-ai plnge?
Vezi mata, metere drag, la curea dac-a umblat
Si-a sucit-o mpelitata, sensul roata si-a schimbat.
Iar la fus dac umblai s-l mai ungi din cnd n cnd,
Nu-ti cdea blestemu-n cap, s mi-ajungi asa ntng.
Vino cu mine desear, si-ai s macini ca si mine;
Numai gura s ti-o tii! nteles-ai mi cretine?
Mcin Pcal sacul, a zmbit si uium dublu a dat;
Morrita-nveselit, l-a oprit si cu dnsa a-nnoptat
Chiar n camera n care morarul dormea-nainte;
Cu dragoste-l alinta, i-a dat vin, pui si plcint.
L-a rugat s mai rmn, s mai macine de vrea;
Singur-i, si biata moar lips de morar ducea...
Moraru-mi sttea ascuns, tot ofta si se-ntreba:
Of! sraca, lipsa-a dus i-a suferit vai de ea.
Pcal i spune-n soapt: - Treci n pat, c am plecat!
- Om bun, de nu te gseam, pe unde as fi umblat?!...
Dimineata, cnd se scoal, morrita-ncremeneste:
- Vai! Ce vd? Drace, piei! Sfinte bun, m izbvete!
Unde mi-ai umblat hai-hui, poti s spui, om de nimic?
- M femeie, tu esti treaz, sau cumva te-ai aiurit?!...
Lng tine-am fost ntruna... Draga mea, ce e cu tine?
Nu mi luai uiumul dublu, si-mi ziceai c-ti merge bine,
Cnd m odihneam si eu dup ct trudeam muncind;
Iar acum ai luat-o razna!... ai vrea cureaua s schimb?
Am crezut c ai glumit, cnd de fapt m-am nselat;
Morrita mea iubit!... te-ai scrntit cu-adevrat.
Si din noaptea cu pricina, morrita-i vai de ea...
Mintea si-a pierdut srmana, e lovit-i de dambla.
Sta la scocul morii vechi, si la roat lung privea:
- Roat, roat blestemat! Ce-ai fcut din viata mea?
Iar n ap cnd se uit, vede cum mi-este privit
De-o fptur ce-o cunoaste, si-i zmbeste linistit.
- Geaba, soro, m mai chemi, numai roata-i vinovat;
Moar blestemat, plec, n-am s te mai vd vreodat!
Dus-a fost si nu se stie, cci pe nimeni n-a ntlnit,
Doar morarul o cineaz: Doamne, cum a-nnebunit!
Si de-aceea, cnd auzi pe-un morar c-ti povesteste;
Nu-l lua-n glum, se ntmpl, roata morii... zpceste.
Marin VOICAN-GHIOROIU
n cumpn
Hans Maler - Purtarea crucii
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
31
Anul III, nr. 7(23)/2012
Eu cred c, de fapt, sunt o fire tactil. Ori
de cte ori mi se ntmpl s am o rfuial cu
mine nsmi, m rzbun pe cale haptic, ex-
portnd excesul de energie prin buricelele
degetelor. Pe vremuri, senzatia de descr-
care mi-o procurau acordurile de chitar.
Eram n stare s exersez la nesfrsit, pn-mi
apreau btturi la degete. Mai trziu, am
insistat pe lng printii mei s-mi cumpere
o pianin, ale crei taste le loveam cu ardoare.
Dar degetele mele sunt cam mici...
n perioada agitat de dup evenimentele
din decembrie, mi-am descoperit dexteritatea
de a dactilografia, manevr care mi permitea
s fiu la curent cu totul, fr obligatia de a
m afisa n fat, cnd se adoptau decizii.
Mai nou m-am initiat n... tricotat. Nu e
glum! Se poart n cele mai selecte cercuri.
Pn si Madonna s-a molipsit. n studentie,
scriam de zor. M amuz acum amintirea tra-
ducerilor pe care le fceam ca s mai cstig
un ban. Erau o surs bun de venituri si un
exercitiu binevenit de aprofundare a limbilor.
Pentru a se alinia rapid cu strintatea, fat
de care fuseserm izolati atta amar de vreme,
piata intelectual generase brusc o cerere
enorm de traduceri. n special textele de
natur tehnic erau solicitate. Pe mine picase
pleasca s traduc din german normele DIN,
acea adevrat biblie pentru inginerii din
ntreaga lume. Munceam cu spor si pasiune
si recoltam laude, dar uneori termenii de spe-
cialitate depseau chiar si cunostintele mele
tehnice solide, dobndite la liceul cu profil
de matematic-fizic. Att eu, cu germana,
ct si prietena mea, care traducea din englez,
ne minunam cteodat de perlele pe care pro-
duceam: n loc de metoda celor mai mici
ptrate, scpam o metod a ptrtelelor
de toat frumusetea iar pe post de cmp
magnetic aterizau cmpiile reciproc atr-
gtoare. Nu era de mirare, cnd pn si pro-
fesionistii de sincron de prin cinematografe
inventau personaje-fantom precum Gene-
ralul Staff, care lua decizii din umbr, fr
s apar vreodat pe ecran.
Recent, la scurt timp dup moartea subit
a prietenei mele, m-am postat cu minile mele
neastmprate la tastatur. De-atunci lucrez
la acest fisier, care acum se apropie de final.
Degetele mi alearg, de parc o mn nev-
zut mi-ar dicta gndurile. Cine stie, poate
c exist totusi acea telepatie universal n
care eu am refuzat s cred, o transmitere invo-
luntar de date wireless, o presupus cm-
pie atrgtoare. Iar eu nu fac dect s deco-
dific ceea ce receptionez.
Expresia permanentei cutri s-a mate-
rializat n cazul meu sub forma literelor. n
schimb, cum prietena mea iubea matematica,
cu sigurant ar fi preferat cifrele. Sunt sigur
c ar fi ales o formul foarte complicat pentru
a descrie ce s-a ntmplat cu noi. Am cutat o
analogie mai pe ntelesul meu si m-am pomenit
din nou confruntat cu Metoda celor mai
mici ptrate. Nu v speriati, nu e asa de grea:
Dac, n urma unor observri repetate,
am marca ntr-o diagram punctele prin care
noi si altii, care ne sunt dragi, am trecut de-a
lungul timpului, am obtine un fel de norisor
alungit. n compozitia lui ar intra un curcu-
beu de oameni (familie, prieteni, adversari),
cteva locuri de tainic regsire (n cazul prie-
tenei mele Muntii Fgrasi sau Piata Roma-
n), o sum de stri si emotii puternice (in-
trarea la facultate, o moarte neanuntat), c-
teva rscruci cu boli grele, o seam de cu-
vinte care ne-au atins prin poezii, idei filo-
zofice si cntece obsedante. Ne-am ntlnit
de cteva ori/ Cu nite munti, cu nite co-
paci,/ cu nite ape/(Pe unde-or mai fi? Mai
triesc ?), vorba regretatului Marin Sorescu.
Traseul pe care l cutm toat viata, cel
care ar aproxima optim traiectoria noastr prin
timp si spatiu, atingnd pe ct posibil puncte-
le care au contat pentru noi, unindu-le si dn-
du-le oarecum un sens, ar fi acea curb a
celor mai mici ptrate. Functie de variabilele
vietii noastre, ea de fapt nu face nimic altceva
dect s minimizeze suma ptratelor abaterilor
noastre de la idealul drumului optim. Ar
putea arta cam asa:
Metoda p#tr#]elelor
Pe axa pmntean am avea timpul iar
pe cea ctre cer, fiintarea, ca-n heideggerianul
Fiintare i timp.
Totusi, formula e prea frumoas pentru a
putea fi adevrat, cci avem de-a face doar
cu un ideal. Asa se descrie o viat, una din
multe. La unii e mai abrupt, la altii mai lin.
Nu se poate spune care e mai bun, care e
mai rea. Ele sunt asa, vietile; noi suntem asa,
oamenii, iar functia pe care o descriem - n
cifre, litere, culori sau sunete (fiecare are
forma sa preferat) - depinde de faptele noas-
tre. Fiecare gest mrunt conteaz.
Numai noi putem colora punctele noas-
tre de parcurs cu nuantele noastre personale,
avnd grij s nu bruiem unda de culoare
a celorlalti. Poate c n timp ne-ar iesi o dia-
gram concentric, al crei punct central sun-
tem noi: o mandal superb, unic, irepeta-
bil. Cu sigurant, teza mea ar fi fost pe gustul
prietenei mele, care era fascinat de practicile
si de filozofia budist.
Rmnem totusi cu picioarele pe pmnt
si recunoastem c e imposibil s ne ias com-
binatia aceasta perfect. Putem spera cel mult
ntr-un model care aproximeaz realitatea, n
mod ct mai veridic cu putint. S fim bucu-
rosi dac ne reuseste mcar ct de ct acolo
o urm coerent, o metod mai pmntean,
mai de ... ptrtele.
n fond, parc poti s stii? Ct vreme
model de rezolvare nu exist, ecuatia rmne
deschis...
Gabriela C~LU}IU-SONNENBERG
(Spania)
timp
fiinjare
0
32
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul III, nr. 7(23)/2012
Florentina-Loredana DALIAN
Aici nu mai suntem singuri
Cnd spui
aici nu mai suntem singuri,
aici ne avem unii pe altii
te aprob doar pe jumtate
tu nu stii
c dincolo de poart
ne ntoarcem fiecare
la singurttile noastre?
si-as fi pus o mie de ntrebri
dar crescuser porti ntre noi...
afar
Monica tiganca
mi-a vorbit de spaimele ei
legate de moarte
n-am circulatie, zice,
nu-mi pleac sngele din cap
(srmana, n mintea ei, sngele
de acolo pleac)
mi descrie simptomele unor atacuri
de panic
ea le spune frici
apoi ncheie cu resemnare
dac aa mi-o fi scris mie
s mor de tnr, ce s fac
cum o vrea Bunul Dumnezeu...
tac o ascult i ntind un ban amrt
(putea s fie si de aur
la ce i-ar folosi?)
apoi m ntorc la fricile mele
Stiu, l avem pe Dumnezeu
dar uneori si ntre El si noi
construim porti
pe care le ferecm bine
cu lacte
cnd spui
aici nu mai suntem singuri,
aici ne avem unii pe altii
ce mult as vrea s te cred!
Cnd si cnd brbatii m mai iubesc/ asa
pe la vreun colt/ de strad prfuit/ Ultimei
de care-mi aminesc i zice/ Drumul Vacilor -/
desigur pentru c pe acolo trec vacile
Cnd si cnd mai trec si eu
pe strada aceea
dar numai eu
am voie s-o spun
Cnd si cnd poetii mi mai dedic
nu versuri nici vorb
- poezia s-a cam demodat -
mi mai dedic spun cte
o partid de amor
n cinstea ta - mi zic
Eu -
dup toate conventiile
dup toate abeceurile
comportrii civilizate si alte
fandoseli politicoase
ce s-au mai inventat pe la oras -
ce-ar trebui s rspund
La noi la tar - pe vremea cnd eram copil -
cnd lumea n-avea chef
s-ti asculte tmpeniile
ti-o reteza scurt - hai sictir
Eu am crescut jumtate
la tar jumtate
la oras
n-am nvtat fandoseli dar nici
s zic hai sictir cu toat gura nu stiu
mi iese un hai sictir asa mai anemic
din care ei nteleg doar
hai
cnd si cnd romanticii mi mai ofer
cte o orhidee
slbatic
asa ca mine cnd
dau s muste fiarele sau cnd
iubesc pn la
nu lacrimi nici vorb
si astea s-au cam demodat...
odat un sculptor mi-a dedicat
o domnisoar - nu rde -
o domnisoar care se numea Nimeni
pentru c nevast-sa geloas
i-a zis cine mai e si fta asta
el sracu
a vrut doar s-o imite pe
domnisoara Pogany
dar fiindc nevast-sa ar fi zis
tot o ft si asta
i-a explicat
aceasta se numeste domnisoara Nimeni
si-asa a rmas
Cnd si cnd
m ntreab oglinda - tu cine esti
n fata ei am curaj
i rspund hai sictir
Eu sunt femeia pe care
brbatii o mai iubesc cnd si cnd
creia poetii i mai dedic
nu versuri nici vorb
si sculptorii domnisoare
si creia romanticii - doar uneori -
i mai ofer orhidee
ce nu-ntelegi
Eu - dup toate probabilittile
statisticii matematice sunt femeia tuturor
timpurilor
si a tuturor verbelor
conjugate
doar la prezent
Adic nimeni
rosteste oglinda
nentrebat
si dnd s plezneasc
nu de invidie nici vorb
Domniyoara Nimeni
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
33
Anul III, nr. 7(23)/2012
Octavian MIHALCEA
Pentru Liviu Viyan, starea poetic nu tine
dect de vocatie, nfruntnd, iubindu-le, zi-
durile unei adnci nchisori invocate. Acest
mult asteptat volum, nchisoarea de maxim
alcoolemie (Ed. Detectiv Literar, Buc., 2012),
propune concurarea naltelor idealuri este-
tice. Binenteles, dac aprofundm una dintre
sintagmele de nceput ale autorului, Cerul
se vede ca o prpastie, vor rezulta asumri
ce ne ndreapt ctre de mult clasicizatul pa-
saj nietzschean, Cnd te uiti adnc n abis,
se va uita i el n tine. Aceast recluziune
pune n contact cu Absolutul, n acelasi timp
apropiat si impenetrabil. Ca o profesiune de
credint liric, suntem initiati n tainele unei
pasiuni mistuitoare. Treptat, adevrurile re-
velate acapareaz: La nceput credeam c-i
doar o joac/ de ngeri mbtati cu praf de
lun,/ dar cnd prea c totul o s treac/
patima devenea tot mai nebun. (Povestea
amantei mele). Sarada condamnrii poetice
tine de caracterul definitiv al aventurii: O duc
acas noapte cnd se-mbat,/ cnd pielea
trupului e ca hrtia/ i n-o voi prsi, cred,
niciodat,/ amanta vietii mele: poezia. (Po-
vestea amantei mele). Liviu Visan alege ca
model pentru ilustrarea traiului ntru lirism
pe enigmaticul creator romantic francez,
Grard de Nerval, cel scos din colbul istoriei
si apreciat la justa valoare de spiritul hiper-
imaginativ si percutant al suprarealismului.
Poemul nchinat printelui Fiicelor focului
poate fi ncadrat n apropierea tributului adus
de Emil Botta, n volumul Pe-o gur de rai,
memoriei marelui fantast. Vorbim, desigur, de
vibrantele versuri din Grard de Nerval. Ca
un vis surprins ntr-o fotografie sepia, tra-
gicul sfrsit ne marcheaz si acum: Pe strada
vechiul felinar/ s-au fost oprit Grard Ner-
val/ i atrna de un grilaj/ ntr-un uor i
trist tangaj.// Avea un sfant n buzunar/ i-
un gnd s fug spre Fanar/ pe cnd cu
dete degerate/ i-a scris biletul: Curaj,
frate! (Balada lui Grard de Nerval). Parc
psim, nfiorati, pe Rue de la Vieille-Lan-
terne, spatiu crepuscular, de trecere spre un
Levant ncrcat cu misterioase arome duse.
Invocarea vinului ia dimensiuni villonesti.
Ritmul sngelui viei strneste o adevrat
cavalcad a versurilor inspirate. Ascensi-
unea, n fond scopul subtilului joc al poetilor,
se face prin escamotarea lestului teluric. Si
cu ajutorul fluidului creator: Doar halebar-
dele din vin/ mi taie gtul fr chin,/ mai
iute ca o ghilotin/ cu lama uns de lu-
min.// mi iau n brate cptna/ alb i
mare, cum e luna/ cu ochii afundati ct pru-
na/ i-o port sub bratul stng, la cer,/ ca pe
un coif de cavaler/ din care-am scuturat t-
rna. (Decapitare). Aceste versuri desf-
soar miraje acaparante, urme prin misc-
toarele nisipuri btute de astrul talentului
incandescent. Poetul picteaz povesti. Ori-
entri cromatice nspre Orientul contemplat
cu finetea unei melancolice cltinri de arip:
Un pictor netiut i nc tnr/ avea o pnz
sul pe al su umr/ precum cmila-n drumul
spre Sumer/ purta n ochi un petic vag de
cer.// n urma lui ecoul unui cntec/ ducea
culori de curcubeu n pntec/ i o poveste
trist despre mila/ de-a rsplti n plin de-
ert cmila. (Misterul). Asa cum ne-a obis-
nuit n remarcabilul volumLicentioase, Liviu
Visan pstreaz si n acest nou volum deja
caracteristica pecete ludic, deschiztoare
de noi universuri metaforizate. Ironice con-
flicte anim acest univers poetic greu pre-
vizibil. Cuvintele poart misiuni inedite: Se-
auzea prin cercevele/ un colind cntat de
Hruc./ pluul de pe canapele/ mirosea a
praf de puc.// Lupttoru avea-n port-
hart/ i v rog s tineti minte,/ ordin: art
pentru art/ i nu dinte pentru dinte. (Isto-
rioar de rezbel). Erosul, caracterizat totusi
de puritate, se ntmpl ntr-un banal tren
de noapte de pe vremea odioasei dictaturi.
E o noapte a revelatiei senzuale, cu intensi-
tate numai aparent momentan: Cltoream
cu-n tren de noapte iarna,/ de mine se-ncl-
zea o navetist,/ c-o mn-mi descheia ncet
vestonul/ la nasturii cu stem comunist.
(Tren de noapte). Ca o initiere n neptrunsul
tainei ntlnirilor ce te marcheaz, totul apare
firesc, stabilit de o superioar fort bene-
Poetul picteaz# pove[ti
volent: M ntorceam ca dintr-o dezer-
tare,/ fusesem dup un cazan de tuic,/ nu
m gndeam s legn pe picioare/ aroma
unui trup de nevstuic//Si n balansul tre-
nului de noapte,/ la un macaz i-am lunecat
sub crup/ c n-am s uit nicicnd cl-
toria/ pe cnd eram locotenent la trup.
(Tren de noapte). Transfigurrile ludice sunt
pictate afectuos. Unii prieteni ai poetului,
artisti si ei, se regsesc n ingenioase poeme
cu adres. Este asezat un fald transparent
peste cele mai mici detalii ale realittii: Viata
e att de ampl/ par exampl/ viata noas-
tr/ nici anost i nici vast.// Prins-n pn-
zele de in/ viata este un suspin/ i bogat i
datoare/ tuburilor de culoare. (Poem des-
pre viata pictorului Ivan Turbinc Ivanov).
De un elogiu crud se bucur levantinul te-
ritoriu livresc. Detalii subtile din lumea pa-
ginilor inspirate marseaz prin fata noastr
n spiritul artei pentru art, att de stingher
n actualele circumstante desacralizate: Pa-
pirusuri i vechi tblite, pergamente/ i, din
cerneluri, broderii, letrine/ i texte-n care
literele-absente/ au preacurvit se afl-n cap
la tine./ Un crivt, poate, s le rsfoiasc,/
detiul de iasc, alb, de contopist/ ce nu
vrea niciodat s gseasc/ plumbul tipar-
nitei att de trist,/ dezamorsat n necitite
file,/ dar cu efect omortor, Emile! (Portret
de bibliotecar). Dansuri rituale, piruete ae-
riene decupate parc din universul plastic al
lui Marc Chagall, brodeaz delicat poetica
lui Liviu Visan. Aici, muzele au un loc pri-
vilegiat. Bine camuflate procesiuni miste-
riosofice se desfsoar odat cu trecerea fie-
crui poem. Repetnd un posibil model al lui
Hefaistos, ajungem, poate himeric, n josul
Dunrii, lng acei cai ce odat psteau de-
a dreptul pe pajistile celeste: O potcoav
arde-n jarul/ ce mocnete-n rsrituri/ pe
cnd beat i trist fierarul/ bate vorbele n
nituri/ pe imensa noptii gur/ ca vizera de
armur/ prin care clipesc vicleni/ cavaleri
danubieni. (Povestea fierarului de cuvinte).
Ironia este adnc mpletit cu elemente adnc
34
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul III, nr. 7(23)/2012
spiritualizate, trepte urcate spre cerul Dum-
nezeirii. Aflat n zodia evadrii, poetul mr-
turiseste c Se-ntmpl s visez c-n frunte/
mi crete cornul de hrtie/ rzbind prin
gratiile frnte/ pe un pervaz de pucrie.//
Falus de vis i poezie/ e cornu-acesta de
hrtie! (Scrisoare din nchisoarea de maxi-
m alcoolemie). nc mai sunt cntate sge-
tile ce nu ucid. Acest volum cuprinde si o
falie poetic exprimat ntr-o inedit cheie
destins-hermetic. Cifrul poate fi dezlegat
numai cu mngieri subtile, oaspeti fiind la
acest regal n acelasi timp candid si dureros.
Culoarea versului se dilat, obscurizat: ntr-
un han ca un nvod/ st poetul octopod/
ca pianjenul n pod/ pe ochiuri ce nu se
vd// Si cnt la un pian/ cu opt mini de
filigran/ versuri de Barbilian/ de cad turturi
din tavan (Cin la Uvedenrode cu meniuri
reci i crude nu cu melci ori cu Gertrude
nici cu oaspeti sau cu rude). Licorile bahice,
omniprezente n volum, au rol incantatoriu.
Oficiant al vechiului rit liric, Liviu Visan alchi-
mizeaz stri fluide, ajungnd la sublimri
sclipitoare purtate mereu n snge de cei care
triesc poezete. De un poem special se bu-
cur Mircea Brilita, alt mptimit al oniricelor
decantri literare. O sfioas raz de lumin
nsoteste aceste inubliabile neiges dantan:
Semiprofilul tnr ptimete/ mai alb dect
lumina ce-l hrnete/ nu dintr-un foc ce
umbl prin hrtii/ ci chiar din poezii arse
de vii.// Parc recit fr s vorbeasc/
acele poezii cu trup de iasc/ ce n al mari-
lor poeti compendiu/ vor provoca un ne-
maistins incendiu. (Toast). Constantin Arde-
leanu si Alex Ivanov sunt numai doi dintre
confratii crora poetul le dedic afectuoase
poezii. Imaginile se fabric ntr-un ritm de-
lirant, demn de o art combinatorie supe-
rioar. Atmosfera e dens si culorile, tari. E
un maximalizant bazar al complexittii: Ve-
denii despre mirodenii/ concordii i mizeri-
cordii/ i transpirati betivi pirati/ beau n
zadar lapte de var/ pentr-o postum neagr
cium/ i cu-n picior de lemn fac semn/ c
nu sunt mateloti, ci hoti/ i au crlig n loc
de mn/ pe cnepa de la parm/ i peste
ochi petic de piele/ s tin cursul dup stele
(Cntec marinresc). Totusi, cea mai puter-
nic e ironia sortii. Cuvintele nu sunt multe.
nc mai putem s rdem, s ne amintim: Cnd
l-au fost dus cu forta la colhoz/ bunicul meu
cnta La vie en rose(Inedit Piaf). Liviu
Visan particip la renvierea strii de Levant.
Uneori, nzdrvan tabl de sah aplaudat
de nimfe, alteori, marmur amar, n snge.
Poemul dedicat magistrului Serban Foart
si are locul n atmosfera eterat a rimel-
rilor. Aceste metafore ni se arat decernate
la Trgul Gaudeamus, carte de mbttur:
Iat semiluna vid/ furat de la corid/ nu
e corn de vntoare/ ci sugiuc de beutoare/
ca s suni dup licoare!// S-o umpli cu
vorba trist/ dac pleci la vreo conchist/
la cocoane toledane/ fr de astfel de gui-
doane// s le scrii cu pene-gene/ dnd atac
la damigene/ cantilene madrilene.// P.S.
Dup ce-a fost tatuat/ pielea poate fi ps-
trat/ semn de carte catenat (Guidonul
espagnol - cu cerneli de protocol dar ami-
calmente gol). Umbrele grele pot fi pictate
cu frenezia iubirii iar carnea grea a cuvintelor
se poate rsuci, mbtat cu jarul marilor in-
somnii creatoare. I-am pus poeziei pe burt/
inelele lui Saturn, spune Liviu Visan sub
influenta fascinatiei diademelor de fum ale
poeziei. Poetii vor bea mereu poezie. Pleoa-
pele vor pluti, lovite, spre pomul vietii. S
gustm din poezie, devorndu-i potirele n-
lcrimate!
Michael Pacher - Sf. Augustin yi Sf. Grigore
C#r]i primite
la redac]ie
Virgil Rzesu - Inelul pierdut, Ed. Rzesu,
Piatra Neamt, 2012
Virgil Rzesu - Ce ne facem, doamnelor?,
Ed. Rzesu, Piatra Neamt, 2012
Gheorghe Puiu Rducan - 61, Ed. Fortuna,
Rm. Vlcea, 2012
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
35 Anul III, nr. 7(23)/2012
25 mai 2012. Fundatia Literar-
Istoric STOIKA a organizat,
la Muzeul Municipiului Bucu-
resti - Palatul Sutu, din Bulevar-
dul I. C. Brtianu, evenimentul
literar si artistic prilejuit de lan-
sarea volumului de poezii: n
ritmul vie(ii - Fiori de prim-
var, Editura Dacoromn, 2012,
autor Alexandru Cezar Titus
Stoika. Volumul a fost prefatat
de scriitoarea Floarea Necsoiu.
Au fost invitati s ia cuvntul:
Marian Dumitru (director al re-
vistei Cronica Fundatiilor),
scriitorul Emil Lungeanu, scri-
itoarea Ioana Stuparu, George
Stanca (director n jurnalistic),
Floarea Necsoiu (profesor, critic
literar), Geo Stroe (presedinte al
Academiei DacoRomne si di-
rector al editurii), Geo Clugru
(scriitor), Florin Iordache (dra-
maturg). Au onorat evenimentul
personalitti ale culturii si artei
romnesti. Si-au dat concursul:
Vasile Macovei (fagot) - Opera
Romn, Daniel Ft - cantautor.
Au recitat actritele: Doina Ghi-
tescu si Lidia Lazu. Moderatoare
a fost actrita Doina Ghitescu.
Prin reeditarea volumului de
poezii n ritmul vietii - Fiori de
primvar, realizat dup exact
un secol de la prima aparitie, se
demonstreaz, a cta oar?!, c
despre valorile neamului rom-
nesc, indiferent din ce domeniu,
se aminteste din cnd n cnd,
mai mult sau mai putin. Aceast
remarc m ndeamn s-l para-
frazez pe .P.S. Antonie Plm-
deal - Mitropolitul Ardealului,
care spunea ntr-o scrisoare adre-
sat unui prieten crturar: ... este
convingerea mea c Dumnezeu
ne cheam unde are treab cu
noi. Cu mine a vrut s-i scoatem
din uitare pe nite oameni pe
nedrept uitati. Echilibrul tre-
buie restabilit. Oare, cndva, va
face i pentru noi, cineva, aa
ceva? Cred c da. Cel putin n
msura n care facem noi pentru
altii.
Venind dintr-o familie de mare
noblete, a crei vechime se pare
c depseste un mileniu, poetul
Alexandru Cezar Titus Stoika
avea douzeci si unu de ani
cnd, n luna mai a anului 1912, a
publicat, pentru prima oar, vo-
lumul Fiori de primvar. Este
un volum de poezii remarcabile
prin sensibilitate, naturalete, ade-
vrate tablouri din perioada de
nceput a secolului douzeci, as-
pecte din istoria neamului ro-
mnesc, purtate n suvoi pe valu-
rile timpului. Aproape n fiecare
vers se simte sufletul autorului.
Strile n care se afla n momentul
creatiei au fost nenumrate si
semnificative: dorul purtat ma-
mei, tatlui, fratelui, bunicei, do-
rul de locul natal, de iubit sau
de grdina casei, amintirea anilor
copilriei cu toat ncrctura lor
emotional din perioada premer-
gtoare izbucnirii primului rzboi
mondial, respectul, recunostinta
fat de oamenii de seam ai cul-
turii din acea vreme. Toate aceste
stri au fost brodate n versurile
poeziilor, expresia fiori reg-
sindu-si adesea locul.
Cu totul remarcabil este sen-
timentul ce l lega pe Alexandru
Cezar Titus Stoika de membrii
familiei sale. Tuturor le purta o
mare iubire mpletit cu mult re-
spect, iubire, ce prea a veni din
strfunduri, de la rdcin. Mai
presus dect iubirea de familie
era iubirea de patrie, pentru ap-
rarea creia lsa totul si se pre-
zenta la datorie, dar nu oricum,
ci ca un brav soldat care crede n
victorie, iar pentru binele trii era
n stare s-si dea viata (fapt ce s-
a si ntmplat n anul 1940, poetul
murind pe front, n afara hota-
relor trii, n Siberia). Dac ar fi
s citim chiar si o mic parte din
corespondenta membrilor fami-
liei Stoika, din perioada n care
se aflau pe front, asa cum a con-
semnat scriitorul Geo Clugru
n cartea Sfinte firi vizionare,
aprut n 2011, vom afla c ace-
leasi sentimente de patriotism
nutreau cu totii, n fiecare dintre
ei slsluind nobletea senti-
mentelor de unire prin iubire,
unindu-i totodat acelasi simt-
mnt al respectului si druirii
pentru tar, neam, cultur, valori.
Aceste nobile sentimente,
caracteristice familiei Stoika, s-
au dovedit a fi transmisibile. Un
elocvent exemplu este domnul
Florian Laurentiu Stoica - licen-
tiat n stiinte economice si juri-
dice, care, printr-o munc asidu,
a fcut spturi adnci, ca s dea
de rdcina familiei din care si
trage seva de secole sau milenii,
Ioana STUPARU
|n ritmul vie]ii
fiori de prim#var#
spre a scoate la lumin valori
eroice, patriotice, culturale, lite-
rare. Dragos, fiul, si Laura, fiica,
i mprtsesc struinta n re-
alizarea proiectului. Att volumul
de poezii n ritmul vietii - Fiori
de primvar, ct si volumul de
proz Sfinte firi vizionare au
aprut sub egida Fundatiei Li-
terar- Istorice STOIKA, al crei
presedinte este Florian Laurentiu
Stoica.
Cu deosebit respect pentru
poetul-erou Alexandru Cezar Ti-
tus Stoika si cu dragoste si pre-
tuire fat de poeziile sale, si-au
mai spus impresiile: Elis Rpea-
nu, Ion C. Stefan, Victor GH.
Stan, Doina Brc, Elena Clu-
gru-Baciu, Ion Gh. Arcudeanu,
Mihai Zamfir, Gheorghe Iovan si
altii.
Dintre distinsii iubitori de
cultur aflati n sal enumerm:
sculptorii Pierre Georgesco Dedy
si Constantin Sinescu, Rodica
Subtirelu (fondatorul revistei
Cronica Fundatiilor) si Virginia
Mehes (redactor-sef, directorul
revistei si Editurii ZIP), Ion Ga-
briel Pusc, jurnalista Nabila
Cuza, epigramistul Gheorghe
Grosu, scriitorii Maria Crisan,
Gheorghe Marin, Maria Nicules-
cu si altii.
Evenimentul s-a ncheiat cu
un impresionant recital muzical-
poetic sustinut de Doina Ghi-
tescu, Lidia Lazu, Vasile Macovei
si Daniel Ft. Versurile apartin
poetului-erou Alexandru Cezar
Titus Stoika si au fost alese din
volumul n ritmul vietii - Fiori
de primvar, volum cruia
Fundatia Literar-Istoric STOIKA
i-a pstrat coperta original, din
anul 1912.
36
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012
Dup cte mi amintesc, dragostea mea a nceput n Grdinle
Semiramidei. Venit dup multe rzboaie, eram plin de rni.
Coboram cu greutate fiecare treapt, n ceata nmiresmat
a grdinii. Iubita m astepta la malul mrii. Rnile s-au vindecat
pe loc. Sunt vrjitoare, mi-a spus iubita, te voi face nemuritor.
Apoi a disprut. Oare acesta s fie pretul iubirii?
Un cap de oaie, mini, picioare, copacul creste dinspre cer, iar pe
pmnt ajung mioare, lapte si miere, fiere, fier. ncerc s-ti desenez
azi chipul, iubita mea, de unde vii? Artistul e mereu ridicol, dar e
artist din sute, mii. Tceri solemne ne-nconjoar, noi ne iubim,
coroane largi de ramuri ne scujnd dogoarea, ne despuiem,
ne suntem dragi. Faci semne, scrii cu buze rosii pe trupul meu
un alfabet, hieroglifele, strmosii ceva stiau, adnc secret.
Din jale s-a-ntrupat iubirea, era seara trziu, un crap plutea prin
camer, se auzea muzica de pe CD. Crapul purta pantaloni verzi,
ochelari cu ram metalic. Iubita dormea n camera de alturi.
Registrul de cheltuieli se deschidea singur la mijloc. ntre foi erau
striviti crbusi de aur. CD-ul reproducea imnul de stat al Bataviei.
Crapul saluta si plutea mai departe. Au aprut trei surori, un birjar,
un medic legist, tigrul de serviciu si prezentatorul. Iubita dormea
n camera de alturi. Se apropia miezul noptii.
Din bordelul de vizavi se auzea Marsul lui Radetzky.
Crapul se ls pe dusumea. Pmntul prea nelocuit,
dac ignorm prezenta Clotildei si Florindei. Nu le cunosteam.
Iubita dormea n camera de alturi. Crapul striga n somn
ceva n limba pestilor. Birjarul l lovi puternic n burt pe crap.
Era nevoie de o infirmier. Cndva iubisem o infirmier,
dar ea nu mai tria. Medicul legist constat moartea crapului.
Bietul de el, era un crap bun. Iubita se trezeste.
Iadul se preface n Paradis. Numai Eu si Ea, n rest, liniste.
Omul este cules de ciorchinii din vie. Acum vinul e om
si omul e vin. Cldura si lumina ptrund n organele omului.
Se ajunge la un mare incendiu. Femeia e cauza, brbatul - efectul.
Iar dincolo - marea care asteapt. Eu nu m voi ncarcera
Boris MARIAN
Motto
Toate-s vechi [i nou#-s toate, doar Poetul este-n drept
s# ne spun# ce socoate, c#ci Poetul e Profet.
ntr-un mormnt. Voi alerga mereu spre mare, ca spre o iubit.
Iubita este acum pe plaj, plaja sunt eu.
Marea este iubita mea.
Pana alearg pe hrtie, o usoar preocupare umbreste fericirea
celui ce caut. Cu cine vorbesti?, m ntreab iubita.
Cu tine, numai cu tine, rspund, dar stiu c nu pot
s m fac nteles. Iubita d din cap. As vrea s o srut,
nu am brate, nu am buze, sunt o simpl pan.
Te voi ntrupa, spune iubita rostind un blestem n latin,
teribilis visu facies. Pe loc devin ceea ce sunt. Asa spune
legenda, dar nimeni nu m-a vzut cobornd pe trm.
nseamn c aici m-am nscut. Cad n genunchi si multumesc,
dar cui? Iubita nu mai este nicieri. Norii pluteau vineti
ca niste morti. Un ochi de cer albastru se deschidea la orizont.
Acolo, am spus, ecoul a revenit, acolo nu e nimic.
Dar despre acel acolo misterios voi reveni cu o alt ocazie.
Conrad Witz - Madona yi sfinjii
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
37
Anul III, nr. 7(23)/2012
La vrsta patriarhilor, Corneliu Leu are o
vitalitate, o energie si un dinamism cu ade-
vrat... leonine. Cheia tineretii sale sufletesti
uimitoare const n aceea c si-a pstrat
intact prospetimea sufleteasc specific
vrstei de aur: copilria.
Nscut n ziua de 21 iulie 1932, la Med-
gidia, a copilrit sub soarele de andezit, aur,
miere si aram al Muntilor Mcinului si Do-
brogei, trm de confluente multiculturale si
temelie a unei inconfundabile Axis Mundi
cu obrsii precrestine.
Tatl, avocat, si mama, medic, i-au obl-
duit pruncia, pubertatea si adolescenta sub
crugul valorilor fundamentale ale neamului
romnesc, pe aceste plaiuri pontice, danu-
biene respirnd aerul tare de sub sprnceana
pduroas a neclintitilor Munti Carpati -
coloana vertebral a Europei - rimnd cu Du-
nrea, strveche ax economic si comer-
cial, cultural si spiritual a btrnului
nostru continent.
Nscut n miezul verii - sub semnul Soa-
relui, ngemnat cu steaua polar a lui Ernest
Hemingway, Aldous Houxley, Marin Preda,
Dumitru Radu Popescu, George Enescu -,
Corneliu Leu a luat n piept cu frenezie vl-
toarea vietii, dovedindu-se un vajnic nottor
prin apele vijelioase ale unor timpuri mereu
n schimbare.
Trece rapid si sigur, ca un precoce, dar
temerar cpitan de curs lung, prin Liceul
Mircea cel Btrn din Constanta, aruncn-
du-se, cu pasiune, patos si luciditate, n no-
bila, dar dura profesie de jurnalist.
La vrsta cnd multi dintre colegii de ge-
neratie traversau hiatusul ndoielii, al ne-
hotrrii si ncremenirii n ntrebarea: Oare
eu ncotro s o iau, unde s m duc?!, Cor-
neliu Leu se avnt, la nici 16 ani, pe bari-
cadele solzoase ale muncii de reporter si
redactor la Pagini dobrogene.
ntre 18 si 26 de ani hlduieste pe san-
tierele ntemeierilor postbelice din tar, ca
jurnalist frenetic la Radiodifuziunea Romn.
Concomitent, este student la Facultatea de
Pedagogie si Psihologie a Universittii din
Bucuresti, apoi la aceea de Jurnalisti Uni-
versali.
Clit n presa scris si audio, accede la
prestigioasa revist Roumanie daujourd
hui, pentru ca, de la 30 la 33 de ani, vrsta
christic, s fie redactor la hebdomadarul
Uniunii Scriitorilor din Romnia: Luceafrul.
Modernizarea si romnizarea editurilor
din tara noastr i ofer marea rspundere de
a croi destinul nou nfiintatei Edituri Emi-
nescu (la vrsta de 38-39 de ani: 1970-1971),
de unde face transbordarea n lumea filmului
artistic de lung metraj: director al Casei de
Filme 4 (1973-1979), pe care o nfiinteaz si
unde este productor al unor pelicule memo-
rabile: Cantemir, Ioanide, Mihai Viteazul,
Actorul i slbaticii, Ciprian Porumbescu,
]ara de piatr, Serata, Casa de la miezul
noptii, Cu minile curate, Felix i Otilia,
Nea Mrin miliardar, Scrinul negru, T-
nase Scatiu, Castelul din Carpati...
Ca redactor sef adjunct la Contempo-
ranul (1979-1986), renfiinteaz suplimentul
Realitatea ilustrat.
Dup lovitura de stat capitalist si con-
trarevolutia din decembrie 1989, fisa de acti-
vitate cultural a redutabilului scriitor, om
de pres, teatru si film Corneliu Leu nregis-
treaz aproape 30 de initiative, dintre care
amintim:
1. ctitorirea Casei de Editur si Productie
Audio, Video, FilmRealitatea;
2. nfiintarea Fundatiei Episcopul Gri-
gorie Leu - Miscare pentru progresul satului
romnesc;
3. spectacolele radio-Tv cu public Ca-
baret politic, Hora tranzitiei, Nu trageti n
guvern, Bomba tranzitiei, Noi i Europa, S-
a schimbat schimbarea...;
4. rubrica n gura leului;
5. Consftuirea National a Intelectualilor
de la Sate;
6. Institutul National de Personalism;
7. Asociatia Fundatiilor pentru Dezvol-
tare Rural;
8. lanseaz, la 175 de ani de la aparitie,
noua serie a revistei Albina, care, din 2002,
devine Albina Romneasc;
9. n revista Pluralitas, lanseaz ipoteza
Personalismului Diacronic si public Idei
personaliste de actualitate n opera lui C.
Rdulescu-Motru;
10. n 2005 lanseaz conceptul de So-
cietate Civil Transnational;
11. ca profesor universitar, creeaz, n
2007, un curs de Meritocratie si nfiinteaz
Liga Meritocratiei;
12. prin portalul de internet www.carte
siarte.ro, realizeaz, din 2008, o retea non-
guvernamental pentru Promovarea virtual
a culturii romnesti;
13. n anul 2009, pune bazele Retelei de
initiative si universitti populare, n cadrul
Programului European de nfiintare a Gru-
purilor de Actiune Local.
De retinut c a debutat la vrsta de 17
ani, cu poezia Arta, dar a optat ulterior,
masiv, pentru proz, n care libertatea de mis-
care, spiritul de observatie, capacitatea de a
crea atmosfer si personaje viabile, capti-
Leonin, argintul viu
Dan LUPESCU
C
o
r
n
e
l
i
u

L
e
u
38
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
Anul III, nr. 7(23)/2012
vante se potriveau ca o mnus cu spiritul
su scormonitor, tsnind mereu n cutarea
esentelor umane, creator de universuri nara-
tive vibrante, pe spatiile restrnse, ale prozei
scurte, ori, dimpotriv, de ample desfsurri,
gen fresc istoric si social, n romane pe
teme incitante.
Bibliografia lui Corneliu Leu nregistrea-
z circa 70 (saptezeci) de aparitii editoriale
numai la capitolul volume de nuvele, poves-
tiri, romane, eseuri, studii si articole, repor-
taje, crora li se adaug 21 de piese de teatru,
unele n serial, la Teatrul TVR (pe care l
inaugureaz, cu piesa Familia, n 1958),
Teatru la Microfon/ Teatrul National Ra-
diofonic, la institutiile de profil din Cons-
tanta, Bacu, Pitesti, Craiova, Sibiu. Este au-
torul unor filme artistice de mare audient,
precum: Asediul, Cota 2516, Casa dintre
cmpuri, Circul spionilor.
Fervoarea si apetitul narativ, acribia do-
cumentrii, spiritul de analiz si sintez, cu
mijloacele de mare rafinament ale psiholo-
gului experimentat, plcerea taifasului si a
despicrii firului de pr n patru sunt atuuri
ale romancierului Corneliu Leu, probate con-
vingtor de la debutul din 1956 (la vrsta de
numai 24 de ani !) n genul proteic, cu Ochiu
dracului, ori de la Plngerea lui Dracula
(1977) pn la Patriarhii (1979), Romanul
noptii de februarie (1984; detronarea Dom-
nitorului Alexandru Ioan Cuza din 1866),
Anonimul Brncovenesc (1994), Spionii
birocrati (1996) sau pn la Roma Termini,
cap de pod al ciclului Blesteme contempo-
rane, lansat n 2011.
Corneliu Leu - paltin semet si brad ar-
gintiu, vesnic verde, n Panteonul brbatilor
exemplari ai culturii romne de la cumpna
mileniilor al doilea si al treilea - si-a lansat, n
vara anului 2007, Nuvele i istorii, primul
volum de OPERE DEFINITIVE dintr-o serie
de 11, anuntate de el nsusi, la librria Cr-
turesti din Bucuresti. Din cte stim, pn
acum au aprut deja alte cteva volume din
seria anuntat. Semn de vigoare si spirit cre-
ator mereu tnr, ajuns n areopagul mpli-
nirilor eclatante.
Acum, cnd trece pragul arcului de lu-
min de unde ncepe vrsta patriarhilor, i
adresm Maestrului Corneliu Leu urrile
traditionale de LA MULTI ANI cu sntate,
c-i mai bun dect toate.
Fie ca Steaua de pe Masivul Caraiman,
care-i ocroteste permanent casa-muzeu de
la Poiana Tapului, s-i lumineze scrisul mcar
33 de ani de acum ncolo. Pentru c, asa dup
cum zic francezii, deocamdat nu a mplinit
dect... 20 de ani, ce-i drept de patru ori. La
multi, multi ani !
Dac mcar un sfert din brbatii cu tmple
ninse de lumin (ai acestei tri) ar realiza cte
10 la sut din ceea ce nfptuieste Corneliu
Leu - pentru intelectualii de la sate, pentru
pstrarea si promovarea culturii noastre n
formele ei cu adevrat specifice si autentice
-, atunci am fi cu un secol mai n fat, adic
acolo pe unde s-ar cuveni s fim.
La multi si rodnici ani, Maestre!
S triti mult, sntos si n belsug de
mpliniri.
Desi totdeauna greu de nfruntat si ac-
ceptat, poate fi depsit doar constientizndu-
l cu adevrat si cunoscndu-i n profunzime
tainele si secretele. Numai asa putem fi siguri
c-l vom alunga pentru totdeauna si ne vom
elibera de el. Si totusi, cine va putea vreodat
s ndrzneasc s-l trezeasc si s-l tulbure?
Va continua s ne urmreasc ca o stafie
rebel, si, sub o form sau alta, ne va dicta
sau influenta deciziile si actiunile. Dac n-ati
ghicit deja, este vorba de Mria Sa TRE-
CUTUL.
Fie c ne place sau nu s recunoastem,
ruperea de trecut e foarte grea, uneori im-
posibil, deoarece legturile cu viata nu pot
fi nlocuite dect cu o nou viat. Asteptnd
ca timpul, cel mai bun tmduitor si leac, s
curete rnile si s ostoiasc durerile, nu ne
rmne dect s ne dedicm si s ne devotm
unui scop n sine, n speranta c vom putea
da un nou sens vietii.
Cnd ne referim la viitorul unei societti,
al unei ntregi natiuni, n spet Romnia, gn-
dul zboar imediat tot la trecut. Un trecut n
care sistemul a promovat ca politic de stat
minciuna, incompetenta, ipocrizia si teroa-
rea, si care a creat si perfectionat (mai ales n
ultimii 25 de ani), cel mai odios aparat represiv
din Europa de Est. Foametea, depersonali-
zarea prin munci inumane (vezi construirea
canalului Dunre-Marea Neagr), au alctuit
dimensiunile celui mai terifiant cosmar al con-
temporaneittii noastre.
Oamenii au trebuit ns s supravietu-
iasc si s-au adaptat acestor conditii inuma-
ne, nsusindu-si un mod de viat care se re-
zuma la locuint, serviciu, autoturism sau
concediile n tar, la mare si la munte.
Frigul din cas, rscoala visceral zilnic,
economia grotesc industrializat de ctre
minti bolnave, neperformant si mare con-
sumatoare, sistemul de nvtmnt, doctrinar,
greoi, confuz, bazat pe stimularea memoriei
si nu a inteligentei creatoare, serviciile pu-
blice, dezorganizate si corupte, cu functio-
nari tot att de eficienti ca soarecii ntr-un
hambar, urbanizarea cu demolri si destine
spulberate, nationalizarea, cu anularea seg-
mentului privat, fundamentul dezvoltrii si
echilibrului economic n orice stat evoluat,
cultura la comand, fr posibilitti de schim-
buri si activitti spirituale, dect n limitele
cenzurii, tvlugul colectivizrii, culminnd
cu dezechilibre socio-economice resimtite
nc si astzi, au determinat ngrdirea si alie-
narea fiintei umane, transformnd-o aproape
ntr-un animal captiv.
Acum, la attia ani de la asa-zisa revolu-
tie, toate aceste lucruri nu numai c le-am
mostenit, dar ne si influenteaz, dup cum
spuneam anterior, evolutia. Nu putem s
construim un nou sistem, capitalist, bazat
pe o nou economie, de piat, dac nu ncer-
cm s scpm de mormanul de fiare vechi al
economiei existente, adic de trecut.
Cum s ai o economie sntoas cnd
cererea e mai mare dect oferta, iar sistemul
financiar este n curs de stabilizare, ajungnd
ntr-un final s se redreseze, dup ce a suferit
n anii premergtori mutatii majore. Dac ne
uitm n jurul nostru, e ca si cum ne-am privi
ntr-o oglind indisciplinat: vrem s fim altfel
dect suntem, ns oglinda se ncptneaz
s ne dezvluie adevrata identitate.
Blocurile uniforme, sinistre si depriman-
te, mentalitatea n mare parte neschimbat a
oamenilor, modul de organizare si (ne)functi-
onare a societtii, sub toate aspectele ei, pro-
blemele legate de restituirea propriettilor,
de accesul la dosarele Securittii, de nsn-
tosire si redresare a economiei, bazat si
structurat pe aceleasi vesnice principii ru-
rale si patriarhale, sunt reminiscente de ne-
tgduit ale trecutului.
Trecutul este, deocamdat, mai puternic
dect ratiunea si ntelegerea oamenilor, iar
interminabila perioad a tranzitiei, i bulver-
seaz si ngrijoreaz.
Haosul si degringolada continu a unui
sistem fr cadrul politic si legislativ adecvat
prezentului si lumii moderne si civilizate, la
care, cel putin declarativ, nzuim, institutii
responsabile si dinamice, si, mai ales, un me-
diu propice dezvoltrii relatiilor economice,
sunt mrturii ale consecintelor celor 50 de
ani de stalinism si comunism ,,autohton.
Avem aceeasi oameni, n pofida schim-
brilor care ne coplesesc si ne deruteaz.
Tinerii, trind n acest mediu putred si
instabil, resping datorit necunoasterii si
educatiei precare, valorile si modelele au-
tentice. Sunt, din aceast cauz, dezorientati
si nesiguri, ncercnd s-si cstige existenta
usor si rapid sau emigrnd.
Va trebui s mai asteptm pret de cteva
generatii pentru a putea ncerca s ne des-
prindem definitiv de trecut. Pn atunci tre-
buie construit viitorul.
Mihai TUDOR
Trecutul din noi
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
39
Anul III, nr. 7(23)/2012
Florentin SMARANDACHE
(SUA)
Abstract:
n aceast lucrare este prezentat o nou
ramur a filosofiei, numit neutrosofie, care
studiaz originea, natura si scopul neutralit-
tilor, precum si interactiunile lor cu diferite
spectre de ideatic. Teza fundamental: Orice
idee <A> este T% adevrat, I% nedeter-
minat si F% fals, unde T, I, F sunt sub-
multimi standard sau non-standard incluse
n intervalul non-standard ]
-
0,
+
1 [.
Teoria fundamental:
Fiecare idee <A> tinde s fie neutralizat,
diminuat, echilibrat de idei <Non-A> (nu
numai <Anti-A>, cum a sustinut Hegel) - ca
o stare de echilibru.
Neutrosofia st la baza logicii neutroso-
fice, o logic cu valoare multipl care gene-
ralizeaz logica fuzzy, la baza multimii neutro-
sofice care generalizeaz multimea fuzzy, la
baza probabilittii neutrosfice si a statisticilor
neutrosofice, care generalizeaz probabilita-
tea clasic si imprecis si respectiv statisticile.
1.1. Cuvnt nainte.
Pentru c lumea este plin de nedetermi-
nare, o imprecizie mai precis este necesar.
De aceea, n acest studiu este introdus un
nou punct de vedere n filosofie, care ajut
la generalizarea teoriei probabilittilor,
multimii fuzzy si logicii fuzzy la < probabi-
litate neutrosofic>, <multime neutrosofic>
si, respectiv, <logic neutrosofic>. Ele sunt
utile n domeniul inteligentei artificiale, re-
telelor neuronale, programrii evolutionare,
sistemelor neutrosofice dinamice, si meca-
nicii cuantice.
n special n teoria cuantic exist o in-
certitudine cu privire la energie si la mo-
mentul particulelor, deoarece particulele nu
au pozitii exacte n lumea subatomic, vom
calcula mai bine probabilittile lor neutro-
sofice la unele puncte (adic implicnd un
procentaj de incertitudine si nedeterminare -
n spatele procentajelor de adevr si respectiv
de falsitate) dect probabilittile lor clasice.
n afar de matematic si de filosofia inter-
relational, se caut Matematica n conexiune
cu Psihologia, Sociologia, Economia, si Li-
teratura.
Acesta este un studiu de baz al filosofiei
neutrosofice, deoarece consider c un ntreg
colectiv de cercettori ar trebui s treac prin
toate scolile / miscrile/ tezele / ideile filozo-
fice si s extrag caracteristici pozitive, ne-
gative si neutre.
Filosofia este supus interpretrii.
Prezentm o propedeutic si o prim n-
cercare de astfel de tratat.
[O filozofie neutrosofic exhaustiv
(dac asa ceva este posibil) ar trebui s fie o
sintez a tuturor filozofiilor dintr-un sistem
neutrosofic. ]
Acest articol se compune dintr-o colectie
de fragmente concise, scurte observatii, di-
verse citate, aforisme, unele dintre ele ntr-o
form poetic. (Referintele principale sunt
enumerate dup mai multe fragmente indi-
viduale.) De asemenea, articolul introduce
si exploreaz noi termeni n cadrul avangardei
si al metodelor filozofice experimentale sub
diverse logici valorice.
1.2. Neutrosofie, o nou ramur de
Filosofie
A) Etimologie:
Neutru-sofie [Din francezul neutre <la-
tinul neuter, neutru, si grecescul sophia, ca-
lificare / ntelepciune] nseamn cunoastere
a gndirii neutre.
B) Defini(ie:
Neutrosofia este o nou ramur a filoso-
fiei, care studiaz originea, natura si scopul
neutralittilor, precum si interactiunile lor cu
diferite spectre ideatice.
C) Caracteristici:
Acest mod de gndire:
- propune noi teze filozofice, principii,
legi, metode, formule, miscri;
- arat c lumea este plin de nedeter-
minare;
- interpreteaz neinterpretabilul;
- trateaz din unghiuri diferite concepte
si sisteme vechi, artnd c o idee, care este
adevrat ntr-un sistem de referint dat,
poate fi fals n altul - si invers;
- ncearc s atenueze rzboiul de idei si
s se rzboiasc cu ideile pasnice;
- msoar stabilitatea sistemelor insta-
bile, si instabilitatea sistemelor stabile.
D) Metode de Studiu Neutrosofic:
matematizare (logica neutrosofic, pro-
babilitatea neutrosofic si statisticile neutro-
sofice, dualitate), generalizare, complemen-
taritate, contradictie, paradox, tautologie, a-
nalogie, reinterpretare, asociere, interferent,
aforistic, lingvistic, transdisciplinaritate.
E) Formalizarea:
S notm cu <A> o idee, sau propunere,
teorie, eveniment, concept, entitate, cu
<Non-A> ceea ce nu este <A> si cu <Anti-
A> opusul <A>. De asemenea, <Neut-A>
simbolizeaz ceea ce nu este nici <A> nici
<Anti-A> si anume neutralitatea dintre cele
dou extreme. Si <A> o versiune a <A>.
<Non-A> este diferit de <Anti-A>.
De exemplu:
Dac <A>= alb, apoi <Anti-A> = negru
(antonim), dar <Non-A> = verde, rosu, al-
bastru, galben, negru, etc. (orice culoare, mai
putin albul), n timp ce <Neut-A> = verde,
rosu, albastru, galben, etc. (orice culoare, cu
exceptia albului si negrului), si <A> = alb
nchis, etc. (orice nuant de alb).
ntr-un mod clasic:
<Neut-A> <Neut-(Anti-A)>, adic
neutralittile lui <A> sunt identice cu neu-
tralittile lui <Anti-A>.
<Non-A><Anti-A> si <Non-A>
<Neut-A> precum si
<A><Anti-A> =,
<A> <Non-A> =,
ori <A>, <Neut-A> si <Anti-A> sunt
disjuncte dou cte dou.
<Non-A> este completarea lui <A> cu
privire la multimea universal.
Dar pentru c n multe cazuri frontierele
dintre notiuni sunt vagi, imprecise, este po-
sibil ca <A>, <Neut-A>, <Anti-A> (si bine-
nteles <Non-A>) s aib prti comune,
dou cte dou.
Neutrosofia, o nou#
ramur# a Filosofiei

40
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012
F) Principiul fundamental:
ntre o idee <A> si opusul ei <Anti-A>,
exist un spectru continuu de putere a neu-
tralittilor <Neut-A>.
G) Teza fundamental:
Orice idee <A> este T % adevrat, I %
nedeterminat, si F % fals, unde T, I, F
]
-
0, 1
+
[.
H) Legi principale:
S lum< > ca atribut si (T, I, F) n
]
-
0, 1
+
[
3
. Atunci:
- Exist o propunere <P> si un sistem de
referint {R}, astfel c <P> este T %< >,
I % nedeterminat sau <Neut->, si F %
<Anti- >.
- Pentru orice propunere <P>, exist un
sistem de referint {R}, astfel c <P> este
T%<>, I% nedeterminat sau <Neut-> si
F% <Anti->.
- <> este ntr-o anumit msur <Anti-
>, n timp ce <Anti-> este ntr-o anumit
msur <>.
Prin urmare:
Pentru fiecare propozitie <P> exist
sisteme de referint {R
1
}, {R
2
}, ..., astfel c
<P> arat diferit n fiecare dintre ele - obti-
nnd toate strile posibile de la <P> la
<Neut-P> pn la <Anti-P>.
Si ca o consecint, pentru oricare dou
propozitii <M>si <N>, exist dou sisteme
de referint {R
M
} si respectiv {R
N
}, astfel c
<M> si <N> arat la fel.
Sistemele de referint sunt ca niste oglinzi
de curburi diferite care reflect propozitiile.
I) Motto-uri:
- Totul este posibil chiar si imposibilul!
- Nimic nu este perfect, nici chiar perfec-
tiunea!
J) Teorie Fundamental:
Fiecare <A> idee tinde s fie neutralizat,
diminuat, echilibrat de idei <Non-A> (nu
numai <Anti-A>, cum a sustinut Hegel) - ca
o stare de echilibru. ntre <A> si <Anti-A>
exist infinit de multe idei <Neut-A>, care
pot echilibra <A> fr a fi necesare versiuni
<Anti-A>.
Pentru a neutraliza o idee trebuiesc des-
coperite toate cele trei laturi ale sale: de sens
(adevrul), de nonsens (falsitate), si de im-
precizie (nedeterminare) - apoi trebuiesc
inversate / combinate. Ulterior, ideea va fi
clasificat ca neutralitate.
K) Delimitarea de alte concepte yi teorii
filozofice:
1. Neutrosofia se bazeaz nu numai pe
analiza de propuneri opuse, asa cum face
dialectica, ci de asemenea pe analiza neutra-
littilor dintre ele.
2. n timp ce epistemologia studiaz
limitele cunoasterii si ale rationamentului,
neutrosofia trece de aceste limite si ia sub
lup nu numai caracteristicile definitorii si
conditiile de fond ale unei entitti <E> - dar
si tot spectrul <E> n legtur cu <Neut-E .
Epistemologia studiaz contrariile filo-
zofice, de exemplu <E> versus <Anti-E>,
neutrosofia studiaz <Neut-E> versus <E>
si versus <Anti-E> ceea ce nseamn logic
bazat pe neutralitti.
3-4. Monismul neutru afirm c realitatea
ultim nu este nici fizic nici mental. Neu-
trosofia const ntr-un punct de vedere plu-
ralist: o infinitudine de nuante separate si
ultime contureaz lumea.
5. Hermeneutica este arta sau stiinta in-
terpretrii, n timp ce neutrosofia creeaz idei
noi si analizeaz o gam larg de cmp ideatic
prin echilibrarea sistemelor instabile si dez-
echilibrarea sistemelor stabile.
6. Filozofia Perennis spune adevrul co-
mun al punctelor de vedere contradictorii,
neutrosofia combin cu adevrul de aseme-
nea si neutralele.
7. Falibilismul atribuie incertitudine fie-
crei clase de convingeri sau propuneri, n
timp ce neutrosofia accept afirmatii 100%
adevrate precum si afirmatii 100%false, -
n plus, verific n care sisteme de referint
procentajul incertitudinii se aproprie de zero
sau de 100.
L) Limitele filozofiei:
ntreaga filozofie este un tautologism:
adevrat n virtutea de form, pentru c orice
idee lansat pentru prima oar este dovedit
ca adevrat de ctre initiatorul(ii) su(i). Prin
urmare, filozofia este goal sau dezinforma-
tiv, si reprezint a priori cunoasterea.
Se poate afirma: Totul este adevrat, chiar
si falsul!
Si totusi, ntreaga filozofie este un nihi-
lism: pentru ca orice idee, odat dovedit
adevrat, este mai trziu dovedit ca fals
de ctre urmasi. Este o contradictie: fals n
virtute de form. Prin urmare, filozofia este
supra-informativ si o cunoastere a poste-
riori.
Astfel, se poate afirma: Totul este fals,
chiar si adevrul!
Toate ideile filozofice care nu au fost nc
contrazise vor fi mai devreme sau mai trziu
contrazise deoarece fiecare filozof ncearc
s gseasc o bres n sistemele vechi. Chiar
si aceast nou teorie (care sunt sigur c nu
este sigur!) va fi inversat... Si mai trziu
altii o vor instala napoi...
Prin urmare, filozofia este logic necesar
si logic imposibil. Agostoni Steuco din Gu-
bbio a avut dreptate, diferentele dintre filozofi
sunt de nediferentiat.
Expresia lui Leibniz <adevrat n orice
lume posibil> este de prisos, peiorativ,
ntruct mintea noastr poate construi de
asemenea o lume imposibil, care devine po-
sibil n imaginatia noastr.
(F. Smarandache, Sisteme de axiome
inconsistente, 1995.)
- n aceast teorie nu se poate dovedi
nimic!
- n aceast teorie nu se poate nega nimic!
Filosofism = Tautologism + nihilism.
M) Clasificarea de idei:
a) acceptate cu usurint, uitate repede;
b) acceptate cu usurint, uitate greu;
c) acceptate greu, uitate repede;
d) acceptate greu, uitate greu.
Si versiuni diferite ntre orice dou ca-
tegorii.
N) Evolu(ia unui idei <A> n lume nu
este ciclic (dup cum a afirmat Marx), dar
discontinu, nnodat, fr margini:
<Neut-A> = fond ideatic existent, nainte
de aparitia lui <A>;
<Pre-A> = o pre-idee, un precursor al
lui <A>;
<Pre-A> = Spectru de versiuni <Pre-
A>;
<A> = Ideea n sine, care d nastere im-
plicit la:
<Non-A> = ceea ce este n afara lui <A>;
<A> = Spectru de versiuni <A> dup
interpretri / ntelegeri (gresite) de ctre per-
soane, scoli, culture diferite;
<A/Neut-A> = Spectru de derivate /de-
viatii <A>, deoarece <A> se amestec partial
mai nti cu idei neutre;
<Anti-A> = Opusul direct al <A>,
dezvoltat n interiorul lui <Non-A>;
<Anti-A> = Spectru de versiuni <Anti-
A> dup interpretri / ntelegeri (gresite) de
ctre persoane, scoli, culture diferite;
<Anti-A/Neut-A> = Spectru de derivate
/deviatii <Anti-A>, ceea ce nseamn <Anti-
A> partial si
<Neut-A> partial combinate n procen-
taje diferite;
<A/Anti-A> = Spectru de derivate /de-
viatii dup amestecarea spectrelor <A> si
<Anti-A>;
<Post-A> = Dup <A>, o post-idee, o
concluzie;
<Post-A> = Spectru de versiuni <Post-
A>;
<Neo-A> = <A> reluat ntr-un mod nou,
la un alt nivel, n conditii noi, ca ntr-o curb
iregulat cu puncte de inflexiune, n perioade
evolute si evolvente, ntr-un mod de recu-
rent, viata lui <A> re-ncepe.
Spirala evolutiei, a lui Marx, este nlo-
cuit cu o curb diferential complex, cu
urcusurile si coborsurile sale, cu noduri -
pentru c evolutia nseamn si cicluri de in-
volutie.
Aceasta este dinafilozofia = studiul
drumului infinit al unei idei.

Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
41
Anul III, nr. 7(23)/2012
<Neo-A> are o sfer mai larg (incluznd,
n afar de prti vechi ale <A> si prti ale
<Neut-A> rezultate din combinatii anteri-
oare), mai multe caracteristici, este mai ete-
rogen (dup combinatii cu diferite idei <Non-
A>). Dar, <Neo-A>, ca un ntreg n sine, are
tendinta de a-si omogeniza continutul si apoi
de a dezomogeniza prin alaturarea cu alte
idei.
Si asa mai departe, pn cnd <A>-ul
anterior ajunge la un punct n care ncorpo-
reaz n mod paradoxal ntregul <Non-A>,
fiind nedeslusit de ansamblu. Si acesta este
punctul n care ideea moare, nu poate fi di-
stinct de altele. ntregul se destram, pentru
c miscarea i este caracteristic ntr-o plu-
ralitate de idei noi (unele dintre ele continnd
prti din orginalul <A>), care si ncep viata
lor ntr-un mod similar. Drept un imperiu mul-
tinational.
Nu este posibil s se treac de la o idee
la opusul su, fr a trece peste un spectru
de versiuni ale ideii, de abateri sau idei neutre
ntre cele dou.
Astfel, n timp, <A> ajunge s se ames-
tece cu <Neut-A> si <Anti-A>.
Nu am spune c opusele se atrag, dar
<A> si <Non-A> (adic interiorul, exteriorul
si neutrul ideii).
Prin urmare, rezumatul lui Hegel a fost
incomplet: o tez este nlocuit de alta, numit
anti-tez; contradictia dintre tez si anti-tez
este depsit si astfel rezolvat printr-o sin-
tez. Deci Socrate la nceput, sau Marx si
Engels (materialismul dialectic). Nu este un
sistem triadic:
- Tez, antitez, sintez (Hegelieni); sau
- Afirmatie, negare, negatie a negatiei
(Marxisti); ci un sistem piramidal pluradic,
asa cum se vede mai sus.
Antiteza <Anti-T> a lui Hegel si Marx
nu rezult pur si simplu din teza <T>.
<T> apare pe un fond de idei preexis-
tente, si se amestec cu ele n evolutia sa.
<Anti-T> este construit pe un fond ide-
atic similar, nu pe un cmp gol, si foloseste
n constructia sa, nu numai elemente opuse
<T>, dar si elementele de <Neut-T>, precum
si elemente de <T >.
Cci o tez <T> este nlocuit nu numai
de ctre o antitez <Anti-T>, dar si de diferite
versiuni ale neutralittilor <Neut-T>.
Am putea rezuma astfel: tez-neutr (fond
ideatic nainte de tez), pre-tez, tez, pro-
tez, non-tez (diferit, dar nu opus), anti-
tez, post-tez, neo-tez.
Sistemul lui Hegel a fost purist, teoretic,
idealist. A fost necesar generalizarea. De la
simplism la organicism.
O) Formule filozofice:
De ce exist att de multe scoli filozofice
distincte (chiar contrare)?
De ce, concomitent cu introducerea unei
notiuni <A>, rezult inversul ei <Non-A>?
Acum, sunt prezentate formule filozofice
numai pentru c n domeniul spiritual este
foarte dificil s obtii formule (exacte).
a) Legea Echilibrului:
Cu ct <A> creste mai mult, cu atat scade
<Anti-A>. Relatia este urmtoarea:
<A><Anti-A> = k <Neut-A>,
unde k este o constant care depinde de
<A> si <Neut-A> este un punct de sprijin
pentru echilibrarea celor dou extreme.
n cazul n care punctul de sprijin este
centrul de greutate al neutralittilor, atunci
formula de mai sus este simplificat:
<A><Anti-A> = k,
unde k este o constant care depinde de
<A>.
Cazuri particulare interesante:
Industrializare Spiritualizare = cons-
tant, pentru orice societate.
Cu ct o societate este mai industrializat,
cu att scade nivelul spiritual al cettenilor
si.
Stiint Religie = constant.
Alb Negru = constant.
Plus Minus = constant.
mpingnd limitele, n alte cuvinte, cal-
culnd n spatiul absolut, se obtine:
Totul Nimic = universal constant.
Ne ndreptm ctre o matematizare a fi-
lozofiei, dar nu n sens Platonian.
Graficul 5. O.a.1:
Materialism Idealism = constant, pen-
tru orice societate.
Axele carteziene verticale si orizontale
sunt asimptote pentru curba MI = k.
b) Legea Anti-reflexivitate:
<A> n oglind cu <A> dispare treptat.
Sau <A>-ul lui <A> se poate transforma
ntr-un <A> distorsionat.
Exemple:
Cstoria ntre rude d nastere la descen-
denti anosti (de multe ori cu handicap).
De aceea, amestecnd specii de plante
(si uneori, rase de animale si oameni), obti-
nem hibrizi cu calitti si / sau cantitti mai
bune. Teoria biologic a amestecrii speciilor.
De aceea, emigrarea este benign ntrucat
S
P
I
R
I
T
M A T E R I A L
S
P
I
R
I
T
U
A
L
M A T E R I A L
aduce snge proaspat ntr-o populatie static.
Nihilismul, propovduit dup romanul
Printi si copii de Turgeniev n 1862 drept
o negare absolut, neag totul, prin urmare,
se neag pe sine!
Dadaismul dadaismului dispare.
c) Legea de Complementaritate:
<A> simte nevoia s se completeze prin
<Non-A> cu scopul de a forma un ntreg.
Exemple:
Persoanele diferite simt nevoia s se com-
pleteze reciproc si s se asocieze. (Brbatul
cu femeia.)
Culorile complementare (care, combinate
la intensittile potrivite, produc albul).
d) Legea Efectului Invers:
Atunci cnd este ncercat convertirea
cuiva la o idee, credint sau religie prin repe-
titii plictisitoare sau prin fort, acea persoan
ajunge s o urasc.
Exemple:
Cu ct rogi pe cineva s fac ceva, cu
att persoana vrea mai putin s o fac.
Dublnd regula, ajungi la njumttire.
Ce e mult, nu e bine... (invers proportio-
nal). Cnd esti sigur, nu fii!
Atunci cnd fortm pe cineva s fac ce-
va, persoana va avea o reactie diferit (nu
necesar opus, precum afirma axioma legii a
treia a miscrii a lui Newton):
e) Legea Identificrii Intoarse:
<Non-A> este un <A> mai bun dect
<A>.
Exemplu:
Poezia este mai filozofic dect filozofia.
f) Legea ntreruperii Conectate:
<A> si <Non-A> au elemente n comun.
Exemple:
Exist o distinctie mic ntre bine si ru.
Rationalul si irationalul functioneaz
mpreun inseparate.
Constiinta si inconstienta n mod similar.
Vino, sufletul mi-a spus, haide s scriem
poezii pentru corpul meu, cci suntem Unul
(Walt Whitman).
Finitul este infinit [vezi microinfinitatea].
g) Legea ntreruperii de Identitji:
Lupta permanent ntre <A> si <A>
(unde <A> sunt diferite nuante de <A>).
Exemple:
Lupta permanent ntre adevrul absolut
si adevrul relativ.
Distinctia dintre falsul clar si falsul neu-
trosofic (cea de doua notiune reprezint o
combinatie de grade de falsitate, nedetermi-
nare, si adevr).
h) Legea Compensajiei:
Dac acum<A>, atunci mai trziu<Non-
A>.
Exemple:
Orice pierdere are un cstig.
42
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012
[ceea ce nseamn c mai trziu va fi mai
bine, pentru c ai nvtat ceva din pagub].
Nu exist niciun succes fr esec
[aveti rbdare!].
i) Legea Strii Stabilite:
Nu pot fi depsite limitele proprii.
(Ne nvrtim n cercul propriu.)
j) Legea Gravitajiei Ideajionale:
Fiecare idee <A> atrage si respinge alt
idee <B> cu o fort direct proportional cu
produsul msurilor lor neutrosofice si ex-
ponentialul distantei lor.
(n opozitie cu reafirmarea modern a Le-
geii lui Newton cu privire la gravitatia par-
ticulelor de materie, distanta influenteaz
direct proportional - nu indirect: cu ct sunt
ideile mai opuse (distantate), cu att se atrag
mai puternic.)
k) Legea Gravitajiei Universale Idea-
jionale:
<A> tinde ctre <Non-A> (nu ctre
<Anti-A> cum a spus Hegel) si reciproc.
Exist forte care actioneaz asupra lui
<A>, orientnd-o ctre <Non-A>, pn cnd
un punct critic este atins, iar apoi <A> se
ntoarce.
<A> si <Non-A> sunt n continu mis-
care, iar limitele lor se schimb n consecint.
Exemple:
Perfectiunea duce la imperfectiune.
Ignoranta este multumitoare.
Caz particular:
Fiecare persoan tinde s se apropie de
nivelul su de... incompetent!
Aceasta nu este o glum, ci purul adevr:
S spunem c X obtine un loc de munc
la nivelul L1; dac este bun, este promovat
la nivelul L2; dac este bun n noua sa
pozitie, este promovat mai departe la L3; si
asa mai departe... pn cnd el nu mai este
bun si prin urmare, nu mai este promovat;
astfel, el a ajuns la nivelul su de incompe-
tent.
<A> tinde catre <Non-A>.
Prin urmare, idealul fiecruia este de a
tinde ctre ceea ce nu poate face.
Dar miscarea este neliniar.
<Non-A> dispune de o gam larg (con-
tinuum de putere), de versiuni care nu sunt
<A> (<A> exterior), s le indexm n mul-
timea {<Non-A>
i
}
i
.
(Toate versiunile {<Anti-A>
i
}
i
sunt
incluse n <Non-A>.)
Prin urmare, infinit de multe versiuni
<Non-A>
i
graviteaz, precum planetele n
jurul unui atru, pe orbitele lui <A>. Si ntre
fiecare versiune <Non-A>
i
si centrul de gre-
utate al astrului <A>, exist forte de atrac-
tie si de respingere. Se apropie una de alta
pn cnd se ajunge la anumite limite critice
minime: P
m(i)
pentru <A> si Q
m(i)
pentru
<Non-A>
i
si apoi se departeaz una de
cealalt pn la atingerea anumitor limite
maxime: P
M(i)
pentru <A> si Q
M(i)
pentru
<Non-A>
i
.
Prin ecuatii diferentiale putem calcula
distantele minime si maxime (spirituale) dintre
<A> si <Non-A>
i
, coordonatele carteziene
ale punctelor critice si status quo-ul fiecrei
versiuni.
Am putea spune c <A> si o versiune
<Non-A>
i
se ntlnesc ntr-un punct absolut
/ infinit.
Cnd toate versiunile <Non-A>
i
cad sub
categoria <A> avem o catastrof!
Bibliografie
Florentin Smarandache, A Unifying
Field in Logics: Neutrosophic Logic. Neu-
trosophy, Neutrosophic Set, Neutrosophic
Probability and Statistics, 1995.
Balada stelei cztoare
Trec printre lucruri, arznd ca o stea cztoare
Straniu furat de drumu-i n noapte pierdut
Lumea din mine, adnc mistuit, m doare,
Trecerea ei n lumin abia a-nceput
Spa(iul cnt-ndelung tulburat dup mine
Timpul tresare-mboldit de un tainic fior
Zrile-atinse de zboru-mi ncep s lumine
Umbrele nop(ii se zbat n convulsii yi mor
Stingerea mea peste culmi de mistere rsun
- Dulce cdere n bra(ele somnului lin -
Visele lumii adnci dirijeaz pe Lun
Tainele cosmicei nop(i ctre zorii ce vin
Stea cztoare, n pulsul genezei m-oi pierde
Ca un fior absorbit de un cnt necuprins
Nemaiytiind, n explozia lumilor, verde,
De-am disprut sau n cntec nalt m-am aprins.
Steaua
Steaua mea trezit n amurg,
Cine te-ntristeaz, ce te doare
Picuri puri de diamant de-(i curg
De pe traiectoria strlucitoare ?
Nu-(i surde spa(iu-nflorit
De attea lumi ndrgostite
Ce coymaruri te-or fi bntuit
Razele febrile s-(i palpite ?
$i-ncotro-(i vei mistui, zburnd,
Tiptul aprins, tulburtor,
Ct de sus vei arde, pn cnd,
Stea nfrigurat, stea de dor?
Incredibilul spectacol
Incredibil era spectacolul survolrilor
spiralate
n care debuta cine vrea, rmnnd
cine poate
n asemenea competi(ie te puteai ntrece
orict
Fr teama de adversar sau de moarte,
nct
Strlucitoare se artau, pline de yarm
yi de gra(ie,
Sferele-nalt fremtnd, de-o intens vibra(ie
Se sim(ea n pulsa(ia lor acea ne-ntrecut
fervoare
Depyind cu mult sublimrile
din combustiile stelare
Armoniile ce izvorau
din frenetic-feericul zbor
Halucinant se reverberau
din Deneb n Alcor
Iar ecourile se rsfrngeau
din Zenit n Nadir
Cu-o indescriptibil poezie.
Ce s v mai nyir!
...Cnd nu mai puteai rezista ,copleyit
de celesta minune,
Ca un punct, te fceai nevzut
ntr-o nou dimensiune.
Dominic DIAMANT
Astropoezie
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
43
Anul III, nr. 7(23)/2012
Petre GIGEA-GORUN
Despre poetul Alexandru Macedonski
am scris mai multe pagini aflate n unele
volume pe care le-am publicat n anii trecuti.
De data aceasta, voi aminti cteva aspecte
legate de amintirea scriitorului devenit, de
curnd, membru al Academiei Romne.
1. Cr(i yi dedica(ii
Printre crtile din biblioteca mea perso-
nal, am si trei crti, originale, ale lui Alexan-
dru A. Macedonski tiprite n timpul vietii
sale.
Acestea sunt: Prima-verba, poezii de
Al. A. Macedonski, student n litere, tiprit
de Tipografia E. Petrescu-Conduratu, n anul
1872, volumul intitulat Poesii, aprut sub
egida librari-editori, I.G.Haimann &
Sconfeld, Bucuresti, 1882 si Cartea de
Aur, proz, editat de Stabilimentul
Graphyc Albert Baer, Bucuresti, 1902.
Primul su volum de versuri Prima
verba, tiprit cnd autorul era student n
litere, avea pe a doua fil textul:
Toate exemplarele ce nu vor purta sem-
ntura autorului se vor considera ca, con-
trafcute i urmri conform legii, sub care
este semntura cunoscut a lui Alexandru
Macedonski, cu cerneal violet, decolorat
de vreme.
Cartea de versuri ncepe cu dou poezii
nchinate printilor si, intitulate: Dedicati-
une - Iubitei mele mume, scris n Bucuresti,
la 14 septembrie 1872 si La defunctul meu
printe - General Alex. D. Macedonski,
scris n Bucuresti, 1869.
Acest volum de versuri are 68 de pagini
si cuprinde 22 de poezii, printre care Rom-
nesca, Efectul amorului, Pre de timpu-
riu, Plnsul amantei, Scriitorul, etc.
Volumul de versuri Poesii, este nchi-
nat dup cum scrie pe pagina doua: Cu
nalt stim, autorul nchin: Domnului
T.L. MAIORESCU. n continuare, o scurt
scrisoare a autorului ctre librarul editor
Haimann, n care mentioneaz, printre altele:
Iat dar bietele mele poezii tiprite,
multumit initiativei dumitale. Aceste frun-
ze pe care le-am risipit n vntul vietii, dum-
neata le-ai adunat cu o nobil neiertare,
i, fr a te da napoi n fata cheltuielilor,
le-ai pus sub tipar... Apoi n ncheiere: D-
mi voie dar, ca n fruntea acestui volum, s
m semnez. Al dumitale amic Al.A. Mace-
donski...
Dup aceast scrisoare, urmeaz o pre-
fat de 12 pagini, semnat deAl. Macedonski
si datat Bucureti, 1881, octombrie 20.
Ceea ce doresc eu a mentiona n conti-
nuare, este faptul c pe exemplarul existent
n biblioteca mea, poetul, a scris cu mna sa
o lung dedicatie pentruConstantin Cantilli,
atunci cnd i-a druit aceast carte n luna
septembrie 1894.
ntruct este unicat, voi reda textul acestei
dedicatii:
Scriu spre amintire. Dei e tnr, Cons-
tantin Cantilli mi este prieten scump i cred
c faptul c are inim i talent va face din
el, nu elevul meu, ci urmaul meu. i urez
norocul pe care nu l-am avut n viat i
cnd nu voi mai fi, fiindc el e tnr i tre-
buie dup legile naturei s triasc, vreme
ndelungat, s-i aduc aminte de cel care
l-a iubit, rsfrngndu-i prietenia lui
asupra copiilor mei.
Alexandru Macedonski
1894, luna IX vrie
Cele de mai sus sunt scrise caligrafic, cu
penit ascutit si cerneal de culoare violet,
pstrat ntocmai pe aceast carte, la peste
un secol de la scriere.
Cine este Constantin Cantilli?
Iat, ce scrie George Clinescu n vestita
sa oper literar Istoria Literaturii Romne
de la origini pn n prezent (pagina 907):
Un poet meritos al cercului Litera-
torul, din a doua serie, foarte cunoscut pe
vremuri, este Constant Cantilli: Bertha
poem n versuri, Bucureti (1900), Aripi
de vis, Bucureti 1903, Din sborul bici-
cletei, Bucureti-Paris, Bucureti, 1912,
Sindus, tragedie, reprezentat la Teatrul
National stagiunea 1900/901 (dup afir-
matia documentat a autorului; n listele
de reprezentare, nu exist), Sapho, trage-
die n trei acte n versuri Bucureti, Vre-
mea, 1939.
De asemenea George Clinescu, n ace-
easi monumental lucrare, prezentnd pe
scriitorul Tudor Arghezi (pagina 724), spune:
...ncepnd din 1896, cnd avea 16
ani, ascuns sub un alt pseudonim, Ion Theo,
publicase versuri juvenile cu binecuvn-
tarea lui Al. Macedonski n Liga orto-
dox, n Revista modern (director
Constantin Cantilli)...
Volumul de versuri intitulat Poezii,
aprut n anul 1882, are 411 pagini si cuprinde
119 poezii, piesa de teatruJADEScare este
Comedie original n dou acte i n ver-
suri.
Piesa Jade a fost aprobat de Onora-
bilul Comitet Teatral, a fost reprezentat
pentru prima oar la 15 noiembrie 1880, pe
scena Teatrului National din Capital.
Sub titlul piesei, n volum, este mentionat:
Repere macedonskiene
Al. Macedonski
44
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012
Autorul dedic aceast pies artistei
care a jucat rolul principal Doamna Aristi-
tza Romanescu.
Piesa are sapte personagii, iar rolul per-
sonagiului principal masculin Gugut a
fost interpretat la premier, de actorul Gri-
gore Manolescu.
Partea final a crtii cuprinde poemul
Provident despre care autorul d o expli-
catie privind inspiratia sa:
n 1876 se luase msura pentru a se
deosebi casele de prostitutiune de a li se
pune la poart felinare colorate, precum
si Note, unde Macedonski d anumite expli-
catii pentru 24 de poezii cuprinse n volum si
piesa Jade...
Din ciclul noptilor, n volumul Poesii
sunt cuprinse: Noaptea de Aprilie,
Noaptea de Septembrie si Noaptea de
Iunie.
*
Al treilea volum macedonskian despre
care vreau s vorbesc, este intitulat Cartea
de Aur, unde se mentioneaz n continuarea
titlului A lui Alexandru Macedonski,
tiprit n anul 1902.
Cartea are o prefat de 20 de pagini, in-
titulat Despre Alexandru Macedonski -
Note biografice si critice si este semnat
un discipol... care se ncheie cu cuvintele
Cartea de Aur a lui Alexandru Mace-
donski, va strluci n toate limbile i n
toate timpurile...
Acest discipol mentioneaz c munca
lui Alexandru Macedonski a fost deTitan
si cine l cunoaste de aproape si i stie munti
de manuscrise se poate mira c abia la etatea
de 48 ani, activitatea sa a realizat asemenea
minuni... El mai spune c poetul a scris n
toate ziarele romnesti, el nsusi a avut vreo
douzeci de ziare proprii, a scris n numeroase
ziare strine, a publicat sute de studii politice
si sociale, a fost nuvelist, conferentiar, dra-
maturg, critic, poet, filozof, om de societate,
tat de familie etc.
n prefat, se spune c a stat n rela-
tiuni cu cei mai mari oameni ai terrei i cu
cei mai fruntai literati francezi.
De asemenea se arat c C.A. Rosetti,
Ion Brtianu, Koglniceanu, V. Boerescu,
Manolaki Rostaki Epureanu, P. Ghika,
Nicolae Blaremberg, Bosianu, Ion Cmpi-
neanu, N. Cre(ulescu, C. Cmpineanu, V.A.
Urechia, G.Vernescu, V. Alecsandri, Gr.
Alexandrescu, Sion, Ion Ghica, Haydeu, l-
au cunoscut si unii l-au admirat, altii i-au fost
prieteni, iar toti au vzut n el un om de nalt
valoare...
Mai departe, prefatatorul adaug: In
Paris, a stat n legturi intime cu Leconte
de Lisle, cu Alphonse Daudet i cu toat
pleiada strlucit a Frantei.
Cei ieiti din micarea Literatorului
sunt numeroi i unii ilutri. Astfel, Duiliu
Zanfirescu, fratii Alexandru i Trandafir
Djuvara, Mircea Dimitriade, Traian Deme-
trescu, Cincinat Pavelescu, Scarlat Orescu,
Constantin i Anton Bacalbaya, D. Teleor,
Dumitru Stnescu i o ntreag serie de
mult talentati scriitori mai tineri sau mai
n vrst...
nc, cteva cuvinte despre prefat unde
se mentioneaz despre lucrarea macedonski-
an Faune scris n limba francez:
Acest cap de oper, cnd a fost tiprit
n romnete a fost batjocorit de gazetria
romn i n special de dl. Caragiale.
n volumul Cartea de Aursunt adunate
32 de schite si scurte nuvele, dintre care unele
au cte o dedicatie pentru diferite persoane,
prieteni, membri ai familiei...Astfel, schita
Pom de Crciun este nchinat Fiilor i
fiicei mele: Alexandru, Nikita, Pavel, Cons-
tantin i Anna Macedonski.
La sfrsitul crtii se mentioneaz ca fiind
de acelasi autor, atunci, n anul 1902: Prima
verba - versuri, 1872, editiune sleit; Poesii
- Iade, 1882, a 7-a mie; Excelsior, 1885, a
13-a mie, editiune sleit; Branzes, 1897, a
2-a mie, editiune sleit; Din Viata copil-
reasc, versuri, publicate sub pseudonimul
Alma; Micarea Litterar din Cei din
urm Zece Ani; Parisina poem n ver-
suri, traducere din Lord - Byron si Ithalo,
poem original, n versuri, n trei cnturi.
Pstrez cu grij, cu plcere si n tain
aceste trei crti rare.
2. Un manifest promonarhic.
n Arhivele Olteniei din Craiova am gsit
un manifest semnat de poetul Al. Mace-
donski adresat craiovenilor prin care si
exprim sentimentele sale prodinastice n
urmtorul text:
Manifest
Ctre cetteni/i capitalei Olteniei
Iubiti concetteni,
Am plecat din mijlocul vostru, acum 30
de ani, anti-dinastic. Ca multi altii, adpat
de la izvoarele unei alte micri de idei i
de simtiri, am cmbtut o institutiune ce nu
era n traditiunile romneti.
n focul luptei, am depit chiar margi-
nile permise de cuviint, dar am fost tot-
deauna sincer i insufletit de un patriotism
curat. De-atunci ns, au trecut 30 de ani i
Dinastia a ajuns august i s-a romnizat.
Mai mult: Face astzi corp i suflet din Ro-
mnia.
Domnitorul s-a schimbat n rege viteaz
i mrinimos. Sufletul su mare se desco-
per astzi i mai mare cci prin faptele i
virtutea sa ne pune zilnic n situatiune s-l
cunoatem mai bine.
Soarta Romniei, a noastr a tuturor,
este legat de soarta regelui i de a dinas-
tiei.
Se cuvine, iubiti craioveni i olteni, s
dm Maiesttei Sale dup 37 ani de domnie
glorioas, o dovad a netrmuritei iubiri
a Olteniei pentru tron. Cu prilejul naterii
unui al 2-lea principe, a lui Nicolaie, v
propun s proclamm pe acest principe,
Mare-Duce al Olteniei, s-i zidim un palat
n cetatea Banilor ca s locuiasc n mij-
locul nostru, s fie soarele de viat mpre-
jurul cruia Oltenia att de npstuit azi,
s graviteze.
n acest scop, nendoindu-ne de simtirile
voastre, m pun la dispozitiunea voastr
ca s aducem la ndeplinire acst mare act
i n urma primirei adheziunilor voastre,
ce mi se vor adresa n str. Precupeti Noui 9
s tinem o ntrunire mpreun i s alegem
o delegatie ca s nftieze Maistatei Sale
regelui dorinta Olteniei.
Salutndu-v clduros, strig mpreun
cu voi, scumpi frati.
Triasc Regele, triasc Regina, tr-
iasc Dinastia.
Alexandru Macedonski,
Bucureti, 1903, August n 8.
3. Amintiri de la Srbtoarea Zilelor
Macedonski la Craiova
n activitatea mea profesional, m-am
ntlnit de multe ori cu manifestri legate de
personalitatea si activitatea marelui scriitor
romn.
Fiind si oltean, a fost nc un motiv n
plus de a m apropia si mai mult de poetul
rozelor. De aceea, voi descrie pe scurt modul
Rueland Frueauf -
Splatul picioarelor
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
45
Anul III, nr. 7(23)/2012
n care am socotit necesar s particip efectiv
si sentimental la manifestrile legate de m-
plinirea a 50 de ani de la trecerea sa n Paradis.
De altfel, era de datoria noastr a oltenilor,
a tuturor romnilor.
La 50 de ani de la moartea sa, poetul
Alexandru Macedonski a fost sarbatorit pe
plan national, ct si n cadrul U.N.E.S.C.O.,
manifestari omagiale pe deplin justificate de
pretuire a operei si personalitatii sale.
Pentru Oltenia, poetul ocupa un loc
aparte, fiind considerat un fiu al sau.
De aceea, n perioada 11-17 mai 1970, a
avut loc la Craiova un program de manifestari
sub denumirea Zilele Macedonski.
Luna mai a fost bine aleas, pentru c
asa cum l denumeste Victor Eftimiu, poetul
Alexandru Macedonski este Cntaretul
nseninarilor de mai, poetul rozelor, cel
care se nascuse la Craiova n anul 1854.
Initiativa sarbatoririi marelui poet a apar-
tinut profesorului Florea Firan, presedintele
Comitetului pentru Cultur si Art al judetului
Dolj, care s-a ocupat ndeaproape pentru re-
usita acestei actiuni culturale.
Profesorul Florea Firan s-a bucurat de
sprijinul meu si de aceast dat, ca unul care
coordonam si activitatea Comitetului pentru
Cultur si Art, n calitatea mea de primvice-
presedinte al Consiliului Popular al judetului
Dolj, o perioada de ctiva ani.
n ziua de 11 mai, am examinat mpreun,
ca ultimele pregatiri, fcnd o trecere n re-
vist a stadiului acestei importante mani-
festari culturale, pe zile, stabilind si msurile
ce urmau a fi luate n continuare.
n acea zi, prima din cadrul Zilelor
Macedonski, n sala Centrului de istorie,
filologie si etnografie Craiova al Academiei
Romne, la orele 10.00, a avut loc oSesiune
de comunicari cu tema: Contributii la
cunoaterea vietii i operei lui Alexandru
Macedonski.
Cu acest prilej, aici am avut o ntlnire
agreabil cu scriitorii: Mihnea Gheorghiu,
profesor universitar, originar din Craiova, cu
Alexandru Piru, reputat critic literar, decan
al Facultatii de Filologie din Craiova, care
mi era foarte apropiat, Adrian Marino, critic
literar, autor al unei importante lucrri literare
despreAlexandru Macedonski, V.G. Paleo-
log, critic de art brncusian, de care m-am
legat prieteneste o bun perioad de timp,
pna la moartea sa, profesorul Mihail Cru-
ceanu, scriitor, si Eugen Constant, scriitor
craiovean, de care m leag mai multe amintiri
plcute, C.D. Papastate, scriitor craiovean,
un om apreciabil, cu care m ntlneam n
foarte multe rnduri.
Tot aci, m-am ntlnit cu profesorul
Gheorghe Bulgr din Bucuresti, autor al
unor importante lucrri de literatur si cu
care, n perioada 1986-1990, aveam s cola-
borez n bune conditiuni n Franta, perioada
n care am ndeplinit functia de ambasador al
Romniei la Paris si ambasador U.N.E.S.C.O.,
cu profesorul Ion Ptraycu, un intelectual
rafinat si distins, care mi-a fost mie profesor
cnd eram elev n Craiova, cu criticul literar
Ovidiu Ghidirmic si alti distinsi oameni de
litere, intelectuali de seam.
n prezidiul Sesiunii de comunicari au
luat locMihnea Gheorghiu, Alexandru Piru,
Gheorghe Ivnescu, Adrian Marino, Petre
Gigea, Ionel Cet(eanu, Florea Firan, Dr.
Ion Brzu, Ion Dinc.
Conducerea lucrrilor a fost asigurat n
prima parte de scriitorul Mihnea Gheorghiu,
iar n partea a doua de criticul literar Alexan-
dru Piru.
Pentru a sustine comunicari, la acest sim-
pozion s-au nscris 20 de participanti, cu-
noscatori ai operei macedonskiene.
n cadrul sesiunii au fcut importante si
interesante comunicri: Adrian Marino,
Gheorghe Ivnescu, Ion M. Zamfirescu,
Mihail Cruceanu, G.G. Ursu, Lidia Bote, I.D.
Ludat, Ovidiu Ghidirmic, Constantin D.
Papastate, V.G. Paleolog, Gheorghe Bulgr,
Emil Manu, Florea Firan, Ion Ptraycu, Vicu
Mndra, Alexandru Novac, George Fir-
nescu, Nicolae Belu, Alexandru Piru,
Alexandru Melian, Sanda Veriy, Horia
Ionescu, Mircea Lungu.
Cuprinsul acestor comunicri a aprut n
anul urmtor, ntr-un volum intitulat Comen-
tarii macedonskiene, redactat sub ngriji-
rea profesorului Florea Firan.
n deschiderea lucrrilor am avut si eu
un cuvnt de salut n care am spus printre
altele: mi revine plcuta misiune de a
saluta prima manifestare din irul acelora
prilejuite de srbtorirea la Craiova a scri-
itorului Alexandru Macedonski, persona-
litate remarcabila a literaturii noastre,
creatorul unei opere de o incontestabil
valoare care la momentul istoric respectiv
a nsemnat un drum nou i fertil pentru
scrisul romnesc.
Initiativa Comitetului Judetean pentru
Cultur i Art de a da un caracter aparte
comemorrii este salutar prin aceea c
omagiaz un fiu al meleagurilor noastre,
evocate cu dragoste i respect n versuri i
proz care i-a propus telul nobil de afir-
mare prin scris a ideilor generoase a fapte-
lor de omenie, a luptat mpotriva a tot de
este retrograd i a injustitiei morale,
aspirnd catre o lume a dreptatii i fericirii
pentru poporul sau.
Zilele Macedonski ca i alte actiuni
culturale vor prilejui momente de elevatie
spiritual, devenite acte de cultur, o ocazie
fericit pentru cettenii Craiovei de a lua
contact cu marile valori artistice, de a tri
ntr-un climat spiritual la nivelul speran-
telor lui bine cunoscute, la nivelul exigen-
telor timpului nostru.
n continuare m-am referit la obligatia
noastr moral de a cinsti cum se cuvine pe
scriitorul Alexandru Macedonski, apoi am
spus: Doresc s transmit tuturor acelora
care ati rspuns initiativei de a contribui
la mbogatirea patrimoniului de cunoti-
inte, folosind viata i opera lui Alexandru
Macedonski i prin acestea de a v face
prtai la viata cultural a oraului nostru,
un salut prietenesc i dorinta de a participa
la dezbateri interesante.
Doresc ca aceste manifestari s consti-
tuie nc o punte de legtur ntre oraele
pe care le reprezentati i Craiova gazd,
prin schimburi de idei i un prilej n plus de
cunoatere, un ctig real pentru tiinta i
cultura romneasc.
Urm succes deplin sesiunii i celorlalte
manifestri ce vor avea loc n cadrul Zile-
lor Macedonski.
2
Un cuvnt de deschidere a rostit si profe-
sorul Florea Firan, ca organizator al mani-
festarilor.
n cursul acestei zile ct si n urmatoarele,
am avut interesante discutii cu aceste perso-
nalitati prezente la simpozion dar si la celelalte
actiuni prevzute n program.
O discutie interesant am avut-o cu scri-
itorul Mihnea Gheorghiu. ntrebndu-l ce
prere are de manifestrile la care a participat,
mi-a spus:
- Cum s-ti spun eu dumitale. Organi-
zarea de aici depete nivelul unui judet.
A spune c aceast sesiune are caracter
national att prin tematica abordat ct i
prin participare. Sunt plcut impresionat
Hans Maler - Portret
46
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012
de ceea ce am vzut i auzit, aici la Craiova.
- Aveti de fcut o remarc? l-am ntrebat
eu.
- Desigur, nu una ci mai multe... Ati as-
cultat pe profesorul Piru, care n comuni-
carea sa Macedonskiana ce lucruri inte-
resante a spus? Unele lucruri inedite legate
de personalitatea complexa a lui Mace-
donski, de asemenea spiritul macedonskian
n viziunea criticului Adrian Marino, care
se poate spune c este un exeget al poetului.
Este o plcere s asculti astfel de oameni.
- Oamenii de mare cultur, am adaugat
eu.
- Desigur... Dar nici celelalte comuni-
cari nu au fost mai prejos... M refer la cele
prezentate aici de profesorul Ion Zamfi-
rescu, craiovean de-ai notri plecat n ca-
pital, profundul critic V.G. Paleolog,
precum i profesorii C.D. Papastate i
Gheorghe Ivnescu. La fel i profesorul Ion
Ptraycu ca i altii pe care i-am salutat aci.
Ce pot sa spun...? Am toat stima i v
transmit sincere felicitri...
Am discutat apoi alte probleme legate
de activitatea Teatrului National din Craiova
despre noul edificiu, aflat n constructie,
despre repertoriu si despre colectivul artistic.
L-am rugat s ne sprijine n demersurile
noastre privind nfiintarea Teatrului de
Opereta la Craiova.
Mi-a spus ca este interesat a merge la
Pometesti, acolo unde Macedonski a copi-
larit.
Interesante discutii le-am purtat cu
Alexandru Piru, caruia i purtam un respect
deosebit pentru cunostiintele sale de lite-
ratur, pentru vasta sa cultur.
Avea o vorb domoal si oarecum mono-
ton, dar care prin ce spunea si cum spunea,
reusea sa fie ascultat si admirat. Dintr-o pro-
blem modest, oarecum mic si neimpor-
tant, el stia prin desfacerea firului n
patru, s fac o analiz uluitoare.
Eram curios, ce va spune n comunicarea
pe care a botezat-o Macedonskiana.
l ntreb cu curiozitate:
- Astazi despre ce ne vorbiti?
Profesorul Piru a zmbit...
- Am aici un text prescurtat. l voi mai
lungi pe parcurs. Dac doreti s-l vezi
nainte de a-l auzi, te rog s te uiti pe el.
L-am luat cu nerbdare justificat. Pro-
fesorul Piru a pornit de la o poezie a lui Ma-
cedonski de trei strofe, numita Ura,
despre care apreciaz c poetul ar fi tinut
foarte mult. O publicase n revista Lite-
ratorul n anul 1883, pe care a reprodus-o
si n revista Familia n 1888 si n revista
Lumina n 1894, ca sa apar si n volumul
su de versuri Excelsior tiparit n anul
1895. n plus a tradus-o si n limba francez,
tiparit n revista La Walonie n august
1886.
Criticul literar Alexandru Piru apreciaz
c aceast poezie se ncadreaz n acea sec-
tiune a liricei lui Alexandru Macedonski pe
care a numit-o Conflictul eului cu lumea
sau Triumful geniului, prezentnd ura fata
de contemporaneitatea obtuz, insensibil
la monumentele sublime ale vremii.
Eu l cunosteam doar ca poet al ronde-
lurilor si al noptilor de noiembrie.
De aceea, mi-a atras atentia si interesul
fat de aceast poezie, care fiind putin cu-
noscut de marele public cititor, o reproduc:
Dac-a fi trsnet v-a trsni
V-a neca dac-a fi ap
Si v-a spa mormnt adnc
Dac-a fi sap.
Dac-a fi treang v-a spnzura
Dac-a fi spad v-a strpunge
V-a urmri dac-a fi glont
Si v-a ajunge.
Dar eu dei rmn ce sunt
O voce adnc mi murmur
C sunt mai mult dect orice
Cci eu, sunt ur.
- Are vreo influent de undeva?, l-am
ntrebat eu.
- Da. Cred c Macedonski s-a inspirat si
dintr-o tem a poetului Anacreon din Teos,
sau poate din poezia Oglinda lui Alecu
Vcrescu sau din versurile lui Cocco
Angialieri sau poate din Goethe sau Anton
Pann, care abordeaz aceast tem... Eu le-
am pus n continuare pentru comparatie si
documentare.
Profesorul Piru a vorbit si despre ronde-
lurile macedonskiene ca si despre romanul
Thalasa-marea epopee, despre care face
aprecierea ca suntem n domeniul cores-
pondentelor baudelairene, al fastului arhi-
tectural gautierian i al maiestatii poeme-
lor barbare parnasiene tip Leconte de
Lisle.
Fr rezerve, mi-a mrturisit c simpozio-
nul la care participam este de nivel si
aceasta a depins n primul rnd de partici-
panti.
- Ce parere aveti de publicul din sal?
- O prere bun... Intelectualitate se-
lect, tot unul i unul ... Cred c dintre cei
mai buni din Craiova... O excelent mani-
festare, ca s spun ct mai concentrat.
Si iar a zmbit, cu sinceritate. Am stabilit
o nou ntlnire acas, asa cum fceam de
obicei, aproape lunar. Ne ntlneam la mine
acas smbt seara, luam masa n familie si
ramneam numai noi doi de vorb pn a
doua zi duminica, de dimineat cnd rsrea
soarele.
l conduceam apoi cu masina mea, la lo-
cuinta sa modest, unde avea un apartament
cu dou camere la blocul cu 150 de aparta-
mente din centrul Craiovei.
Tot aci, locuiau n acelasi tip de apar-
tament si criticul V.G. Paleolog, scriitorul si
dramaturgul Ion D. Srbu, precum si poetul
Marin Sorescu, poetul Petre Dragu si Ion
Rusu-$irianu, criticul literar Alexandru
Piru.
Pe peretele acestui bloc, pentru I.D. Srbu
este o plac de marmur care aminteste acest
fapt ca si pentru V.G. Paleolog.
M gndesc c n-ar strica dac s-ar pune
plci memoriale pentru Alexandru Piru,
marcnd perioada ct a stat la Craiova ca
profesor universitar si decan al Faculttii de
Filologie si ca redactor-sef al revistei de cul-
tura Ramuri, Marin Sorescu, Petre
Dragu, Ion Rusu-$irianu.
Cu Adrian Marino, am avut mai putine
impresii de schimbat sau subiecte de abordat.
Mi s-a prut a fi un ardelean mai retinut la
vorb, desi aci n inima Olteniei a fost primit
cu inima deschis si a fost sprijinit cu docu-
mente s-si desvrseasc opera sa legat
de scriitorul Alexandru Macedonski.
M-am ntretinut destul de plcut cu po-
etul craiovean Eugen Constant.
De mai multi ani obisnuia s vin la mine
la birou si s abordm subiecte, de regul
culturale. Avea idei si fcea propuneri pentru
valorificarea potentialului cultural din Ol-
tenia, referindu-se la oameni, la evenimente,
la monumente de art si arhitectur.
Fiind n vrst, stia c nu mai este mult
pn la trecerea sa n eternitate. Dorea acum,
ca ntr-un timp ct mai scurt s vad re-
alizndu-se ct mai multe lucruri.
(continuare n numrul urmtor)
Friedrich Herlin -
mprtyania pelerinilor
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
47
Anul III, nr. 7(23)/2012
Valeriu T~NAS~
M-am ntrebat n repetate
rnduri cu nduf: de ce scriu?
Acest gnd nu-mi las mintea n
pace! Asalteaz cele mai linistite
unghere ale sufletului si m tul-
bur - precum rafale nemiloase
de vnt rscolesc marea pn n
adncuri. Un rspuns multumitor
ar fi c prin scris caut calea spre
frumusete, adic m chinui s
trec de pipibilul material. S trec
cu privirea peste crusta care
acoper tezaurul celor nevzute.
Adic s ncetez a mai clca pul-
berea pmntului. Ci s zbor (plu-
tesc) - ca un nger ce este purt-
torul unei vesti bune. Alteori o
fac din disperare pentru c mn-
dria si vanitatea pun asa stp-
nire pe sufletul si mintea mea,
nct scrisul rmne singura cale
de alungare a celor dou cpe-
tenii malefice -, citeste diavolesti.
Si nc odat repet: cine mi sop-
teste si m ndeamn s scriu?
Cine strig n urechile mele s iau
n mn creionul! Doamne ct
sunt de nefericit cnd toate ideile
le-am speriat si au plecat departe,
ctre trile calde. Atunci sunt ca
o pdure pustie din care au fugit
toate psrile. Sau ca un colt de
rai din care un nger ru a furat
toat apa vie. Am privit ntr-o zi
o fotografie a scriitorului Dosto-
ievski. Tristetea si suferinta de
pe chipul su m-au cutremurat.
Vedeam o imagine a sa, dup ce
prsise ocna (nchisoarea), si
dup ce depsise perioada de doi
ani ca refugiat politic petrecut
n occident. Cred c publicase
deja trei din capodoperele sale.
Si totusi chipul su este marcat
de o suferint si o tristete ce am
vzut rar n viata mea. As spune
chiar neputint. Si abia n spatele
acestora strlucea acea raz de
lumin care trece prin toate zidu-
De ce scriu?
rile si tot ntunericul si care duce
cu gndul la acel simbol al lumii
nevzute. Ctre acolo se vedea
ndreptat toat concentrarea in-
terioar a marelui scriitor. Fiindc
privirea semna cu a unui om ce
murise apoi nviase si acum con-
templa lumi spirituale ce nou ne
sunt inaccesibile. Doamne, cine
sufl cu putere peste tmplele
mele si mi porunceste s nu pierd
clipele vietii acesteia. Da, sunt
frumusetea si ntelepciunea, care
strig la portile cettii sufletelor
noastre s ne desteptm. Poate
c aceasta este crucea scriito-
rului-, de a alunga si deprta su-
ferinta si frica din sufletul oame-
nilor si al su. Scriu pentru c
prin aceast ndeletnicire reusesc
s mi vd sufletul gol si desert,
desi eu spun c sunt bogat-, dar
n fapt sunt plin de desertciune.
Iat cuvntul Revelatiei din Car-
tea Apocalipsei: Fiindc tu zici:
Sunt bogat si m-am mbogtit si
de nimic nu am nevoie! Si nu stii
c tu esti cel ticlos si vrednic de
plns si srac si orb si gol. nc
m ncptinez ca n scris s cer-
sesc mila Domnului si s trimit
raza Sa care m-ar vindeca de orbi-
re si ar lumina golul ce eu l nu-
mesc bogtie. Poate c prin scris
Domnul mi d s descoper tic-
losia mea de om care altminteri
nu as putea singur s o nving.
Alt stare mai nobil si umil eu
nu cunosc. Pn la urm, dac, n
urma mea, rmn trei pagini care
s nclzeasc inima a doi, trei
oameni sunt si voi fi multumit.
Scrisul e singurul meu ideal care
m poate salva de la imensa de-
sertciune n care zac eu mpreu-
n cu marea majoritate a uma-
nittii. O umanitate care (acum,
n 2012) fuge cu viteza luminii de
Dumnezeu. Doamne ajut!
Bun# ziua, tat#!
Desi ai plecat Dincolo iar
eu nu stiu sigur dac m auzi,
totusi ti trimit scrisoare de mul-
tumire. Cel putin ar mai suplini
din lipsa mea de acas n ultimii
ti ani ai vietii. La nceput trebuie
s ti spun c sunt impresionat
mult c ai lsat bani pentru sicriu
si cruce, inclusiv pentru toate
spezele ce tin de nmormntare.
Apoi, ajutorul de 2000 de lei ce l-
am primit de la stat va acoperi in-
tegral praznicul parastasului de
40 de zile, adic atunci cnd tu
vei fi condus n fata Stpnului
Iisus Hristos. Eu lipsesc atunci
din satul nostru metafizic si plin
de lumin, dar voi fi tot ntr-o
Sfnt Biseric aici pe pmnt,
unde acelasi Stpn ne nsem-
neaz cu lumina Fetei Sale, n
fiecare duminic. Stii c nc su-
fletul mi este plin de lumin (su-
ferint), c nu am fost acas
cnd ai murit, atunci cnd sufle-
tul a prsit corpul tu bolnav,
slbit si btrn de zile. Abia dup
plecarea ta, ncep s nteleg c
omului cnd i se opreste inima,
ar dori s cear ajutor semenilor,
dar nu mai poate, fiindc orga-
nele toate si-au ntrerupt menirea.
Si sufletul prseste templul a-
cesta de pmnt, ncepnd cl-
toria ctre locuinta cereasc. ti
mai mrturisesc faptul c desi
eram la 2000 de kilometri depr-
tare, chinurile mortii tale au ajuns
pn la mine! Au ptruns cu pu-
tere prin ziduri si prin spatii si au
ajuns n centrul inimii mele. As
dori s nu te superi dar vreau s
te ntreb ceva mai de tain. Este
adevrat c n vreo dou rnduri
ai vrut s m vizitezi? Era cu vreo
or nainte de miezonoptic. M
oprisem din citit si atipisem.
Trecuser vreo 13 zile de la
plecare ta n eterna cltorie. Am
simtit ...cu sufletul mai mult, c
ai venit direct n sufragerie. Eu
eram n pat nvluit n somn. M-
am speriat. Eram singur n apar-
tament. Atunci, tu, discret ca n-
totdeauna, te-ai oprit n sufrage-
rie intr-o asteptare atemporal.
Venisesi n trupul tu pmntesc.
Te nsotea aceiasi usoar tristete,
care rareori te prsea ct ai trit.
Ctre mine a venit doar groaza.
Dar nu venirea ta mi-a indus frica,
ci gndul meu a nscut-o.
Abia a doua zi, cnd notez
cele de azi noapte, realizez c e
greu a face dialog ntre oamenii
plecati Dincolo si noi, cei r-
masi aici.
Acum m ntreb si eu dac
nu fabulez. Tot ce am spus mai
sus s-a petrecut spontan. A fost
ca ptrunderea unui program
strin de radio pe frecventa su-
fletului meu. Eu nu am putut face
nimic. Mi-am amintit de Cruce.
Dar nu am fcut fizic semnul. M-
am potolit dup un timp...
48
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012
Virgil R~ZE{U
Noi Stefan Voievod, din mila lui Dum-
nezeu domn al Bogdaniei (Moldovei, n.n.)
ne nchinm cu plecciune Mriilor
Voastre i V trimitem cu adnc respect
aceast fatihname (scrisoare de biruint,
n.n.). Aflati c zilele trecute, n a doua zi a
lunii ramazan (10 ianuarie, n.n.), un buluc
mare de osmanli de 150.000 de oameni, ca
un vnt puternic aductor de nenorociri, a
nvlit turbat n pmntul nostru. Si cpi-
tanul de frunte al acestora era spurcatul
Suleyman Hadm Paa beglerbegul i la-
olalt cu el se aflau i toti nelegiuitii din
cloaca sus-numitului: i Assan-beg, tapul
cu barba plin de scaieti, i Ali-beg, alt tap
logodit, i fiul de ctea Skender-beg, i por-
cul de cne Hrana-beg, i rioii zurbagii
Valtival-beg, Serafaga-beg, domnul din So-
fia, Cuenra-Beg, Piri-beg, fiul momitei Isac
Paa cu toat puterea lor de ieniceri. Auzit-
ati frdelege nemaiauzit, nelciune
miestrit, trdare fr pereche, mai pre-
sus de orice neruinare?!
Iar noi cunoatem c Mria Voastr m-
prteasc n-a avut tire de aceti lotri i
fugari, fii ai lui Seitan, i nu le-a poruncit
s jcuiasc i s pricinuiasc pagub p-
mntului nostru. Ci ei - o, prea nebuni i
proti! - n cneasca lor turbare, cutau bu-
nuri i hran prin sate i prin trguri, dar
n-au gsit, cci tara-i srac. Umblau i
musluiau ca porcii dup ghind au ca por-
cii de cne ce se aflau. Dar noi le-am dat
dreptul sabiei noastre i hran s road
otelele noastre. Si am tiut cu ce s le um-
plem gura: cu pmnt.
Drept aceasta, n ziua sus pomenit,
lng mocirla Racovat i rul Brlad de ln-
g Vasliilu-pazari (trgul Vasluiului, n.n.)
ne-am ridicat mpotriva lor, i-am biruit i
clcat n picioare pentru nravul lor cel
ru, trecndu-i sub ascutiul sbiei noas-
tre, pentru care lucru ludat fie Domnul
Dumnezeul nostru cu puterea Lui minu-
nat. Cci nu tim la mprtia Voastr cum
e, dar aa este la noi: nimic nu se afl mai
de laud pentru un principe cretin, dect
s se lupte pentru credint i s cad chiar
pentu ea, dac aa a vrut Dumnezeu.
Dup ce pe multi i-am dat n mlatina
mortii i le-am luat capetele i bunurile n-
drpt, nici pe altii nu i-am lsat, ci i-am
bulucit pn la Dunrea cea mare, pisndu-
i acolo i fcndu-i s dea strigt i tnguire
pn la naltul Cuib al Fericirii Voastre. S-
acolo au czut multi de pe calul mortii, pe-
semne zilele lor cele sfrite! Iar altdat
s se team de mnia noastr, cci le vom
tia coarnele, s nu mai socoat c numai
ei snt n lumea asta, nebgnd n sam tre-
burile altora; i i vom trece prin fier i foc
i n patru i vom hcui i i vom osndi pen-
tru mndria lor fr de sam. Dreapta s-
mi ntepeneasc, limba-n gur s mi se li-
peasc i s nu m bucur de mprtia Ceru-
rilor, de voi uita acestea. Cci cum s ne
bucurm de cele ale lui Dumnezeu, de nu
ne bucurm de moia noastr!
Unele vorbe czutu-ne-au n urechi pre-
cum c porcii de cne sus-numiti umbl ne-
stingheriti prin mprtia Voastr. Ar fi
dar mai bine i mai cuviincios s-i prindeti
i s ni-i dati nou ndrpt pe cei opt, cci
numa pe Hrana beg omortu-l-am pn acu-
ma, s-i pedepsim noi, ca totul s fie spre
cinstea i gloria Mriei Voastre. Dati-ni-i,
aadar, ca s alungm mnia din sufletul
nostru. Si nu voi renunta la aceasta, chiar
de-ar fi s se prvleasc lumea toat asu-
pra noastr.
Pn ce mi veti trimite pe acei lotri zur-
bagii i ageamii, lucru de care nu m n-
doiesc - m jur pe sabia mea - s m onoreze
Mria Voastr, O, Mare Padiah Glorios,
s-mi trimit un rspuns prin vreun capu-
{tefan cel Mare - inedit
Ctre
Pragul Fericirii cel Veynic,
Refugiul Sultanilor Glorioyi ct va dinui lumea,
Slayul mprajilor Mari
Mriei Sale mprteyti,
Preanljatului yi Nebiruitului Padiyah,
Domnului ndurtor, Prealuminajilor viziri
$tefan cel Mare - dup
Evangheliarul de la Humor,
considerat cea mai exact
redare a domnitorului
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
49
Anul III, nr. 7(23)/2012
gibaa, au ceau, au batr prin ultimul gazi
din mprtia Voastr, au de nu, mcar s
lege o scrisoare de gtul unui cne. Iar de o
voi primi, fi-vom aman de recunosctori i
vom ntmpina cnele ca pe iapa pe care a
clrit Mohamed la paradis.
Dat la Trgu Vasliilu n a asea zi a
lunii ramazan.

Am intitulat rndurile noastre Stefan cel


Mare inedit, pentru c este vorba de o scri-
soare putin cunoscut a Mritului Domn, tri-
mis sultanului Mehmet al II-lea, dup btlia
de la Podul nalt, de lng Vaslui.
Mrturisesc c am preluat scrisoarea din
Ziarul de Iai, din 3 septembrie 2009, fr s
pun la ndoial autenticitatea documentului,
pentru simplul motiv c nu cred c un jur-
nalist (Radu Prput) si-ar fi permis s pu-
blice, mai ales n capitala Moldovei, un docu-
ment contrafcut.
Negresit c despre aceast scrisoare s-
ar putea spune multe dar, ca un moldovean
bucuros c poate avea sub privire un aseme-
nea document si si mai poate exprima pre-
tuirea fat de mritul Domn, ncerc s schitez
cteva comentarii.

Nu stiu dac Stefan cel Mare avea obi-


ceiul s trimit, dup fiecare btlie cstigat,
cte o scrisoare nvinsilor si, doar ca s mai
rsuceasc cutitul n rana nfrngerii ori s le
aduc la cunostint ceea ce stiau ei foarte
bine. De data asta a fcut-o.
nainte de toate, as spune c misiva Dom-
nului exprim bucuria si satisfactia fr limite
de a-i fi biruit pe turci, triri pe care nu si le
poate reprima si se si grbeste s le manifeste
deschis... Aflaji c zilele trecute... Lupta a
avut loc n a doua zi de Ramadan (10 ianuarie
1475), iar scrisoarea a plecat dup numai patru
zile. Cine ar putea crede c sultanul mai avea
nevoie de o asemenea notificare ca s afle c
ostile sale fuseser nfrnte?
Ce splendid biciuire a poftelor de cu-
cerire si supunere ! ...noi le-am dat dreptul
sabiei noastre yi hran s road ojelele
noastre. Si am ytiut cu ce s le umplem gu-
ra: cu pmnt.
Nu m opresc asupra epitetelor cu care
nu se sfiieste s-si onoreze dusmanii cu
care s-a nfruntat, dovad c i cunostea foar-
te bine pe toti si pe fiecare dintre ei ...japul
cu barba plin de scaieji... yi fiul de cjea
... yi porcul de cne... yi rioyii zurbagii...
Ce-am putea spune despre zeflemeaua
fin si plin de cinism... noi cunoaytem c
Mria Voastr mprteasc n-a avut ytire
de aceyti lotri yi fugari... yi nu le-a poruncit
s jcuiasc yi s pricinuiasc pagub...
Sigur, mritul sultan n-avea nici un amestec
n toat daravela si-si vedea de haremul lui.
Ce stia el ce-i fceau generalii si supusii?!
Nimic mai simplu dect s disloci o armat
de zeci de mii de oameni, fr stirea, nvoirea
sau ndemnul primului slujitor al lui Alah.
Si pentru a ndeprta orice fel de ndoial,
citm mentiunile unui cronicar, turc nu ro-
mn, Kemal Zade, care scria c cel care con-
ducea armata turcilor era Suleyman Hadm
Pasa, eunuc (hadm n.a.), beglerbeg de Ru-
melia. n 1474 el atacase cetatea Iskender de
pe teritoriul Albaniei de astzi, dar nu reusise
s-o cucereasc si se multumise cu actiuni de
jaf si cu distrugere a unei prti din cetate.
Fat de aceast nereusit, dar si mai nemul-
tumit de Domnul Moldovei, sultanul Mehmet
i-a ordonat lui Suleyman Hadm s pr-
seasc asediul cettii si porneasc mpotriva
lui Stefan cel Mare, s-l captureze, apoi s
treac n Polonia si s ierneze la Kamenita,
pentru ca n primvar s ia drumul Ungariei,
unde urma s se uneasc cu o alt oaste
turceasc.
Suleyman Pasa n-ar fi vrut s porneasc
la lupt. Stia c iarna nu era departe, avea
armata slbit dup asediul cettii amintite,
asa cum un alt cronicar turc mentiona: tim-
pul nu era potrivit, ierburile se uscaser,
legumele se vestejiser, iar frunzele arbo-
rilor czuser, venea iarna. Dar cum s te
opui dorintei sultanului ?!
Si... continu Domnul, cu aceeasi ironie,
dublat de o fin mndrie : Unele vorbe czu-
tu-ne-au n urechi precum c porcii de cne
sus-numiji (dintre cei nou comandanti ai
ostilor turcesti numai unul fusese ucis n lup-
t) umbl nestingheriji prin mprjia
Voastr. Ar fi dar mai bine... s-i prindeji
yi s ni-i daji nou ndrpt... s-i pedepsim
noi... spre cinstea yi gloria Mriei Voastre.
Cu alte cuvinte, Stefan se oferea s fac ceva
ordine acas la sultan si s-l ajute n pedep-
sirea celor care-l dduser de rusine si pier-
duser btlia, dar se aflau liberi.
Despre lupta de la Podul nalt stim destul
de multe. Oastea lui Suleyman Hadm Pasa,
care numra cam 120.000 de oameni, dintre
care 30.000 clri, s-a grupat n Bulgaria, la
Sofia, n septembrie 1474, dar a trecut
Dunrea abia n decembrie, cnd Dunrea a
devenit pod de gheat, pe la Nicopole si prin
alte puncte.
Dup un popas de dou sptmni pe
pmntul Trii Romnesti, unde oastei
turcesti i s-au alturat 17.000 de munteni ai
lui Radu cel Frumos, care era nemultumit c
fusese nlocuit de pe tron cu Laiot Basarab,
de ctre mritul Stefan. Si Laiot fusese momit
s se alture turcilor mpotriva lui Stefan, dar
a refuzat, fiindc cunostea prea bine vitejia
si puterea ostilor lui Stefan. Se spune chiar
c s-ar fi nchis ntr-o cetate, din care n-a mai
iesit dect dup nfrngerea si retragerea
turcilor.
Oastea lui Stefan numra n jur de 45.000
de osteni. Dar Domnul, cunoscnd inega-
litatea de forte, a practicat tactica pmntului
prjolit : a evacuat satele din drumul turcilor,
a dat foc la case si a ngropat proviziile, nct
dusmanilor nu le-a fost prea usor: ...cutau
bunuri yi hran prin sate yi prin trguri,
dar n-au gsit... musluiau dup hran ca
mistrejii dup ghind
La 10 ianuarie 1475, cele dou armate s-
au nfruntat aproape de Vaslui, la Podul nalt,
loc bine ales de Stefan. Vasluiul era plasat pe
un deal, era nconjurat de codri seculari, iar
locul ales era mlstinos... lng mocirla Ra-
covaj yi rul Brlad de ling Vasliilu-pazari.
Turcii au fost nfrnti, ntr-o btlie care a
rmas n istorie ca una dintre cele mai vestite
mpotriva otomanilor, cu toat inegalitatea
de forte.
Iat si dovada credintei Domnitorului
nostru, pe care o mrturiseste deschis celui
de alt rugciune dect a sa: i-am biruit yi
clcat n picioare... ludat fie Domnul
Dumnezeul nostru... Nu ytim la mprjia
Voastr cum e, dar la noi nimic nu se afl
mai de laud pentru un principe creytin,
dect s se lupte pentru credinj yi s cad
chiar pentru ea...
n fine, n-am putea ncheia fr a sublinia
tonul sarcastic din finalul scrisorii: ...s lege
mcar o scrisoare de gtul unui cne. Si vom
ntmpina cnele ca pe iapa pe care a clrit
Mohamed la paradis.
Sfntul Voievod
$tefan cel Mare
50
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012
Dac arti cuiva viitorul, acela nu mai
are viitor - avea ca replic imperativ, asadar
categoric, un personaj de film american, pe
care si eu l-am vizionat de curnd, la T.V.
Sensul de continut obiectiv, al celor abia ci-
tate, las s se vad c el vine dintr-o ntu-
necat constiint de grup a unora care se
cznesc de mult vreme s-i falsifice chipul
real si s-l ascund pe ct posibil de noi,
majoritatea vulgar, deja condamnat nor-
mativ, prin asta, la pieire discret...
Astfel, mai ftis ori mai disimulat, glo-
balizatorii si globalizarea lor ne pregtesc
solutia final - ABATORUL MONDIAL!
Si, ceva mai la vale v vom arta, docu-
mentat, cam ce nftisare ar putea s aib
viitorul post-umanittii, asa cum ni l-au
pregtit ocultii, dac-i vom lsa s-si fac de
cap si s ajung la post-democratia visat,
care este Tirania Elitist a Corporatiei globale.
Pentru aceasta vom porni s devoalm
si s povestim dou dintre monumentele
capitale ale culturii masonice New-Age,
suficient de ilustrative si concludente n sen-
sul demersului nostru.
Este vorba de American Stonehenge
din Elberton si de Aeroportul International
din Denver (D.I.A.)- S.U.A.
* Documentatia pentru sustinerile din pa-
ginile care vor urma ne-a fost expediat epi-
sodic, pe internet (prin folosirea unor adrese
ale prietenilor din strintate cu care cores-
pondez, din initiativ proprie si exact la mo-
mentul oportun, pentru usurarea de curs a
efortului nostru), de Ghidul personal de lu-
min, cel ce ne nsoteste din Astral nc de la
nastere si abia acum s-a identificat, prin su-
gerarea numelui su, care este ZarZuav...
A) Despre Ghidul de piatr din Georgia,
cei care l-au vzut, studiat si descris consi-
der c este un misterios monument mega-
litic, supranumit American Stonehenge
pentru c ar fi fost ridicat ca replic neocon
la strvechile pietre neolitice din Wiltshire,
Anglia, avnd semnificatie stranie, dup cum
sustine prin asociere si un arheolog initiat:
n cultura malgas, preistoric, prin astfel
de monumente din piatr erau venerati str-
mosii, care semnific transformarea corpului
ntr-un schelet dur si comemorarea, peste
timp, a Mortii; prin contrast, lemnul care pu-
trezeste este asociat cu viata trectoare, pia-
tra fiind ascentrat si masculin iar lemnul,
moale si docil, precum femeile si copiii.
Sculptura n discutie are aproape 6 metri
nltime si e format din 6 plci de granit, care,
mpreun, cntresc aproximativ 110 tone.
Vom vedea imediat c cea mai important
pies purttoare de anume mesaj (ca moti-
vatie real a ridicrii sale) este componenta
numit Cele 10 Porunci, apartintoare fr
dubii Bisericii Masonice, chiar dac aceasta
nu se mentioneaz explicit, undeva.
Desi ncriptate ntr-o formulare sintetic
la fel de tioas precum o lam de brici, sensul
mascat al imperioaselor porunci devine foar-
te sugestiv la analiza cercettorilor atenti,
iar ansamblul lor normativ poate fi oricnd
asimilat Constitutiei Terra, cea despre care
numai ne-a vorbit fr a ne-o arta vreodat,
unul dintre artizanii si, dl. Mihail Gorbaciov,
cel ce a lsat s-i fie fcut varz Cortina de
Fier a comunismului parental, sistemul cruia
i-a fost, finalmente, doar strjer deturnat si
brav defector, cumprat...
Autorii pretind c am avea n fat, prin
aceste pietre ticluite cu echer si compas, doar
un ndrumtor ctre o Epoc a Ratiunii!
Atunci, dac asa este, aceast Epoc
pe care ne-o propun Elitele este o proiectie
diabolic, fr suflet si fr Dumnezeu, iar
prescriptiile lor AR PUTEA S FIE MINU-
NATE, DAC N-AR FI, TOATE, NEM-
SURAT DE PARSIVE!
Ghidul de granit albastru, masiv, lucrat
n piramid (fcut si menit, pentru aceea,
s reziste veacurilor), vrea s transmit vi-
itorimii (care-o mai rmne dup globalizare)
anumite cunostinte despre filosofie, politic,
astronomie, s.a.
El este compus din 4 mari blocuri de piatr
n care sunt ncrustate cele zece reguli de
viat n post-democratie, scrise n 8 limbi:
englez, spaniol, swahili, hindus, ebraic,
arab, chinez si rus. Pe partea de sus a struc-
turii se gseste inscriptionat un scurt mesaj,
n 4 limbi antice: babiloniana, greaca clasic,
sanscrita si limbajul hieroglifelor egiptene.
(De observat c toate cele 4 limbi antice,
folosite, se constituie n baz de comunicare
a nvtturilor n toate scolile oculte, de mis-
ter, ale francmasonilor si rozicrucienilor)!
Cele 4 pietre mari, pozitionate vertical,
sunt aranjate dup modelul rotii cu zbaturi,
Bestializarea global#
(III)
Motto 1: Regele nscut din snul Sionului, ANTI-CRISTUL,
se apropie de tronul puterii universale.
(Serghei Nilus - Epilog la Protocoalele Sionului)
M o t t o 2 : . . . depopularea ar trebui s fie cea mai mare
prioritate a politicii externe americane, faj de lumea a treia.
(satanist Henry Kissinger)
Alexandru OBLU
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
51
Anul III, nr. 7(23)/2012
fiind orientate astfel nct s capteze migratia
Soarelui pe tot parcursul anului si, de ase-
meni, s arate pozitiile extreme, de apus si r-
srit ale Astrului, ntr-un ciclu de 18,6 ani.(?)
Piatra din centru (stlpul aripilor) are dou
caracteristici deosebite:
1) permite ca Steaua Nordului s fie vi-
zibil permanent, printr-un orificiu special,
forat dinspre Sud spre Nord;
2) printr-o alt strpungere, megalitul se
aliniaz pozitiilor de rsrit ale Soarelui, n
momentele solstitiilor de var-iarn si la echi-
noctiu.
La baza monumentului se afl o plac
explicativ, pe care sunt nsemnate unele de-
talii ale structurii sale. Tot aici este mentio-
nat si prezenta unei capsule a timpului
ngropat dedesubt, dar despre continutul
ei (de care nu cunoastem c exist n real) nu
ni se d nici o informatie.
De asemeni, tot aici a fost lsat necom-
pletat data cnd ar trebui deschis aceast
capsul a timpului, iar din aceeasi surs
deducem c notatele caracteristici astrono-
mice au detinut un rol foarte important n
proiectarea Ghidului.
ntr-o relativ nou natiune, cum este
S.U.A., monumentele aliniate dup corpuri
ceresti sunt, de cele mai multe ori, opere ale
societtilor secrete, ca de pild Francmaso-
neria.
Extrgnd, colportnd si protejnd numai
spre folosul castei lor nvtturile mostenite
de la Scolile de Mistere ale Egiptului Antic,
Greciei sau celtilor Druizi, masonii sunt re-
cunoscuti si pentru ncorporarea, n monu-
mentele lor, a unora dintre cunostintele sa-
cre nsusite n acest tip de scoli, n care cu
totii s-au initiat, mai vechi sau mai nou...
De la acest punct al discutiei, nainte, vom
cita pe rnd si vom parcurge mpreun textele,
pentru a le putea ntelege si descifra sensurile
adevrate, ncriptate n nscrisuri.
* Porunca 1 este formulat asa:
Mentine umanitatea sub 500.000.000,
ntr-un echilibru perpetuu cu natura.
Pentru ca s putem face o evaluare co-
rect si onest a unui concentrat de afirmatii
bazate pe cifre, trebuie s folosim, compa-
rativ, n argumentare, cifre la fel de corecte si
oneste, luate din viata real. Iat-le pe cele
interesante n cazul nostru: pe 17oct.2011
mediile informationale ale lumii anuntau si
consemnau nasterea cetteanului cu nu-
mrul 7 miliarde!
Acum, ce vor elitele? Ele vor o umanitate
sub 500.000.000, adic vor, ca la sfrsitul
Epocii Globalizrii, diferenta de 6,5 miliarde
de suflete s dispar moarte-coapte, vola-
tilizate!
Procentual, aceasta nseamn c, aprox.
93% din populatia actual a Terrei va fi asa-
sinat direct sau indirect, subtil ori bestial...
Voi ce ziceti, v-ar aranja scenariul? n care
dintre procente credeti c v-ati putea ncadra?
Formula singularului imperativ MEN-
TINE! mi se pare a fi nota de debut a unui
program personal al unui sef suprem, evi-
dentiat astfel n agenda proprie, pentru a-i
fi crj pe timp lung, memoriei sale asaltate
de multiple pcate.
Nu este greu de ghicit c un atare per-
sonaj se consider deja stpnul lumii si v-
taf discretionar peste soarta supusilor, neo-
nsclavizati cibernetic si tehnologic!
Iar aceast subliniere a super-bossului e
musai a fi vzut, memorat, nsusit si (mai
ales) executat de toti subordonatii merce-
nari, pentru a se cunoaste si pe acest palier
c cine-i iese din cuvnt coboar sigur, poate
chiar de tot, e debarcat!
ntr-o astfel de situatie dat, oricine si
orice, periclitat de perspectiv, are dreptul si
datoria s ntrebe dincotro i vine si-l pn-
deste nenorocirea.
Si, mergnd ctre izvoarele impulsurilor
primordiale am descoperit c Cele 10 Porunci
ale bisericii francmasonice New-Age se
nutresc direct din spiritul celor 613 versete
ale Talmudului Sfnt, iar pentru just sus-
tinere si exemplificare transcriem aici cteva
dintre ele, destul de elocvente:
- Evreii trebuie s ncerce mereu s-i
nsele pe ne-evrei (n.n. - goymi, akumi)-
Zohar 1, 168 a;
- Evreii sunt fiinte umane. Celelalte Na-
tiuni ale lumii nu au o esent uman, ci una
animal - Babba Necia 114,6;
- Proprietatea ne-evreului apartine evre-
ului care o revendic primul - Babba Bathra,
54 b;
- Orice evreu poate s distrug un ne-
evreu, prin minciuni si sperjururi- Babba
Kama, 113 a;
- Cnd un evreu a apucat un non-evreu,
alt evreu se poate duce la acelasi s-l mpru-
mute cu bani si n schimb s-l nsele; pentru
ca non-evreul s fie ruinat. Pentru c pro-
prietatea non-evreului, potrivit legii noastre,
apartine nimnui si primul evreu care trece
Michael Pacher - Altarul Bisericii Prinjilor
52
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012
are drepturi depline s ia (s-si nsuseasc -
n.n.) el proprietatea - Schulchan Aruch,
Choszen Hamiszpat, 156;
- Toat proprietatea trilor strine apar-
tine natiunii evreiesti care n mod consecutiv
este mputernicit s o preia, fr nici o re-
muscare- Schulchan Aruch, Choszen Ha-
miszpat, 348;
- Cinci lucruri Canaan si-a nvtat fiii:
iubiti-v ntre voi, iubiti tlhria, iubiti exce-
sul, urti-v sefii si niciodat s nu spuneti
adevrul - Psachim, fol. 113, col.2 ...
Asadar, Decalogul lor, dup cum se vede,
ncepe bestial! Conform acestui model, 12
din 13 persoane de pe Pmnt nu vor mai
exista; (asa cere predictia)!...
***
Dar, aici nu e vorba de o reducere dras-
tic a populatiei, monstrilor, asta e crim
generalizat, e genocid global!!!
Nu v-a stat mintea n loc, atunci cnd ati
proiectat aceast sinistr mcelrie?
Cine si dup care criterii si asum s de-
cid c multimea X trebuie s piar, iar
multimea Y poate fi salvat? Cine i d drep-
tul judectorului (care nu e singur, c nu e
Dumnezeu) s dea el sentinta: pe scut! sau
sub scut!? Nu cumva cei mai bogati oa-
meni ai Pmntului? ASTA ESTE PRO-
GRAMAREA VOASTR PREDICTIV?...
* Porunca a 2-a sun asa:
- Ghidati reproductia cu ntelepciune-
mbunttind conformitatea i diversi-
tatea.
Mai nti trebuie s spunem c Ghidati
nseamn Manipulati! ...
Cum adic: omul nu mai are voie la ma-
nifestarea propriilor lui sentimente, nu se mai
poate iubi si nmulti cnd vrea, cu cine vrea,
cu partenerul de viat pe care l iubeste si-l
doreste? Trebuie s-l dirijati voi, cu cauciu-
curile, pilulele si computerele voastre? Nu
mai trebuie s rspundem ndemnului Cres-
teti, iubiti-v si v nmultiti? D-aia ne-ati
determinat s evitm familiile si s ne scu-
fundm n lumea virtual, ca s nu mai iubim
viata, cu bucuriile si tristetile ei firesti, ome-
nesti?
Nu observati c Occidentul, cruia i ma-
nipulati fr mil reproductia si evolutia, a
ajuns s fie depsit numeric, n hotarele lui
nationale, de ctre alogenii imigranti?
Vom fi de-a dreptul idioti sinucigasi dac
vom mai accepta s-ntrziem nc vreo ctiva
ani sub umbra voastr otrvit!
Romnia, de exemplu, ghidonat de legile
voastre si de principiile voastre strmbe si
pernicioase, de la schimbarea de macaz po-
litic, ncoace, a pierdut 12% din populatie.
Asta nseamn c este posibil ca, n ur-
mtorii 20 de ani, sub voi, romnii autentici
s rmn doar un sfert din populatie, iar
restul cettenilor s fie proveniti, naturalizati;
situatie n care majoritarii vor deveni mino-
ritari si invers!
Iar fiecare fractie va avea revendicri si
drepturi n consecint, legale dar nelegitime
(precum albanezii n Kosovo, la Cmpia
Mierlei)...
Haideti s vedem acum cum ne justific
afirmatiile, fcute aici, datele preluate din do-
cumente, extrase de pe site-urile demografice
si statistice ale Europei.
Ele ne nstiinteaz c mostenirea cultural
pe care o vom lsa mine copiilor si nepotilor
nostri risc s fie ntratt de deformat si
alterat nct, ei, s nu-si mai recunoasc si
gseasc originea!
Potrivit studiilor, pentru ca o cultur s
dureze mai mult de un sfert de veac, rata de
fertilitate pe familie identitar trebuie s fie
2,11. Dac acest procent este mai mic, sansa
de perpetuare a respectivei culturi este n sc-
dere. Istoriceste vorbind, nici o cultur nu a
rezistat vreodat, n timp, dac populatia ei a
manifestat o rat de fertilitate mai mic de 1,9.
La o rat de 1,3-1,4 este imposibil de ps-
trat o cultur etno-social, deoarece acest efort
i va nghiti atta timp ct nu poate ea s duc!
O cultur specific fr o rat de fertilitate si
natalitate corespunztoare nu se sustine, nu
este capabil s ntretin un model economic
care s-o perpetueze, s-o mentin pe picioarele
sale proprii si s-o nvigoreze functional!
Mai reductionist vorbind, dac dou cu-
pluri de printi au doar cte un copil, numrul
copiilor va fi jumtatea numrului de printi
si, dac fiecare din acesti copii vor avea un
copil, va reveni un singur copil la 4 bunici.
Dac n 2009 n Europa s-au nscut doar 1
milion de bebelusi va fi foarte dificil s avem
2 milioane de adulti, la orizontul lui 2016...
Cnd o populatie este n declin, cultura
sa este n proces similar.
(Iat care erau nivelurile de fertilitate n
2007, la unele tri din Europa: n Franta = 1,8;
Anglia = 1,6; Grecia = 1,3; Germania = 1,3;
Italia = 1,2; Spania = 1,1 etc., iar trendul este
constant descresctor.)
n ansamblul U.E., rata medie de fertilitate
este de doar 1,38.
Studii istorice dovedesc c acest numr
nu poate fi corectat. n ctiva ani, Europa,
asa cum o stim astzi, va nceta s mai existe!
Totusi, pn n prezent, populatia conti-
nentului nu s-a diminuat din cauza imigratiei
musulmane. Dar, a venit momentul s cu-
noasteti c dintre toate cresterile populatio-
nale din Europa, din 1990 ncoace, numai
imigratia musulman a realizat acest nivel,
despre care vom vorbi mai departe.
n Franta, media este de 1,8 copii pe familie
bstinas, n timp ce musulmanii din Franta
au 8,1 copii pe familie. n sudul Frantei, unde
prin traditie se gseau cele mai multe biserici
crestine, acum sunt mai multe moschei si 30%
dintre copiii ntre 0-20 de ani sunt musulmani.
n orasele mari, Nisa, Marsilia, Paris, acest
ra-port atinge 45%.
Statistic vorbind, n 2027, din 5 francezi,
1 va fi musulman.
n doar 39 de ani, Franta va fi o Republic
Islamic (dac va mai rmne republic)!
n acesti ultimi 30 de ani, populatia musul-
man din Anglia a crescut de la 82.000 la 2,1
milioane (multiplicare de 30 de ori).
Actualmente, aici, sunt mai mult de 1000
moschei, multe provenind din vechi biserici
crestine, transformate.
n Trile de Jos, 50% din noii nscuti sunt
musulmani si, n doar 15 ani, jumtate din
populatia lor va fi musulman.
Ceva mai la Est, n Rusia, 40% din armat
va fi musulman n doar ctiva ani, cci aici
exist deja mai mult de 23 milioane musul-
mani (asemntor cu situatia din Franta - la 5
rusi - 1 musulman).
25% din populatia Belgiei si 5% din nata-
litatea trii sunt acoperite de musulmani! Gu-
vernul belgian a declarat c 1/3 din toti copiii
ce se vor naste n Europa vor fi musulmani.
Guvernul german, primul care a vorbit
deschis despre aceast problem a declarat:
Declinul populatiei etnice germane nu poate
fi oprit, spirala regresiei nu poate fi inversat,
Germania va fi un stat islamic, n jurul anilor
2050.
Liderul libian Moamar Gadhafi, spusese
si el: Sunt semne c Allah va acorda Islamu-
lui n Europa o imens victorie, fr sbii,
Ir pusti, fr nici o btlie. Noi nu avem
nevoie de teroristi, noi nu avem nevoie de
kamikaze.
Cei circa 50 milioane de musulmani, care
Hans Maler - Portret de brbat
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
53
Anul III, nr. 7(23)/2012
triesc n Europa, vor constitui un continent
musulman n doar cteva zeci de ani.
(Statisticile la zi mbunttesc cifra prog-
nozat: sunt peste 52 milioane) ...
Guvernul Germaniei a spus c trebuie s
ne asteptm ca acest numr s se dubleze n
urmtorii 20 de ani: deci, 105 milioane.
Pe continentul american, cifrele spun ace-
lasi lucru. Rata fertilittii n Canada este de
1,6... deci cu 0,5 puncte mai jos dect i-ar
trebui culturii canadiene s-si ntretin via-
bilitatea, perenitatea n timp. Si aici islamul
este religia care se dezvolt cel mai rapid.
n 2001-2006, populatia Canadei a crescut
cu 1,6 milioane persoane, din care 1,2 au pro-
venit din imigratie.
n S.U.A., rata de fertilitate a cetteanului
american este tot de 1,6. Numai cu afluxul
adugat al imigratiei din trile latino-ame-
ricane ajunge rata fertilittii la 2,11; ceea ce
nsemn abia minimul necesar pentru men-
tinerea culturii existente. nc.
n 1970 erau, n S.U.A., 100.000 musul-
mani; astzi sunt mai mult de 9 milioane.
Lumea este n parcurs de schimbare. A
venit vremea desteptrii: - CEVA trebuie f-
cut! DAR NU GENOCID!
(Acum ctiva ani a avut loc la Chicago o
Conferint a 24 de organizatii musulmane.
Transcriptiile care ne-au parvenit de acolo
arat n detaliu c musulmanii intentioneaz
coranizarea planificat a S.U.A. prin mij-
loace media, politice, educationale, etc. Ei
au spus asa: Noi trebuie s ne pregtim pen-
tru faptul c n 30 de ani vom fi 50 milioane
de musulmani tritori n S.U.A.)...
Lumea n care trim astzi nu va mai fi
lumea n care copiii si nepotii nostri vor tri
n viitor.
Biserica catolic a recunoscut recent c
islamul este n tendint de a o depsi numeric.
Datele statistice dovedesc c la rata de
expansiune a islamului n lume, acesta va
deveni religia dominant n urmtorii 5-7 ani!
(Dar, pentru Dumnezeu, de acest lucru
nu-i putem nvinui n nici un fel pe credin-
ciosii lui Alah. Ei, islamicii, ca si noi, esticii,
au fost bazinul cu mn ieftin de lucru
pentru Occidentul libertin si profitor!
Pe aceste creiere si brate de munc adju-
decate pe sume ridicole, derizorii, si-a ridicat
Occidentul opulenta, luxul, desfrul).
Atunci, ce vin are emigratia (n general),
devenit imigratie c si-a pstrat vitalitatea
si prolificitatea?
Pn la urm, ntr-un fel sau altul, totul
se plteste, de oricine, nu-i asa?
A venit timpul ca elitele care conduc s
gseasc solutii pasnice, progresiste, creati-
ve si pentru condusi. Pentru c exist alter-
native, cu sigurant! (Pentru c suntem cu
totii copiii aceluiasi Dumnezeu, chiar dac
cei care s-au trezit cu biciul si hturile n mn
nu recunosc aceasta!) Pronatalistii si elitistii
s se adune laolalt si s se pronunte urgent,
rspicat, aplicat pe solutii comune, optime,
pentru gsirea de ci salvatoare de civilizatie
si de societate. Ei trebuie s nteleag esenti-
alul: c orice civilizatie care nu mai face copii
se condamn singur la moarte! Pentru c,
iat, cei care n-au nteles c asa stau lucrurile
sunt cu un picior n groap, deja (vezi Franta,
Italia, Germania si altele, foarte apropiate)...
* Sentinta nr. 3 zice asa:
Uniti umanitatea printr-o limb nou...
Va s zic ...printr-o limb nou! Pi,
voi de ce nu faceti asa? De ce nu respectati
prescriptiile? De ce vreti s impuneti lumii
unirea ei prin limba englez?
Fiindc e a voastr? De ce s fie, pentru
ceilalti, limba englez (la fel de onorant ca
toate celelalte, de altfel), motiv de silnicie
segregant, discriminatorie? Numai pentru
a i se da ei prilejul special s se mpuneze?
Nu tot domniile voastre ati creat, n urm cu
niste decenii, LIMBA ESPERANTO, ca vec-
tor dorit de comunicare ntre toti cei care fo-
losesc computerele si adopt cyberspatiul?
Atunci, de ce nu sunteti consecventi, de ce
n-aveti caracter si onestitate? Vrem ns s
ntelegeti c nimeni nu are nimic cu engleza,
cum n-avem nimic cu zulusa, ttara, armeana,
etc. dar toate acestea sunt limbi etnice, si nu
trebuie s se impun ca dirijor n concertul
popoarelor, n nici un caz, mpotriva, sau n
dauna altora!
Ca s nu fie motiv de hul, suspiciune si
zzanie!
Ca s nu fie prilej si precedent de discri-
minare pozitiv!
Care este corect-politic, iar corectitu-
dinea-politic nu are ce cuta printre noi!!!
Limbile noastre materne sunt rdcinile
fiintelor noastre, domnilor, si nu v vom per-
mite s le retezati ori s le surclasati! Ele sunt
matca identitar a fiecrei familii nationale,
ca parte a mozaicului diversittii, pe care asa
l-a creat, dintru nceputuri, Tatl Nostru, care
ne e n Ceruri.
Finalmente, se vor alege apele si vom ve-
dea cu totii pe cine ia n brate Dumnezeu.
* Iat, acum, porunca a 4-a:
Conduceti pasiunea-credinta-traditia
i toate lucrurile, cu judecata temperat...
Poftim de vezi sfruntat insolent: dup
ce au creat crevasa fr fund dintre bogati si
sraci, unde majoritatea coplesitoare nu mai
are aproape nimic, pentru c numai ei au strns
si si-au adjudecat totul; dup ce au fcut o
despictur ireconciliabil ntre sngele lor
pretins albastru si cel rosu ca focul al spe-
ciei, vor, acum, temperant.
Voi vorbiti de temperant nestuilor,
(care ar trebui s v fie funie n casa spn-
zuratului), voi care ati adus omenirea lng
semnul zero al dezvoltrii si acum vreti s-
i desvrsiti globalizarea nimicului rmas?
Sunteti farisei, domnilor, si ati devenit
maestri mincinosi si ppusari odiosi! Vorbiti
de traditii si ne-ati McDonald-izat viata, ne-
cndu-ne n Coca Cola... ne otrviti pinea
cu e-uri, cu amelioratori!
Porunca aceasta e nc o petard cu du-
plicitate fumigen, aruncat pentru prosti,
ntre flcile funeste ale Decalogului New-
Age si nc o dovad c una ziceti si alta
tusiti (sau scuipati)!
* Porunca a 5-a sun astfel:
Protejati oamenii i natiunile cu legi
cinstite i tribunale corecte.
Auziti ce sfaturi dau domnii lupi pentru
judecata oilor!
Legile cinstite, bastanilor, nu pot fi co-
mise de Parlamente vndute, mituite, inco-
recte; justitia si magistratii ei nu pot opera
cinstit ntre stanoage strmbe si sperjure!
Ct de cinstite sunt legile Occidentului
vostru, unde mai usor si cu mai mult bucurie
se moare dect de trieste? (vorbim aici de
cei multi nu de cei putini. Si ne referim la
timpul din urm, la timpul crizelor create si
manipulate de voi).
Atunci, dac triti strmb si cu morala
deformat, cum si de ce pretindeti s fie legile
drepte (pentru c voi le croiti, voi le tiati,
tot asa dup ct de drepti sunteti?). n felul
acesta, cui mai pretindeti voi s protejeze lu-
mea si natiunile? Vou nsiv n parsiv re-
toric?...
Iar, dac esenta lumii voastre e putred,
cancerat si sistemul vostru este flagrant ine-
Hans Maler -
Portretul lui Anton Fugger
54
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012
chitabil, ATUNCI SISTEMUL NU E BUN si
TREBUIE SCHIMBAT!! Pentru c a devenit
toxic, letal pentru popoare, pentru oameni
si natiuni cum formulati...
* Iar a 6-a sentint se pronunt asa:
Lsati toate natiunile s guverneze
internal, rezolvndu-i disputele interne
ntr-un tribunal mondial.
Cum adic s guverneze natiunile inter-
nal, domnilor, cnd natiunea romn, s zi-
cem, e spart pe la toate ncheieturile de voi,
iar guvernarea internal o acord Bruxel-
les-ul si o instrumenteaz Jeffrey Franks, de
la Fondul Monetar International? Asadar, voi
creati problemele, voi impuneti rezolvarea
si de rezultatul esecului e vinovat poporul
romn!! Adic, dup strategia voastr, ar tre-
bui ca, dup ce ne mcelresc cozile de topor
de acas, s dm fuga la Haga ca s ne crpiti
voi, acordnd dreptate, ungurilor, de exemplu,
iar noi s v multumim frumos... Asta e drep-
tatea voastr si libertatea internal?
* S vedem ce zice, mai departe, Porunca
a 7-a:
Evitati legile mrunte i oficialii ne-
folositori
Personal, traducem aceast sentint n
felul urmtor: de la nivelul vostru n jos, toate
treptele dedesubtului sunt mrunte si toti
cei care se misc pe acolo sunt nefolositori...
S judecm putin retrospectiv, boierilor:
pn la distrugerea natiunilor si a statelor
sociale (pe care vreti s le spargeti si rvsiti
integral prin Globalizarea Noii Ordini Mon-
diale), pretindeati c individul e totul, pentru
c, n intentiile voastre, aveati nevoie de forta
adunat a individualittilor performante si
de manifestarea liberului lor arbitru. S
piar lumea, pretindeati voi, dar s fie mul-
tumit individul si egoismul su decalibrat!
Cu aceast cultur n protap, ati ajuns
acum s contemplati o lume stratificat jalnic,
cu deformri structurale scandaloase, supra-
saturat de nulitti instinctive, care, desi v-
au servit scopul (constient sau nu) acum nu
v mai plac si credeti c a sosit momentul
cnd pegra asta trebuie s piar, ca s vi
se aeriseasc orizontul. Bine, bine, dar nu
trebuie s uitati, stpnilor, c, pentru extin-
derea linistei si sigurantei voastre, nu numai
mcelritii trebuie s dispar subit ci si ptura
mcelarilor care s-a fcut plapum si, nemai-
avnd asigurat obiectul muncii, vor cuteza
s se uite n sus, spre vrful piramidei, la alte
capete... poate chiar la cele ncoronate. (N-
am zis ncornorate!)
* Porunca a 8-a:
Echilibrati drepturile personale cu
ndatoririle sociale, sun cel putin ciudat.
Pi, haideti s gndim: de ce persoanele s
aib drepturi, iar aportul lor social s se re-
zume la ndatoriri si nu la obligatii?! (n-
datoriri pot aveam numai cei crora li se
acord nlesniri)!
De fapt, cui se adreseaz aceast formu-
lare? Supusilor, cu frica-n snge, sau nesu-
pusilor cu biciu-n oase?
Fiindc, asa cum functioneaz lumea po-
larizrilor voastre, numai drepturile stpnilor
directioneaz ndatoririle justitiei proprii,
iar ceilalti, colateralii nu conteaz, pentru c,
cucuiele care sunt si se mai ivesc se mas-
cheaz rapid, iar cei czuti se ngroap si mai
iute! (Astzi, la noi, unui copil abandonat,
institutionalizat, Statul privatilor, care este
condus de un guvern privat si el (pentru c
si partidele conductoare, care l-au transferat
n fotolii, au fost privatizate de conductorii
lor-dictatori), i aloc pentru hrana zilnic 3,5
lei, n timp ce unui cine maidanez, din ad-
post, i scap din mn 10 lei... iar puscriasul
belfereste)!
Si aceasta este nc o fat a bestializrii
vietii n capitalismul corporatist, cel fr fr-
ne, fr opritori, si fr limite n aspiratie!
* S vedem ce ne spune si a 9-a sentint:
Pretuiti adevrul-frumusetea-dragos-
tea - cutnd armonia cu infinitul...
Vorbe mari si improprii n eter, ipocritilor!
Cnd omul nu stie dac mai are ori nu ce s
pun mine, pe mas, copiilor, nu mai poate
gndi nici armonic si nici la grdinile Infi-
nitului edenic. i rmne n suflet numai zatul
existential, dragostea ca o neputint, iar iubi-
rea lui e o jelanie, ntr-un orizont nchis...
Apoi, pe care adevr s-l pretuim, dac ade-
vrul vostru nu e si al nostru, dac adevrul
vostru urc si al nostru coboar?!
Spuneti vorbe goale, domnilor cu sortu-
let, vrjeli piramidale!
* Si iat ultima falc de aligator -
Porunca a 10-a:
Nu fiti cancer pe Pmnt. Lsati loc
naturii - Lsati loc naturii!, apoi monstrul
ghiortie si nghite, fr lacrimi...
Continutul acestei norme ne nspi-
mnt, pentru c pune semnul egalittii ntre
darul divin al vietii speciei si neierttoarea
maladie! Iar aceste sugerate rationalizri de
efective ale populatiilor l conduc pe orice
om, cu mintea ntreag, la gndul c i s-a
proiectat deja, si normat, disparitia!
Se pare c aceast a 10-a porunc arat
ca o cireas pe tortul lor si cade, ca o pleoap
de sicriu, pe sufletul nostru...
Privit lucid este, oricum, un ordin pentru
depopulare masiv, aproape total, prin
orice mijloace, inclusiv acelea demonice...
Dar, cine sunt cancerul pe pmnt, ne-
oamenilor? Hematiile sau pduchii, antidotul
sau virusii, bisturiul sau cangrena?
Iar dac numai nmolul de lume al oa-
menilor este socotit cancer, voi, care sun-
teti elitele nmolului si nu v mai socotiti
la fel, RMNETI DOAR NE-OAMENI?
- Atunci, cine e si cine nu mai e om? Dup
care criterii si cu ce standarde decideti sansa
unora si nesansa altora? Cu care cntar
moral si cu ce site obiective procesati
disjunctia? Nu exist, oare, riscul ca subiec-
tivitatea ta s mi se vnd mie drept obiec-
tivitate, ori, invers?
n acest caz, cine hotrste c unii se
duc si altii rmn?
Si cine vor fi aceia care noteaz plecatii
cu tibisirul diavolului?...
***
continuare n numrul urmtor
Friedrich Herlin - Circumcizia
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
55
Anul III, nr. 7(23)/2012
Motorul masinii torcea prin orasul Pu-
cioasa si s-a oprit n dreptul Hotelului Ce-
res. nalt, frumos, echipat cu cele necesare,
gata pregtit pentru a primi lumea la bi. Am
cobort din masin si m-am pierdut printre
lumea venit la tratament, la odihn.
A doua zi, am pornit s colind orasul in-
teresndu-m, cu precdere, de partea cul-
tural-educativ a acestuia. ntruct era foarte
cald, am gsit de cuviint s m adpostesc
si s m relaxez n parcul ce se afla cam la 300
de metri de hotel. La intrarea n parc, n stn-
ga, se afl Centrul Cultural Ioan Alex. Br-
tescu-Voinesti (autorul povestirilor pentru
copii: Puiul, Niculit Minciun, sau Privi-
ghetoarea), prevzut cu o frumoas si util
sal de spectacole. Lng el, niste pancarte,
din care am aflat c la 1828 s-au descoperit si
s-au folosit apele sulfuroase, iar cu un an
mai trziu s-a construit primul pavilion bal-
near Bologan
Parcul s-a construit ntre anii 1885 si 1891.
Aleile lui au fost strbtute de ilustri oameni
ai vremii printre care: Regele Romniei Carol
I, George Enescu, Spiru Haret, Mihail Sado-
veanu, Liviu Rebreanu si altii.
Tot pe locurile acestea s-a ridicat, n 1888,
un pavilion, ce era un Centru polarizant de
cultur si care a avut mai multe functionalitti:
sal de spectacole si festivitti, sal de dans,
cazino, sal de cinema... Ei bine, acest edificiu
a fost pictat de unul dintre cei mai valorosi
pictori romni - Nicolae Grigorescu. De aici,
denumirea veche a parcului, care sper s re-
vin si despre care, pe niste indicatoare la in-
trarea n Pucioasa, s se specifice acest lucru.
Ptrunznd n inima lui, am nimerit ntr-
un loc unde era expus un grup statuar, la
ridicarea cruia au participat sase sculptori:
Ozana Zupcu, cu Singurtate, Alex. Cz-
naru, cu Icar, Mihai Tugearu, cu Zbor,
Adrian Prvu, cu Captivitate, Gabriel So-
lomon, cu Arhanghel, si Liviu Brezeanu
(s fie din familia marelui actor Iancu Bre-
zeanu?), cu Generatii. Sub aceast denu-
mire sunt expuse dou sculpturi pornind
parc din starea embrionar si culminnd cu
chipuri expresive suprapuse, unul peste altul
ctre nalt; sugerndu-mi Coloana infinit
a lui Brncusi.
Si simt cum m cuprind sunetele divine
ale Rapsodiei romne, de George Enescu,
arta popular fiindu-le izvor de inspiratie
amndurora.
A doua zi de cutreirat orasul, s-a ncheiat
cu o vizit la primrie.
Aici, m-a ntmpinat secretara (o domni-
soar drgut) si domnul viceprimar Tiberiu
Popa (profesor), care m-au condus la domnul
primar Dnut Bdu (jurist). Am fost plcut
surprins de acesti edili ai orasului, amabili,
artndu-se foarte cooperanti si dornici de a
ridica orasul, de a-l nfrumuseta, de a-l pune
ct mai mult n valoare, spre satisfactia lo-
calnicilor, dar si a turistilor.
V felicit, domnule primar Bdu, pe dum-
neavoastr si pe cei cu care colaborati pentru
bunele intentii si pentru felul plcut de a co-
munica cu oamenii.
Zilele urmtoare am pornit spre Muzeul
de etnografie si folclor, care desi este situat
n Pucioasa, apartine de Complexul muzeal
Trgoviste. Cldirea este construit, pe la
1974, de familia Dobrescu si este prevzut
cu cerdac tipic romneasc. Dar, din pcate,
nu s-a bucurat de o prea mare atentie din
partea celor care ar trebui s o ngrijeasc.
Cu toate c pentru ntretinerea ei, nu ar fi
nevoie dect de vreo doi zugravi, ceva ten-
cuial, s astupe gurile interioare si exte-
rioare, si niste var. n speranta c cei ndrituiti
s se ocupe de acest edificiu o vor face, eu
le multumesc.
A mai trecut o zi.
n dimineata urmtoare, am plecat cu
gndul de a vizita Clubul Copiilor Nicolae
Mateescu. Situat pe la mijlocul strzii Ol-
nescu, am intrat pe sub o poart cu arcad si
am ptruns ntr-un parc frumos amenajat, cu
niste trepte largi care urcau pn la cldirea
principal. Frumoas, bine ntretinut, gata
s primeasc copiii la activittile lor. Am avut
prilejul s asist la un concurs de masinute
teleghidate (automodelism), condus de
domnul Necula Cristian. Aici erau tineri care
se pricepeau la construirea si repararea lor.
n alt zi, n alt arip a cldirii, am vizitat
o reusit expozitie de pictur si grafic exe-
cutat de elevi, cu mult talent, precum: Sova
Ramona, Mihai Folea, Pietrosanu Albert si
altii, condusi de sefa catedrei de Pictur/Gra-
Vasile MENTZEL
Cu pasul prin ora[ul Pucioasa
Spitalul de Psihiatrie
56
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012
fic, doamna Enescu Speranta, al crei nume
ne aminteste de George Enescu, care se ocu-
pa de simfonia sunetelor. Doamna profesoar
a ales o alt simfonie, cea a culorilor.
Se apropie ziua plecrii mele la Bucuresti.
Trebuie s m grbesc. Mai am n plan dou
repere importante ale orasului: Posta veche
si Spitalul de psihiatrie.
Am cutat Posta veche, desi era sub na-
sul meu. Foarte greu am gsit pe cineva care
s-mi spun povestea ei. Se mutase de mult,
iar n locul ei se afl Ministerul finantelor
publice, situat la intersectia dintre soseaua
principal (str. Republicii) cu Bulevardul
Grii. Dar, acum cldirea nu mai semna cu
ce a fost.
Timpul trecea n goan si nu reuseam s
ajung s vd Casa de odihn a societtii de
Fosta cas de odihn a Societ(ii de telefoane
telefoane, obiectivul care m interesa cel
mai mult. Asta pentru c fusese construit de
inginerul Vasile Dimitriu, socrul meu, socotit,
alturi de Prager (cstorit cu celebra actrit
Elvira Godeanu) si Ioanivici, unul din cei mai
mari antreprenori ai vremii. El mi-a povestit
despre frumusetea acestei cldiri nceput
n anul 1944.
Imposibil s-o gsesc. Nimeni nu mai stia
de ea pentru c devenise Spital de psihiatrie.
Am sunat-o pe sotia mea la Bucuresti si ea
mi-a spus unde se afl. n sfrsit, ajuns acolo,
am vzut o intrare mreat care ducea ntr-o
pdurice (parc natural), dar nicieri nu scria
nimic. n fat, o cldire oarecare, ns nain-
Clubul copiilor Nicoale Mateescu
tnd n pdure am descoperit o cldire su-
perb cu o teras generoas. Aici, ascuns
de ochii lumii era spitalul.
Mi-a prut ru c s-a pstrat obiceiul
dinainte de revolutie, cnd dictatorul se ferea
si ascundea asemenea spitale. Mare gresea-
l. Eu cred c ar trebui s se pun dou plci
pe care s se scrie - Sanatoriul psihiatric,
doctor... (si numele unei somitti n domeniu).
Una pe poart, la intrare, si alta pe cldire.
Astfel se va observa mai bine grija fat de
cei bolnavi, mai ales c locul este ncnttor.
Dac nu ar fi fost vorba de bolnavi, care au
prioritate, sunt convins c orice om si-ar dori
s petreac un sejur n asemenea vil ncon-
jurat de un peisaj extraordinar. De fapt sta
a si fost scopul initial. Repet: Aici a fost Casa
de odihn a societtii de telefoane.
Liviu Brezeanu - Cai
Liviu Brezeanu -
Generajii
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
57
Anul III, nr. 7(23)/2012
Vasile VOROBE} (n. 24.07.1934)
P
a
g
i
n
#

\
n
g
r
i
j
i
t
#

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
S-a nscut n Bainet, com. Musenita, jud. Suceava. A absolvit Scoala Medie Tehnic Silvic din Timisoara si Facultatea
de Silvicultur la Institutul Politehnic din Brasov. A lucrat ca tehnician silvic n judetele Constanta si Suceava, apoi ca inginer
silvic, la Suceava, la Institutul de Cercetri si Amenajri Silvice Roman si Inspectoratul Silvic Judetean Suceava.
Este membru al Uniunii Epigramistilor din Romnia, al Societtii Scriitorilor din Bucovina si al Societtii Culturale
Arboroasa, din Cernuti. Scrie poezii, haiku, proz, epigrame, rondeluri, fabule, semnnd si cu pseudonimele Vasile
Victor, Baine(. Apare n publicatii de gen, a primit 7 premii pentru creatiile sale, este inclus n 47 de volume colective de
epigram si 4 de poezie.
Aparitii editoriale: patru crti de poezii, o carte de poeme haiku, precum si Ace de cactus (epigrame, 1994), Trofee de
viespi (epigrame, 1995), Lumea ca nelumea (epigrame si parodii epigramatice, 1998), Din amintirile unui amnezic (proz
satiric, 2002), Compendiu de ridendoterapie (epigrame si nu numai, 2003), Regal de epigrame bucovinene (2008).
Autoapreciere
Aduc cnd vreti dovezi pe fat;
Nu una, dou - poate zeci!
C sunt un mare bard n viat...
Multi au sub unu-nouzeci!
Din rajdacul meu
Sunt un nativ ca leu creat,
N-accept impertinent, sluj;
Obrazul nu mi-a fost ptat
Dect din cnd n cnd cu ruj.
Modelul meu statuar
As vrea s stau n propria-mi statuie,
nalt si drept ca-ntr-un tablou de Baba,
Cu fata ctre scrile ce suie
Spre usile ce le-am deschis degeaba.
Rugciunea unei mame ctre fiica sa
De-att amar de timp te-astept
ntoarce-te, hai, fie-ti mil!
Mi-e dor s te mai strng la piept
Tu BASARABIE, copil!
Transplant (Referitor la limba
Moldoveneasc)
Medicii, prin chirurgie,
Azi organele le schimb...
Si la Chisinu - se stie -
S-a-ncercat transplant de limb.
Alternative
n viata asta - nu prea lung -
Pentru fptura omeneasc,
Unii triesc ca s se plng,
Iar altii plng ca s triasc.
Similitudine
Revolutiile-n viat
Sunt precum puhoaiele,
Vin si scot la suprafat
Mai nti gunoaiele.
Zdrnicie
Degeaba construim iluzii
Si tot ndjduim minuni,
Cnd zilnic ni se fac perfuzii
Cu pcleli si cu minciuni.
La un proces de divor(
Sunt si-am fost un sot model,
Asta e realitatea!
Dar o las, c - spune el -
Suport greu singurtatea.
Via(a fr viagra
Ce viat poate fi aceasta?
Lovit mereu de timp si soart
ncerci s-ti mai iubesti nevasta
Iar ea-ti sopteste: Las-o moart!
Gnd de rzbunare
S fac o spargere faimoas
Si-apoi s las pe dusumele
Vreun act, ceva, luat de-acas,
Ce-i apartine soacrei mele.
De vorb cu spiritul lui Lenin
La noi a si-nceput s-apar
Din tot ce-ai fabulat odat,
O burghezie proletar
Mai rea si mai neobrzat.
Ai carte, ai parte?
E mai degrab o zical,
Pcat c n-am stiut de mic;
Dect un domn cu mult scoal
Mai bine unul cu... butic.
Aspira(ii yi credin(
Aspir mereu la bunstare;
Aspir la vremuri mai senine;
Aspir la mult si la mai mare...
Sunt dependent de aspir(ine).
Unui flutur vnt
A trecut n viat fr rost,
Doar s bat-a reusit s-nvete:
Drumurile - tnr ct a fost,
Usile - acum, la btrnete.
Ingratitudine
Papornita, pe care-odat
Cu bunuri i sondam afundul,
A devenit neobrzat:
De la un timp mi-arat fundul.
Schimbarea locului de munc
Mutndu-si frizeria-n vale,
Pe us, c-un afis soios
i aviza pe cei din cale:
De mine tundem numai jos!
Romnul om gospodros
Descurcret cum vrea s par
si face sanie din var
Si-n plin iarn, srntoc,
O taie si o d pe foc.
Ctre semenul meu
Nu tinem seama de nimica:
Pe vnt, pe arsit sau ploaie,
Tot adunnd precum furnica
Lsm n urm... musuroaie.
Nosce te ipsum (Thales)
Cunoaste-te, frate, pe tine
n lumea noastr de mizerii;
Citeste-te, dar nu prea bine
Si nu-ndeajuns, s nu te sperii!
Pe traiectul sorocului
Cel ce-a uitat de unde vine,
Cndva, ajuns la o rscruce,
Un lucru s-l cunoasc bine:
C nu va sti nici und se duce.
Pe lespedea de la cptiul unei mame
Omule, ce treci pe-alei,
Am o rugminte mare:
Spune-le fiilor mei
S-mi aprind-o lumnare.
Proiect de epitaf (unui pdurar afacerist)
Bradul de la capul su
Molcom umbra si-o ntinde
Peste cel din coprseu,
Bucuros c nu-l mai vinde.
Relativ la epitaf
Unde este epitaful meu?
Si de este unde vreau s-l las?
L-am spat cu dalta foarte greu
ntr-o stnc-nalt din... Parnas.
58
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012
Mihai TEOGNOSTE (n. 29.07.1942)
P
a
g
i
n
#

\
n
g
r
i
j
i
t
#

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
S-a nscut la Bucuresti. A absolvit Liceul Nicolae Blcescu si Facultatea de Mecanic, Sectia Tehnologia
Constructiilor de Masini, la Institutul Politehnic, ambele din Cluj. A lucrat la REMARUL 16 Februarie
(Atelierele CFR) Cluj, iar n prezent lucreaz la CALITOP (consultant, management).
A fost membru AGIR, foarte activ si cunoscut n tar. Este membru al Clubului Epigramistilor Cincinat
Pavelescu, din Bucuresti (1983) si al Cenaclului Satiricon, din Cluj-Napoca, membru fondator al Uniunii
Epigramistilor din Romnia. Scrie epigrame, orice fel de umor, public n presa local si din tar, primind peste
20 de premii pentru creatiile sale, este inclus n peste 45 de volume colective de epigram. Are pregtit pentru
tipar volumul de epigrameALTER EGO.
Pasiuni: scenarii si regie de spectacole de varietti (absolvent al Scolii Populare de Art, membru al Uniunii
de Creatie Interpretativ a Muzicienilor din Romnia).
Editorii mei
Am pus pariu cu ei c sunt att
De renumit epigramist, nct
Vor vinde tot, de-mi public brosura...
Si-au trebuit s-si vnd editura.
Avantaj
n timp mi s-a zbrcit obrazul,
Dar m-am gndit c nu e cazul
S m-ntristez neaprat,
C, altora, li s-a-ngrosat.
Urri complete
V-astept cu sorcova la mine,
Dar meditati, venind ncoace:
Cnd mi urati belsug si bine,
S-mi spuneti si prin ce mijloace.
Reconciliere
Cu soacr-mea, de ziua ei,
Am vrut, din nou, s fiu galant
Si-am dat bani foarte multi pe-un spray...
Paralizant.
Turiyti strini (vezi englezescul topless)
Se mir, tot venind la noi,
La Toplet, bunoar,
C nu-s femei cu snii goi...
Ce mincinoas tar!
Amicii
Mai bine-n urma lor s-o iei,
Cnd mai petreci n viat,
Dect s te petreac ei
Si tu s fii n fat.
Utilitate
Eu spiritismu-l pretuiesc,
C, dac-un spirit misc masa,
Vreo trei de-apuc s-ademenesc,
Mut mobila din toat casa.
Duet
In a noastr csnicie
Soata cnt; si-o respect.
Chiar de n-are melodie,
Textu-l stie,-n schimb, perfect.
Aluzie
M-ntreb, cnd vorba de nevast
mi sparge, dureros, timpanul:
Fcut-i dintr-o simpl coast,
Sau Domnul a gresit organul?
De srbtori, n familie
Toti primir cte-un dar,
Din salariu-mi chinuit,
Semn c banii nu dispar,
Doar s-au redistribuit.
Logic
Munca l-a creat pe om,
Cnd l-a cobort din pom.
Lenea-i si mai cu folos,
C-l coboar mult mai jos.
Unui confrate
Talentul tu, n plin avnt,
M-ndeamn a m nchina
In fata lui pn-la pmnt,
C e pe-acolo, pe-undeva.
Emigrant
Nepotul meu din Bucuresti
Spre Vest migrat-a, spre mai bine.
Si duce-o viat ca-n povesti:
S-a stabilit n Cluj, la mine.
Bilan(
Fcui un calcul: ntr-o viat
Att am reusit s strng.
Nu pot s vi-l art pe fat,
C e-n rinichiul meu cel stng.
Liniyte n Delt (ante 89)
Cum n-am avut nimic de-ascuns
In zborul meu spre libertate,
Un nod n papur-am ajuns.
Si-n jurul meu Securitate.
In vino veritas
Politistii, pe-un suspect
Il fortau, de dou luni,
S bea vin. C e defect
Detectorul de minciuni.
Controvers
n palma stng m mnnc.
Creznd n superstitii, nc,
Eu cred c iau si bani acu.
Dermatologul, ns, nu.
Dezamgire
- telefoanele mobile nu duneaz snttii -
Cic mobilul nu tmpeste,
Afirm-un studiu englezesc.
Pi asta m nenoroceste,
C eu ce scuz mai gsesc?
Rivalitate
Din nou, pe-al meu vecin nesuferit,
Si ieri, la ecograf, l-am umilit,
C-i demonstrai, cu probe zdrobitoare,
C tot prostata mea e cea mai mare.
Guvernul anuleaz indemniza(iile
pentru mame
Indemnizatia dispare,
Gest foarte semnificativ,
C-n calea ctre procreare
Mai punem un prezervativ.
Capete
De imunitate
Si de functii pline,
Cnd sunt mai ptrate,
Se-nvrtesc mai bine.
Talie de demnitar
Nu m ndoiesc de el,
Clar c omu-i mare,
Dac are XXL
Si la buzunare!!!
Oracol
Ni se va-mplini dorinta
De-a ne mai salva fiinta?
Si Guvernul ne prezise:
Vi se, vi se, vise, vise
Cntec de lebd
Strig, vznd cum m privesc
Cei ce spun c se-ngrijesc
S-mi aline agonia:
Vivat euthanasia!
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine
59
Anul III, nr. 7(23)/2012
Corneliu FLOREA
(Canada)
Cianura din cea[ca de cafea
Si io, ca tot romnul domnit, beau cafea,
beau de cincizeci de ani si n-am stiut pn
ieri c, n fiecare ceasc de cafea se afl o
concentratie de cianur de pn la 6 ppm
(prti pe milion). Stupefiat, primul lucru care
mi-a venit n mintea, a fost iepoca de aur a
lui Ceausescu, care ddea poporului neche-
zol n loc de cafea, s nu-l intoxice cu cianur,
l proteja. Mret conductor!, si RMGC este
mreat; ne promite o alt iepoc de aur n
schimbul aurului adevrat de la Rosia Mon-
tan!!
S nu-mi spuneti c nu stiti cine este
RMGC, fiindc auziti, de ani de zile, ct de
mult bine vrea s ne fac nou, romnilor,
mai ales celor din Tara Motilor. Este vestita
companie canadian, care trage cu dintii de
noi s ne fac oameni, s ne pricopseasc
Ir s ridicam un deget, numai s-i dm voie
s ne rad ultimele trei sute de tone de aur
pe care le mai avem. Att. Noi le dm ultima
mn de aur romnesc si ei vor turna peste
Rosia Montan un corn al abundentei, cum
nu a mai fcut nici o alt stpnire n dou
mii de ani, n care au crat aurul motilor n
toate imperiile europene, ncepnd cu cel ro-
man. O sut de ani, romanii au extras de la
Rosia Montan trei tone de aur pur pe an,
deci trei sute de tone de aur. Popoarele migra-
toare, fiind n mars migrator, s-au multumit
doar cu aurul din albiile rurilor din Muntii
Apuseni si au plecat mai departe. Ungurii,
care nu s-au priceput la minerit, au adus mi-
neri din imperiul de apus, crora le-au dat
toate privilegiile posibile numai s scoat aur
pentru ei. Dar, habsburgii i-au ntrecut pe
unguri si otomani n extragerea aurului; priviti
Viena, ct e de mreat, datorit si aurului de
la Rosia Montan. n vremea habsburgilor a
aprut: Munjii noytri aur poart, noi cer-
yim din poart n poart, n vremea lor a
fost rscoala lui Horia, Closca si Crisan. Cu
ct se cra mai mult aur, cu att erau mai s-
raci si nevoiasi motii. Nu s-a fcut mai nimic
pentru ei, cu exceptia regimului comunist,
care a fcut locuri de munc, locuinte, scoli,
spitale, sedinte, nvtmnt de partid si defi-
lri de nti Mai.
Dup 1989, Ion Marcel Ilici Iliescu si Petru
Roman au frnat tot ce mergea n tara asta,
au pus n functie degradarea general si vn-
zarea trii la pret de fier vechi, la pret de gunoi
reciclabil, la toti strinii interesati, la cei care
le-au oferit comisioanele cele mai grase.
La Rosia Montan, unde m-am aflat n
iunie 2012, am citit n materialele propagan-
distice ale RMGC, adic Rosia Montan Gold
Corporation, c mai mult cianur se gseste
n ceasca mea de cafea dect v-a lsa ea n
sterilul dup extragerea aurului cu cianur
din minereul aurifer romnesc (proces de ex-
tragere care n multe tri este deja interzis
datorit catastrofelor ecologice). Ni se n-
chid ochii, propagandistic, n fata cianurii si
ne manipuleaz s ne prosternm n fata aces-
tei companii canadiene, ce nu mai poate de
binele celor din Muntii Apuseni, desi au si ei
muntii lor de aur. Mai bine le-ar spune cana-
dienilor c nu las cianur n urma lor, ba mai
mult s le promit c le-o anihileaz si pe cea
din cafea. S-i cread canadienii, unde pro-
fitul companiei ar fi cu mult, mult mai mic fi-
indc un miner canadian trebuie pltit si asi-
gurat ct zece mineri romni. Plus costul pro-
tectiei mediului canadian, care este foarte
strict legiferat si controlat cu maximum de
exigent, absolut diametral opus de ceea ce
se ntmpl n Romnia, unde protectia me-
diului natural e floare la ureche pentru Mi-
nisterul Mediului si al Pdurilor, care nchide
ochii cu nepsare si la clile de gunoaie arun-
cate de-a lungul soselelor si-al apelor, dar-
mite la cianura lui Gold Corporation, care nici
nu se vede pe deasupra. Nici doamna mi-
nistru Plumb, nume predestinat s fie ministru
al mediului romnesc, nu simte cianura din
ceasca ei de cafea, fiind similitudine de po-
luare ntre plumb si cianur.
Am fost la Abrud si Rosia Montan pen-
tru c am vrut s m informez personal. S-
mi extrag io informajiile dup ce am auzit
multe preri pro si contra. nti, am rmas
Ir telescoape la Golfulet, datorit strii
proaste a soselei, iar frumosul peisaj muntos
se pierde n dezordinea circulatiei, murdriei
si gunoaielor de pe marginea soselei si sr-
cia localittilor. Probabil c Gold Corpora-
tion le-a promis c toat aceast nepsare si
superficialitate ecologic o va curta ea, ct
ai bate din palme, ndat ce va curta Rosia
Montan de aur.
Multi oameni sunt suspiciosi, toat in-
dustria minier s-a prbusit n Romnia l-
snd n urma ei zeci de mii mineri someri. De
Royia Montan - Omul mpotriva naturii
60
Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012
ce nu apar si alte corporatii strine, att de
caritabile ca Gold Corporation? De ce a venit
compania asta la Rosia Montan, cine a
adus-o?? Mister capitalism, n fata cruia
cineva mi-a spus: ytia suntem, ytia pltim
taxe yi impozite din care nu se vede nimic
investit local. Totul se scurge spre Bucureyti
yi n strintate! Din 1975 a nceput dec-
derea romneasc, care s-a accentuat sub
Iliescu yi a atins cotele prbuyirii totale
sub Nstase yi Bsescu. Guvernanjii sunt
parveniji, corupji yi hoji, intelectualitate
de avangard nu exist, restul njur, dau
din mn, pleac pe unde apuc sau ay-
teapt, fr prea mari speranje, miracole
chiar yi de la Gold Corporation! Altii au
refuzat s-si spun prerea, fiindc toti str-
inii le-au devenit suspiciosi, nu stiu din care
parte vin, ce le mai pot face. Un specialist
autorizat, autorul unei excelente istorii a mi-
neritului la Rosia Montan, care ne-a fost
ghid n galeria roman a minei, pe care am
vizitat-o, la multe ntrebri mi-a rspuns cu
no comment ! Tcerea e de aur i aici suntem
pe un munte de aur, nc
Gold Corporation promite orice, numai
s pun mna pe ultima resurs aurifer a
Romniei. Pn atunci promite si aur pentru
tcere, lsnd impresia c este mai mult o
societate de binefacere religioas dect o
corporatie capitalist bazat pe minimum de
investitii si maximum de profit, un alt tentacul
al globalismului n Romnia. Unii oameni se
las manipulati de propaganda companiei
strine, fiindc nu li se ofer, nu e voie, alte
alternative care exist, pornind de la deviza
totul prin noi nyine, prin care am reusit de
attea ori n trecut, iar guvernantii nostri vnd
toat tara pentru un comision gras!!
n secolul XXI, jumtate din fortele de
creatie si munc ale lumii se vor recicla cel
putin odat, n cursul vietii lor, pentru c
societatea dinamic creeaz noi alternative.
Si la Rosia Montan se pot nfiinta noi ser-
vicii, noi industrii mici, la fel ca n alte prti
ale trii. Dar mai ales ceva unic n lume: cel
mai mare muzeu al minelor de aur, pentru c
aici se extrage aur continuu de 1800 de ani,
mrturie fiind cei 150 de kilometri de galerii
subterane ncepute n sclavagismul imperiu-
lui roman (si pn acum), n neo-sclavagis-
mul globalizrii. Iar ct priveste exploatarea
aurului, mai poate s mai astepte niste ani,
pn ce o nou tehnologie fr cianuri, cu
sigurant, va aprea! Muntii Apusenii si oa-
menii lor sunt un mediu turistic de o rar fru-
musete, dar pentru guvernantii nostri e mai
usor s vnd o tar dect s o reconstru-
iasc, s o nfrumuseteze. Au descoperit c
sunt destepti, plvrgind pe sticla televi-
zoarelor, si e mai usor s cear ajutoare, pe la
toate colturile lumii, dect s dea randament.
Iar dup mpujirea capul peytelui, dup
1989, am devenit o natiune fr voint, emi-
grant si cu cel mai sczut randament pentru
Tara Noastr. Ct mai e a noastr.
Hai s mai sorbim o gur de cianur din
ceasca de cafea, fiind siguri c, dup ce Gold
Corporation va trece pe aici, n ctiva ani
motii nu vor mai spune mun(ii noytri aur
poart... doar cianur.
Royia Montan - Izvor de otrav pentru Romnia
Royia Montan - Publicitatea durerii