Constelatii Diamantine, Nr. 27/2012

Fondatori: Al. Florin }ene, N. N.
Negulescu, Doina Dr#gu], Janet Nic#

Revist# de cultur# universal#,
editat# sub egida Ligii Scriitorilor Rom@ni
Constela\ii
diamantine
Constela\ii
diamantine
Anul III, Nr. 11 (27)
Noiembrie 2012
_n acest num#r semneaz#: Iulian Chivu, Doina Dr#gu], Janet Nic#, Al. Florin }ene, Mariana Zavati Gardner, Livia Ciuperc#,
Simona M. Botezan, George Popa, Florin M#ce[anu, George Filip, Florentin Smarandache, Adrian Botez, Diana Iacob-Sp#taru, Ion Manea,
George Baciu, Octavian Mihalcea, Lucian Gruia, Vezir Ukaj, Gheorghe A. Stroia, Valeriu T#nas#, Cristian Petru B#lan, Octavian Lupu,
Tania Nicolescu, Simona-{tefania Lupescu, Dan Lupescu, Ion Ro[ioru, Stelian Gombo[, Boris Marian, Ioan-Nicolae Cenda,
Elena Abagiu-Neac[u, Terezia Filip, Georgeta Resteman, Nicolae M#tca[, Mihai {tirbu, Nicolae B#la[a, {tefan Radu Mu[at,
Ioana Stuparu, Catrinel Popescu, Nicolae Brelea, Gheorghe {chiop, Nelu Vasile, George-Nicolae Stroia, Corina Diamanta Lupu.
Tiziano - Alegoria Prudentei
Iulian Chivu, O reflectie de fundament, nu de
esent ..............................................................pp.3,4
Doina Drgut, Versuri .......................................p.4
Janet Nic, O pinie, dou pinii .......................p.5
Al. Florin Tene, Marian Barbu, ntre viziunea
existentei si a literaturii ..............................pp.6,7
Mariana Zavati Gardner, Versuri ....................p.7
Livia Ciuperc, Eugne Ionesco si limbajul su
pictural ...........................................................pp.8,9
Simona M. Botezan, Libertate si matematic
(partea I) ......................................................pp.10-12
George Popa, Versuri .......................................p.12
Florin Mcesanu, Titian - Tiziano Vecellio ..p.13
George Filip, Axiome.......................................p.14
Florentin Smarandache, Dincolo de cuvinte ..p.15
Adrian Botez, Un breviar al eliberrii duhului:
Antologia Paradoxismului International,
alctuit de Florentin Smarandache ...pp.16-19
Diana Iacob-Sptaru, Versuri .........................p.19
Ion Manea, Cnd steaua din Brgan plnge
pe culmi...........................................................p.20
George Baciu, Cu gndu-n buzunar ............p.21
Octavian Mihalcea, Sub pecetea... suspansului ..p.22
Lucian Gruia, Ochiul tcerii unui vistor
kosovar ..............................................................p.23
Vezir Ukaj, Versuri .......................................... p.24
Gheorghe A. Stroia, Armonii sacre n lumea
contemporan - Cuvinte necesare ................p.25
Valeriu Tnas, Dostoievski - scriitorul care ne
convinge c libertatea sublim e Dumnezeu ..p.26
Cristian Petru Blan, Psalmii biblici 1-5, n
versuri .........................................................pp.27,28
Octavian Lupu, Sfrsitul lumii ntre mit si
realitate......................................................pp.29,30
Tania Nicolescu, Versuri .................................p.31
Simona-Stefania Lupescu, Dan Lupescu,
Neagoe Basarab sau Lamura spiritului
romnesc la 1512.....................................pp.32-35
Ion Rosioru, Aurel M. Buricea sau marea
fascinatie a sonetului ..............................pp.36,37
Stelian Gombos, Ernest Bernea - gnditor
crestin, promotor si filozof al culturii
romnesti autentice .................................pp.38-44
Boris Marian, Alsob........................................p.44
Ioan-Nicolae Cenda, Dale nvtmntului
sau... Asta e... ....................................................p.45
Elena Abagiu-Neacsu, Versuri .......................p.45
Terezia Filip, Arges - Domnesti, cultur,
spiritualitate, frumusete .........................pp.46,47
Georgeta Resteman, Cum m-am nseninat
citind o carte! ...........................................pp.48,49
Nicolae Mtcas, Sonete ..................................p.49
Mihai Stirbu, Mircea Eliade si Maitreyi ...pp.50-52
Nicolae Blasa, Doamne, de ce? De ce tocmai
mie?.............................................................pp.53,54
Stefan Radu Musat, Versuri ...........................p.54
Ioana Stuparu, Cmpul rostirii.................p.55
Catrinel Popescu, Impresii la capt de lectur.....p.55
Nicolae Brelea, Constelatii epigramatice ..p.56
Gh. Schiop, Constelatii epigramatice ..........p.57
Nelu Vasile, Constelatii rebusiste ................p.58
George Nicolae Stroia, Cuburi de lumin ..p.59
Corina Diamanta Lupu, Efteling, Trile de Jos -
un parc de distractii campion .......................p.60
Constela\ii diamantine
Revist de cultur universal
Fondat la Craiova, n septembrie 2010
- apare lunar -
Membri de onoare ai colectivului de redactie
- Prof. univ. dr. Remus RUS
- Prof. dr. Florin AGAFITEI, orientalist, sanscritolog
- Diplomat Petre GIGEA-GORUN, ambasador, scriitor
- Prof. dr. Lidia VIANU, Professor of Contemporany British
Literature, English Departament, Bucharest University
2
Anul III, nr. 11(27)/2012 Constela\ii diamantine
Responsabilitatea privind continutul materialelor publicate
n revista Constela\ii diamantine apartine strict autorului
care semneaz textul.
ISSN 2069 0657
DTP: Doina DRGUT
Sumar
Redactia
Redactor-sef:
DOINA DRGUT
Secretar general de redactie:
JANET NIC
Redactor literar:
BAKI YMERI
Redactor artistic:
FLORIN MCESANU
Redactori asociati:
- Prof. univ. dr. FLORENTIN SMARANDACHE, SUA,
membru al Academiei Americano-Romne de Stiinte si Arte
- Prof. CRISTIAN PETRU BLAN, SUA,
membru al Academiei Americano-Romne de Stiinte si Arte
- Prof. MARIANA ZAVATI GARDNER, Anglia,
poet bilingv, critic literar, traductor
- MARGARET BEISSINGER, Department of Slavic Languages &
Literatures 249 East Pyne, Princeton University
Materialele se pot trimite la adresa:
constelatiidiamantine@yahoo.com
www.scribd.com/doina_dragut
Ilustratia revistei: Tiziano Vacellio
Anul III, nr. 5(21)/2012
3
Anul III, nr. 11(27)/2012
Iulian CHIVU
Cineva, privind un produs al crui termen
de garantie expir dup 2014, se ntreba cu
scepticism la ce bun asta cnd sfrsitul lumii
ar putea fi n 2012. Dac las la o parte tensi-
unea deloc neglijabil care a determinat n-
trebarea, rspunsul mi se pare simplu; oame-
nii si pot garanta creatia lor dup criterii de
valabilitate acceptate de ei. Dumnezeu ns,
cnd a fcut lumea, nu i-a dat si termen de
garantie, ci numai o deschidere conditional,
de natur moral, cu care si poate proroga
existenta. S nu uitm ns c Decalogul l
vizeaz doar pe om, nu si planeta cu care a
fost binecuvntat, despre care ns nu i s-a
lsat nicio informatie.
Scruttor al datului tinuit, omul s-a m-
pcat cu Apocalipsa si cu Mntuirea (Ade-
vrul si Calea), dar a mai fcut un pas; acela
de la ins la umanitate. Si a nceput s se pre-
ocupe adnc de acestea, cutnd mai nti
datele problemei. Ct despre solutie, deocam-
dat nu a depsit stadiul de supozitie, cu att
mai mult cu ct Mntuitorul nsusi spune:
Ct despre ziua aceea, sau despre ceasul
acela, nu stie nimeni, nici ngerii din ceruri,
nici Fiul, ci numai Tatl (Marcu; 13.32).
n-sinea umanittii are tendinta s pri-
veasc mai mult n afara dect nuntrul su
pentru c determinrile i vin preponderent
din afar, pe o relatie predilect exterioar cu
determinantul, cu conventiile coabitrii si
apoi cu perspectivele sinelui n aceste de-
terminri.
Cea mai ndelungat solutionare a unei
probleme a fost, desigur, cea a lui Dumnezeu.
Ea a ajuns la un rspuns esentialmente in-
contestabil: Dumnezeu este etern n omni-
prezent, omnipotent si omniscient, indi-
ferent dac El a fost cutat n chip apofatic,
catafatic sau pe calea revelatiei.
Problema lui Dumnezeu nu a rmas sus-
pendat dect pentru cei care L-au suspen-
dat pentru c ideea monoteist s-a oprit la
ea nssi, dar pentru cei care au legat Creatia
de Creator dup modelul determinat/ deter-
minant si nu dup cel cauz/efect, orice cu-
tare a presupus un nou rspuns.(A se vedea
ideea de Dumnezeu n istoria filosofiei). Pro-
blema nu este ce a creat diferit apofaticul de
catafatic si de revelatie, ci care a fost natura
n care consist fiecare modalitate, din mo-
ment ce oricare dintre ele a condus la acelasi
rspuns.
Intentionalitatea indicativ nu a impus
calea holistic, ci relatia direct, globalizant,
de tip aritmetic (n genul multimilor de tip
inelar), ca n modelul lui Hegel, pentru care
Dumnezeu este ratiune, spirit absolut. n rela-
tia holistic se nscrie modelul lui Platon,
pentru care Dumnezeu este surs a ideilor,
pe cnd cu modelul heraclitian de Dumnezeu
- lege a fiintei sau necesitate universal -, ne
apropiem de structurile axiomatice ale mate-
maticii moderne construite pe logica formal.
Cert este c Dumnezeu nu poate fi con-
ceput n chip cartezian, deoarece el nu este
nici n plan si nici n spatiu, ci mai degrab n
functia de tip identitate, care transform argu-
mentul n el nsusi. Intuit ca n algebra liniar,
Dumnezeu este o matrice pozitiv definit fi-
indc are toate valorile proprii mai mari dect
0. Dumnezeu ns nu este o formul matema-
tic; noi am vorbit doar despre posibilittile
de a-L percepe, despre tipologia acestor per-
ceptii. Or filosofia, ncepnd n special cu
doctrina lui William Okham despre univer-
salii, din secolul al XIV-lea, rstoarn vechile
viziuni asupra universului cu reprezentarea
piramidal asupra lumii, iar el deschide si dis-
cutia despre semn si semnificat n sensul filo-
sofiei limbajului, ceea ce tine de rational. Pri-
vind lucrurile precum Otto Rudolf, numino-
sul este non-rational fiindc obiectul lui este
n afara sinelui, ceea ce Kant definea prin
noumenon.
Cele trei fatete ale numinosului (myste-
rium, remendumsi fascinans) deschid fiintei
de transcendent (omului) calea tot attor
posibilitti de percepere nu a lui Dumnezeu,
ci a n-Dumnezeirii. Aceste trei coponente
ale numinosului, ca s ne ntoarcem la pro-
blema de la care am plecat (expirarea lumii),
fac trimitere la pcatul n sine, la pcatul din
spirit si la cel din carnal, gratiabile doar prin
sentimentul numinosului, altfel dogmele reli-
gioase, n sensul lor de fundamente confesio-
nale ce nu admit critici si nici obiectii se arat
rigide si se impun ca imuabile. De aici ncolo
ne ndeprtm deja de problem fiindc n-
cepe s functioneze tratatul individual de psi-
hologie cognitiv al fiecruia dintre noi.
Problema ar putea s ne scape dac nu
am vedea si cealalt parte a ecuatiei; uma-
nitatea poate fi gratiabil doar n instanta
decalogic, dar ziua aceea sau ceasul acela
se pot proroga? Un hindus, de pild, nu-si
pune o astfel de problem fiindc transcen-
dentul lui este altfel structurat, ipotezele de-
venirii lui sunt altele dect cele ale unui cres-
tin, chiar dac datele sunt absolut aceleasi;
ele conduc spre o alt solutie, spre un alt
orizont.
Cognitiv, problema ne conduce spre mo-
delul computational-geometric al categoriz-
rii prin implicarea prelucrrii unor similaritti
initiale (datele problemei), ns constrnge-
rile reprezentrilor sunt exprimate axiomatic
diferit, cu precdere cnd pe axioma minima-
littii, cnd pe cea a similarittii. Modalitatea
de procesare a datelor decurge din scopurile
cunostintelor preponderent nondeclarative.
Pentru hindus, problema cu care am nce-
put este insuficient definit si un singur oc-
cidental - filosoful, teologul, juristul si astro-
nomul Nicolaus Cusanus (1401-1484), pe
numele lui adevrat Nikolaus Chrypffs sau
Krebs - n ale crui conceptii coincidenta opu-
selor si conceptul de docta ignorantia (mij-
loc de a transcende limitele rationalului) so-
lutiona infinitizarea unor raporturi valabile
pentru lucrurile finite.
Solitar n solutii (respingerea structurii
ierarhizate a universului, respingerea ideii de
resorbtie a timpului universal pe care a nlo-
cuit-o cu cea de transformare a universului
si nu de pierdere a lui), Cusanus este eclipsat
de nclinarea problemei spre Fiint si spre
sensul ei, scotnd-o astfel din coordonatele
matematice carteziene. Si aceasta pentru c
O reflec]ie de fundament,
nu de esen]#
7
4
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 11(27)/2012
omul nu a putut iesi cu usurint din ipoteza
codului triadic definit prin constrngerile
imagistice, semnatice si verbale ale repre-
zentrilor si a acuzat n aceast chestiune,
din motive egocentrice, o permanent inhi-
bitie lateral, fiindc a dat mai mult impor-
tant temporalittii dect spatialittii ca si
Fiintei fat de conditiile ei conexe.
Eroarea s-a declansat de cnd s-a pus
egal ntre proiectia mental a unei categorii
si conceptul acesteia. Ceea ce constat omului
modern este c nu rspunde n mod egal soli-
citrilor stiintelor cognitive.
n relatia cunostintelor lui filosofice cu
cele psihologice si lingvistice sunt raporturi
echilibrate prin preponderenta gndirii (fi-
losofielingvistic) si a observatiilor directe
(filosofiepsihologie). Raportul psihologie
inteligent artificial este n curs de echi-
librare evident, ca si n cel lingvistican-
tropologie si, n cele din urm, al tuturor aces-
tora cu neurostiintele. n schimb, raportul
filosofieantropologieinteligent arti-
ficial nu se consolideaz cu aceeasi usurint.
Problema initial era: la ce bun un produs
cu garantia valabilittii pn n 2014, cnd
lumea ar putea pieri n 2012? Discutia noastr
de mai sus nu satisface problema, ci o explic
doar, o traduce n termeni cauzali din nepu-
tinta de a gsi determinantul cnd determi-
natul este incompatibil cu sistemul nostru
epistemic. Orice legtur ntre fenomene, n
acest caz, nu este apodictic tocmai pentru
c nu exclude posibilitatea opozitiilor de na-
tur cognitiv, iar reflectiile noastre nu pot
viza dect fundamentul, fr a ajunge la esent.
Cu alte cuvinte, omul si pune o problem
a crei solutie l depseste, chiar dac l inte-
reseaz fundamental, si aceasta pentru c el
e o fiint gratiabil, nu nc si gratiat. Deca-
logul este doar o sans a gratierii, nu si o
congruent de cugetare cu Dumnezeu.
Doina DR~GU}
m ntorc
trziu pierdut
n diferente
cu umbra crescndu-mi pe umeri
cai nevzuti nvlesc frenetic
prin fiintele ce m compun
ntr-o ascensiune
nesfrsit
merg
prin noaptea ce nu se mai termin
egal nemsurat strivind singurtatea
marginile se subtiaz n orizont
nesfrsitul gol se deschide n mine
ca o scorbur prin care trec fluide
gndurile neordonate
lumina o presimt risipit
ntoars n ochiul descompus
n miscri - multiplicri de functii
ce impun trecerea
n sensuri diverse
si cum stteam
pe unda apei imagine
vedeam clar informatia
chipului meu
reflectat de lumin
m asemnam cu un nor
pe cer lungit
dar nu stiam dac lumina vine dinuntru
sau dinafara mea
apropierea
a fost prea mare
si am devenit confuz
m adugam mie nsmi
niciodat ndeajuns
cu un moment din trecut
oscilam ntre dou sensuri
treptele intermediare se rsfrngeau
asupra celor dinaintea lor
si le fceau difluente
pe urmtoarele
totul devenise misctor
imaginile anterioare au ajuns
din urm pe cele ce veneau
s-au suprapus
si am devenit confuz
prea mare a fost
apropierea
dintr-o lume
haotic vin
finit infinit locuit
naintez inutil
si m ntorc
zadarnic prins-n cercul
ochiului neplns
timpul pare suspendat
si mprejurul concentrat
doar ntr-un singur punct.
Tiziano - Danae sub dusul de aur
5
Anul III, nr. 11(27)/2012
O PINIE,
DOU{ PINII
Janet NIC~
GUST PE GUSTUL TUTUROR
Stiu c mmicile, din dragoste pentru pruncii lor, le dau acestora,
n caz de boal sau rceli, medicamente cu ceva dulce, de obicei zahr
sau miere. Siropurile sunt, de asemenea, dulci, din aceleasi motive.
E si aici o nseltorie, dar o diafan nseltorie, o minciunic n slujba
unui adevr. n scoala veche si strveche, elevii nvtau s mnuiasc
lucrurile, n scoala modern, ei nvat s manevreze cuvinte, forme,
formule, simboluri, semne. Dar, instinctul infantil, dinamic prin excelent,
nu poate sta cu minile la spate, n banc, pur si simplu.
E greu s legi miscarea fedeles. E nevoie si aici de ceva dragoste, de ceva
dulce, care s amgeasc, din ratiuni de stat si de ratiune. La noi, copilul
TREBUIE s nvete, s mnnce cartea, asa crud, fr amgeli. Am citit
undeva c n scolile ebraice traditionale elevilor nceptori li se serveau
literele alfabetului comestibile si acoperite cu miere.
La noi, actiunea LAPTELE SI CORNUL nu are treab cu activitatea
didactic. E, de departe, o poman electoral spre elevi, cu btaie
spre votul printilor. E adevrat c elevii i dau un sens metodic
prin vrsarea laptelui pe crti si caiete, spre deliciul pisicilor de acas.
Ideea cu ndulcirea amrciunii mi se pare genial. Un ru servit
cu lingurita nu e att de ru ca un ru turnat cu plnia.
n acest sens, cteva propuneri, dac ar prinde rdcini, tulpini,
ramuri si flori, poate ar da, si la noi, roade. Ce ati zice dac li s-ar da elevilor
cifre, numere si litere comestibile, sub form de biscuiti sau prjituri?
Triunghiuri din cascaval, cuburi din parizer, ptrate de ciocolat?
Propozitiile s fie sculptate din brnz, prepozitiile si conjunctiile
s fie din iaurt, predicatele nominale de cozonac, diftongii si
triftongii s fie din smntn. Harta trii s fie din sorici, muntii
din marmelad, cmpiile din maionez, orasele din slnin iar
copacii din crnciori oltenesti. V dati seama c scoala ar fi
buctrie, cantin, restaurant. Asta da reform! Toat lumea
s-ar linge, multumit, pe degete. Europa ar saliva cu invidie.
Ar fi un gust pe gustul tuturor. Inconvenientul ar fi c elevii,
n virtutea vietii paradisiace, ar rmne, deliberat, repetenti,
pn la adnci btrneti. Si atunci, ca un remediu necesar,
ar fi nevoie de ceva cu gust amrui, de o reform acr sau srat,
de o ideologie bazat pe gogosi, de exemplu. Dar, pn atunci,
de ce s n-o ducem ca n snul lui Avram, obezi si fericiti
n stomacul unei educatii comestibile si umanitar potabile!
IARSI DIN NOU
Violenta, sub orice form s-ar manifesta, e de
condamnat. Dar cine s-o conteste? Mai marii lumii,
stiind acest lucru, si-au distilat otrava, oferindu-ne
mierea otrvii. Adic au ndulcit otrava, s poat
nsela papilele gustative ale bietului pmntean.
Ne-au convins c violul e necesar iar noi le-am cerut
s pun acolo o lingurit de zahr. Violentarea
omului de ctre om a fost nlocuit cu exploatarea
omului de ctre om. Ceva mai dulce, nu?
Cruzimea a fost nlocuit cu eufemismul su, anume
cu seductia, iar furtul, cu impozitarea. Nu mai iau ei
cu forta, le dm noi, de bunvoie.
V-ati gndit c legalitatea e o form de furt acceptat
de victim? Vedeti cum pe tortul durerii s-a pus
cireasa sperantei ?
Animalele nu mint. Omul minte. Turta dur a realului
a fost glazurat cu minciun. Culegem pietrele cu
care am fost loviti n cap si, n loc s plngem sau s
ne plngem de durere, lingem glazura si o
binecuvntm.
6
Anul III, nr. 11(27)/2012
Al. Florin }ENE
La nceputul lunii septembrie, cnd vara
insista s mai rmn pe meleagurile noastre
mioritice, am primit de la amicul literar, dar si
de suflet, Marian Barbu, o caset cu patru
crti de poezie (primite cu dedicatia: D-lui
Al. Florin Tene, scriitor prolific, autentic n
toate demersurile sale... critice, gazetar de
fort si nemblnzit pe calculator, pretuirea
statornic a lui Marian Barbu, 25 sept.2012.),
aprute la Editura craiovean SITECH, n
2012, executate deosebit din punct de vedere
estetic, grafic si tipografic, avnd ca redac-
tor de carte pe scriitorul polivalent, prieten
comun, Dumitru Velea.
Caseta cuprinde crtile de poezie nfri-
cosata iubire sau statuile iubirii, CUVN-
TUL - nemblnzitul clestar, Multumesc lui
Newton (volume ce cuprind restante lirico-
epice din perioada 1958-1990, selectate n
2011, asa cum se specific de ctre autor) si
Aproximri soresciene, poeme scrise n ul-
tima perioad. Remarcm, nc de la nceput,
c poemele nu sunt selectate n cicluri te-
matice sau de idei, ci n ordinea alfabetic
dup prima liter cuprins n titlu. Un mod
original de a evita eventuala lipsa de legtur
logic a poemelor incluse n cicluri sau capi-
tole. Fapt ce nu se putea ntmpla la Marian
Barbu cunoscut critic si istoric literar, avnd
publicate 12 crti n domeniu, bine primite
de critica de specialitate. Aici amintesc zice-
rea lui Vladimir Streinu nteleg ca un poet
s nu fie critic; dar nu voi ntelege ca un cri-
tic s nu fie si poet, aforism publicat pe ul-
tima copert a unui volum. n acest context
reamintesc faptul c omul de nalt cultur
de la Craiova este un prozator cu cinci romane
publicate si dou crti de proz scurt, una
pentru copii, n care descoperim un amestec
subtil de inteligent si facond, de lirism si
introspectie. Mai amintim aici si zecile de
Antologii, Editii ngrijite, Prefete, Postfete si
scrierile didactice care ntregesc profilul com-
plet al unui intelectual ce si-a dedicat cu osr-
die viata ntreag scrisului si culturii romne.
n O confesiune la volumul CUVN-
TUL - nemblnzitul clestar, poetul face c-
teva precizri privind selectia drastic care
se explic prin rechemarea incipientei de
afirmare a limbajelor moderne din anii 60-70,
din veacul al 20-lea, ce datorit regimului
totalitar cuvintele erau cenzurate impunnd
pe cele de duzin, lozincarde, si cele fade.
Poezia lui Marian Barbu este coerent si
articulat, contine, deopotriv, si o viziune
asupra existentei, dar si una asupra literaturii,
deopotriv; si o imagine asupra creatiei, dar
si una asupra sensibilittii; Dac Poetul
moare n glorie/ Ori stins n cuvinte ne-
nuntite/ PMNTUL ntinereste c-un caz
mai putin/ Lumina devine mai oarb cu 24
de carate. (CUVNTUL - nenblnzitul
clestar, Deci).
Poetul abordeaz n volumele sale cele
dou stiluri, clasic si versul liber, nencorsetat
de chingile rimei si ritmului. Simultaneitatea
registrelor este desvrsit si, orict am n-
cerca s izolm un palier sau altul din arhi-
tectura aceasta aproape halucinant, detaliul
va rsfrnge ntreg ansamblu: n fiecare
sear/ am luat un obicei ru/ m-mbt de
nemultumire/ zvrcolindu-m pe comori/
toate cuvintele fug/ iar eu, doamn, par/
c-lret trntit n rscruci/ Ptiu, ptiu, oase-
le mele/ cad strivite ca de mciuci. (Multu-
mesc lui Newton - Bolnav de nemultumire).
Poemul se reface, febril, ca o amoeb, n-
truct n fiecare fragment somnoleaz chiar
fiinta lui tentacular. Cu aceast succint
analiz am descris mecanismul interior pe
care se bizuie poemul, de fapt, si viziunea
holografic a lumii: sub aparenta osmozei,
care e o iluzie pur retoric, totalitatea se afl
ntr-o ebulitie ce alunec spre fantasm, cu
rsuciri bruste ale planurilor, cu glisri subtile
si perspective anamorfotice. Polimorfismul
reprezentrilor e cea mai elocvent prob a
disponibilittii imaginative: Cnd femeia si
srut liber/ Prul alb iesit ntiasi dat/
nseamn o domesticire a luminii despotice/
Dulcea ei viat acum se nchin/ Rugul as-
teptrilor acum se desface/ Iar cumintenia
Pmntului tinde spre soare. (nfricosata
Iubire sau Sfaturile Iubirii - Carpe Diem).
Proteismul, care e, n egal msur, al discur-
sului liric si al universului nchipuit, poate fi
considerat principiul esential al poeticii lui
Marian Barbu. Ochiul autorului e avid, dar
detasat de lucruri si fenomene, vede enorm
si adun n pagin infinitatea fragmentelor
percepute, care se misc enigmatic, hiperbolic
ori microscopic, coagulate n metafore, pre-
cum ntr-o plasm: Am luat lumina timpului
pereche/ M-am nltat pe cerul vrstei mele/
S cnt cu tineretea pur printre stele/ S-
ti las Pmntul prihnit/ n bratele-ti car-
nale/ Rsucite tot timpul n iubit/ Cu pofta
ta crescut n spirale. (nfricosata Iubire
sau Statuile Iubirii - Desprindere). Poeziile
ti creeaz impresia de tablouri policrome si
ontologice sugernd un mod al imaginatiei:
voind s fie realist n observatie, poetul e un
fantezist n reprezentare. Precizia, minutia
hiperrealist cu aparent de descriere po-
zitivist mping detaliile spre incertitudine,
spre explozia convulsiv. Imaginea final
fiind de misterium.
Observatia si descrierea voit selectiv
sunt forme de recuperare a omogenittii prin
cumul, prin aglutinare fabuloas. La Marian
Barbu viziunea e stilul. Semnele acestei re-
vrsri le gsim si n volumul Aproximri
soresciene, prin determinarea unei valori
soresciene. n Fr pecetea tainei, cu care
se deschide si ultimul volum (text scris n
Canada), cuprins n caset, poetul subliniaz:
Momentul Declansator al scrierii poemelor
de fat mi-a aprut la gndul nsingurrii lui
Marin Sorescu pe cnd se afla n USA.
Atunci, insistent, poetul si-a adus aminte de
satul natal - de zaristea lui nc neexplorat
ndeajuns tocmai de el nsusi. Acest text
m face s afirm cu certitudine c sentimen-
tele care l-au frisonat pe poetul nscut n
Bulzestii Doljului, l-au ncercat si pe Mariasn
Barbu, aflndu-se n Lorraine.
Discursul poemelor cuprinse n acest vo-
Marian Barbu, \ntre viziunea
existen]ei [i a literaturii
7
lum, o parte dedicate unor personalitti (Ni-
colae Batzaria, Zaharia Stancu, Grigore Ce-
ranu, Shakespeare etc), e aluvionar, cloco-
titor, cu izbucniri torentiale, dar si cu sincope
studiate, premeditate: Nu adormi trecutul
de dragul uitrii,/ Ai nostri stau acolo pn
la venirea ta./ Muncesc cu timpul n spi-
nare,/ Ca s nu uite de unde au venit,/
Fiindc aci se vorbeste clar/ Despre unde
ai venit/ Si tot asa de clar/Despre unde ai
plecat. (Aproximri soresciene - Pdurea
Nebun - in memoriam Zaharia Stancu).
Desfsurrile arborescente ale narati-
unii lirice sunt, cel mai adesea, vaste pro-
iectii n pozitiv. Sintaxa pare un mulaj trans-
parent al realittii. Poemele sunt fluvii ce se
vars, vorba lui Anghel Dumbrveanu, n
oceanul de idei. Receptiv la peisajele pe care
le strbate pe diferite meridian, poetul de-
nunt fizionomia dizarmonic, uneori, a lumii,
fiind iluminat de extaza metamorfozelor.
n Jocul de-a obrazul descoperim un a-
mestec de abstractism diafan si de cinism in-
telectualizat, scldat n efluvii lirice.
Cele patru crti ale lui Marian Barbu re-
prezint tot attea trepte ale esentializrii prin
despuierea de fenomenal. Poemul are un su-
net eliotian, ns viziunile sunt inflamate de
mari energii. Poetul nu e doar ingenios si in-
teligent, original cu o structur liric adev-
rat, frisonat de mari tensiuni, irigat de o
sensibilitate convulsiv.
Parafraznd pe Eugen Lovinescu, pot
afirma c Marian Barbu nu este numai un
talent remarcabil, ci si un punct din frontiera
hrtii noastre sufletesti.
ntuneric
Picturi de tcere
Se preling n brazde
Contorsionnd pestii la mal
Forme sub ape isterice
Picturi de tcere
Adunate n cos de nuiele
Sub copacul aspru al vietii
Colturi de minti viagere
Picturi de tcere
O problem de vrst
Insula se tot micsoreaz
Fr somn, i cercetez malurile
Cu satnavs pe hrti virtuale
Aerul e-ncrcat de mnie
Furtuni mici... furtuni mari...
Apar si dispar la ntmplare
Dup anotimp colectez
Amintiri zadarnice
Prea personale s fie mprtsite
Satul meu se tot micsoreaz
Cunosc mai multe locuri ca nainte
Si mai multe nume din cartea de telefon
Zilele mele de azi si de ieri
Devin tot mai mici
Pn dispar ntr-un punct...
Repetitie
Zilele copie noptile
In oglinda
Iatacului cu tapet
Si anecdote rsuflate
Privesc laguna
Prin fereastra deschis
De la pervazul meu cu pernut
Prin cas se fac auzite
Cuvinte arznde
Ferecate-n ntrebri ascutite
Mariana ZAVATI GARDNER
(Anglia)
Simt tufisuri crescnde
ntr-un joc inventat cnd surfez
Peste lanurile vecerniei
Adulmec sudoarea durerii
Cum se ridic ceat-arcuit
Bronzat n apa de mare
Gust ce-am pierdut
Despre visul din iatac
Pe fundal de limbi nrosite
Formele se copie una pe alta
n oglinda paralizat
De voci joase fr form
Fr de-nceput... fr de sfrsit...
O zi din nimicuri
Platforma japonez intact
Plutise timp de peste un an
Pn cnd atinsese plaja cu scoici
De cealalt parte-a oceanului
Plutise un an s ajung acolo
Pe plaja cu dune si lemn plutitor
A fost parte din STIRI pe Coasta
Pacificului
O macara fusese adus s-o mute de-acolo.
A doua zi - familii cu copii,
Oameni cu cini, oameni singuri
Sosiser buluc s se zgie
La platforma japonez intact
Ce plutise din Japonia dup tsunami
Macaraua ntepa nisipul si scoicile
Mergeam de-a lungul crrii
Mrginite cu ierbi aromate
n ultima zi a platformei japoneze intacte
Sequoias cu scoarta imun la insecte
Urmau s fie doftoricite de fiul meu
Ucenic n ale medicinii, cel care-si pierduse
Pijamaua undeva prin acele locuri bizare
Orele deveneau gravide-n minute
Si pcla nghitea orizontul
El le ngrijea tineretea fr btrnete
Dintr-un hotel indiferent din Eureka.
T
i
z
i
a
n
o

-
l
t
a
r
e
a

l
a

c
e
r

a

F
e
c
i
o
a
r
e
i
48
Livia CIUPERC~
Pentru Ionesco, desenul este precum un
joc. Un joc nonfigurativ, iar ceea ce i se cere
privitorului, asa cum - de altfel - recomanda
si regizorului care (n anul 1952) urma s
monteze piesa Scaunele, ar fi s te lasi mo-
delat imaginii, s te supui vizualului,
pentru a nu-i micsora efectele. n viziunea
marelui dramaturg, desenul devine si-o stare
terapeutic. O mrturiseste nsusi artistul:
m apuc de alte desene, terapia mea.
Acest exercitiu l ajut s gndeasc: ,si gn-
desc, gndesc, as vrea s nu gndesc dect
desen... Acest alt limbaj e benefic artis-
tului, dramaturgului, omului Eugne Ionesco.
Iat, spre exemplu, Regele nconjurat de sfet-
nicii si! (desenul de la pagina 29). La ce
gndeste? Disproportia ochilor si trdeaz
concentrarea. Parc-s niste cuburi neregu-
late, precum destinul. Privesc ei la ptrat? n
mod cert, acest Rege nschitat si ntusat nu
vrea s-aud nici pe doctorul, nici pe Mar-
guerite, pe nimeni din suita sa (Regele
moare), c si-a pierdut energia, si autoritatea,
si... va muri. Regele din desenul-portret me-
Eugne Ionesco [i
limbajul s#u pictural
Duhul seriozittii este plictisitor...
O, glasul meu prea mic, / la voi cum s-l ridic?
Eugne Ionesco
diteaz la Eternitate? S fie aceasta o cltorie
ntr-un Dincolo sau Nicieri? Un Acolo,
unde durerea, grijile si relele prezentului...
vor fi estompate?! Sau poate caut cumva o
solutie? Oricum, retinem: privirea, desi pie-
zis, este spre un nainte, ndrznet! Si cu
urechile-plnie, asa, ca s ne-amintim si de
Urmuz, fireste! Interesant schit-portret!
Chipul regal (de la pagina 29), precum si
ncercarea de compozitie decorativ, se-
miabstract, semifigurativ (de la pagina
52) creeaz o iluzie optic, un joc de lumini si
umbre obtinut prin monocromia alb-negru,
amintindu-ne, cumva, de Bridget Riley
1
n fapt, Orice pies este pentru mine o
aventur, o vntoare, descoperirea unui
univers care mi se dezvluie pas cu pas si a
crui prezent m uimeste n primul rnd
pe mine..., spune personajul Ionesco, din
piesa Improvizatie la Alma. Prin toate aceste
desene (prezente n volumul Albul si negru,
ed. Humanitas, 2011)
2
putem reconstitui
luntricul contorsionat al omului, frmntat
de-attea vise,, dorinte, angoase, obse-
sii..., toate, mosteniri ancestrale...
Impresioneaz nu desenele n sine, ci sin-
ceritatea mrturisirilor: desennd, ncerc
sau m strduiesc s-mi eliberez mintea de
tot ce-o stnjeneste, de toate grijile, de toate
desertciunile. Omul are o singur dorint:
s lase mna s gndeasc... Ceea ce se va
materializa, vor fi niste preludii, preludii ale
unor solutii... stri prezente, urmate de alte
stri prezente... Rsul. Un rs firesc... rsul
celor psuiti de moarte..., rsul credintei...
sau al necredintei.
3
Privind ca-ntr-o oglind schitele sale
(prezente n editia romneasc, Humanitas,
2011), te poti simti, posibil, asemeni lui
Bartholomeus I: fiint-n-joc-n-afara-
jocului (Improvizatie la Alma), fiint aflat-
ntre dou universuri, cea de aici, deopo-
triv si n lumea de dincolo. Ce poate fi
mai emotionant dect aceast dezlegare de
mister? Eu nsumi sunt, poate, un necre-
dincios plin de credint. Credinta necre-
dintei, ndejdea dezndejdii. Si care ar fi
solutia? Desacralizarea sau mrturisirea,
cu emotie: Doamne,... ridic-m, / Si f-m
fericit... (Ruga) Omul si creatorul Ionesco
nu poate ignora o realitate: Divinul se as-
cunde n adncul absolut al fiintei noas-
tre, adncul absolut al lumii. Neastep-
tatul, Nesperatul.
4
Si-atunci, cnd de-
senez, sunt realist, iar simplele elemente
de desen devin fiinte. Subtilitatea unor
schematizri, premergtoare materializrii
unei prezumtive picturi, eventual, un avant-
art. Uneori, artistul si consider schitele
niste monstri, niste caraghiosi, chipuri
diforme, caricaturale, inventii copi-
lresti. Lor li se-altur si-acel copac al
rului (desenul de la pagina 22). Schitri
ale ludicului, dar de o subtil sinceritate. Si-
n acest context, parc-am fredona un cntec:
Peste ap, peste lut, / Cine oare l-a vzut?
/ A srit din stea n stea / Nu-l mai prinde
nimenea. / Frati l caut plngnd / Si cu
glasul si n gnd / Alb acum el sade sus / n
grdin, la Iisus? (Elegii pentru fiinte
mici)
Privindu-le cu detasare, toate desenele
din acest volum pot fi percepute drept str-
fulgerri de vis. mblsmri monocrome.
Vizualizri ireale - si totusi - purttoare de
mesaj. n fond, un desen poate fi o poezie. O
Irm de vis ludic. O (re)trire, o viziune
subiectiv (Cutarea intermitent). Sau o
scar de valori.
Stim prea bine c dramaturgul a fost pre-
ocupat de tema mortii. Nu moare cu adev-
rat n noi dect ceea ce nu e Sacru. De
aceea consider nevoia de sacralizare,
Eugne Ionesco
9
n tonalittile formulate de Georges Bernanos
(1888-1948), n Jurnalul unui preot de tar...,
gndind la balansul omului ntre pcat si
har. Eugne Ionesco se-ntreab si ne-
ntreab: De ce suntem fcuti s nu nte-
legem (Sub semnul ntrebrii) c moartea
este zidul dincolo de care nu putem trece
(Cutarea intermitent), c n aceast m-
prtie, zorii si amurgul se ntlnesc,
c acesta este trmul care se ntinde de
dincolo de cuprinsul oceanelor, de dincolo
de oceanele care nghit oceanele... (Regele
moare), precum o respiratie a neclintirii
(dup cum afirm Georg Trakl).
Unele dintre desenele lui Ionesco re-
prezint abstractizri ale fiintei umane, care
se doresc spirituale, pentru c trimit la
protagonistii dramaturgiei sale, fireste, dar
reflectate ntr-o alt form elegiac. Cu
penelul, el druieste fiecrei creatii plastice
unduiri nlcrimate: pentru fiecare piatr,
pentru fiecare pom, pentru fiecare stea
si... pentru Ideal... (Elegie)
Caruselul imaginat de Ionesco este vi-
zualizat sub forma unui cerc. Pe fond negru.
Un cerc aproape perfect. nconjurat, precum
Jupiter, de un inel. Si-n jurul lui, ntr-o rotatie
- dans lugubru, pare-se, distingem contururi
figurative, reprezentri umanoide - fie cu aripi,
fie cu-o mn cange. Cte o proiectie capilar
triunghiular sau ceva apropiat de viziunea
extraterestrilor. Omul-melc. Omul-floare.
Pomul-pom al vietii. Dar din acest carusel al
vietii sau, posibil, al mortii, nu putea lipsi
nsusi Ionesco - schitare abstractizat, prin
imprimarea initialelor (desenul de la pagina
35). Caruselul-cerc ne-aminteste de replica
d-lui Smith (Cntreata cheal): Luati un
cerc, mngiati-l si va deveni vicios!
Dac drama e comic, comicul nu poate
fi dect absurd. Si-aceast plcere se reflect
n jocul scenic. Spre exemplu, preferinta de a
neca comicul n tragic - n Victimile da-
toriei, iar dramaticul n comic - n Lectia...
Un transfer inteligent: viziunea plastic fat-
n fat cu cea vizual-scenic. Cteva dintre
desene o confirm: Monstrul negru (imor-
talizat n mai multe ipostaze), un Rege (cu
nsemne ale coroanei care seamn mai mult
cu niste coarne) si-ai lui sfetnici, uniti de el...
aproape ombilical, ctiva cheflii ntngi (o
compozitie semiabstract, chipuri negre
rsturnate) etc.
Interesant este Copacul cu ramurile n-
frunzite si generos deschise, pe centru, pen-
tru a lsa spre vizibilitate un chip triunghiular,
cu nas alb. O fals hidosenie care ne-
aminteste de maestrul fr cap..., fan-
tosa fr cap, att de adulat de Vestitorii
si de ndrgostitii, din drama Maestrul. Un
element de originalitate n aceast compozitie
este impresia de desen animat care se
ncarc de semnificatii sub creionul lui
Ionesco..., concluzioneaz coordonatorii
editiei. Iat cum desenele sale devin adev-
rate experimente vizuale, care au darul de a
nlocui ntructva nvluitoarele replici-jocuri
de cuvinte, cu personaje-figurine, schematic,
vizualizati prin contururi comune, si totusi
distincte, prin comparatie cu Dupont, Durand
si Martin - mbrcati la fel sau cu Nostima
Doamna, din Scen n patru. Replicile-
ecou si ncrustatiile picturale transpar n
perfect similitudine. Aceasta este lectia
dramaturgului si pictorului Eugne Ionesco.
Imaginatia artistului e bogat, diversifi-
cat si ne surprinde plcut. O imagistic plin
de sensuri abstract-filosofice, precum: co-
pacul vduv si orfan, adumbrind pmntul,
n revrsri generoase de ncrustatii ntusate
- repaos arborescent sau trunchiul unui ar-
bore nfrunzit, cu brate deschise, generos,
iluminnd dou valve ale inimii, totul sub
protectia binecuvntat a crucii sfntului
Anton. Vizualul se-mbrtiseaz accesorizat,
ca un soi de vrtej al vidului, printr-o foar-
te cunoscut replic ionescian: Majestate,
sotia mea si cu mine nu mai asteptm nimic
de la viat. Existenta noastr se poate n-
cheia n aceast apoteoz... (Scaunele)
Copacul este vizualizat n mai multe ipos-
taze, precum un catarg al rului (desenul
de la pagina 54), care-si mprstie fptu-
rile, apoi (n desenul de la pagina 58), n-
sgetat nspre magma strbun, nspre ori-
gini, prin cteva schematizri, pentru unele
ramuri. Incitant este viziunea copacului (de
la paginile 64-65) cu ramuri-tuse ngrosate
ndreptate nvolt nspre huma care l-a/ne-a
creat, amintindu-ne si de finalul sonetului
lui Ion Barbu: n toamna lui, copacul se-
nclin ctre glie. Ce e drept, artistul Io-
nesco tine s precizeze c arborele se simte
abandonat. V-amintiti de povestea lui Shel
Silverstein? Si copacul lui Ionesco, precum
copacul din povestirea lui Silverstein par
pregtiti a astepta de-a pururi (posibil)
ntoarcerea fiintei dragi. Dac Ionesco tine
s precizeze c al su arbore este demn n
tristetea lui (p. 63), arborele lui Silverstein,
rmas doar un ciot, este - pe veci - dezamgit.
Amndurora le recunoastem ns un suflet
suferind, iar morala (rostit de-acelasi Silver-
stein): Iubirea vorbeste limbajul druirii.
Un alt Copac negru (de la pagina 66) este
reprezentat printr-un trunchi gros, aproape
perfect vertical, cu brate care sprijin doar
capete - niste fantasme (recunoaste cre-
atorul), nftisri bizare ale Binelui si ale
Rului. Din noi, fireste! Hidosenia acestora
strneste rsul. ns la Ionesco, rsul este al
acelora psuiti de moarte. Posibil, un rs
al credintei sau al necredintei (un rs
diabolic, posibil, strident). Depinde
din ce unghi privim sau la care dintre per-
sonajele sale face trimitere creatorul.
n mod cert, scriitorul-artist Eugne
Ionesco si-a dorit ca aceste desene s com-
pun povestea unui moment de uitare de
sine, att de necesar pentru propriul
echilibru, ntr-un loc pitoresc din Elvetia,
la Saint-Gall, si-anume, ntr-un spatiu special
nchiriat (Atelierul Galeriei Im Erker, Sankt
Gallen) pentru a-si ndeplini un vis. Povestea
acestor desene (realizate n vara anului 1980)
merit a fi nsotite de povestea unui ncn-
ttor oras medieval, n care troneaz abatia
benedictin de secol al VII-lea.
Desenele lui Eugne Ionesco devin ade-
vrate frme de vis monocrom. O de-
monstratie inteligent privind similitudinile
ce se pot crea ntre cele dou limbaje artistice:
literatura si pictura.
Note si bibliografie:
1. Pictorul Bridget Riley, reprezentativ
pentru arta optic
2. Dar si acelea care nsotesc, spre
exemplu, volumul: Marie-France Ionesco -
Portretul scriitorului n secol. Eugne
Ionesco, Ed. Humanitas, 2003
3-4. Eugne Ionesco - Albul si negrul,
Ed. Humanitas, Bucuresti, 2011, p. 17, 18
Tiziano - Amor sacru si amor profan
10
Simona M. BOTEZAN
(Washington D.C.)
Pentru multi oameni, mate-
matica reprezint doar cosmarul
vietii lor de elev sau student. Pen-
tru Profesorul Emerit Constantin
Corduneanu de la University of
Texas din Arlington, fondatorul
revistei Libertas Mathematica si
editorul acesteia, timp de 31de
ani, cele dou notiuni - libertate
si matematic - au alte conotatii.
Revista Libertas Mathematica
este un vis american atipic, un
simbol pentru libertatea politic
si de expresie, pentru spirituali-
tatea matematicienilor romni ne-
voiti s-si prseasc tara nainte
de 1989. De-a lungul timpului,
revista a reunit numeroase per-
sonalitti din diaspora, oameni
care au renuntat la securitate
pentru libertate.
Libertas Mathematica este
o colectie impresionant de lu-
crri stiintifice si realizri remar-
cabile ale matematicienilor ro-
mni din afara blocului socialist,
elite care s-au impus n mediul
academic international, romni
respectati si apreciati de univer-
sittile occidentale, dar necunos-
cuti sau dati uitrii n tara lor na-
tal. Am avut privilegiul s aflu
povestea revistei de la fondato-
rul ei, Prof. Dr. Constantin Cor-
duneanu, Prof. Emerit al Univer-
sity of Texas at Arlington si Pre-
sedinte de Onoare al Academiei
Romno- Americane de Stiinte si
Arte: Pentru mine asocierea
celor dou cuvinte - libertate si
matematic - are un sens destul
de profund si natural, dar tre-
buie s m ntorc n timp aproa-
pe 50 de ani, pentru a explica
aceast apropiere, mi-a spus
distinsul profesor, astzi n vrst
de 84 de ani.
Prof. Dr. Constantin Cordu-
neanu era prorectorul Universi-
ttii Alexandru Ioan Cuza din
Iasi, n 1978, cnd a luat decizia
s treac Atlanticul si s ia viata
de la nceput n SUA. Decizia
dumnealui poate prea absurd
pentru adeptii strii de confort
care decurge dintr-o pozitie so-
cial nalt, dar perfect justificat
pentru altii... cei nsetati de liber-
tate, dreptate si adevr.
Acad. Constantin Cordunea-
nu este astzi o figur proemi-
nent a diasporei romne, recu-
noscut si apreciat pe toate meri-
dianele, si a demonstrat c deci-
zia sa de emigrare era un pas ab-
solut necesar pentru carier. L-am
rugat s rememoreze momentele
care l-au determinat s emigreze
si am aflat o poveste despre curaj,
succes, pasiune si determinare.
n primvara anului 1975
eram Prorector al Universittii
Al. I. Cuza din Iasi, m ocu-
pam cu programul doctoral si
cercetarea stiintific. ntr-o zi
am primit un telefon de la direc-
torul general din Ministerul n-
vtmntului, care mi-a trans-
mis un ordin privind distribui-
rea la diverse institutii, a cerce-
ttorilor de la Institutul de Ma-
tematic al Filialei din Iasi a
Academiei Romne. Printr-un
decret semnat de oamenii mari
ai timpului, Institutele de Cer-
cetare treceau de sub controlul
Academiei n subordinea uni-
versittilor. Universittile aveau
obligatia s transfere imediat
toti cercettorii vizati prin de-
cret, ctre alte unitti socialis-
te. Se pare c decretul, emanat
de la cel mai nalt nivel politic,
era conceput ca o pedeaps pen-
tru cei care nu trudesc serios
n munca de cercetare si caut
doar avantaje materiale, plecri
n strintate si alte recompen-
se, pe care le considerau neme-
ritate si-a amintit domnul pro-
fesor Corduneanu.
n Institutele de Matematic
ale Academiei Romne lucrau
peste o sut de cercettori, la
sediile din Bucuresti, Iasi si Cluj-
Napoca. Exista o traditie ndelun-
gat n cercetare, realizri deose-
bite, recunoscute pe plan inter-
national, motiv pentru care cer-
cettorii erau invitati la foarte
multe conferinte si congrese in-
ternationale sau pentru stagii n-
delungate n afara trii. Decretul
din 1975 a avut repercusiuni tra-
umatizante att pentru cei care
si-au pierdut locul obtinut cu
mult munc la Academie, ct si
pentru profesorul Constantin
Corduneanu, prorectorul Uni-
versittii din Iasi, pus n situatia
de a rezolva o sarcin de serviciu
extrem de ingrat. Cu toate aces-
tea, domnul profesor consider
c experienta cstigat n acea
perioad, plasarea cercettorilor
stiintifici n alte locuri de munc,
a avut si laturi pozitive. De exem-
plu, acad. Cristofor Simionescu,
Rectorul Institutului Politehnic
Gheorghe Asachi, a decis
transferarea a circa 50% dintre
cercettori la Institutul Politeh-
nic din Iasi, ceea ce a condus la
o crestere spectaculoas a cali-
ttii nvtmntului tehnic ro-
mnesc. La un Institut de pro-
iectare, unde schema ar fi per-
mis repartizarea a 2-3 cercet-
Libertate [i matematic#
Pagini din istoria
imigra]ei rom@ne[ti
(Partea I)
P
r
o
f
.

D
r
.

C
.

C
o
r
d
u
n
e
a
n
u
Libertas
Mathematica
este un vis
american atipic
Comunistii
trimiteau
cercettorii
stiintifici la
munca de jos
11
Anul III, nr. 11(27)/2012
tori, directorul mi-a spus c nu
poate primi niciunul si c sen-
sul real al decretului este trimi-
terea cercettorilor stiintifici
la munca de jos. Majoritatea
celor transferati, prin aceast
ingrat sarcin de serviciu,
erau fostii mei studenti si erau
dintre cei mai buni! mi-a spus
prof. Corduneanu, cu tristete.
n urmtorii ani, multi dintre
acesti cercettori foarte capabili
au devenit profesori universitari
n Romnia sau au emigrat n alte
tri cu traditie n cercetarea mate-
matic, Israel, Anglia sau alte tri
europene, unde si-au construit
cariere impresionante. Altii, fo-
losind pregtirea lor special, au
pus bazele unor centre de calcul,
contribuind la succesul unor ra-
muri industriale bazate pe apli-
catii matematice.
Profesorul Constantin Cor-
duneanu a emigrat n 1978, dup
trei ani de la experimentul ciz-
marului din Scornicesti, cnd m-
surile politice tot mai incom-
petente se nmultiser ngrijo-
rtor, iar josnicia n administrarea
fondului uman al Romniei de-
venise intolerabil. Despre visul
su de a tipri o revist n liber-
tate si de a-i reuni pe matemati-
cienii nevoiti s ia calea exilului
pentru a-si pstra demnitatea u-
man, profesorul Corduneanu si
aminteste: Mi-am propus a-
tunci s fac ceva, ca rspuns la
ntinarea traditiilor noastre n
domeniul Matematicii. M-am
gndit la Spiru Haret, Gheor-
ghe Titeica, Dimitrie Pompeiu,
Grigore Moisil, Simion Stoilov,
Gheorghe Vrncean, ctiva din-
tre matematicienii romni care
dobndiser recunoasterea in-
ternational si ale cror reali-
zri vor rmne, chiar dac ei
nu se mai afl fizic printre noi.
n acest context, am discutat si
cu ctiva colegi din generatia
mea si am hotrt s ncep pu-
blicarea revistei Libertas Ma-
thematica. Cum Academia Ro-
mno-American de Stiinte si
Arte tocmai fcuse anunt pentru
unul dintre congresele sale anu-
ale, am decis s prezint proiec-
tul de publicare n cadrul ARA.
Nu eram nc membru al Aca-
demiei, dar cererea mea a fost
aprobat de ctre conducere.
Prof. Nicolae Timiras din
Berkeley, CA, strnepot al scri-
itorului Ion Creang, era prese-
dinte la ARA, iar Prof. Basil
Roman, de la California State
University din Long Beach, NJ,
vice-presedinte. Adunarea Ge-
neral a membrilor ARA si Con-
gresul anual au avut loc la
Monmouth College, West Long
Branch, New Jersey si a decis
aprobarea proiectului meu si
publicarea revistei Libertas Ma-
thematica sub egida ARA. Se-
cretarul ARA de atunci, Dr. St-
tescu din Los Angeles, a mentio-
nat aceste hotrri n minuta pe
care a redactat-o dup congres.
Era luna octombrie a anului
1979 si sansa unui nou nceput.
La Congresul ARA am cunoscut
distinse personalitti ale dias-
porei romnesti din USA si am
nceput imediat organizarea re-
vistei. Aveam si sprijinul cole-
gilor din Romnia, care fuse-
ser prezenti la Congres si la
care am apelat pentru articolele
din primul volum.
De-a lungul timpului, struc-
tura si tendintele au fost influ-
entate de oameni si fapte, care
si-au lsat amprenta asupra con-
tinutului revistei si asupra poli-
ticii editoriale. Primul volum a
vzut lumina tiparului n vara
anului 1981, la University of
Arlington Texas, dup ce un an
ntreg (1980) a fost folosit pentru
strngerea articolelor si alctui-
rea rubricii Miscellanea. Rubri-
ca era dedicat facilitrii contac-
telor ntre matematicienii de ori-
gine romn din diaspora si cu-
prindea o list cu nume si adrese
a peste 100 de matematicieni ro-
mni din America, Europa de Vest,
Israel, Maroc si Africa de Sud.
Primul numr al revistei s-a
remarcat prin lucrri stiintifice de
nalt clas si prin rubrica inedit
Miscellanea. n aceast rubric
a fost publicat o scrisoare de
protest adresat de 100 de mate-
maticieni, membri ai Societtii
Americane de Matematic, dic-
tatorului Nicolae Ceausescu,
presedintele Romniei, referi-
toare la desfiintarea Institutului
de Matematic al Academiei Ro-
mne de la Bucuresti, cu filialele
sale din Iasi si Cluj-Napoca.
Cele 100 semnturi le-am
obtinut n dou ore, la meetin-
gul Anual al Societtii Ameri-
cane de Matematic de la San
Antonio, Texas. Printre semna-
tari se aflau mai multi matema-
ticieni de renume mondial, prin-
tre care mentionez pe Keneth
Cooke (Pomona College, CA),
Harold Shapiro (Royal Institute
of Technology, Suedia), Paul
Erdos (Universitatea din Buda-
pesta si Haifa), Robert Bartle
(University of Illinois), William
P. Thurston (Princeton Univer-
sity) si Isaac Schoenberg de la
University of Wisconsin. Ultimul
este originar din Galati, a fcut
parte din Scoala Matematic
Iesean, unde a obtinut docto-
ratul, a fost asistent si lector.
Ajuns n SUA la nceputul anilor
1930, a fost mobilizat si a lucrat
pentru Department of Defense
si s-a specializat in Teoria Apro-
ximrii. El a elaborat metoda
functiilor Spline, folosite la
antecalculul traiectoriilor na-
velor cosmice. Profesorul Scho-
enberg a trimis si o scrisoare
personal de protest, adresat
lui Nicolae Ceausescu, iar o co-
pie mi-a trimis-o si mie a de-
clarat profesorul Corduneanu.
Autorii primului volum al re-
vistei apartineau cu totii scolii ro-
mnesti de matematic. A existat
si un autor din Uniunea Sovie-
tic (nscut la Chisinu si absol-
vent al Universittii din Mosco-
va), care a tinut s contribuie la
Libertas Mathematica. Un alt
colaborator al revistei, prezent n
primul volum, a fost Prof. Nicolae
Tipei de la Politehnica din Bucu-
resti, a crui lucrare folosea din
plin cele mai avansate metode
matematice ale vremii. Doi dintre
autorii articolelor din primul nu-
mr al revistei Libertas Mathe-
matica erau membri corespon-
denti ai Academiei Romne.
n rubrica Miscellanea au
fost incluse si recenzii de crti
matematice, Statutul Academiei
Romno-Americane de Stiinte si
Arte, precum si note biografice
ale autorilor. Aceasta rubric a
fost pstrat pn n anul 2011,
cnd s-a tiprit volumul XXXI al
revistei, cu mici modificri si pre-
cizri cerute de cresterea masiv
a Diasporei Matematice Rom-
nesti. n prezent, exist circa 500
de profesori si cercettori n do-
meniul Matematicii, de proveni-
ent romneasc, evidentiati n
paginile revistei: http://www.lm-
ns.org/files/RomanianMat h
CompSc.pdf
n cele 31 de volume anuale,
Libertas Mathematica, fondat,
editat si tiprit cu regularitate
de prof. dr. Constantin Cordu-
neanu, din 1981 pn n 2011, au
fost publicate peste 400 de arti-
cole originale de Matematic,
Statistic, Istoria Matematicii,
Mecanic si Fizic, articole teo-
retice cu suport matematic si a-
plicatii n domenii conexe. De-
oarece aprobarea de la ARA nu
presupunea si sprijin financiar,
n primii ani de publicare, revista
avea resurse limitate (doar 20 de
abonamente), iar profesorul Cor-
duneanu achita personal dife-
renta de bani necesar pentru ti-
prirea revistei. O secretar de la
universitate l ajuta s dea revis-
Visul american
al unui ilustru
matematician
romn
Scrisoare de
protest adresat
lui Ceausescu
XXXI de
volume si tot
attia ani de
matematic n
libertate
12
tei o form unitar, adecvat ti-
parului, iar doctoranzii dumnealui
dedicau voluntar timp si energie
revistei. Situatia s-a mbunttit
ulterior prin noi abonamente si
prin schimbul de publicatii cu
universitti din Europa, Asia,
Africa si America de Sud.
Libertas Mathematica s-a
bucurat de sprijinul Universittii
din Arlington Texas, care a apro-
bat profesorului Corduneanu fo-
losirea unui xerox performant, iar
studentii si doctoranzi Mehran
Mahdavi (astzi profesor la
Bowie State University din Ma-
ryland), Yizeng Li (acum profesor
la Tarrant County College din
Forth Worth, TX) si Zephirinus
Okonkwo (acum profesor si de-
can la o universitate din statul
Georgia) au contribuit voluntar
la publicarea revistei pn n anul
1997. Succesul a crescut an de
an, iar Libertas Mathematica a
ajuns n 500 de universitti din
60 de tri. Prin schimb cu Liber-
tas Mathematica, acestia au rs-
pltit munca redactorilor, iar co-
lectia bibliotecii stiintifice a Uni-
versittii din Texas a primit 500
de reviste noi.
Libertas Mathematica a con-
tribuit decisiv la prestigiul Aca-
demiei Romno-Americane de
Stiinte si Arte si la recunoasterea
matematicienilor de origine ro-
mn peste tot n lume. Genero-
zitatea Universittii din Texas,
care a pus la dispozitie mijloace
tehnice pentru tiprirea revistei,
a primit atentia mediului acade-
mic international.
Academicianul Constantin
Corduneanu consider ca a venit
momentul s predea stafeta unei
noi generatii de matematicieni.
ncepnd cu volumul XXXII
(anul 2012), revista Libertas Ma-
thematica va fi coordonat de
Prof. V. Staicu de la University
of Aveiro, Portugalia: Anul a-
cesta am ncredintat munca de
editor Prof. Vasile Staicu, de la
Univ. Aveiro din Portugalia, ca-
re a organizat un frumos si reusit
congres n urm cu sase ani,
cnd am vizitat si eu campusul
din Portugalia, situat n apro-
pierea Oceanului Atlantic, care
aduce putin cu stilul romnesc.
Sper ntr-un suflu nou, ntr-o ri-
dicare a revistei si a cititorilor
la un alt nivel. Pe toate conti-
nentele Terrei, urmasii lui Pom-
peiu, Titeica, Moisil, Myller, Po-
poviciu, duc cu ei nvttura si
dedicatia ctre stiint, asa cum
le-au mostenit de la ilustrii lor
naintasi, mi-a spus prof. dr.
Constantin Corduneanu.
(va urma)
Tiziano - Bachus si Ariadna
George POPA
Esenta
Cel ce-ntelege Cntul, a nteles Esenta:
Fiinta nu ncape n nici o ntrebare.
Ei nssi nestiut, ea-i pur n-cntare
Si-n ea ne d n floare nemrginit prezenta.
Orfeu ctre miriapode
Miriapode, stirp si cheag de-ntunecime,
Bastarde blestemate ale erorii prime!
n calea voastr blnda trn face ran,
Se scmoseste iarba, iar roua-si face seam.
La vzul vostru ochiul luceferilor seac,
Sleieste-aroma-n poame, cntrile se-neac,
Oglinzile se sfarm, iar drumurile-apun
Si-orice-nceput se-ntoarce s moar n ajun.
Din ce impuls malefic, din ce smintit eres,
Voi victim suprem si jertf m-ati ales ?
Ati nvlit n templu cu gnd de profanare,
Dar zidu-i de lumin si-ntins e ct o zare.
Orbitu-v-a preaclarul si-ati sfrmat cu ur
Clestarele. Dar iat, din tndri se nscur
Seminte fr numr de pure absoluturi
Strlucitoare miezuri de zori si nceputuri.
M-ati sfrtecat si apoi n cele patru vnturi
Mi-ati risipit atomii sunnd din mii de cnturi.
Dar n-ati stiut c astfel s-au liberat puteri
De infinit venite adnc din primul ieri.
Noi cicluri de lumin si zri vizionare
Substanta lumii-o poart spre-o mai nalt stare.
Sporesc ale luminii grdini de adevr
Si rzbunat-i oarba a Frumusetii floare.
13
Anul III, nr. 11(27)/2012
Florin M~CE{ANU
S-a nscut n 1477? n 1488?
Ar fi trit 99 de ani? Legenda e
pe msura figurii acestui patriarh
al picturii venetiene, care i-a asi-
gurat continuitatea ntre Bellini
si Tintoretto. A fost un fel de insti-
tutie. Cnd se vorbea, la Roma
sau la Florenta, de scoala vene-
tian, lumea se gndea la el. Ca-
rol Quintul, Filip al II-lea, papa
Paul al III-lea, Francisc I, fr a
mai vorbi de ducii de Ferrara si
Mantona, l-au mgulit, l-au invi-
tat, l-au coplesit cu comenzi.
Cu toat opozitia de principiu
a desenatorilor din Italia cen-
tral, influenta i s-a fcut pretu-
tindeni simtit, discipolii si au
roit si arta venetian a devenit,
n fine, gratie lui, parte integrant
a patrimoniului italian, pentru ca
mai trziu ea s nutreasc ntrea-
ga pictur european.
Se remarc pin robustete.
Formele i sunt pline, culorile pu-
ternice, echilibrate prin opozitii
simple.
Frumusetea nud reprezint
Iubirea superioar, Venus urani-
an, n contrast cu bogatele po-
doabe ale frumusetii terestre;
nobila structurare a tabloului se
situeaz pn la urm n opozitie
cu gndul ilustrat.
nc de la nceput, Titian e
portretist prin vocatie.
i place s fac simtit pre-
zenta unei persoane si nu d na-
poi n fata unor ndrzneli, ca ma-
rile suprafete albe, pentru ca ea
s se impun bine privitorului.
Titian variaz efectele si abu-
zeaz de racursiuri. Cltoria la
Roma (1545-1546) l mpinge,
parc prin reactie, s-si exalte cu-
loarea, arztoare si luminoas, s
le confere portretelor o nou in-
tensitate dramatic, cu totul obi-
ectiv. Tot mai liber, maniera se
vdeste o admirabil miestrie.
Aceast libertate i-a uimit pe con-
temporani.
Nimeni nu cutezase s pre-
zinte opere att de putin finite,
cu ample trsturi de penel si
pete aparente.
Consecinta a fost, adesea, un
gust al virtuozittii, conform cu
arta maestrului.
Dar Titian continu s-si
adnceasc arta, mereu mai pa-
tetic, ajungnd la o senintate
desctusant.
Drumul, astfel parcurs, era
imens: primele opere, srguin-
cioase n factur si n intentie,
afirmarea triumfal din anii 20,
tulburarea manierist, somptuo-
zitatea si intensitatea btrnetii,
n fine suprema inspiratie a sfr-
sitului erau tot attea etape care
au atras si au decis de fiecare
dat cte o generatie de pictori.
Putini artisti au avut o mai
mare nsemntate si poate nici
unul n-a dat mai mult ca el.
TI|IAN Tiziano Vecellio
TI|IAN Tiziano Vecellio
Tiziano - Autoportret, 1562 -
Staatliche Museen, Berlin
T
i
z
i
a
n
o

-
B
e
s
t
i
i
l
e

s
i

M
a
r
s
y
a
s
14
Anul III, nr. 11(27)/2012
George FILIP
(Canada)
OMUL PE CRUCE
sunt doar patru puncte cardinale
omul le ghiceste dup astri
toatele ne sunt primordiale
si fixate-n cei mai duri pilastri.
pleci spre frunte - soarele-ti rsare
si te duci...te duci spre rsrituri
calea-i lung si pe lunga cale
vei culege infinite mituri.
mai spre bru dai pieptul cu apusul
pe acolo-i noapte, nu-i lumin
astrul noptii este presupusul
felinar - prin noaptea cristalin.
mai spre dreapta pieptului e sudul
ntr-acolo-i numai vnt si ploaie
arborele vietii - cel mai crudul
doar aici - adesea, se ndoaie.
inima e ctre miaz-noapte
lng ea - au cine nu tnjeste?
vrei posmagi muiati sau stele coapte
le gsesti aici - dar ndrzneste.
ntrebarea e acum, spre unde
cauti alte ci - nefericite...
ai aflat c vile-s profunde
si-ale lumii - margini infinite...
totul a fost scris n Sfnta-Carte.
cltor - ncotro te vei duce,
ori aproape, ori foarte departe,
Omule, tu calci mereu pe-o cruce...
PARC NINGEA...
sub fulgii mari ca lacrima etern
era un Dumnezeu pndar al vietii
muriser si steagurile-n bern
printre tejghele goale - precupetii
vindeau la liber bulbi de revolutii
nu prea ningea - nu trebuia s ning
n care climri de substitutii
visam ca seva Trii s se sting?
doream un print frumos - pe baricade
dar printul se castrase cu muscalii
si n spontane imnuri si-n balade
s-au altoit abjecti n saturnalii
curgeau opinci din epoca strbun
cizme purtau pedestrii - moscovitii
strigoi ce-n fata lumii - mtrgun
se ncuscreau cu cei afurisitii
nu mai am tus s mzglesc zpada
dar nu chemati poeti sclmbi s scrie
ce ngeri ne-au trt n azvada
acestor cruci de vag vesnicie
vneaz corbul literele mele
i dau si lui grunte - d-aia-i corb
s soarb imnuri dintre menestrele
si nu se cade: s rmn orb
numai poetii pot umbla-n proteze
cu bube mari pe trup - pe ct cuprinde
si astfel se nalt-n ipoteze
crezul parsiv al celui ce ne vinde...
CIRCUMVOLUTIE
piratii sunt pe simetria lumii
nu i-a adus vreun sfnt n portofel
sub geana lunii zumzie lstunii
si-n ceasca presedintilor - la fel
adesea - travestite-n balerine
mai rar se duc s moar, viata-i cutr
adesea - n culori diamantine
fac pipi-n jgheaburi vechi de brahmaputr
nu se feresc de stavili nucleare
piratii lumii se mai tem de bta
care prin erezii de-ncrncenare
au drmat statuia...cea urta!
nu-i puneti lumii lanturi la picioare
si nu vindeti licori tranchilizante
Adam si Eva - dup cum se pare
au semnat si ei... acele plante
opriti osnda!, n-a venit regina
nici Venus, nici Atena... Afrodita
sunt gratiate - ele au doar vina
fiindc le-a stat de-a curmezis... ispita
melancolie... ce melancolie...
dar care regi nu-mi toarn n pahare?
prin lumea roas de blenoragie
nu se salveaz astzi - fiecare
poate vom pune dop la evolutii
s nu mai curg znaga ratiunii
probabil c-ntr-un cerc de substitutii
vom face rugi circumvolutiunii...
ADIO...
patrie drag - mine plec la rzboi
am s m ntorc la sfrsit de mileniu
cu o lacrim slbatic n glas
si trist ca o floare plit de geniu
ntre timp voi ucideti sperantele
si dati foc la toate puscriile
Pmntul a-ncremenit n rotire
si mai rodesc pe dealuri doar viile
v-am lsat n sertar un cntec de dor
lng un bob de trinitrotoluen
voi s nu profanati spusele mele
si intonati imnul vechi - fr refren
am aflat c v-ati mutat n cimitir
si c-l prsiti uneori - cu permis
si am citit n presa de pe-aici
c terrienilor - asa v-a fost scris
m iertati c-s cu-n mileniu n fat
pe-aici oamenii procreeaz la strung
nu la tot pasul gsim chioscuri de rai
si nici gologanii nu prea ne ajung
cnd v-am zis adio eram un soldat
acum nteleg c v sunt departe
dac veti afla s-mi spuneti si mie
unde-i gardul dintre viat si moarte
femeia mea - stie - am s plec nicieri
eu am dedus demult c timpul se trie
spre locul unde spm groapa de veci
dac pleci dracu - nebun - din patrie...
Din volumul, n curs de aparitie
(romn si francez), Axiome
15
Anul III, nr. 11(27)/2012
Paralelism vizionar sau Cuvintele-s
false cochete-n baston este un volum de
poezie de exceptie, prin care Marinela Pre-
oteasa va rmne n literatur, ca poeta care
transform toate problemele vietii frumoase,
si mai putin frumoase, n clipe de neuitat de
plcute pentru iubitorii de poezie.
Poeta manevreaz cuvintele ca si cum ar
avea o baghet magic, ca si cum le-ar mbln-
zi, efectiv le dreseaz cu un calm desvrsit;
acestea o ascult precum niste lei mblnziti,
care-si fac numrul n arena circului, care de
fapt este viata nssi: Cuvintele-s false co-
chete-n baston/ cu farduri albastre si negre/
lsndu-si iubirile drept gaj pe peron/ si-n
buzunarul postasului orb/ strecurndu-se
ca o crtit / printre copacii luminii(Gaj).
Prin sintagme inedite, autoarea conduce
cititorul printr-o prozodie interioar speci-
fic: Ai pingelit drumul spre soare / cu pasi
vnztori de-ntuneric,/ clepsidrele rsar pe
trotuare /ca pietrele reci n amurguri(Far-
mec viu).
Omul, n viziunea poetei, este: copac (al)
luminii clepsidr (Farmec viu).
Fiecare poem are farmecul su si o bo-
gat ncrctur poetic. Fiecare cuvnt este
bine ancorat n versul su contribuind hot-
rt la imaginea ntregului.
Ca-ntr-un tablou de Salvadore Dali, cu-
vintele se completeaz si se ajut n formarea
viziunii cititorului asupra ntregului filozofic
al poemului. Numai cele dou poezii, citate
mai sus, dac le-am dezbate si am putea scrie
cteva zeci de pagini.
Poeta sugereaz c sunt att de vechi
cuvintele dar att de necesare nfrumusetrii
vietii si existentei, c sunt adevrate si false
n mod simultan (profesoara Marinela Pre-
oteasa nu-si dezminte formatia ei stiintific
amintind de logicile moderne, adic de logica
paraconsistent si logica neutrosofic), cu
ele - cuvintele - artndu-se adevrul dar tot
prin ele ascunzndu-se minciuna sau distr-
gndu-se atentia de la adevr, nct pot fi
comparate cu (...) false cochete-n baston!
Ele, cuvintele, leag si dezleag iubiri, la n-
tlnirile dintre un EL si o EA, fie direct l-
sndu-si iubirile drept gaj pe peron fie prin
corespondent ,si-n buzunarul postasului
orb, care preocupat de munca sa foarte im-
portant, de altfel si pentru omenire, vorbind
la general, se strecoar printre oameni ca o
crtit/ printre copacii luminii
Ca-ntr-o ntelegere universal, posta-
sul, copacii luminii se completeaz n
tabloul vietii, cititorul putndu-se vedea ce
va fi de fapt dac ignor iubirea si se las
furat de minciun si desfru...
Prin fiecare poezie poeta ne d de fapt
un sfat, o pild, ne trimite la un obicei, o tra-
ditie romneasc, n general.
Lumea poeziei construit de poet e per-
fect armonioas, oamenii, obiectele din na-
tur, fenomenele naturii sunt ntr-o perma-
nent simbioz, natura face front comun m-
potriva interventiilor violente n unitatea si
complexitatea ei, motorul dezvoltrii si exis-
tentei ei fiind de natur paradoxist, o lupt
a contrariilor care mpinge perpetuum Rul
ntr-o parte de drum, Binele intrnd n scen
ori de cte ori este nevoie. Ca o mostr a tre-
cerii prin aceste etape existentiale, este poezia
Iubitelor din fata oglinzilor de cristal: Clo-
poteii iernii bat insistent/ n timpanele poe-
tilor ndrgostiti,/ curnd primvara va tul-
bura/ imaginea cettii poetilor/ cu glasu-
rile ndrgostitilor contemporani./ Schio-
ptnd din iubire, mria sa Timpul,/ si va
nzpezi clipele/ n limbile ceasului de la/
Consiliul Popular, poetii/ vor jura iubire
vesnic/ iubitelor din versuri diafane/ si si-
nelui lor prometeic.../ S-au jucat cu focul/
si acum/ dau din umeri,/ n fata flcrilor
cerului/ si iubitelor amgitor de frumoase,/
amgitor de amgitoare,/ iubitelor/ din fata
oglinzilor de cristal! .
Ca ntr-o magie a cuvintelor: clpoteii ier-
nii, Primvara, Timpul primesc trsturi,
preocupri umane desvrsind armonios un
tablou feeric despre viat si oameni, despre
iubire si neiubire, despre dragoste si ur,
despre adevr si minciun.
Criticii romni cnd s-au referit la poezia
Marinelei Preoteasa au fcut trimiteri la po-
ezia lui Lucian Blaga si Ion Barbu, evident
au avut n vedere pregtirea profesional su-
perioar n matematici a poetei (criticul Au-
reliu Goci, Cntarea Romniei, 1987), iar n
legtur cu prozodia interioar si tablourile
care apar la tot pasul n aceste poezii, Cons-
tantin Popa, la ntlnirile de cenaclu o com-
Dincolo de cuvinte
para ca valoare cu opera marelui Williams
Tennessee, iar mai recent Luminita Suse, n
prefata volumului Extraveral pentru iubire
(Ed. CuArt, 2005), ne spune despre poeta
Marinela Preoteasa c respir lumin mai
alb dect zpada din gnduri si Consti-
ent de puterea cuvintelor distribuite n
spectacolul imagistic si stilistic al versu-
rilor, de impactul asigurat prin franchetea
expresiei si cutezanta sugerrii, poeta Ma-
rinela Preoteasa si asum perenitatea tr-
irilor si scrierilor sale cu seriozitatea lupt-
torului sisific cu timpul, Mai mult, ofer
rezolvri si deschide usi acolo unde ochii
mintii vd obstacole insurmontabile n
lupta cu fiara, oricare ar fi natura ei.
Eu as zice c sintagmele poetei sunt
autentice, inedite si ca o lir de pe Olt, cum o
numea scriitorul si universitarul George So-
rescu (n Cuvntul nainte al volumului Iar-
ba iubirii, Ed. Anotimp, 1994) surprinde intr-
un mod neasteptat de plcut viata, cu bune
si rele, asa nct cititorul rmne cu aceste
sintagme n inim si e atras la lectura ver-
surilor sale ntotdeauna cnd simte nevoia
s ias din problemele grele ale vietii, ntr-un
mod pasnic si constructiv, care s-i redea
puterea si dragostea de viat, ceea ce e foarte
important acum cnd timpul pare la strmtoa-
re si se ivesc tot mai multe probleme sociale
care la prima vedere parc de nerezolvat.
Introducerea Imnului national, de ctre
autoare, n primele pagini ale crtii, arat do-
rinta autoarei de a se declara patriot, de a
se mndri c e romnc (adaug eu: romnc-
olteanc!), care se exprim pasional, curajos,
cu simtul rspunderii despre problemele con-
temporane ale tinerilor si tineretii, ale rom-
nilor si deci si ale Romniei. Marinela Preo-
teasa a aprut n volum sporadic; activitatea
sa profesional, seriozitatea cu care se anga-
jeaz n orice munc pe care o desfsoar,
calitatea de editor de crti si reviste (de pild
Scurt Circuit Oltean si Revista de matema-
tic MxM) prin care pune n valoare calittile
literare/stiintifice ale altor scriitori/matema-
ticieni, d dovad de altruism si ncredere n
valoarea operei sale. Ea nu manifest ego-
ism sau ranchiun pe competitorii si, ci do-
vedeste ncredere n lectura si opinia noastr,
a cititorilor.
Florentin SMARANDACHE
(SUA)
16
Anul III, nr. 11(27)/2012
A aprut volumul sapte al Antologiei Pa-
radoxismului International/ Seventh Inter-
national Anthology On Paradoxism - 2012
(The Educational Publisher Inc. 1313 Che-
sapeake Ave., Columbus, Ohio 43212,USA),
antologie realizat de nimeni altul dect de
initiatorul Miscrii Paradoxiste Interna-
tionale: Florentin Smarandache.
Deci: Anthologist - Florentin Smaran-
dache, Editorial design and processing
(USA) - Ion Urda, Cover by Ion URDA, after
a painting by Florin Scurtu (Romnia).
Contributorii la aceast Antologie-
Eveniment Editorial Mondial/ The contrib
ors to this anthology are:
- from Chile: Pablo Neruda;
- from Germany: Bernd Hutchenreurther;
- from India: B. Venkateswara Rao;
- from Israel: Morel Abramovici;
- from Romania: George Anca, Marian
Apostol, Adrian Botez, Gheorghe Burdusel,
Eugen Evu, Sergiu Gbureac, Dumitru
Hurub, Doina Drgut, Liviu-Florin Jianu,
Ion Marinescu-Puiu, Mircea Monu, Doru
Motoc, Janet Nic, Gheorghe Niculescu-
Uricani, Octavian Paler, Tudor Proiu, Ion
Ptrascu, Marinela Preoteasa, Andrei Radu,
Puiu Rducan, Adriana Stoenescu, Ion Urda;
- from U.S.A.: Tom Deiker, Greg Hall, Kyle
Reveral, Wm Meyer, Mary Ellen Walsh, Eric
Pierzchala, Peter Specker - Twixt, Florentin
Smarandache
Aceast Carte-Monument/ Eveniment
Editorial Mondial contine (pe lng un vast
Cuprins, apartinnd lui Florentin Smaran-
dache) sase capitole (si nenumrate subcapi-
tole!) - dintre care, unele, fie si numai prin
formularea/enuntarea titlului/subtitlului lor,
strnesc un interes (si un haz subiacent!)
deosebit/e:
I - Despre Paradoxism (aici cuvnteaz,
teoretiznd, ntru re-explicarea, gradual si
pe-ndelete, a curentelor/notiunilor de Pa-
radoxism - precum si pe aceea, legat functi-
onal de prima - de Neutrosofie, printr-un in-
terviu/dialog, ntre Florentin Smarandache
- promotorul curentului Paradoxist, si Tudor
Proiu - filosoful curentului paradoxist: F.S.:
Neutrosofia se bazeaz pe partea comun
a prtilor necomune, pe faptul c <A> si
<antiA> si <neutA> au intersectie nevi-
d): Filozofia modern si paradoxismul
- Neutrosofiaca reflectare a realittii ne-
conventionale - dialog F. Smarandache - T.
Proiu + Neutrosophy; apoi, Marinela Pre-
oteasa: Cronic la Antologia a VI-a para-
doxist (cf. F. Smarandache: n cele 231
pagini ntlnim paradoxisti din toate col-
turile lumii, cei mai multi romni, doar ai
nostri si permit s fredoneze pe valurile
emigrrii: Fie pinea ct de rea,/tot ti-o
fur cineva! () Paradoxismul englezesc,
albanez, bengalez condimenteaz antolo-
gia si de neneglijat este folclorul romnesc
paradoxist, dac mai marii trii ar fi plecat
urechea la cte o coas sau hor, cum dau
sfaturi strmosii, cu umor, din cele mai vechi
timpuri, de pe vremea invadrii de ctre
romani, mongoli, turci... a linistii vetrelor
si pdurilor dace, mai trziu romne... nu
s-ar mai fli pe plaiurile noastre: hotia,
frica si rusinea, iar romni ar hori cu para-
doxuri pe la nunti si botezuri numai cum ei
stiu); Eugen Evu - Despre paradoxism si
neutrosofie (Paradoxul este o caracteris-
tic a scrierilor gnostice, scrie marele
filosof elvetian Carl Gustav Jung - Ima-
ginea omului si imaginea lui Dumnezeu.
Irecognoscibilul este mai apreciat (accesi-
bil, n.n.) - dect absenta echivocului, pentru
c absenta acestuia sfsie taina obscuri-
ttii lui si l prezint astfel ca pe ceva cu-
noscut. Aceasta este o uzurpare care ispi-
teste intelectul uman la hybris, ntruct d
iluzia c ar fi ajuns deja, printr-un act de
recunoastere (adeverire, n.n.) - n posesia
misterului transcendent si c l-ar fi nte-
les. Asadar, paradoxul corespunde unei
trepte superioare a intelectului si red mai
fidel situatia real, tocmai pentru c nu
reprezint ceea ce nu poate fi cunoscut, n
mod abuziv, drept ceva cunoscut - sau:
Dac tu ai cunoaste suferinta, ai avea
nesuferinta este un fragment pur Enunt
Paradoxist atribuit lui Hristos de ctre
Faptele lui Ioan. Noul Testament are un
stil absolut antitetic-paradoxal, deseori ne-
epurat de paradigma - spiritul Evanghe-
liilor retinute selective de unii apostoli, re-
miniscente ce sun straniu: Nu ne duce pe
noi n ispit (Matei, 10, 16). Tatl iubitor
apare aici ca ispititor - diavolesc!, devreme
ce ar face asa ceva cu Fiul Su, dar si al
Omului, n.n.). Sau Fiti ntelepti ca serpii
(Ioan 10, 34); Voi sunteti Dumnezei (Lu-
ca, 6,4) Paradoxal este si enuntul Cine
e aproape de mine, e aproape de foc, sau
Cci nimic nu este ascuns care s nu se
vrea a fi descoperit(Matei, 10, 26)... s.a. );
Doina Drgut - Plecarea n literatur; Ns-
tusnicitelnic);
II - Paradoxismul pe Mapamond (urmnd
nsiruirea, n ordine strict alfabetic, a acelor
scriitori, mai celebri, precum Pablo Neruda,
Bernd Hutchenreurther, Octavian Paler, Geor-
ge Anca, Eugen Evu etc., sau mai obscuri - a
cror oper se socoteste, de ctre Florentin
Smarandache, c ar intra, voluntar sau invo-
luntar, riguros-programatic sau nu, sub zodia
Paradoxismului: Pablo Neruda (Chile); Da-
c va fi s plngi, plngi de bucurie/Dac
va fi s minti, minte n privinta vrstei tale/
Dac va fi s nseli, nseal-ti stomacul/
Dac va fi s pierzi, pierde-ti frica; Bernd
Hutchenreurther (Germania), B. Venkates-
wara Rao(India), Morel Abramovici (Israel):
Unii rmn cu dreptatea, altii cu cstigul.
De multe ori oamenii si ascund satisfactia
prin masca regretului. Eu nu am timp s-mi
pierd timpul; George Anca (Romnia):
Maica Domnului te rog/nu m face inorog/
Adrian BOTEZ
Un breviar al eliber#rii duhului:
Antologia Paradoxismului
Interna]ional, alc#tuit# de
Florentin Smarandache
17
Anul III, nr. 11(27)/2012
nu m bate Dumnezeu/la Prislop la Fere-
deu/ toate cele sapte/laude zi noapte; Ma-
rian Apostol (Romnia), Adrian Botez (Ro-
mnia), Gheorghe Burdusel (Romnia): Eu
dac-s dac/Am tact si tac/n parc eu par/O
bar-n bar; Eugen Evu (Romnia): Tra-
dus n biblia ortodox, dar si altele, sintag-
ma de baleg de om, pentru eventual ex-
cremente, d impresia c el, omul, e o vit.
Paradoxal, cei mai multi sunt chiar boi, vaci
sau juninci...; Sergiu Gbureac (Romnia),
Dumitru Hurub (Romnia): Editoriale
neutrosofice probabilistic 1) Dan Iosif,
Maxime si cugetri de pe vremea cnd eram
parlamentar PSD, editie de lux, cu am-
nunte. Prefata este semnat de un colectiv
de muncitori-strungari de la fostul IMGB..
2) Traian Bsescu, Opere complete, editie
de autor, Cum am nvtat eu carte Vol.1:
Cnd vd vreun dascl, mi vine s
etc.- sau: Ce alegi, si ce culegiEu m tem
- v spun frumos -/ C la urne, ct e veacul,/
Eu votez Iisus Hristos,/ Dar l vd ales pe
dracul!... 25 aprilie 2012; Liviu-Florin
Jianu(Romnia), Ion Marinescu-Puiu(Ro-
mnia): Colac de closet peste pupz./ Jeg
curat./ Jun btrn - sau, ilfpetrovian:
Cte clickuri poate da o clic?! Dac este
dare pe fat de ce nu este si dare pe
dos?! S rscolesti o rscoal, Car-
tofi rumeniti la obraz etc.; Mircea Monu
(Romnia): Starea de tinerete: Tineretea e
o stare-n care/Arat omul de ce e-n stare/
Chiar si-atunci cnd el nu are stare!;
Doru Motoc (Romnia): ,Si ce vreti voi un
paradox mai mare/ Dect s vezi un fiu
risipitor/ C vine-acas iar din deportare/
Pentru motivul simplu c-i e dor; Janet
Nic (Romnia): Educatia este VARZ. S-
ntatea este VARZ. Cultura este VARZ.
Administratia este VARZ. Defilm n fata
lumii cu hazul de necaz si cu PRAZUL. Mo-
rala nu mai face nici ct o CEAP degerat.
Guvernantii, umflati ca DOVLECII, scot din
PEPENI un neam cu traditii de mmlig.
Partidele politice si vnd, unele altora,
CASTRAVETI la grdinar, iar poporului i
ofer, gratis, GOGONELE; Gheorghe
Niculescu-Uricani (Romnia): Am dreptul
s fiu drept cu cel nedrept/ Si s nu fiu
nedrept cu cel ce-i drept;/ Am dreptul perma-
nent de-a exista/ Chiar dac n-am cerut asa
ceva; Octavian Paler (Romnia): Para-
doxul vremurilor noastre n istorie este c
avem cldiri mai mari dar suflete mai mici;
autostrzi mai largi dar minti mai nguste.
Cheltuim mai mult dar avem mai putin; cum-
prm mai mult dar ne bucurm mai putin.
Avem case mai mari, dar familii mai mici,
avem mai multe accesorii dar mai putin
timp; avem mai multe functii dar mai putin
minte, mai multe cunostinte dar mai putin
judecat; mai multi experti si totusi mai
multe probleme, mai mult medicin dar
mai putin sntate. Bem prea mult, fumm
prea mult, cheltuim prea nesbuit, rdem
prea putin, conducem prea repede, ne ener-
vm prea tare, ne culcm prea trziu, ne
sculm prea obositi, citim prea putin, ne
uitm prea mult la televizor si ne rugm
prea rar. Ne-am multiplicat averile, dar ne-
am redus valorile. Vorbim prea mult, iubim
prea rar si urm prea des. Am nvtat cum
s ne cstigm existenta dar nu cum s ne
facem o viat, am adugat ani vietii si nu
viat anilor. Am ajuns pn pe lun si
napoi dar avem probleme cnd trebuie s
traversm strada s facem cunostint cu un
vecin. Am cucerit spatiul cosmic dar nu si
pe cel interior. Am fcut lucruri mai mari
dar nu mai bune; Tudor Proiu (Ro-
mnia): Asa de trziu pentru ziua de ieri/
si-att de devreme/ pentru ziua de mine/
nu stiu ce-as putea s spun/ct nc mai
rd/ ct nc mai plng/ ct nc mai sunt./
(mereu voi fi si nu voi fi n acelasi timp);
Ion Ptrascu (Romnia), Marinela Preo-
teasa (Romnia): La Palat prin spate intr
Stpnii si invitatii./ Iar prin fat/doar
ratatii!/ Un pitic, pe-o nalt scar,/ a ajuns
viteaz o sear:/ prin minciuni si incantatii,/
a crescut ... da-n alte spatii!; Andrei Radu
(Romnia): DII, PARPL era o formatie de
muzic pop local, de la noi, de la tar,
format din calul Parpl, o crut si un
crutas, acesta din urm purtnd si titlul
oficial de sef de atelaj. Ei cntau pe la
nunti, botezuri si... scandaluri publice. Au
emigrat, clandestin, n Apus si acolo se
numesc DEEP PURPLE!; Puiu Rducan
(Romnia): Iubito, de vrei/ s-o ducem bine/
si s nu ne prind/ tristetea de mucegai,/
cnd vorbesti cu mine s taci...; Adriana
Stoenescu (Romnia), Ion Urd (Romnia):
1. PDL se va autodelapida pedalnd pe-
ndelete pe lepedeul lepdturilor lapidare,
lepdndu-se de lepidoptere si lipitori lipi-
tani si toxine lipide.; Tom Deiker (SUA),
Greg Hall (SUA), Wm Meyer (SUA), Kyle
Reveral (SUA), Mary Ellen Walsh(SUA),
Eric Pierzchala (SUA), Florentin Smaran-
dache (SUA): 1- Exist reguli si la exceptii.
2- Mie-mi plac fetele urte (fiindc cele
frumoase m-ar nsela cu altii)! 3- As vrea
s merg n iad, deoarece n rai am impresia
c-i teribil de plictisitor si monoton Do-
resc pe cineva care s m iubeasc pentru
defectele mele, nu pentru calitti; Peter
Specker-Twixt (SUA).
III - Ziceri Paradoxiste, ale:
- Acad. Grigore Constantin Moisil - pa-
radoxist avant la lettre: O teorem e o scri-
soare de dragoste ctre un necunoscut, c-
tre acela care i prinde nu numai ntelesul,
ci si toate subntelesurile. Stiinta se rz-
bun ca o femeie: nu cnd o ataci, ci cnd
o neglijeziCe este un pesimist? Un opti-
mist bine informat. Nu e de prerea ta cel
ce te aprob, ci cel ce te imit. Marele re-
gret al vietii mele este de a nu fi avut nici
unul. Nu exist inim mai mare pe lume,
dect inima care stie s ierte!;
- din sau dintre: Axiomele paradoxiste
ale secolului XXI: Psihiatrul mi-a zis c
sunt nebun. I-am zis c am nevoie si de o a
doua opinie. Mi-a zis c sunt si urt (...ce
doriti mai mult, pentru a v reveni cheful de
viat?) - respectiv:
- Aforismele sltrete cu imagini
sugubete (Cu dragostea omori timpul, cu
timpul omori dragostea),
- Anunturi paradoxiste romnesti
autentice (...1- Nu primim buteliile clien-
tilor care explodeaz. 2- Esti analfabet?
Scrie-ne azi si te ajutm pe gratis. 3- Service
Auto. Ridicm si livrm masina gratuit.
Dac ne ncerci o dat, nu mai pleci n alt
parte - si
- Aforismele cinicului (proverbe ru-
sesti) - cinic-daniilharms-iene, de-a binelea
(nafar de eleganta antic!): 1- Nu poti
ngenunchea un popor deprins s se trie.
2- Nu-i greu s ademenesti sotia altuia.
Greu e s i-o dai napoi. 3- Prietenia care
nu cunoaste hotare se cheam expansiune;
- Paradoxismele de autor: Am ajuns
n America pentru c m-a trimis nevasta
dup cartofi. (Cristofor Columb). Forma
mea de protest este demonstratia. (Pita-
gora); involuntariatele paradoxiste
mortale, din cadrul Bacalaureatului 2009
... - dup citirea crora ori te vindeci, pe vecie,
de pesimism, ori nimeresti la morg, n urma
unui atac cerebral (depinde deprofesie!):
Inima este cel mai important organ genital
al omului. Cu ajutorul cinelui Vitoria Li-
pan si-a gsit foarte repede zcmintele
sotului... etc. etc. etc.
...Motto-ul acestui redutabil capitol
este... nec plus ultra:
Pe frontispiciul celui mai mare spital
de nebuni din lume, aflat la Lisabona, ma-
rele nostru balamuc cum l numesc portu-
ghezii, scrie cu litere mari: NU TOTI CA-
RE SUNT AICI SUNT BOLNAVI SI NU TOTI
CARE SUNT AFAR, N LIBERTATE, SUNT
SNTOSI. Cules de Ion Mld-
rescu!!! Exceptional (de adevrat!).
IV - Folclor paradoxist: Nu mai emigrez
din Romnia; Declaratie de avere n vremuri
de criz; La Bse vine un arab; Cele 7 minuni
ale comunismului (CELE 7 MINUNI ALE
COMUNISMULUI : 1. Toti aveau de lucru
2. Desi toti aveau de lucru, nimeni nu
18
muncea 3. Desi nimeni nu muncea, planul
se fcea 4. Desi planul se fcea, nimic nu se
gsea 5. Desi nimic nu se gsea, toti aveau
6. Desi aveau, toti furau 7. Desi toti furau...
nimic nu lipsea! De ce nu ne-o fi plcut?);
Abordri contradictorii; Analiz literar
paradoxist a basmului romnesc; Paradoxul
grijilor; Tara pe ulit; Negrul negru si Albul
curcubeu; Paradoxisti din fraged pruncie...;
Si dac...; Dac; Mama lui Stefan cel... Bu-
getar Cinstit; Definitia democratiei; Marea
dilem: Nevasta versus Amanta; Tocan pe-
delist cu ciolan r la Bse; Zmbiti, v rog!;
Despre prosti si prostie; ntrebri (cu rs-
punsuri) paradoxiste (1. O broasc fr
carapace este fr locuint sau dezbr-
cat?... Rspuns: n primul rnd e moart.
Pe urm... depinde de orientarea sexual...
2. Unde gsesti un cine fr picioare?
Rspuns: Unde l-ai lasat! 3. Unde au femeile
prul negru si cret? Rspuns: n Africa!);
Banc; Gndire nepartizan; Glume para-
doxiste; Paradoxismele iubirii; Gol - goal -
goluri - goale; Bancuri noi... la mod (Pro-
puneri de imn national: Descurc-te,
romne - si: De-as mai duce-o pn-la
toamn); nceput de an scolar n Franta;
Anul Caragialescu - Epistola apocrif ctre
Jenoh ot Hunyadivajda Eisenmarkt; Cu ochii
pe ei! (paradoxtiri); Para-doxa educatiei
(Femeia este o fiint, pe care Dumnezeu a
lsat-o pe pmnt dup chipul si asem-
narea lui, desi toti o prefer dup chipul si
asemnarea lui Pamela Anderson Compu-
nere liber despre FEMEIE a elevului Gigel
din clasa a VII-a); Trecut si prezent; Para-
doxurile celei mai democratice justitii; Para-
doxuri multilinguale, umor romnios; Folclor
nou: Nunta copilei; Dou lucruri extrem de
dificil de realizat; Prudenta evit accidentele
(poveste n hieroglife); Sexul: munc sau
plcere?...
V - Paradoxurile vietii: Efectele nclzirii
globale; Un alt efect al nclzirii n atmosfera
politic a Romniei; Noi limitatoare de vitez
n Canada; Welcome to the 23th Century;
Noul vehicul pentru vrstnici; Parada para-
doxist; Paradoxism de santier; Paradoxismul
dosarelor securiste; Reclame din perioada
ailalt; Paradoxismul sindicatelor japoneze;
Five pearls of Scotish wisdom.
VI - Imagini paradoxiste: Situatii para-
doxiste; Imagini compozite paradoxiste; In-
ventivitate paradoxist; O poz antologic...;
Unghiuri foto paradoxiste; Realitti para-
doxiste; Prob de imaginatie; Unde s-a ns-
cut Bul...; Was ist das? TIR-uri nemtesti...
Vin sau se duc?...; ...de intrat cu capul n zid
(pictur 3D de John Pugh); si replici asijderea.
Imaginile foto sunt, unele dintre ele,
cvasi-geniale!
S nu ne lum exclusiv dup titluri, ns:
chiar dac pare c este reflectat doar situatia
exploziv-paradoxist din Romnia funambu-
lesco-bsist - realittile mondiale/globaliste
transcend acest regionalism valah, apa-
rent ngust - ...n realitate, prin regimul
alfredjarry-escului UBU ROI, de la Bucu-
resti - deosebit de fertil-paradoxiste, teribil
de cinice, grotesti si virulent-sarcastice!
.Si, totusi, Motto-ul din Petre Tutea
(din fruntea capitolului I): Limba romn
are toate premisele valorice pentru a deveni
o limb universal, dar nu stiu dac e po-
sibil acest mars istoric. Dac am fi fost un
popor cuceritor... Ceea ce ne lipseste este
ndrzneala... Petre TUTEA - este folosit,
de ctre Maestrul Florentin Smarandache,
tot pe post de paradox: marsul istoric al
limbii romne ca limb universal a
pornit chiar prin acest curent Paradoxist -
curent nucitor, violent-contradictoriu (de
cele mai multe ori!), dar att de pitoresc si
eliberator de gravitatie a Vietii Terestre, ca
Imens Puscrie! - prin acest curent att de
specific ontologiei romnesti modern-con-
temporane, prin acest curent specific, parc,
Trmului Romnesc (trm din care sunt
exhibati/dezgropati/NVIATI spre Mntuire
Spiritual, naintasii burlescului si gro-
tescului valah: Bul si Georgel!), dar prin
marsul cruia sunt trezite, spre libertate
si viat emancipat de stres, si celelalte Nea-
muri Terestre! - nct... tocmai ndrzneala a
devenit dimensiunea specificului valah (cel
putin n cultur!), tot asa cum s-au ntmplat
lucrurile (si... lucrrile, autohtone si euro-
pene!), n epoca interbelic, n care avan-
gardismele si descopereau (uimite, ba chiar
scandalizate!) sorgintea, n scriitori valahi
sau de origine valah!
...Mrturisesc, spsit, c am cam mrit
(binisor!), atunci cnd mi s-a vorbit despre
si mi s-au etalat creatiile paradoxiste (prin
exemplificri internetistice!). Poate c voi fi
avut eu introdusvreun supozitor moral
scitor - sau creatiile respective (internet-
istico-virtuale!) nu m-au convins, din punct
de vedere estetic (stiti, eu sunt de un este-
tism turbat!). Dar, citind, printre talazurile si
fulgerele de inteligent (amar, dar cathar-
tic!) ale Antologiei lui Florentin Sma-
radache, trebuie s mrturisesc c mi-a venit
o idee (sraca singuratic!): nu cumva tocmai
Paradoxismul va fi fiind solutia moral-spi-
ritual a liberttii paradisiace (cutate si re-
gsite!), nu cumva Paradoxismului i este
dat s ne ofere ce nu (mai) avem (de mult!),
si de lipsa creia ne tot frsuiam si oliciam,
din minut n minut, anii si lunile astea: li-
bertatea furluat (pe ci politice, mondialist-
parsive)?! Nu cumva Paradoxismul este ade-
vrata Fat a Lui Hristos, care ne ndeamn
s ne eliberm de grijile artificiale! - ... au-
tentice bombe auto-amorsate, de constiinta/
mintea noastr sucit/pervertit de ctre
versatilii psihologi/Psihologie! De mintea
noastr, dar stimulat (amorsajul bombei) de
ctre dusmanii dublu-milenari (sau, poate,
eterni!) ai Adevratului Hristos: Nu puteti
s slujiti lui Dumnezeu si lui mamona. De
aceea zic vou: Nu v ngrijiti pentru viata
voastr ce veti mnca, nici pentru trupul
vostru cu ce v veti mbrca; au nu este
viata mai mult dect hran si trupul dect
mbrcmintea ? Priviti la psrile cerului,
c nu seamn, nici nu secer, nici nu adu-
n n jitnite, si Tatl vostru Cel ceresc le
hrneste. Oare nu sunteti voi cu mult mai
presus dect ele? Si cine dintre voi, ngri-
jindu-se, poate s adauge staturii sale un
cot ? Iar de mbrcminte de ce va ngrijiti
? Luati seama la crinii cmpului cum cresc:
nu se ostenesc, nici nu torc. Si v spun vou
c nici Solomon, n toat mrirea lui, nu s-
a mbrcat ca unul dintre acestia. Iar dac
iarba cmpului, care astzi este si mine se
arunc n cuptor, Dumnezeu astfel o m-
brac, oare nu cu mult mai mult pe voi, putin
credinciosilor? Deci, nu duceti grij, spu-
nnd: Ce vom mnca, ori ce vom bea, ori cu
ce ne vom mbrca? C dup toate acestea
se strduiesc pgnii; stie doar Tatl vostru
Cel ceresc c aveti nevoie de ele. Cutati
mai nti mprtia Lui Dumnezeu si drep-
tatea Lui si toate acestea se vor aduga
vou - Matei 6, 22-33.
Orice s-ar spune, aceast autentic eli-
berare, de societatea mamonic, de fabrica
ei de griji si de terori perverse si asasine - se
afl tocmai n miezul Paradoxismului. Preotii
crestini (ceineprti!) ar trebui s poar-
te Antologia Paradoxismului International,
a lui Florentin Smarandache, ca pe o vari-
ant, perfect hristic, a Breviarului... Aici,
ntre paginile ei (surprinznd, aparent,
efemerul zmbetului uman, dar desctusat
de orice fariseism!), este atta zvon nalt de
Poezie Hristic (de o senintate si veselie
cuviincioase, desi tare soltice, asa cum nu-
mai Sfintii Apostolii si, mai pe urm, Sfntul
Francisc - au artat Lumii!)... sunt si zboruri
de psri ale Cerului, ncntate-descntate
de viziunea Paradisului..., dar sunt si mndri
crini, cu straie de Duh, cumnici Solomon,
n toat mrirea lui, nu s-a mbrcat ca unul
dintre acestia! i spuneam, zilele acestea,
unui amic: Antologia dlui Smarandache
este de tot hazul - si, tocmai de aceea,
este o lucrare teribil de serioas!
...Chiar dac, pe ici, pe colo, vorbele sunt
mai apsate! n definitiv, Hristos numai cu
vorbe apsate (mult mai apsate, dect ne-
vinovatele glume, eliberatoare de gravitatie,
19
Anul III, nr. 11(27)/2012
din cartea ce-mi st n fat, cuminte, pe
mas!), le gria celor nedrepti si cu fariseice
aere...si prin vorbe apsate le fsia
desertele aere, revelnd/re-educnd ome-
nia din ei!
...Dac va avea pe cine re-educa, si cui
revela... Asta este si problema, specific ro-
mneasc, pentru viitorul eficientei mental-
spirituale a Antologiei lui Florentin Sma-
randache, prin incendiile si fumul dens ale
acestei lumi, care nu mai ngduie celor mari
si tari, un obiect fr de care nu se pot vinde-
ca, fr de care orisice Logos sun a clopot
funebru: Oglinda.
...Dar voi, putin credinciosilor, nu
purtati voi grija sortii acestei crti, cu totul
speciale! ,Stie doar Tatl vostru Cel ce-
resc, mai bine si lmurit, dect oricare dintre
noi, ncotro va fi calea de folos si de rost, a
Antologiei Paradoxismului International,
Iurit de Maestrul Florentin Smarandache!
Voi doar cititi, gnditi, rdeti, cu senin al chi-
pului si al Duhului, de strmbii sufletului si
de nemernicia grotesc, din omul terestru,
att de grbit si fandosito-ncruntat, spre
toate crevasele, prpstiile si hurile lumii
de jos... - suspinati, ncet si oftat, de neputin-
tele sale... (asta, dac nu cumva ati aflat mo-
dalitti de a-l opri si de a-i readuce liniste
de sussi Rsul cel ndrepttor si fr de
nicio rutate, napoi, n sufletul su zdren-
tuit!) - ...iar, n rest, toate cele de folos si
drepte, El le va aduga vou!
Toamna trandafirie
mi svrsesc apostolatul nestpnirii,
aburul toamnei mi e att de aproape,
la dou frunze de mine,
ca un condor adunndu-mi pmnt n ochi.
Din aceast zidire
prind rod trandafiriu.
Revenire la psalm
Te gndesc n Trei ochi,
n Trei pasi, n Trei cruci,
n toate... toate sunt Trei
si pe toate pe umeri le duci.
Dans acvatic
M prind de unghii sirete pisici de mare
La dans feline umezite n rou,
ncerc pasi de tango,
dar eu sunt Lin,
un lin albastru, lin portocaliu.
Nu stiu s fiu energic,
nu stiu s topi cu voi,
sunt lin...
de Lin
Diana IACOB-SP~TARU
(Austria)
Litanie
pe gura ta st roi de frunze
ca-ntr-o litanie de sear.
Joc celest
Luntrea universului tu
E mna mea apus-n rugciune
o vei simti ca pe o ran,
o vei purta n gndul sfidtor,
nemrginirea dorintelor
stinghere va cuta mrunt spre rou,
s dea tribut nestpnirii.
ntregiri perpetue
Las-mi sufletul
ghemuit n legenda coastei tale,
chemrii s-ti fiu aproape,
s stiu c sunt acolo,
cnd ne jucm de-a v-ati-ascunselea,
s nu m poti gsi.
Trec attea nopti fr tine
ca adunate ntr-o singur secund
s-ar speria si ngerii n ceruri
de atta ntuneric
Paradoxal
S nu am fi prezis ntrupuri,
rtcite cu albastrul frunzelor
sunt n asternutul noptilor de Mai,
sunt n diminetile reci,
ce-ti rscolesc pleoapele verzui,
de gnduri pripite
Sunt n sunetul fiecrei conversatii,
sunt n pasul fiecrui trector spre cer.
Sunt n existent si-n nonexistent.
Accept
Pasul meu spre tine... dar nu-l auzi
mi dau acordul s fiu pasre,
s-ti poposesc pe arcad, s-ti fiu lumin,
s-ti rmn pe retin,
ecou s-ti rsar n timpan.
Nevoia de neprihnire
Gndurile mele stinghere
au fcut tlpi de cear,
Cobor n mine acolo
unde oasele mi sunt doar trepte
Vreau s l revd pe Dumnezeu. Tiziano - Rpirea Europei
20
Cufundat n metafizica miste-
rioas a Brganului, cu anotim-
puri legnate etern ntre rsritul
grului, apusul florii-soarelui si
zpezile cu arom de gutuie tr-
zie, satul Ulmu din judetul Brila
se va regsi oricnd, ca spatiu
sacru n poeziile lui Aurel M.
Buricea, unul dintre cei mai re-
marcabili sonetisti romni ai
momentului. Poetul se revendic
ns si ca apartintor al Galatiului,
oras unde a studiat si a publicat
n prima tinerete si n care are
ctiva buni prieteni-scriitori. E
profesor de matematic si acest
lucru l particularizeaz din alt
punct de vedere. Din tagma
noastr, a matematicienilor -
poeti romni contemporani, prin-
tre care as mai cita pe profesorii
Viorel Dinescu si Marinela Preo-
teasa, se remarc prin zel si pasi-
une liric brileanul Aurel. M.
Buricea - scrie n prefata noii
sale crti, Crucea din muguri,
aprur recent la Editura Semne,
din Bucuresti, prof. univ. dr.
Florentin Smarandache, de la
Universitatea New Mexico, spe-
cialist de vrf n domeniu.
Aceast nou plachet,
Crucea din muguri, este a 19-
a carte a lui Aurel M. Buricea,
cuprinde 69 de sonete si se im-
pune de la nceput prin perfecti-
unea tehnicii poetice, pe de o par-
te, dar si prin gravitatea si pro-
funzimea abordrii tematice, pe
de alt parte. Se suprapun dou
planuri ale reflectiei lirice - cel al
ego-ului poetic, n dialog tainic
cu natura, strmosii si destinul
si cel al comuniunii cu Divini-
tatea (Dumnezeu sau Duh Sfnt,
omniprezenti n simetria sone-
telor). Viziunea major este una
universal, cosmic - Vai ct de
mic este acest univers/ un bob
de gru vzut din deprtare/ att
de mic terra noastr pare/ la-
crim neagr privit-n ochi in-
vers (Microscop cosmic, p.
28), dar trirea metafizic se pro-
iecteaz irevocabil spre propriile
izvoare - Mi-e tare dor de casa
din cmpie/ de-un veac i-a ruginit
poarta dinspre drum/ n satul na-
tal as pleca si acum/ dar viata lu-
mii i-att de trzie (Casa din
cmpie, p. 44).
ntre marele si micul univers,
fiinta poetului si defineste limi-
tele si si gseste sensul doar prin
divinitate: Sunt singur si-aud
noaptea plngnd la geam/ din
lumea vie m cheam-n nefire/
dar spiritul treaz din sfnta zidire/
poart inima mea ca frunza pe
ram (p.25).
Chemarea n nefire este n-
teleas ca o lege a devenirii si
este acceptat ca o trecere fireas-
c, necesar, galbenul cmpiei
natale rmne n urm si orizon-
turile unei alte lumi se ntrezresc
implacabile: Taina cmpiei ve-
nea s m vad// galbene lanuri
de gru vibrau n prag/ si floarea
soarelui nflorea cu dor/ acest
spatiu de legend mi-a fost drag/
/ de-am topit algebra de flori de
pelin/ vine clipa ca prin moarte
s cobor/ viata de dincolo s stiu
s-o alin (Ultima toamn, p.
40). De aici si semnificatia
profund a sonetului care d nu-
mele volumului - Crucea din
muguri, reusit metafor a n-
gemnrii vesnice a nceputului
cu sfrsitul, crucea e n mugur,
dup cum si mugurul e n cruce
Aparent inundat de umbra
unor nostalgii profunde, univer-
sul liric conturat de Aurel M.
Buricea n sonetele sale este n
esent unul al ntelegerii ntelep-
te a rosturilor lumii si al seninttii
acceptrii lor: Chipurile noastre
s rd n flori/ cum cnt vara
Ion MANEA
C@nd steaua din B#r#gan
pl@nge pe culmi
un val de lan de gru/ si cerul
din cuvinte se scald-n ru// iar
cnd vom fi n infinit cltori/ cu
casa de veci n nevzut vzduh/
toti vom urca sufletul prin Sfntul
Duh (Iubirea de frati, p. 52).
Printre aceste poeme de nuant
profund existentialist, se stre-
coar unul care aparent sare
din paradigm, dar care, de fapt,
o nnobileaz. Este vorba despre
sonetul ngerul cmpiei (p.31),
dedicat (fr a se specifica) lui
Fnus Neagu, de care Aurel M.
Buricea a fost legat printr-o mare
prietenie. Apropierea vine n pri-
mul rnd din calitatea comun de
a fi fost fii ai cmpiei: Cu inima
am iubit satul noi doi/ prin veac
printii ne-au fost icoane vii/ o-
dele cmpiei le-am scris amn-
doi.
Dar mai presus de cmpie, i
uneste eternitatea Te-astept F-
nus n casa dintre ulmi/ s fim
prin sfintele taine cltori/ cnd
steaua din Brgan plnge pe
culmi.
Tiziano - Diana si Actaeon
21
Anul III, nr. 11(27)/2012
E vineri, dup apus.
M plimb de mn cu prul tu,
pe sub aerul ce ne loveste srutul
ca un derbedeu.
E vineri, dup apus.
Scot inima si te asez ca-ntr-un balansoar,
te nvelesc pe genunchi c-o fsie de lun
si-ti pun gndu-n buzunar.
*
Aud frumusetea ta
n pivnitele gndului.
Un sfert din mine o cnt,
restul e un nimic obosit si lenes
prevzut n curiozitatea
oglinzii care te priveste.
*
Stau n genunchi, m uit n mine,
vd buzele inimii
srutnd povara diminetii
din plnsul tcerii
cu care m strigi.
*
Cad n vis.
La o azvrlitur de snul tu
atrnat n sughitul inimii.
*
Umbra ta e ct o petal
czut pe ochiul rdcinii
cu care m pipi.
*
Cheam-m ncet si tandru
cu numele de alaltieri,
cu amurgul de ieri,
cu zvonul pmntului nelinistit
pe crucea de gnd rstignit.
*
As fi vrut s te strng n brate,
Indiferent, ca o lacrim de post,
fcnd mtnii n fiece dimineat
cu chip de prescur.
*
Dragostea mea te tine n dinti
n mansarda inimii.
Sufletul si piaptn prul
ca o ploaie cu oasele n buzunar.
*
Te doare rul ca o lacrim atrnat
n oftatul norilor nchisi n prvlia
de la marginea zvoiului.
*
George BACIU
Inima ierbii m strngea de mn.
Suferea de dorul coasei
ce-si scrpina spinarea
n talpa diminetii cu gfit de rou.
*
Copacul acela cu emotii impertinente
era acuzatul care violase poteca
ce ducea frunzele n sanatoriul toamnei.
*
Zilele cu ochii albastri
ascultau vntul strivindu-si aripile
n acoperisul caselor cu buze de sindril.
*
Secera lunii tia soaptele stelelor
rmase vduve n iatacul
cu povesti de adormit copaci.
*
Nu m mir c nu m iubesti.
Am un loc gol n inima,
unde seara nvleste mirosul tu
de fntn, cu apa lovit de buze.
*
Vd ntunericul trgnd draperia
peste soapta snilor ti
cu care-mi linistesti visele
de pe noptiera inimii.
*
Dac eram ap
mi asezam izvorul sub obrazul tlpii,
ca iarba s-mi stearg lacrima
cu buzele.
*
I se vedea spinarea gndului
alergnd prin sufletul de gresie al strzii
cu breton de vnt.
Ca o dr de rou terfelit de pardesiul
pianjenilor ndrgostiti sub pleoapa
felinarului cu vise de mahala.
*
...Si te iubeam sub vesta ierbii,
pervers si flmnd
ca un viciu, trgnd s moar.
*
Trupul mi se copilrea
sub pardesiul privirii tale albastre.
Oasele vntului nvtau s cnte
dimineata
mahmur de btrnete.
*
mi trec o mn prin prul copacilor.
Parc sunt eu istovit de tusea toamnei.
Tiziano - Venus si Cupidon
22
Este foarte dificil de redat
epic substanta unei lungi peri-
oade n care ultragierile, avnd
multiple nftisri, invadeaz si
corup. n romanul Omul care
vine din Est (Editura Masina de
scris, Bucuresti, 2012), Dan Ghi-
tescu reuseste s surprind cu
elocvent trsturile esentiale
proprii spatiului concentrationar
comunist. Dup cum scrie Liviu
Tudor Samuil, Dan Ghitescu
este get-beget bucurestean prin
nastere si canadian prin nstri-
nare. Agtat de coada condeiului
ca unic permanent, trece cu
boem usurint de la regia de
teatru la cea de televiziune.
Douzeci si unu de ani realizator
la televiziunea de Stat din
Qubec, nu-si uit originile si n
1975 nfiinteaz la Montral Mi-
cul Teatru Romnesc. nconjurat
de multi actori profesionisti ro-
mni, ofer neuitate seri de teatru
numeroaselor colonii romnesti
din Canada, din Statele Unite si
din Israel. ()
Dan Ghitescu este membru al
Uniunii Scriitorilor din Romnia.
Produce si realizeaz n 1990, prin
Open Stage Productions, filmul
Dinastia blestemat, document
de referint asupra Revolutiei
romne. Prin acest roman, ceea
ce odat apartinea domeniului
maximei ocultri, bntuit de o
fric adeseori paralizant, devine
acum mrturie, adevr revelat.
Situatia special caracteristic
Romniei e integrat unui cuprin-
ztor areal conturat n jurul du-
rerii. Am fost abandonati vor-
texului alienant pe care l-a animat
opresiunea sovietic. Parc toate
fortele obscure se coalizeaz m-
potriv. Dreptatea este abolit,
nstrinarea fiind asemntoare
unei msti cotropind figura. Ur-
mrile terorii comuniste sunt re-
cognoscibile si astzi n multe
mentalitti. Urmele negative se
dovedesc adnci si, din pcate,
foarte greu de acoperit. Eroii ro-
manului pe care ni-l propune Dan
Ghitescu fac parte din acest circ
traumatizant. Iese n evident tur-
nura adesea abracadabrant pe
care o iau destinele aparent lini-
are ale unora dintre protagonisti.
Destinele par captive n interiorul
unui hipertrofiat labirint ce nu
poate rezona cu ideea salvatoarei
evaziuni.
Multe situatii din volum au
un caracter profund tusant, cu
impact asupra lectorului. Si to-
tusi, registrul ideatic al crtii nu
marseaz pe notele apsat-ex-
presioniste, menite a sublinia cu
orice pret spaima. Posednd o
bun stiint a dozajului, autorul
stie cnd s intercaleze n fluxul
epic momente destinse, spre ob-
tinerea echilibrului. Filonul ste-
nic e prezentat ca un deziderat la
care trebuie s aspirm n pofida
descurajantelor realitti obiec-
tive. Natura uman trebuie s si
Octavian MIHALCEA
Sub pecetea...
suspansului
regseasc pozitivitatea, att de
brutal flagelat n circumstantele
dominatiei comunismului. O plu-
ralitate tipologic anim romanul
Omul care vine din Est. Asistm
la mbinri ale observatiei gen
crochiu cu elocvente sondri e-
clectice. Pe parcursul unui veri-
tabil traseu initiatic ntlnim o
gam variat de atitudini ce pot
anima fiinta uman. Ritmul alert
gliseaz pe diversitatea eternelor
cutri, din pcate mereu sub
vremuri.
Cartea scoate n evident si-
tuatii inedite, succesiunea sec-
ventelor realizndu-se ca ntr-un
film aflat sub pecetea ...suspan-
sului. Omul care vine din Est
poate fi tratat si ca un document
de maxim elocvent n ceea ce
priveste tragedia comunismului.
Asa cum Alex Stefnescu accen-
tueaz n prefata crtii, este abor-
dat () o perioad plin de
dramatism din istoria Romniei -
dou milioane de oameni nchisi
si supusi unui regim de extermi-
nare din motive politice, distru-
gerea culturii romnesti si nlo-
cuirea ei cu o cultur caricatu-
ral, impus de forta de ocupatie,
marginalizarea oamenilor de va-
loare si privilegierea celor inca-
pabili, interzicerea comunicrii cu
lumea din afara granitelor, te-
rorizarea populatiei de ctre
Securitate, cultul primitiv al con-
ductorului etc. (). Romanul
lui Dan Ghitescu ajut la re-
memorarea, de foarte multe ori
dureroas, a unei perioade n-
tunecate din istorie. Totul pentru
a constientiza natura irational a
celor trite si a nu mai repeta
fatalele greseli din trecut.
Tiziano - Venera si Adone
23
Anul III, nr. 11(27)/2012
Lucian GRUIA
Cu acest ndemn etic (motto)
se destinuie cititorilor poetul al-
banez Hamdi Tasholli nscut (21
mai 1950), la satul Gadime, comu-
na Lypian (Republica Kosova).
Autorul a absolvit Faculta-
tea de Filosofie (Sectia Limba si
literatura albanez), la Univer-
sitatea din Kosova. A publicat
urmtoarele volume de versuri:
Magurele castrum (2007),
Ochiul Mamei (2011), Pe aceste
pietre (2012).
Volumul de versuri Ochiul
tcerii, pe care-l prezentm ci-
titorilor, este al patrulea, tradus
n limba romn de cel mai inspi-
rat mesager al relatiilor cultural
romno-albaneze, Baki Ymeri.
Poetii albanezi sunt lupttori
cu arma cuvntului pentru liber-
tatea Kosovei, greu ncercat n
rzboaiele sfrsitului de secol
XX. Cuvntul durere exprim cel
Ochiul t#cerii unui
vis#tor kosovar
Motto:
n sinele tu/ Ucide omul ru/
Si va rmne/ Doar omul n Tine
(Hamdi Tasholli -Fr titlu)
mai bine aceast stare de lucruri:
Durerile/ Nu se sting / n izvorul
lacrimilor (Hei, mocanul meu)
Din durere izvorsc lacrimile
provocate de jertfa pe altarul li-
berttii: Pentru prima oar/ Te-
am vzut plngnd/ Lacrima rece
aluneca/ n cldura mea/ Si abu-
rea/ Dincolo de raze/ La fluviul
Negru (Lacrima). Rzboiul a-
pare negru, ca un balaur apo-
caliptic iar tradtorii natiei sunt
serpi veninosi care profit de pe
urma tragediei nationale. Nunti
si nmormntri marcau destinul
eroilor czuti la datorie. Florile
sngelui albanez inundau toate
anotimpurile. O mare parte a
populatiei a fost nevoit s ia ca-
lea exilului: Amicul meu zidar/
Mereu ntorcea capul/ Spre casa/
Unde s-a nscut/ Pe care a lsat-
o goal/ Casa Mamei / Si a amin-
tirilor. (Amicul meu) Alti patrioti
albanezi au umplut nchisorile.
Hamdi Tasholli aduce n ver-
surile sale prinos de recunostint
printilor care i-au insuflat patri-
otismul.
n ciuda vicisitudinilor isto-
riei, poetul este un profet care
cnt momentul apoteotic al vi-
itoarei eliberri: Atunci vor str-
lumina/ Patru curcubeie/ ntr-
unul/ V garantez. (Atunci)
Poemul n sapte prti (cte
numr zilele facerii biblice), Iapa
Troiei, realizeaz o analogie ntre
trecutul Kosovei si al Troiei ase-
diate, cu oameni care si-au pus
capt zileleor pentru a nu cdea
vii n minile dusmanului, cu tr-
dtori care au decis soarta rz-
boiului, cu zile lungi de asediu
cnd foamea le slbea puterile.
Speranta ns nu a pierit n cetate
si n sufletul poetului: Iar steaua
mea ntr-un Ctun/ Strluceste
nencetat/ Pentru cmpiile verzi/
Cu flori aurite/ n glasul prului
cel alb/ n inima acestui joc/
Lng Cetatea cea mare.
Hamdi Tasholli se dovedeste
nu numai un martor al zbuciu-
matei perioade istorice prin care
a trecut tara sa natal, ci si un
lupttor nenfricat, cu ajutorul
poeziilor sale lirice, pentru inde-
pendent.
Amenintarea rzboiului este
descris ca un amurg prelungit
care prevesteste o noapte isto-
ric, n care se punea la cale jert-
firea poporului su. Poetul, utili-
znd simbolul ridicrii steagului,
ndeamn compatriotii la revolt
si unitate national. Simbolul
identittii nationale este limba
care s-a mentinut n fata tuturor
furtunilor: Ce mult ti-a ridat fata/
Acest vnt blestemat/ Ti-au legat
limba/.../ Dar ai triumfat peste
slbiciuni...
Imaginile nocturne instau-
reaz frica si simbolizeaz moar-
tea ameninttoare. Dar ziua liber-
ttii se apropie. Iubirea ntreste
dragostea de viat, transfigu-
rnd noaptea ntr-o victorie a vie-
tii si frumusetii: Frumoas e
aceast noapte/ Cu brate uscate/
Dimineat/ Moare/ ntunericul /
n mbrtisare. (Noaptea).
Poetul se dovedeste n final,
optimist.
Volumul este prefatat de po-
eta Patricia Lidia, care se do-
vedeste n rezonant cu strile
lirice transmise de poet. Redm
un fragment din aceast prefat:
Hamdi Tasholli se dovedeste, n
acest volum, a fi si un slujitor cu
devotiune al penelului sacru,
oferind cititorilor bijuterii despre
iubire si moarte, despre trecere
si ne-trecere, despre o emotiona-
litate adnc-retinut, avnd ns
o atitudine ferm n fata vietii, cu
versuri nu o dat neierttoare si
tioase.
Hamdi Tasholli si trage se-
vele lirice din lupta pentru elibe-
rare a poporului su si o face cu
demnitate si talent literar.
24
Vezir UKAJ
(Albania)
NU NTREBA (Mos pyet)
Suferinta mea nu are Nume nu are Adres
Nu are Cas nu are Oras nici Patrie
Suferinta mea m are doar pe Mine unicul
Cruia i vine si se plnge orice zi
Suferinta mea nu are Nume
Nu o poti cerceta
ntrebndu-i pe oameni
Desfoind Adresare Calendare
ntrebndu-i pe copii strzii
Cum se numeste Suferinta strin...
Nu m-ntrebati despre suferinta mea
Ea nu are Mam Adres nici nu-e Cuvnt
Cum s v-o prezint cum s-i scot Carte de
Identitate
Certificat de nastere nu are Suferinta mea
Nu se stie nici Ziua nasterii sale
Nici Ziua cnd va Muri odat si Singur...
TREZIRILE DIN IUNIE
(Zgjimet n qershor)
De cte ori face Anul Iunie
Se deschid portile nchisorii
Creionate n memoria mea.
Zbrelele Ferului cel negru
nsurubeaz respiratia mea
Cntec ti se pare Blestem este...
De cte ori vine Iunie
Ghetarul Iernii
M-mpinge s m-mbrac Gros
Ca n Noptile Singurttii mele
Prin celulele nchisorii...
Dar n Iunie
Pentru mine se coace si Grul
Florile m fac mrcine n ram
Trandafirul mi se pare Negru ca Noaptea
Desprtirii noastre Dinti...
SILUET STRECURAT
(Siluet e strukur)
n Hornul Singurttii
Clresc noaptea adormit
Flacra m ud parc e Ap
Nu m las sudorii
S m ard scrum.
i e frig Cerului nghetat Vijelios
O imagine infinit de Gheat
M acoper precum mortul n Pmnt.
Sufletul lui mi-a vorbit n Albanez
n Gur avea Inim, nu Limb
Nu am tinut n minte nici-un Cuvnt
Doar Tcerea care nc-mi Vorbeste...
CELULA (Biruca)
A intrat carnea n unghie Singurtatea
Ai venit cel de-al treilea desert
Biet si nemernic...
Umbr de Corb n miaz Zi
Soptind secretele.
Pui la cale brfe pentru politie
Cuvnt n-am spus
A vorbit doar Gtlejul Tu
M omoar m ucide m topeste
Nu Glontul n Mormnt Trupul
Ci degetul tu ca un cutit n Ran...
A intrat carnea crnii n snge
Vezir Ukaj s-a nscut n satul Dobraj e Madhe (Dobraia Mare), comuna Lipian (Kosova). Este
nvttor al limbii albaneze. A absolvit studiile superioare universitare (Literatura si limba albanez),
la Universitatea din Prishtina. Fiind activist al Miscrii Revolutionare pentru Unirea Albanezilor, n
frunte cu Adem Demaci, a fost condamnat politic, suportnd ctiva ani cea mai sever nchisoare a
Serbiei, n Nish, fiind arestat de cteva ori si dup eliberare din nchisoare. Vezir Ukaj este scriitor
si a publicat trei culegeri de poeme. Trieste la Prishtina unde este ziarist si redactor al revistei
pedagogice Shkndija. Aceste poeme sunt scrise n anii 1965-1970, ntr-o perioad dificil pentru
comunitatea albanez din Kosova.
Si latul si Cuiul cu Funie
Unde s-ti spnzur constiinta amice
Cnd nu esti Om ci Umbr de Corb
Rmi Anonim...
Ucigasul meu stie oare
C sunt viu fr Voal n Fat...
N CASA ALB
(N Shtpin e Bardh)*
- Camera nr.4 -
Peretii vlguiti si ntunericul
ntunericul si vlaga de zi cu zi
mi sfrm Oasele cuvintelor.
ntre Peretele ntunericului si Umezelii
Goliciunea semnelor pe perete
Hieroglife nume anonime
Ale Mortilor chinuiti...
Peretele cu semne n grafie neagr
Formula Vietii si a Mortii
Semne acoperite cu Cadavre
Nicicnd nmormntate
ntunericul Umezeala Foametea
Singurtatea
Echip de juctori ai Destinului negru
Fac salturi mortale invizibile
prbusiti de Speranta care se stinge
*Casa alb, construit n 1934, o cldire
mare cu acoperis de sticl n nchisoarea
din Nis, Serbia, cu 3 etaje cu cte 40 de
camere si 40 de celule de diferite
dimensiuni care ofer singurtate total
pentru cei ce ncalc ordinea casei.
Traducere de Baki Ymeri
25
Anul III, nr. 11(27)/2012
Gheorghe A. STROIA
Fr a nceta nicio clip n a
fi aproape de Dumnezeu si n a
ncerca s-i desluseasc tainele,
bazndu-se pe cucernicele mr-
turii ale faptelor Sfintilor Printi
ori pe investigarea adevrului
istoric, Stelian Gombos ne sur-
prinde plcut cu o nou lucrare
revelatorie - ce contine o rafinat
colectie de eseuri teologice sau
cu valente de istorie literar - su-
gestiv intitulat: Armonii sacre
n lumea contemporan.
Ca de fiecare dat, scrierile
lui Stelian Gombos au n ele scli-
piri diamantine din harul divin,
al crui purttor se dovedeste,
prin cuvinte inspirate, motivatii
profunde, argumentri fcute cu
art dar si cu un deosebit simt
de rspundere. Angajat n pole-
mici constructive cu caracter teo-
logic sau laic, sufletul su tinde
spre dobndirea armoniei, att de
necesare omului modern. Prins
n vltoarea unor frmntri ini-
tiatice, Stelian Gombos ntreprin-
de, prin lucrarea sa, o profund
munc de investigare, fiecare
studiu ce face referire la o per-
soan - fie ea fptuitoare a unui
martiriu sau fie ea de natur
laic - este o monografie n mini-
atur. Autorul stabileste cu pre-
cizie inventarul datelor ce apro-
fundeaz personalitatea evoca-
t: date biografice, istorice, cro-
nologice, cariera ori ntmplrile
cu care s-a intersectat n calea
sa ctre cunoasterea si apropie-
rea de Dumnezeu. Sunt astfel re-
amintite - ntru dobndirea de c-
tre cititor a trezviei (v. sl. trezve-
nije) - personalitti precum: gn-
ditorul Petre Tutea, printele Ni-
colae Steinhardt de la Rohia, Ne-
chifor Crainic, Timotei Aioanei,
Ernest Bernea sau Mihail Dia-
conescu si culminnd cu Mihai
Eminescu si Dreptmritorul
domn al Moldovei - Stefan cel
Mare si Sfnt.
Remarcm, n cadrul acestui
nou volum, eseul dedicat vietii
si activittii poetului national
Mihai Eminescu, ce aminteste
prin valentele sale estetico-lite-
rare de lucrrile unor eminesco-
logi, fie ei deveniti istorie sau
contemporani nou. Am aminti
aici pe acad. prof. Cristian Petru
Blan (Chicago, SUA), care, n
anul 2011, a publicat la editura
Premier (Ploiesti) interesanta
lucrare Eminescu si universul
folcloric romnesc - un studiu
filologic girat de marele Dumitru
Panaitescu Perpessicius, care i-
a fost profesor n perioada facul-
ttii. Meritul acestui inedit stu-
diu este cel al revelrii unei fatete
mai putin abordate a personali-
ttii lui Eminescu - cea de mare
iubitor de folclor (romnesc si nu
numai) si de Om aflat ntr-o bun
relatie cu Dumnezeu.
Studiul lui Stelian Gombos
este o fericit aducere aminte a
vietii lui Eminescu, fcut n lu-
mina respectului pe care acesta
i-l poart si pe care ar trebui s i-
l purtm cu totii. Eminescu - acel
Om care, fr o pregtire teolo-
gic, a zmislit podoabe de mare
pret, spre alinarea sufletului si
ntelegerea jertfei salvatoare a
Mntuitorului: Cum suntem
vrednici a lua facerile tale de
bine? C Tu esti dirept, noi ne-
direpti; Tu iubesti, noi vrsm-
sim; Tu esti ndurat, noi nen-
durati; Tu fctor de bine, noi
rpitori! () Lesne este mniei
Tale celei atotputernice ca ntr-
o clipeal s ne piarz pe noi
si, ct este despre gndul si
viata noastr, cu direptul este
nou s ne dm pierzrii, prea
direpte judectoriule! Dar... n-
durrii cei nebiruite si bunttii
cei negrite nu este acest lucru
cu totul vrednic, prea iubitorule
de oameni stpne! ( Timpul
din 16 aprilie, anul 1878).
Armonii sacre n lumea
contemporan abund n astfel
de momente de o rar frumusete,
ce probeaz att calittile de exe-
get crestin ale autorului, ct si
calittile narative, de veritabil
om de litere. Literatura crestin
(re)creat - ridicat pe o nou
treapt valoric si spiritual - nu
este una de tip facil, existnd nu-
meroase referiri la surse ori eve-
nimente certificate, ce solicit ci-
titorul s realizeze conexiuni ra-
pide ntre fapte ori relatri, pentru
a putea deslusi mesajul scrierii
n sine. Dar, asa dup cum spune
dictonul latin Nihil sine Deo, na-
inte de a ncerca s fie deslusite
ntelesurile, o rugciune de ilu-
minare ctre Duhul Sfnt ar fi mai
mult dect potrivit. Si apoi, cu
certitudine, o astfel de carte, ce
va fi lecturat cu portile sufletului
larg deschise, va aduce cititoru-
lui un enorm beneficiu n ntele-
gerea statusului relatiei sale cu
Dumnezeu.
Concluzionm c, prin abso-
lut tot ceea ce face, Stelian Gom-
bos este o voce cu autoritate, ca-
re dovedeste prin fiecare scriere
a sa o deplin maturitate livresc,
o eruditie dublat de un talent
aparte, binecuvntat - fr umbr
de ndoial - de harul divin.
Prin bogtia lor spiritual,
prin multitudinea de pilde ori n-
vtturi crestine, prin amplele
pledoarii asupra functiilor cu-
rative ale acestor nvtturi asu-
pra sufletului cititorului, astfel de
scrieri pot fi socotite veritabile
documente cu un pronuntat ca-
racter istorico-exegetic, ce pot
sta la baza scrierilor crestine vi-
itoare.
Nu este deloc simplu pentru
omul contemporan s-l accepte
pe Dumnezeu n viata sa - nu ca
impunere, ci ca necesitate, nu ca
sistem restrictional, ci ca pe o
mare de binecuvntri, ale crei
valuri pot trece dincolo de str-
fundurile fiintei, prin minunea
jertfei Mntuitorului si ale Sfin-
tilor Si.
Binecuvntat fie ceasul n
care ne vom apropia cu sufletul
de rndurile acestei scrieri!
Armonii sacre \n lumea
contemporan#
Cuvinte necesare
26
Sunt mai multe locuri n opera lui Dosto-
ievski, unde autorul izbuteste... s anuleze
timpul si spatiul. Mai mult, reuseste s treac
n plan secund toate formele si imaginile ma-
teriei, iar n locul acestora face s ptrund
n inima cititorului beatitudinea, frumusetea,
fericirea, evlavia, sfintenia si contemplarea.
Cheia artei lui Dostoievski const, cred eu,
n transfigurarea mintii omului fr s i vio-
lenteze libertatea. De aceea opera autorului
Fratilor Karamazov este ndeobste un izvor
pentru cei delicati si rtciti, care, dup ce l
descoper, primesc entuziasm si lumin.
Pentru autorul Idiotului, demn de comp-
timire este omul lipsit de ideal. Fiindc un
astfel de om s-a condamnat singur la moar-
te. Nu doreste s ajung la lumin. Se com-
place si se simte fericit cu viata biologic.
De aceea si apar n viata omenirii aceste dou
Revolutii antiCreatie: Revolutia Francez
(1789) si Revolutia Rus (1917); ambele
avnd ca tint alungarea definitiv a lui
Hristos din inimile oamenilor si impunerea
dominatiei haosului. Pentru c autorii revo-
lutiilor, oamenii de acest tip, sunt lipsiti de
spirit, de duh si de frumusete, dar mai cu
seam sunt rupti constient de Dumnezeu.
Adic le lipsesc tocmai acele flcri care for-
meaz un ideal. Altfel spus ei nu se orienteaz
dup acel Nord Spiritual care s tin toat
persoana fiintei pe Orbita Creatiei, pierznd
din vedere faptul c neantul abia asteapt
un suflet fr ideal, pentru a-si umple golul
haosului infinit. As dori s nchei ideea si s
spun c autorul Fratilor Karamazov a reusit,
prin suferinta ce i-a fost hrzit, s alunge
frica din spiritul su cu ajutorul iubirii. Fi-
indc omul care iubeste Creatorul si toat
Creatia nu este terorizat de otrava consecin-
telor faptelor. Stie c pedeapsa ce va veni
este trimis din iubire ca o mustrare si ca un
balsam, tocmai pentru purificarea omului.
nc de la prima vedere a acestui nume,
mintea mea a trit o stare de entuziasm plin
de uimire sacr, de tcere si de respect.
Dostoievski se jertfeste pn la istovire
idealului su de a transfigura omul cu aju-
torul artei. Si impresioneaz, astfel, o lume
ntreag care a primit n inim, ca un dar, ca-
podoperele marelui scriitor crestin de la R-
srit. Din aproape orice pagin rsar tendinta
si struinta autorului de a plsmui artistic
Adamul spiritual care a fost dinainte de c-
dere. Mai mult dect att, Dostoievski tinde
la restaurarea unui om care s se apropie de
chipul si asemnarea Logossului (Hristos
Domnul). mi amintesc de printele Stniloae,
care n cereasca sa Dogmatic este nseninat
de aceeasi idee. Astfel c devine imposibil
ca omul ce ncepe s cunoasc viata si opera
lui Dostoievski si a printelui Stniloae s
nu nceap a se gndi serios la ndreptarea
sa. Clugrii si Printii lui Dostoievski lupt
tot timpul cu ei nsisi, si cu lumea, ca s ajung
la acea puritate sufleteasc, ce le ngduie
s poat zbura ctre nemurire. Personajele
dostoievskiene las certitudinea real c au
murit pentru aceast lume si au fost trimise
din nou pentru a sluji si mngia pe cei n-
pstuiti si rtciti. Multe personaje create
de Dostoievski sunt mai vii dect oamenii
reali, dar czuti - cu acordul vointei proprii -
n mocirla viciilor. O alt idee, dar s o numesc
mai bine grij struitoare a lui Dostoievski,
este aceea de a slefui cititorul, de a-l aristo-
cratiza spiritual si mai ales de a-l determina
s renunte la vicii si a trece fulgertor si ne-
cruttor la cultivarea virtutilor. Cu alte cu-
vinte, din orice pagin izvorste altruismul
din sufletul scriitorului de a face din mintea
oricrui cititor un briliant (oglind), care s
rspndeasc buntate si lumin. Si o face
aceasta prin spovedirea vulnerabilittilor
proprii, impresionndu-ne prin sinceritate si
transparent, dar cu toate acestea respectnd
delicatetea oricrui cititor adevrat si n-
vluind orice buntate care o propune, n
aura misterului. E ceva asemntor cu o per-
soan ce vede o floare n toat splendoarea
frumusetii, dar nu este n stare s nteleag
profunzimile si harul celui care a creat-o. De
aceea spun cu trie c Dostoievski s-a inspi-
rat din Evanghelie si din tot ce a lsat mai
sfnt literatura rus si cea mondial, sinte-
tiznd cu intuitie genial impasul existential,
n care se afla omul prins n vltoarea Revo-
lutiei Franceze si a celei Bolsevice, precum o
musc ajuns captiv ntre dou geamuri.
Aceste dou miscri revolutionare au avut
n programul lor scoaterea Lui Hristos din
inimile oamenilor. Dar Dostoievski vede mai
departe si profetizeaz pentru viitor, vorbind
despre esecul celor dou miscri sociale, de-
monstrnd c omul nu poate s nving spi-
ritual pe Dumnezeu si s i ocupe locul. Iar n
prezent, n Rusia, Dostoievski este cinstit ca
artistul profet ce a intervenit ca o lumin n
mentalul arhetipal al sufletului poporului rus
salvndu-l din ntunericul ateismului. Mai
mult dect att, si n Romnia, Dostoievski
este cinstit si citat n multe reviste, ca un au-
tor ce este si va rmne prieten al umilitilor
si obiditilor, al dezorientatilor si dezmoste-
nitilor.
Nou, tuturor, Dostoievski, n marea sa
iubire, ne ofer n dar testamentul su literar,
ce l-a ntocmit pentru a fi o lumin a umanittii
care, de o bucat mare de timp, si-a lepdat
vesmintele crestine.
Valeriu T~NAS~
Dostoievski - scriitorul care
ne convinge c# libertatea
sublim# este Dmnezeu
F
e
o
d
o
r

M
i
h
a
i
l
o
v
i
c
i

D
o
s
t
o
i
e
v
s
k
i
27
Anul III, nr. 11(27)/2012
Cristian Petru B~LAN
(SUA)
Psalmul 1
1. Ferice de omul ce nicicnd se duce
La sfat cu cei ri, scormonind n sorocuri;
El nu st-n pcatele lor, la rscruce,
Si nici nu st-n jilt cu cei plini de batjocuri!
2. Ci-n Legea cea Sfnt-si gseste plcere;
El cuget ziua si noaptea la Lege!
3 El este ca pomul ce vesnic nu piere
Pe lng-un izvor rsdit, rod s lege;
Iar rodul si-l d totdeauna la vreme,
Frunzisul cel verde nicicnd nu pleste.
La fel e si cel ce de Domnul se teme:
El tot ce va-ncepe, cu bine sfrseste.
4. Dar oamenii ri vor avea alt soart:
Ei sunt ca o pleav ce-o spulber vntul.
5. n Ziua Drepttii, cnd nimeni nu iart,
Privi-vor n jos cum i-nghite pmntul.
La fel, pctosii pleca-vor privirea,
De stau la sobor cu cei drepti mpreun.
6. Cci dreptilor stie-le Domnul menirea,
Iar rii iau calea pieirii ca bun.
Psalmul 2
1. De ce-apare-n neamuri asa-ntrtare?
nct stau n cuget cu lucruri desarte?
2. Si domni si-mprati peste-attea popoare
Tin sfat mpreun si-un plan fac aparte,
Luptnd contra Domnului cu-atta orbire,
Luptnd contra Unsului Su pe vecie,
3. Zicnd: Hai s rupem aceast-alipire,
De lanturi divine, scpare s fie!?
4. Dar Cel ce mret sade-n ceruri, zmbeste;
De truda lor proast oricnd joc si bate.
5. Apoi, n mnia Lui, vajnic vorbeste:
Bgndu-le groaz si-urgie n spate.
6. Si-astfel le d sfatul, s stie oricine:
Aveti pe-mpratul: Mi-e Fiul, Mi-e Unsul;
Pe muntele Sion L-am uns pentru Mine!
De-aceea Pmntul s-asculte de Dnsul!
7. Iar Unsul rspunde: Aceast porunc
Psalmii biblici 1-5,
\n versuri
Vesti-voi oricui, fiindc Domnul mi zice:
Tu esti Fiul Meu, din veci nscut nc;
8. Tu cere-Mi si-Ti dau orice lucruri promise,
Noroadele lumii si trile toate,
9. Cu-n fier, drept toiag, Tu le sfarmi ca pe oale.
10. De aceea, mprati, voi s fiti cu dreptate,
Voi judectori - cu legi impartiale!
11. Pe Domnul cu fric slujiti-L, s stie;
Si fiti bucurosi, tremurnd de-a Sa fort,
12. Cinstindu-L pe Fiul, s nu se mnie
Pierind de urgia-I, arznd ca o tort.
Ferice de toti ce-n El cred pe vecie!
Psalmul 3
1. Doamne, ce multi vin vrjmasi s m-ncline!
Ce gloat-n revolt m-mpresoar acuma!
2. Ce multi sunt aceia ce zic despre mine
Nici Domnul nu-l scap, ci moartea lui numa!
3. Dar Tu, Dumnezeu, mi esti scut de scpare,
Tu esti slava mea, si-mi sustii a mea frunte.
4. M-nalt iar Domnul c-L strig cu trie
Si El mi rspunde din sfntul Su munte.
5. M culc si adorm si m scol fr team,
Cci Domnul Mi-e sprijin cnd mii m-mpresoar
6. Si-s mii, zeci de mii de noroade de seam,
7. Dar strig: scoal, Doamne, m scap Tu, iar!
Cci Tu, pe obraji, bati vrjmasii n prip,
Zdrobindu-le dintii-nritilor firii.
8. La Domnu-i scparea n orisice clip,
Poporul e-al Tu; Tu red-l proslvirii!
Psalmul 4
1. Rspunde-mi cnd strig, Dumnezeu al candorii,
n larg Tu m scoate cnd sunt la strmtoare;
Ai mil si-ascult-mi Tu ruga-adorrii!
28
Anul III, nr. 11(27)/2012
2. Ct timp lumea-mi calc slvirea-n picioare?
Ct timp mult iubi-veti voi desertciunea,
Umblnd cu minciuni precum cel ce brfeste?
3. S stiti voi c Domnul mi d iertciunea
Atunci cnd m-alese ca om ce-L iubeste.
Iar El m aude strigndu-L fierbinte.
4. Temeti-v-n tremur, fugind de pcate,
Spuneti-v-n gnd aceste cuvinte
Atunci cnd n pat luati tcerile toate.
5. Cu-ncredere-n Domnul, dati jertfe ne-atinse.
6. Cnd multi fericirea se-ntreab cum vine,
Eu zic: Ea rsare din raze nestinse,
Din Fata Ta, Doamne! Trimite-o spre mine!
7. Tu-mi dai bucurie n suflet, mai mult
Dect au ei rodul de gru ori de vie.
8. Eu dorm linistit, cci Domnul m-ascult,
Si numai Tu, Doamne, mi dai tihn vie.
Psalmul 5
1. Apleac-Ti urechea la ce spun, Printe!
2. Griesc n suspine si-Ti strig, mprate
Si-al meu Dumnezeu, cci m rog eu fierbinte;
3. Ascult-mi Tu glasul n zori minunate,
Cnd e dimineat, mi-ndrept rugciunea
Spre Tine, o Doamne, si-astept pietate,
4. Cci Tu nu esti Domn crui rul s-I plac,
Nu stau lng Tine nici ri, nici ftosii;
5. Nebunii n preajm-Ti n-apuc s-Ti treac.
6. Ursti frdelegea, zdrobind mincinosii;
7. Dar eu, de te-nduri, ti intru n cas
Si-n Templul Tu sfnt m-nchin cu sfial...
8. ndrum-m-n calea-Ti ce-o stii luminoas,
Ferit de dusmani, f-mi Tu calea o coal,
9. Cci totu-i minciun n strmba lor gur;
De mari rutti li-i inima plin;
Mormnt li-i gtlejul, cscat pentru ur,
Vorbirea lor blnd li-i fals, meschin.
10. Loveste-i, o Doamne! Cu vin-i socoate,
Prin sfatul ce-l dau, tot prin el f-i s cad!
11. Trnteste-i n stivele lor de pcate,
Cci ei contra Ta se rscoal grmada!
12. Atunci cei ce-n Tine se-ncred cu trie
Mai veseli vor fi sub a Ta ocrotire.
13. Doar Tu esti pricina de-a lor bucurie,
Cci Tu i glorifici cu-n scut de iubire
Si Tu i nconjuri cu-a milei trie.
Parohia Malovt
Malovt-Mehedinti, Romnia
E-mail: stanciulescubarda@gmail.com
Tel. 0724.99.80.86
AMINTIRI DESPRE TITANI
Cu deosebit respect v facem cunoscut c adunm texte cuprinznd
amintiri despre regretatii mitropoliti ANTONIE PLMDEAL, NESTOR
VORNICESCU si BARTOLOMEU (VALERIU) ANANIA, n vederea
publicrii unui volum.
Acesti nalti ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romne s-au impus n peisajul
eclesiastic si cultural romnesc cu competent, cu demnitate si cu mult tact
pastoral. Au cunoscut si au fost cunoscuti de foarte multi oameni din tar si
strintate. Stiau s cultive prietenii durabile nu numai cu cei de nivelul lor,
ci si cu oamenii cei mai simpli. Gseau timp s citeasc si s scrie sute de
scrisori, rspndeau idei, ncurajau, ddeau sperante, erau nelipsiti n paginile
publicatiilor bisericesti si nu numai, erau autorii unor volume magistrale,
care ngemnau documentatia exhaustiv cu stilul captivant, inconfundabil.
Ddeau la lumin crti, care vorbeau de trecutul romnesc, care zugrveau
sufletul omului n cele mai diverse momente ale vietii. Prin studiile docte,
prin romanele, poeziile, piesele de teatru, prin predicile si meditatiile lor, prin
conferintele si comunicrile de la reuniunile bisericesti si stiintifice din tar
si din strintate, prin puzderia de biserici si mnstiri care s-au construit, s-
au renovat n vremea pstoririi lor, acesti nalti ierarhi si-au pus amprenta pe
hronicul neamului romnesc, au reusit s constituie un reazim al sperantei
de mai bine.
Au plecat dintre noi, dar o parte din sufletul lor a rmas risipit n paginile
scrise, n nregistrrile audio si video, n zidirile care ne desfat privirile, n
sufletele celor ce i-au cunoscut si n multe-multe alte urme, pe care le-au
lsat n trecerea lor prin aceast lume.
n tot timpul pstoririi lor am fost un simplu preot de tar. ntotdeauna
oamenii acestia mi-au lsat ns sentimentul c le sunt nu numai ucenic, ci si
prieten. N-am fost un profitor al acestei prietenii, nu le-am cerut protectie,
favoruri, parohii bogate, dar am fost fericit cu prietenia lor, fiindc greul nu a
mai fost destul de greu, cnd am stiut c am de la cine s primesc un sfat, o
ndrumare competent. Au stiut s m ncurajeze n ceasuri de cumpn, s-
mi usuce lacrimile, s-mi redea speranta. Astzi i pomenesc alturi de printii
mei si de cte ori am prilejul ncerc s le remprosptez memoria.
n spiritul prieteniei ce m-a legat de-a lungul ctorva decenii de acesti
corifei, ncerc s realizez unul sau mai multe volume de amintiri culese de la
cei ce i-au cunoscut, socotind c n felul acesta mi fac o datorie de constiint
fat de cei comemorati, dar si fat de cultura romneasc.
Apelez si la Domnia-Voastr, rugndu-v ca n cazul n care ati
cunoscut acesti ierarhi si socotiti c v leag niste amintiri, care s le
zugrveasc personalitatea, trsturile sufletesti si intelectuale,
rafinamentul comportamentului n variate mprejurri si tot ceea ce
socotiti Dumneavoastr c ar putea ajuta la reconstituirea portretului
lor, s mi le trimiteti pentru a le include n volumul/volumele pe care sper
c le voi realiza. Poate cunoasteti si pe altii care le-au fost apropiati si ar
putea s scrie astfel de material. V rog s-mi indicati adresa dumnealor,
pentru a-i putea contacta. Dac aveti posibilitatea s publicati aceast
solicitare n ziarele sau revistele pe care le patronati sau la care colaborati,
v rog s-o faceti.
Cu ct trece vremea, amintirile se subrezesc si tocmai de aceea ele
trebuie notate ct mai curnd posibil, fiindc documentul memorialistic este
unic si de nenlocuit.
n speranta c apelul meu nu v-a deranjat, ci dimpotriv, v multumesc
pentru lectura lui si sper c el nu va rmne fr ecou n constiinta
Dumneavoastr.
Sntate, pace si bucurii s v dea Dumnezeu!
Pr. Al. Stnciulescu-Brda
29
Anul III, nr. 11(27)/2012
nc din primele secole ale ciclului istoric
n care se ncadreaz si scurta noastr viat,
subiectul finalului a fost mereu de actualitate.
Exprimarea cea mai concret a acestei ten-
dinte se poate urmri la toate popoarele lumii,
numrtoarea invers avnd la baz dife-
rite calcule derivate din observarea deplasrii
astrelor pe bolta cereasc. Dac am fi trit
ntr-o perioad de la nceputul istoriei, atunci
cu sigurant c privind spre cer am fi avut
senzatia c observm un imens orologiu cos-
mic, care sub o form sau alta imprim anu-
mite ritmuri realittilor terestre, similitudinea
mergnd uneori pn la sincronizarea si
fuziunea dintre cer si pmnt.
Trind ntre aceste dou planuri ce se
intersecteaz pe linia orizontului, omul a fost
astfel martor al armoniei si contradictiei din-
tre cele dou, experimentnd tensiunea celui
prins la mijloc ntre dou forte ce si disput
suprematia. ns de fiecare dat cerul a avut
atuul de necontestat al stpnirii timpului,
pmntul trebuind s se multumeasc doar
cu o sectiune limitat si temporar a spatiului.
De aceea, numrtoarea invers a avut o
influent puternic asupra tuturor concep-
tiilor despre lume si viat de pe tot cuprinsul
mapamondului, consecinta imediat fiind o
profund team mistic n ncercarea de pre-
venire a marii catastrofe, cnd pmntul fie
va fi nghitit de ape, fie va fi topit prin foc ve-
nit din cer, atunci cnd marele orologiu cos-
mic va fi atins numrul deplin al ciclurilor
astrale acordate rzvrtitei planete Pmnt.
Astfel se traduce interpretarea major a
mesajului religios ncifrat sub felurite forme
la diferitele popoare, acest lucru conducnd
inevitabil la cerintele judectii, pedepsei si
restabilirii ordinii. Mai precis, universul are
o serie de legi imuabile care atunci cnd sunt
nclcate aduc dup sine mnia zeilor asupra
celor care au nesocotit autoritatea cerului.
Din aceast cauz, introducerea unor ritua-
luri de mbunare a divinittii a fost urmto-
rul pas logic n prevenirea apocalipsei, adi-
c a sfrsitului lumii. De aceea, orice gen de
practici religioase are drept scop final preve-
nirea, iar alteori nlturarea, dizgratiei divine
asupra unei anumite comunitti umane.
Tema blestemului poate fi cu usurint
pus n evident chiar si la o analiz sumar
a curentelor spirituale si filosofice, indiferent
de zona geografic, conturnd o preocupare
constant ce transcende veacurile. Rezol-
varea este ns de fiecare diferit, antichitatea
dnd mrturie despre jertfe sngeroase nl-
turate doar prin trecerea la monoteism. n ce
priveste evul mediu, ritualul si-a continuat
evolutia sub o form mai spiritualizat, cu
accente puse pe evlavia personal. Cu
toate acestea, constiinta uman niciodat nu
s-a simtit la adpost fat de stihiile primor-
diale, fapt pentru care n cele din urm a tre-
cut la elaborarea de tehnologii tot mai so-
fisticate cu scopul stpnirii naturii.
ns este greu de crezut ca n epoca mo-
dern, si mai ales n zonele dezvoltate ale lu-
mii, tema blestemului s mai genereze un ecou
semnificativ. Gratie dezvoltrii cunoasterii
stiintifice si a tehnologiei, multe temeri sa-
cre au fost demitizate si au primit o explicatie
rational. Cu toate acestea, tensiunea interi-
oar n fata unui univers straniu si misterios
a continuat s evolueze genernd angoasele
si spasmele omului contemporan n fata unui
necunoscut ce st gata n orice clip s in-
vadeze si s distrug realizrile prezentului.
Din aceast fric ancestral aductoare de
vinovtie, care a fost resortul intim al nevoii
de religie, s-au nscut nevrozele, depresiile
si complexele milioanelor de oameni ce popu-
leaz regiunile prospere ale umanittii.
Locul religiei a fost luat de cel al stiintei,
iar confesarea la un duhovnic s-a transformat
n consilierea de specialitate a unui psihote-
rapeut. Ritualul bisericesc a fost transformat
n cultul mall-ului si al cumprturilor mai
mult sau mai putin extravagante, pentru ca
la final mondenul si divertismentul s detro-
neze cu usurint orice interes spiritual apar-
tinnd etapelor depsite ale istoriei. Cu
toate acestea, conditia uman nu s-a modi-
ficat n esenta ei, ci doar n ceea ce priveste
aspectul ei exterior, mai bine ambalat dect
n trecut, dar mai lipsit de rezistent, dat
Numrtoarea
invers a fost mereu
de actualitate
Blestemul pmntului
este datorat ruttii
omului
Teama primordial
disimulat n
societatea modern
Sf@r[itul lumii
\ntre mit [i realitate
Nu trebuie s surprind pe nimeni gndul sfrsitului aceste lumi n conditiile n care tot
mai multe argumente se acumuleaz dramatic structurnd o viziune nu tocmai optimist cu
privire la viitor. Dar nici nu este cazul s alunecm spre pesimism, ca urmare a zvonurilor
rspndite de multi profeti de ocazie sau jurnalisti dornici de un material senzational. n
plus, majoritatea productiilor cinematografice sau de televiziune continu s exploateze o
astfel de tematic din dorinta de a oferi senzatii tari celor care au devenit dependenti de
televizor. De aceea, abordarea temei sfrsitului civilizatiei prezente comport o palet
larg, extremele fiind cel mai usor de urmat, iar deformarea subiectului conducnd mai
devreme sau mai trziu la banalizarea gravittii sale.
Octavian LUPU
30
fiind cultura economiei de consum, ce nu
produce mrfuri de lung durat.
Orice lucru pe care l putem studia din
jurul nostru are o anumit durat de existent
dictat de substantele din care este alctuit
si de utilitatea pe care ne-o ofer. Similar,
lumea n care trim are si ea o durat finit pe
parcursul creia se deruleaz viata noastr.
Prin urmare, istoria ntregii umanitti este
subsumat marilor cicluri universale, care
confer o perioad de existent universului,
galaxiei si sistemului solar din care face parte
planeta Pmnt. Mai departe, exist un inter-
val n care conditiile oferite de scoarta teres-
tr permit manifestarea vietii, iar n final gz-
duirea rasei umane nu poate fi dect tempo-
rar pe acest fragment de bolovan cosmic
rtcitor prin spatiul sideral.
Logic, va exista un sfrsit de lume, iar
dac nu ni se va oferi sansa de a traversa un
portal spre o alt sectiune a universului,
atunci nseamn c undeva n viitor umani-
tatea va nceta s mai existe. n plus, la nivel
individual, viata este extrem de scurt pe o
durat ce atinge un maxim de mai multe de-
cade, distributia ei fiind extrem de variabil
la scara ntregii populatii a lumii. Iar din acest
punct apar alte ntrebri legate de preexis-
tenta si postexistenta fiintei umane, de
posibilitatea ntruprii sub alte forme dup
ce durata terestr a expirat. ntr-un fel sau
altul, misterul persist la nivel personal si
colectiv, ns extrapolnd ntelegem c un
final vine pentru fiecare dintre noi, precum
si pentru ntregul ansamblu social.
Modalittile practice de lichidare a
continutului planetei Pmnt variaz de la
scufundarea biblic sau atlant, la prbusirea
n fntna abisului, la raderea prin foc
stelar si la explozia final ce spulber ntregul
ecosistem terestru. Care este diferenta dintre
aceste metode? Mai nti, scufundarea a re-
prezentat o metod barbar si lent de ex-
tinctie, aplicabil unor populatii trind liber
prin munti, pduri si pe cmpii, adic unor
comunittii umane incapabile s rezolve teh-
nologic aceast provocare prin construirea
de ambarcatiuni care s le ajute s supravie-
tuiasc. De aceea, tiparul apelor ce se revars
pe pmnt reprezenta pentru omul din antichi-
tate cel mai grozav lucru ce se putea ntmpla.
Tema prbusirii n fntna abisului com-
port o nuant mai elaborat, mai nti fiindc
termenul n sine este mult mai abstract si mai
greu de imaginat. Este ca si cum lumea ar sta
deasupra unui imens gol, o cavern al crei
tavan risc s se prbuseasc la orice miscare
teluric mai puternic. O astfel de temere re-
lev o societate sedentar, concentrat n mari
centre urbane cu cldiri mai mult sau mai putin
fragile fat de miscrile scoartei terestre.
Arderea reprezint un procedeu mai ra-
pid si mai eficient, constnd n trecerea sub
un suvoi de foc a ntregii suprafete plane-
tare. Viziunea este oarecum inspirat din ima-
ginea vulcanilor ce arunc vertical jerbe in-
candescente de lav, care dup aceea se rev-
ars pe pmnt sub forma unor scurgeri piro-
clastice devastatoare. Cu sigurant c aceas-
t abordare relev o manier terifiant de a
pedepsi umanitatea pentru nclcarea co-
dului cosmic al non-violentei, precum si
pentru nerespectarea legilor universale ale
constiintei morale. Pentru oamenii antichittii
trzii si evului mediu, o astfel de temere a
prbusirii firmamentului stelar si revrsrii
energiei telurice primordiale a reprezentat me-
reu o provocare la care nu aveau cum s fac
fat, disperarea fiind o consecint sigur.
ns pentru omul modern, clit n rz-
boaie mondiale pustiitoare, explozia se pare
c este cea mai preferat prin spulberarea
ntr-o singur clip a tot ceea ce exist. Me-
toda este mai putin barbar, suferinta fiind
eliminat prin scurtimea duratei, dar n acelasi
timp aceast viziune este tributar fragilittii
tehnologiilor de care dispunem, care ntr-o
singur clip pot ceda fcnd s dispar to-
tul. n realitate, tema exploziei exprim o
vulnerabilitate extrem, care se poate ma-
nifesta neasteptat si letal, fr a oferi o a
doua sans. Fiindc din potop se mai poate
scpa, prbusirea poate s nu fie total, focul
stelar mai poate oferi cteva locuri de rezis-
tent prin ascunderea sub munti, dar ex-
plozia spulber totul si dac este atomic,
atunci nu exist scpare cumulnd ntr-una
singur toate celelalte procedee de cur-
tare si selectie a rasei umane.
Deschiderea omului contemporan ctre
cunoasterea stiintific si spre zmislirea dife-
ritelor tehnologii este n mod surprinztor
proportional cu ignoranta pe care o mani-
Dar poate exista un
sfrsit al lumii?
Distrugere prin scu-
fundare, prbusire,
ardere sau explozie?
Dar chiar nu exist
nicio sans pentru
omenire?
fest n abordarea temelor fundamentale ale
existentei, care n trecut a condus la aparitia
religiei si filozofiei. Trind la timpul prezent,
devenit rob al masinriilor pe care si le-a
construit, omul zilelor noastre este n acelasi
timp cumplit de vulnerabil cnd vine vorba
de angoasele temerilor primordiale ce apar
n relatia direct cu un univers misterios, cl-
uzit de legi necunoscute, care solicit com-
pensarea prin pedeaps a nclcrii acestora.
Deja am nceput s culegem primele
roade ale ignorrii naturii prin fenomene
meteorologice extreme si tot mai stranii. Su-
prapopularea, dublat si de un consum exa-
gerat al combustibililor fosili, va genera o
criz energetic fr precedent n urmtoarele
decade, pe msur ce rezervele se micsoreaz
rapid, dar cerintele cresc exponential din par-
tea tuturor natiunilor lumii. Acesti trei vec-
tori sunt prin ei nsisi generatori de apo-
calips, aducnd tema sfrsitului lumii n
actualitate, mai nti n glum, dar ulterior n
serios.
Dincolo de calcule ezoterice, mai mult sau
mai putin relevante, realittile zilei reclam o
atentie sporit, fiindc ele pot fi cu adevrat
semne ale sfrsitului.
Sansele de supravietuire ale unei civilizatii
sunt dependente de eforturile depuse pentru
corectarea deficientelor sale, mai precis prin
armonizarea cu legile naturii, controlul num-
rului de indivizi si consumul rational, ba chiar
minimal, al resurselor. Dac astfel de msuri
ar fi luate n considerare, atunci logic vor-
bind, tema sfrsitului ar fi amnat sau poa-
te chiar ndeprtat din dreptul umanittii.
n ce m priveste, nu stiu dac ntoarcerea la
religie ar fi solutia cea mai bun, fiindc roa-
dele acesteia din timpul antichittii si evului
mediu nu o recomand n vreun fel, ns ma-
nifestarea unei constiinte superioare, care
s conduc la respect fat de natur si se-
meni, ar fi o necesitate de prim rang pentru
ca jocul cosmic al umanittii s continue.
Dac vom nvta s contemplm cu aten-
tie si respect universul din jurul nostru, dac
vom sti s ne apropiem unii fat de altii si
dac ne vom limita consumul la strictul nece-
sar, atunci porti nebnuite se vor deschide
naintea noastr. Poate aceasta este lectia
principal pe care trebuie s o nvtm n
aceast viat. Poate tocmai de aceea am ap-
rut n aceast lume ca specie si indivizi, fapt
care contureaz un sens frumos si ascendent
fiintei umane.
Iar dac la finalul nsusirii acestei lectii
vom avea si revelatia descoperii Autorului a
tot ceea ce exist, atunci nseamn c ex-
perienta noastr a devenit deplin si astfel,
poate, ne vom rentlni ntr-o alt sectiune a
universului dup ce durata evolutiei noastre
terestre se va fi ncheiat.
31
Anul III, nr. 11(27)/2012
Tania NICOLESCU
Verde viu
Blndetea altei nopti
se desir cu iuteala firului
scpat din ochiul ciorapului
de mtase
si m las nc levitnd
n golul de lumin orbitoare
pe care-l umple
numai bzitul monoton
- negresit doar de bine -
al mustei de un verde att de viu
n haotic rotire peste
crucea trupului meu.
Unde
Si mai mult
m afund n nisipul fierbinte
tot struind n ncercarea
de a uita de mine
dar vntul nc-l rscoleste
cutndu-m nerbdtor
unde esti m tot ntreab
suierndu-mi pe la urechi
subtire
unde sunt m mir
observndu-mi n sfrsit
prezenta ascuns de soare
sub frunza lat de brustur
si n absenta oricrui rspuns
cu susuru-i catifelat m nvluie
tcerea
totusi urechea nc se ciuleste
n asteptarea fosnetului
cu care negresit
o s ncolteasc iarsi
nceputul.
Peste marginea paginilor
rmase de-o eternitate albe
strfulger irizri verzi aurii de zile
agile soprle
ce se fac nevzute-ntr-o clip n
Semnul
Felina noptii iarsi si strecoar
printre jaluzele
pupila fosforescent
privindu-m fr clipire
drept n ochi
ca pe un soarece ncleiat n
arsita noptii
si neclintit
mi pndeste ndelung
orice tresrire
la singurul sunet ce mai sparge
tcerea
- stropi de sudoare
prelinsi pe fata de pern n ritm
de staccato -
singurul perisabil nsemn
ecce homo.
Ciuleandr
Cu greu spre dimineat
m desprind din vis
si m trezesc n nlucita
mbrtisare
de zile ce m mpresoar
cu zidul lor viu
nebun vrtej de ciuleandr
si iarsi m rostogolesc
ghem de spini
n tcuta singurtate
asteptnd
s m uimesc din nou
cu o rencoltire
n acest imens desert
la fel
ca oricare altul.
abisul nimicului
lsndu-m mereu aninat
de tremurul aripii de fluture
strivit sub sticla cerului
fierbinte.
Totusi viat
Contemporary Literature Press,
sub auspiciile Universittii din Bucuresti, n colaborare cu
British Council si Institutul Cultural Romn
Anunt publicarea volumului
English with Tears.
English Grammar Made Difficult.
Engleza cu lacrimi.
de Ileana Galea si Virgil Stanciu
Volumul English with Tears este
printre cele mai reusite manuale
aprute n anii 1990, atunci cnd
predarea limbii engleze a devenit
ceea ce trebuia de fapt s fie: o
prioritate de grad zero a nvt-
mntului. Foamea de englez a
devenit un fenomen cultural na-
tional. Manualele s-au eliberat de
propaganda comunist. Multe
dintre ele, ca si volumul Ilenei
Galea si al lui Virgil Stanciu, au
nlocuit limbajul de lemn cu glu-
ma si ironia.
Cartea de exercitii pe care o pu-
blicm acum cuprinde toate ti-
purile de exercitii care se practic n acest moment, de la traduceri la
"multiple choice", de la "rephrase" la "clozes" si "error correction
tests". Subtitlul ei, English Grammar Made Difficult, exprim limpede
intentia autorilor de a se concentra asupra regulilor gramaticale ale
limbii engleze.
English with Tears nu-si propune s explice teoretic "dificulttile"
gramaticale: avem de-a face cu o carte practic, cu exercitii de veri-
ficare a cunostintelor. Este vorba, de fapt, de o carte care pune un
diagnostic, care indic ce stim si ce nu stim. Aceast verificare se
face pe baza textelor alese din opera unor scriitori englezi sau ame-
ricani, dar si din ziarele si revistele englezesti.
Exercitiile profesorilor Ileana Galea si Virgil Stanciu, de la Univer-
sitatea din Cluj, mbin metodele traditionale de predare a gramaticii
engleze cu metodele foarte recente de cultivare a priceperii de a citi,
scrie si conversa fluent. Tocmai de aceea o publicm, pentru a afirma
nc o dat c o limb nu se poate nvta fr a imita pe vorbitorii
nativi n mare msur, tot asa cum ea nu poate fi deprins dac nu-
i urmrim logica gramatical, dac nu nvtm dup ce reguli se
combin cuvintele pe care vrem s le folosim. Oricum am lua-o,
English with Tears ne spune un lucru extrem de important: atunci
cnd nveti o limb strin, Gramatica ei este indispensabil.
Lidia Vianu
English with Tears. English Grammar Made Difficult. Engleza cu
lacrimi, de Ileana Galea si Virgil Stanciu s-a lansat oficial pe 24
octombrie 2012, dar volumul poate fi consultat si descrcat la adresa
de internet: http://editura.mttlc.ro/english-with-tears.html
32
Anul III, nr. 11(27)/2012
Simona-{tefania LUPESCU
NEAGOE BASARAB
sau
Lamura spiritului
rom@nesc la 1512
Contemporan cu Erasmus de Rotterdam, Nicollo Machiavelli si
Martin Luther - embleme ale unui ev deseori luciferic, sngeros,
plin de o teribil cruzime -, uriasul Voievod-Filosof Neagoe Basarab
reprezint, cu strlucire european si vocatie irefragabil, de o jum-
tate de mileniu, Lamura spiritului romnesc tinznd spre Absolut.
Dan LUPESCU
Revenind la opera de bazileu si voievod-
ctitor a lui Neagoe Basarab, se cuvine s a-
firmm cu toat convingerea c el a promovat
sinergia Trii Romnesti, a Dunrii si Me-
diteranei ntr-un proiect vast si statornic de
construire si sustinere a bisericilor ortodoxe
si a sfintelor mnstiri.
O demonstreaz nssi antrenarea de
mesteri mari, calfe si zidari, att din Tara Ro-
mneasc, dar mai ales din Transilvania, Ve-
netia, Elada, Armenia, Serbia si Constanti-
nopol, pentru construirea, n timp record, de
numai cinci ani, a Bisericii Mnstirii Curtea
de Arges - apreciat, la momentul trnosirii
sale, 15 august 1517, drept o minune a orto-
doxiei Orientale.
ntr-unul dintre primele sale eseuri pu-
blicate imediat dup ncheierea studiilor su-
perioare, actualul Preafericit Printe Patriarh
Daniel o descria astfel: capodoper a spiri-
tului artistic al poporului romn, ea reprezint
resursele fr de sfrsit ale poporului nostru,
eleganta si armonia, miestria si priceperea.
Pornind de la modelul bizantin al Bisericii
Sfntul Nicolae Domnesc din Curtea de
Arges, ctitorie a strmosilor si Basarabi,
Voievodul Neagoe purcede la zidirea unei alte
capodopere n piatr: Catedrala din Trgo-
viste, a Mitropoliei Ungrovlahiei. Din neferi-
cire, aceasta nu mai exist n forma sa origi-
nar, din cauza nesbuintei arhitectului fran-
cez Andr Lecomte de Nuy, care a culcat-o
la pmnt si a nltat alta, din temelii, din
care spiritul epocii lui Neagoe Basarab a dis-
prut. Este doar una dintre crimele pe care
acest francez, din ignorant cras si fr sim-
tul valorilor reale ale trecutului, le-a comis
mpotriva patrimoniului eclezial romnesc.
Ctitorii n Tara Romneasc ale lui
Neagoe Basarab sunt si: Mnstirea Snagov
(nltat aproape concomitent cu aceea de
la Curtea de Arges, ntre 1517-1521), Biserica
Sfntul Gheorghe Suseni din Trgoviste,
Schitul din Ostrovul Climnestilor, la care
se adaug acoperirea cu plumb a Bisericii de
la Tismana, sustinerea financiar consecven-
t a sfintelor asezminte de cult de la: Corbii
de Piatr, Gura Motrului, Bistrita, Govora,
Dealu, Cornet, Bolintin, Glavacioc, Cotmea-
na, Butoiu - Dmbovita, Visina, Blteni - Ilfov,
Dobrusa, Cricov.
La anul 1515, a zidit, dincolo de Carpatii
Meridionali, n Transilvania, Biserica din Zr-
nesti si a sustinut substantial nltarea Biseri-
cii Sfntul Nicolae din Scheii Brasovului.
Din scrierile lui Gavriil Protul retinem un
veritabil pomelnic al bisericilor miluite de
Neagoe Basarab - n 31 de zone: S zicem
denpreun toate (s.n.) cte sunt n Evrota,
n Trachiia, n Elada, n Ahiia, n Eliric, n Cam-
baniia, n Elispod, n Misiia, n Machidonie,
n Tertuliia, n Sermie, n Lugodnie, n Petlan-
goniia, n Dalmatiia si n toate (s.n.) laturile
de la Rserit pn la Apus si de la Amiaz-zi
pn la Amiaz-noapte, toate (s.n.) sfintele
biserici le hrnia si mult mil pretutindenea
da.
n studiul Un mare ctitor de lcasuri
sfinte, Alexandru Briciu consemneaz c, din
cele 95 de acte emise n timpul domniei lui
Neagoe Basarab (adic 10-11 pe an), 50, adic
mai mult de jumtate, se refer la biserici. Iar
dintre acestea, 34 - deci peste o treime - sunt
acte de danie, care privesc fie ntrirea unor
danii mai vechi, fie repararea unor biserici.
Trei biserici ortodoxe de la sudul Dunrii,
acolo unde si atunci, si acum triau/ triesc
viguroase comunitti romnesti, au primit
daniile voievodului-bazileu. E vorba de Tes-
cavita, Cusnita si Cuteasca.
n Siria, fortul din Ascalon l ntreste cu
o cul bine narmat. Patriarhiei Ecumenice
din Constantinopol, fosta capital a Bizan-
tului, i druieste, pe propria-i cheltuial, un
nou acoperis din plumb. Meteorele de pe
Stnca Tesaliei, asezmintele de pe Muntele
Sinai si din Ierusalim se bucur de acelasi
tratament generos.
Protosul athonit Gavriil se ntreab a-
proape retoric: Ce vom mai nmulti cuvintele,
spuind toate mnstirile pe rnd? C toate
(s.n.) mnstirile den sfnt muntele Athosu-
lui le-au mbogtit cu bani, cu sate si dobi-
toace nc le-au dat si multe ziduri au fcut.
Si fu ctitor mare a toat Sfetagora.
Strnesc si acum uimire daniile anuale n
Promotor al sinergiei
Trii Romnesti, Bal-
canilor si Mediteranei
continuare din
numrul anterior
aspri (de argint) - 29.200 si taleri de aur - 600,
asigurate mnstirilor de la Muntele Athos:
Cutlumus, Zografu, Xenofon, Rusicon, Va-
toped, Iviron, Hilandar, Marea Lavr s.a.
Analiza literar cea mai nuantat a nv-
tturilor lui Neagoe Basarab ctre fiul su
Theodosie - alturi de acelea ale lui Dan Zam-
firescu si Al. Piru - o datorm regretatului
Ion Rotaru, riguros critic si istoric literar cu
accentuat profil universitar, care consider
aceast carte de cpti drept prima mare
capodoper a literaturii romne, redactat
initial n slavoneste, scris la Curtea de
Arges ntre anii 1512-1521.
Capitolul - de 13 pagini si un sfert, pp.
77-90, format B4 - dedicat de Ion Rotaru
acestui cap de pod al literaturii noastre, n
primul volum din seria O istorie a literaturii
romne. De la origini pn la Epoca Lumi-
nilor, serie reunit apoi ntr-o monumental
carte pe formatul celebrei Istorii... a lui G.
Clinescu, pe care o si depseste din anumite
puncte de vedere, este att de convingtor
nct ne permitem s-l ilustrm printr-o sin-
tetizare extrem.
De retinut c Ion Rotaru respect, n docu-
mentare si n structurarea materiei, toate cri-
teriile impuse de G. Clinescu, extinse ulte-
rior de discipolul acestuia, Al. Piru.
Prima remarc este aceea c nvttu-
rile... constituie o oper de uz didactic - ad
usum Delphini -, care, desi este foarte dife-
rit, se aseamn pn la un punct cu Prin-
cipele lui Nicollo Machiavelli, scris n aceeasi
perioad. Amndou pornesc de la modele
bizantine foarte vechi, din secolele IX-XIV,
toate avnd caracterul de enciclopedii de
epoc.
Ion Rotaru precizeaz c prti ntinse ale
capodoperei lui Neagoe Basarab, destul de
singular, misterioas chiar pn la un punct,
dezvolt un misticism tipic medieval, rug-
ciuni nesfrsite, debitate parc ntr-un fel de
trans baroc. Judecata de valoare a istori-
cului literar este exprimat fr echivoc: n-
vtturile sunt tipice pentru mentalitatea
evului de mijloc, ntr-un anume chip si pentru
spiritul romnesc al timpului.
Anticipnd o anume directie a poeziei mo-
derne din secolul al XX-lea, textul nvt-
turilor... intr n cadente poematice, n frazri
fastuoase, superioare mult altor scrieri vechi
similare. Din nou, judecata de valoare a lui
Ion Rotaru este categoric: Romneasca de
aici este aproape perfect, cu nceputuri de
ntreptrunderi dialectale, de sintez a gra-
iurilor din provincii. Faptul denot o pro-
fund gndire si rafinat simtire, semn al unei
civilizatii si culturi remarcabile.
Fiorul liric, cuvintele-cheie, retorica sub-
til, volutele incantatorii, cadentele expresive
ne pot da o idee clar despre ceea ce s-a
numit poezia-rugciune, concept pur, con-
templat n desfsurri de propozitii solemne.
n rafinata sa analiz, Ion Rotaru include
comparatii cu generatii de scriitori din vea-
curile urmtoare celui n care Neagoe Basarab
a scris nvtturile..., punnd n relief ca-
pacitatea de anticipare, din partea lui Neagoe
Basarab, a mersului literaturii noastre natio-
nale si rolul voievodului muntean de model
si deschiztor de drumuri: Fiorul liric, mult
mai adnc aici dect n cazul chiar al unor
Varlaam sau Antim (...), trimite insistent spre
marea enigm a sensului existentei umane.
Motivul antic al lui ubi sunt, filtrat de Ioan
Hrisostomul, l redescoperim exprimat n ro-
mneste n forme cu nimic mai prejos dect
cele ntlnite n paginile lui Miron Costin si
Dimitrie Cantemir.
Remarcnd si destulele pasaje epice - din
apologuri, pilde-parabole -, istoricul literar
retine un soi de epic descriptiv (...) pe care
l vom ntlni practicat sistematic, pn la
satietate, de Dimitrie Cantemir n Istoria ie-
roglific, n alte scopuri ns, fr ncrn-
cenrile abisale de aici.
Minutia, acuratetea si forta imagistic a
artistului cuvntului din nvtturile lui
Neagoe... nu sunt atinse nici de Gavriil
Protul, nici de zugravii de biserici care au
exprimat, printr-o parabol, o idee inspirat
de Viata sfintilor Varlaam si Ioasaf.
Ion Rotaru consider c maximumul de
expresivitate n nvtturi l constituie pagi-
nile continnd elegiile-bocete cnd au ngro-
pat a doua oar, n mnstire la Arges, oa-
sele mume-sei, Doamnei Neagi, si ale coco-
nilor lui, Petru voevod si Ioan voevod, si
Doamnei Anghelinii... Istoricul literar eviden-
tiaz c: Este prima si una dintre cele mai
frumoase pagini de poezie n care se exprim
iubirea filial n arta cuvntului romnesc.
Puterea de sugestie si cuprindere a imaginilor,
directitatea si omenescul lor (...), foarte per-
sonale, asemntoare mult cu cele din O, ma-
m..., elegia funebr a lui Eminescu, sunt totul.
Este dincolo de orice ndoial c o stiint
de carte cu totul aparte pentru acea vreme,
dincolo de cea pur folcloric si autohton, a
influentat si a fcut s rodeasc pasaje de
cel mai nalt fior liric, n autobocetul prin care
Neagoe se adreseaz celor rmasi n viat.
Una dintre comparatii, mentioneaz Ion Ro-
taru, cu totul surprinztoare, imposibil de aflat
n folclor, dovedeste rafinament aristocratic
si de curte, peste marginile experientei de
obste: C azi, fetii mei, v desprtiti de la
inima mea ca o scntee cnd sae pre fata apei
mrii n adncurile cele ntunecate si n valurile
cele cumplite. Experimentatul comentator
formuleaz iarsi o judecat de valoare tran-
sant, apreciind c aici sugestia de trecere n
neant capt o fort si originalitate n expresie
nentlnite nicieri altundeva.
Al. Piru citeaz un pasaj consistent din
rugciunea lui Neagoe Basarab la iesirea
sufletului: Spune-mi acum, ticloase su-
flete, unde este domnia noastr? Unde este
muma noastr? Unde sunt feciorii si fetele
noastre? Unde este slava cea desart a lumii
acestiia si bucuria ei? Unde sunt bile cele
calde si umplerea voii trupului nostru? Unde
sunt grdinile noastre cele frumoase, cu me-
sele cele ntinse si cu crnuri cu miros bun si
frumos? Unde este vinul carele totdeauna
veselea inima noastr? Unde sunt vioarele
si tobele si surlele? Unde sunt caii nostri cei
frumosi si mpodobiti cu rafturi poleite si cu
sale ferecate? Unde sunt inelele noastre cele
cu pietre scumpe? Unde sunt diadimele mp-
rtesti, care erau mpodobite cu mrgritar si
cu pietre de mult pret? Unde sunt gurile hai-
nelor mprtesti ? Unde este aurul si argintul
dintr-aceast lume, ticloase suflete?
Preluat din Eclesiastul biblic si din multe
alte izvoare de omiletic bizantin, motivul
baroc al fortunei labilis este adus de Neagoe
Basarab n premier absolut n literatura
romn. El va fi ilustrat mai trziu de Miron
Costin, n poemul filozofic Viiata lumii, de
Dimitrie Cantemir n Divanul... si n Istoria
ieroglific, de multi altii, pn la marele Emi-
nescu, cel din Memento mori sau Gloss.
Antim Ivireanul, de asemenea, este antici-
pat cu strlucire n aceast prim capodoper
romneasc, unde aflm elogiul Fecioarei de
o mare frumusete poetic, adevrat Ave Maria.
Analiznd partea pur didactic, direct
practic a nvtturilor, istoricul literar
gloseaz astfel: Contrastul dintre partea liri-
co-teoretic, propovduind desertciunea
Autorul primei
capodopere a
literaturii romne
,,Rafinament aristo-
cratic si de curte
Precursor al lui
Cantemir, Eminescu,
Blaga, Rdulescu-
Motru, D. D. Rosca
33
Anul III, nr. 11(27)/2012
34
Anul III, nr. 11(27)/2012
lumii si chipul cum se poate cstiga mprtia
cerurilor prin viata ascetic, prin renuntarea
la toate bunurile pmntesti, prin posturi si
rugciuni necurmate, si partea pur practic a
scrierii, nu surprinde deloc pe cunosctorul
fenomenului cultural romnesc, prin ceea ce
ar putea numi filozofia teoretic si filozofia
practic, asa cum o aflm configurat n poe-
zia noastr popular, ncepnd cu balada Mi-
orita (si, istoriceste, mai de devreme, poate,
cu zamolxianismul dacic al dispretului fat
de viata pmnteasc si al sfidrii mortii, al-
turi de tria n lupta pentru aprarea trii de
invazii strine), cu operele unor Miron Costin
si Dimitrie Cantemir, pn la I. Heliade Rdu-
lescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu si mai cu
seam Eminescu; pn, n fine, la filozofia
unor Lucian Blaga, C. Rdulescu-Motru sau
D. D. Rosca, cu necesara observare a tuturor
nuantelor si mprejurrilor cu care, n diferite
epoci, aceste manifestri ale spiritului natio-
nal s-au produs de-a lungul istoriei. (Ibid.,
p. 87)
De mare interes, n pagini memorabile,
sunt trecute n revist o multitudine de
sfaturi, pentru fiul Theodosie, privind, spre
exemplificare, comportamentul domnitorului,
care trebuie s fie, n toate mprejurrile ex-
emplar, ritualul primirii solilor, organizarea
armatei, tactica rzboaielor si mijloacele prin
care se poate obtine si mentine pacea (capi-
tol studiat de Nicolae Blcescu nainte de a
scrie Istoria romnilor sub Mihai Vod Vi-
teazul).
Despre unul dinre sfaturile date de Nea-
goe Basarab, care dispunea de experient
militar si rzboinic apreciabil, Ion Rotaru
apreciaz c: ar putea foarte bine s fie dat
mai cu seam de un general de armate cum
fusese Stefan cel Mare.
Merit retinut, evident, judecata de va-
loare exprimat de istoricul literar n finalul
capitolului, conform creia att versiunea ro-
mneasc, dar si cea slavon originar, de
nenlocuit, particip la istoria culturii si li-
teraturii noastre nationale si mrturisesc
despre o epoc de mare nflorire a lor, de la
nceputul secolului al XVI-lea pn n vremea
lui Constantin Brncoveanu. Ceea ce si ex-
plic interesul manifestat astzi, ca si la 1848,
fat de capodopera nvtturile lui Neagoe
Basarab... de istoricii, filologii si mai toti
crturarii interesati de evolutia spiritului na-
tional de-a lungul veacurilor, cristalizat ma-
gistral n aceast capodoper.
La rndul su, Al. Piru retine, n finalul
capitolului su despre nvtturile lui Nea-
goe Basarab ctre fiul su Theodosie, c -
fat de turci - domnitorul recomand atitu-
dinea soimului, care, netemndu-se de vultur,
i las, spre a evita lupta, o parte din vnatul
su, dar, dac dusmanii vor cu tot dinadinsul
rzboi, numrul lor orict de mare nu trebuie
s ne nspimnte. Istoricul literar apreciaz
la Neagoe Basarab ,,ndemnarea elocventei,
cadenta de mare vibratie retoric, mai ales
cnd vorbeste (dup Ioan Zlataust) despre
fragilitatea vietii ntrerupt de moarte, pen-
tru a puncta apoi: ,,Patetic este plngerea
mortii fiului Petre, cea mai misctoare pa-
gin elegiac din literatura romn n
limba slavon (s.n.)
Ca niciodat la Al. Piru, ultimul paragraf
las s se ntrezreasc, dincolo de sinteza
exemplar, o und de vibratie uman aparte,
poate chiar o anume nduiosare fat de desti-
nul n postumitate al operei marelui voievod-
ctitor: ,,Neagoe Basarab a murit n ziua de 15
septembrie 1521. Theodosie, care i-a urmat
la tron, a domnit mai putin de patru luni si a
murit la Constantinopol. Alti doi frati, Petru
si Ion, si o fat, Anghelina, muriser nainte,
iar Stana si Ruxandra au devenit sotiile lui
Stefnit al Moldovei si respectiv Radu de
la Afumati. Ca n legenda mesterului Manole,
pierit dup zidirea bisericii episcopale de la
Curtea de Arges, nvtturile lui Neagoe
Basarab ctre fiul su Theodosie si-au nimi-
cit autorul, ajungnd a fi socotite (pe ne-
drept) o scriere pseudo-epigraf, anonim.
(Op. cit., pp.35-36)
Referindu-se la rolul neamului nostru n
Europa bizantin si post-bizantin, reputatul
istoric literar Dan Zamfirescu puncteaz deci-
siv: Romnii au sporit aceast avere, crend
n limba de cultur a ntregului Rsrit, deci
pe terenul nsusi al celor cu multe sute de
ani n avans, o capodoper istoriografic -
Letopisetul de cnd s-a nceput cu voia lui
Dumnezeu Tara Moldovei, una hagiografic
- Mucenicia lui Ioan cel Nou de la Suceava
- si cea mai voluminoas oper unitar scris
vreodat n limba de cultur a lui Chiril si
Metodie: nvtturile lui Neagoe Basarab
ctre fiul su Theodosie. (Locul si rolul
culturii romne n Europa si n lume, Ed.
Roza Vnturilor, Bucuresti, 2006, pp. 31-32)
Continundu-si cu fervoare cuceritoarea
demonstratie, avizatul editor al nvtturilor
lui Neagoe Basarab (mpreun cu Florica
Moisil) si al unei fundamentale antologii de
literatur romn veche (n colaborare cu G.
Mihil) sustine, cu autoritatea-i recunoscu-
t, c, privit din avion, peisajul cultural euro-
pean rezerv culturii romne un loc cu totul
special: ...ea ne apare ca singura cultur ce
respir, nc de la nceput, cu ambii plmni.
Este o cultur pe care mi-am permis s o
definesc n 1973 drept sintez european,
dnd astfel cu anticipatie rspunsul cerut
re-cent de un confrate occidental scriitorului
Nicolae Breban: S-mi definesti cultura ro-
mn numai n dou cuvinte.
Cu deplin temei, Dan Zamfirescu afirm
c, aici, la noi, Europa bizantin si Europa
occidental de traditie catolic si limb latin
nu numai c s-au ntlnit pe un fel de punte
ntre Orient si Occident, ntr-un loc de rs-
cruce de civilizatii, ci au conlucrat necontenit
spre a configura identitatea unei civilizatii si
unui spirit ce ocup un loc inconfundabil n
ansamblul civilizatiei europene.
ntr-un paragraf memorabil, redutabilul
cercettor - care are o licent n teologie cu
teza Ortodoxie si Romano-Catolicism n spe-
cificul existentei lor istorice (scris n 1956
si publicat abia n 1992) si un doctorat n
filologie, sustinut cu Dan Simonescu, cu teza
Neagoe Basarab si nvtturile ctre fiul
su Theodosie. Probleme controversate
(Ed. Minerva, 1973) - contureaz un original
portret al domnitorului muntean: Neagoe
Basarab, acest mprat postbizantin, ocro-
titor al ntregii Ortodoxii, nu se sfieste s tri-
mit soli cu scrisori la Papa Leon al X-lea,
protectorul lui Rafael. El se intereseaz de
ratiunile urii dintre grecii ortodocsi si catolicii
apuseni, primind rspuns de la Manuil din
Corint, dar nu se las impresionat si n Trgo-
vistea sa adposteste o mnstire francisca-
n, de unde afl despre cultul rnilor Dom-
nului. Cu aceast pietate franciscan ne ntl-
nim n nvtturi, altfel cea mai isihast carte
a culturii romne.
n final, reiterm, prelund din Scri-
soarea... . P. S. Calinic, doar cteva dintre
sintagmele - adevrate efigii n bronz - cu
care Neagoe Basarab a fost pus n lumina
eternittii: Domn cu apucturi mprtesti
si domn cu atta dor de frumusete cum nu
mai avusesem altul nainte de dnsul l
proslveste Nicolae Iorga; unul din cei mai
culti domni ai nostri din vechime - l descrie
Ion Bogdan; Marc Aureliu al Trii Rom-
nesti, principe artist si filosof - l consider
enciclopedistul de talie mondial Bogdan
Petriceicu Hasdeu.
Pentru ca, mai aproape de noi, n 1981,
Mitropolitul Antonie Plmdeal s-i cre-
ioneze un cuprinztor portret, din care spi-
cuim: Domn al culturii romnesti ndeosebi,
a realizat, n nvtturi..., ca si n catedral, o
sintez romneasc original ntre umanism
Punte ntre Europa
postbizantin si
Europa occidental
Efigii n bronz
35 Anul III, nr. 11(27)/2012
si gndirea religioas a vremii, sintez care a
surprins si a concretizat, n forme scrise si
zidite, trsturile esentiale si fundamentale
ale sufletului romnesc, iubitor de frumos si
de bine, realist si echilibrat.
Respectnd structurile canonice, asceza
si toate rigorile isihasmului, Neagoe Basarab
a cucerit armonia - cu Dumnezeu si cu neamul
su, cu obrsiile daco-romane, cu spiritul ro-
mnesc al naintasilor si, de la Basarab I
pn la Vlad Tepes, Stefan cel Mare - supra-
numit de occidentali Atletul lui Hristos - si
Radu cel Mare, nrurind vocatia unor magni-
fici urmasi vestiti n Europa, n lume: Mihai
Viteazul - Restitutor Daciae; Constantin
Brncoveanu - Martirul Ortodoxiei, furarul
primului stil arhitectonic national, care-i si
poart numele; Mihai Eminescu - Romnul
Absolut; Constantin Brncusi - Cioplitorul
de lumin, de porti romnesti si de infinire
n sculptura mondial, pe care a ntors-o la
Esente, la izvoarele primordiale, pe ct de
romnesti, pe att de universale, definit de
experti din strintate drept Al Treilea Dum-
nezeu al lumii artistice, dup Dumnezeu-
Shakespeare si Dumnezeu-Beethoven;
George Enescu - Chintesenta melosului ro-
mnesc ridicat la rangul suprem de Muzic-
Bucurie, Muzic-Imn de slav lui Dumnezeu
nvesnicit n vibranta Biseric a Mnstirii
Curtea de Arges.
Neagoe Basarab a anticipat, parc, vizi-
unea de peste veacuri a unui alt erudit, Timo-
tei Cipariu (cleric greco-catolic, pasoptist,
fondator al Academiei Romne) conform c-
reia: Acolo unde politicul dezbin, cultura
uneste.
Prin numeroasele si exceptionalele sale
fapte culturale, Neagoe Basarab a unit desti-
nul neamului romnesc cu acela al Europei
din epoca sa, dar si cu acela al Europei din
secolele ce i-au urmat.
Tocmai de aceea, acum, n zorii mileniului
al treilea, episcopul catolic Josef Hommayer,
acreditat pe lng Uniunea European, mr-
turisea anii trecuti, dup o vizit n tara noas-
tr, cucerit de cldura si evlavia romnilor:
Inima Europei, acum am gsit-o, aici, la
Bucuresti. Este o realitate care nu ar fi fost
posibil fr lucrarea plin de har a Voievo-
dului Neagoe Basarab, de acum 500 de ani.
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dum-
nezeu, miluieste-ne pe noi, pctosii !
P. S. : V propun un salt cuantic, pe deplin
ntemeiat: fr aprofundarea vastei opere a lui
Neagoe Basarab, .P.S. Calinic, Arhi-episcop al
Argesului si Muscelului, nu l-ar fi destinuit n
profunzime pe Constantin Brncusi. Nu l-ar fi
desghiocat din halourile de taine succesive n care
este nvesmntat, precum ceapa miraculoas n
zeci de cmsi mtsoase. Si, desigur, nu ar fi
devenit un veritabil hermeneut al creatiei de geniu
a Titanului din Hobita - purttor, mpreun cu
Eminescu, Enescu, Eliade, Coand, Babes, Gogu
Constantinescu, al praporilor spiritului romnesc.
Spirit european, prin excelent, fr de care
btrnul continent ar fi cu mult, mult mai srac.
n toate srac si, mai ales, cu Duhul.
Craiova, 6-18 septembrie 2012
C#r]i primite la redac]ie
36
Ion RO{IORU
Ultima carte de versuri pu-
blicat de laboriosul Aurel M.
Buricea, Crucea din muguri (Ed.
Semne, Bucuresti, 2012, cu o pre-
fat pertinent a lui Florentin
Smarandache), cuprinde tot at-
tea sonete cti sunt si anii auto-
rului (nscut n 1945) n anul de
gratie 2012.
Tema predilect a poetului-
matematician, sau a matematici-
anului bacovian, dup cum l gra-
tuleaz prefatatorul, este curge-
rea implacabil a timpului care-l
antreneaz n fluxul lui torential.
Regretul c nimic nu este stator-
nic l copleseste. Nici mcar adu-
cerile-aminte nu mai pot constitui
un refugiu mntuitor pentru neli-
nistitul poet: n oglinda unui cer
uitat se sting/ amintirile celui ce-
am fost atunci/ tnr si ferice ca
pasrea-n lunci/ cnd zborul din
spirit nu pot s-l cuprind// cu ari-
pa frnt n noapte cobor/ arborii
de vis se desfrunzesc n cale/ n-
tre ieri si mine cresc porti de
zale/ iluzia vesniciei plnge-n
dor// Te astept Doamne cu fie-
care clip/ de imagini din nevzut
mi-e sete/ mi-a zidit viata calea
de risip// drumurile toate au dus
ctre cer/ singurtatea creste din
regrete/ voi nvta dincolo de lim-
ba de ger (arbori de vis).
Autodefinindu-se ca un cu-
vnt cltor ntre dou lumi, po-
etul si accept cu dureroas vo-
luptate traiectul care-l va apropia
de Divinitatea suprem cu care
se afl ntr-un permanent dialog
psalmic. Recunoaste c-i e sete
de imaginile noului univers spre
care se ndreapt decis s nvete
limba de ger, precum si: s-i
fie eternittii altoi (deductie).
Sonetistul deplnge frmi-
tarea infinitului n si cu fiecare
Aurel M. Buricea sau
marea fascina]ie a sonetului
om. Pe urmele lui Eminescu sau
Cezar Baltag, poetul hrneste
ipoteza c lumea nconjurtoare
e poate visul cuiva, al lui Dumne-
zeu, bunoar, sau al Zeitei Geea.
Lumea si face ncercarea n fie-
care ins si se stinge cum toamna
lumina n rod/ s creasc arborii
n mai din pmnt/ ca glasul bise-
ricii n prohod (oglindire). Gn-
dul c trece prin lume fr a lsa
urme l ndurereaz ca si faptul
de a fi martorul risipirii credintei
ordonatoare. n rspr cu aceas-
t lume fr niciun Dumnezeu,
poetul si asum cu si mai mare
acuitate lumina divin si nvat
dumnezeiasca ardere de tot ntru
sonet: att de aprins de sfnta
lumin/ c ard pn la suflet n
sonete/ ca mireasma merelor din
grdin// orice nger poate acum
culege/ taina din versuri fr s
regrete/ c n-am mai tinut cont
de timp si lege (timp si lege).
Poetul-rug si face uneori bi-
lantul acestei arderi mistuitoare
si se roag n fiecare clip s mai
prind o zi de jertf iisusic pen-
tru semenii si: chiar am trudit
de la o zi la alta/ s-i fac fericiti
pe cei din jurul meu/ am trecut
peste patimi att de greu/ de-aud
si acum cum bate-n cuget dalta//
acestei soarte fr de prihan/ ur-
sit-n tain nainte de-a fi/ ajut
Doamne s trec de-aceast zi//
vindec-m de npraznica ran/
unde curge noaptea fr limite/
nu lsa tcerea s te imite (ru-
g). Truda altruist ntru Logos
nu va fi fost una zadarnic si ea
se va fi integrat organic destinu-
lui creator: din Cuvnt voi face
mine un alt mormnt/ si-n fie-
care vers va fi gndul meu/ care
mi-a ursit din viat legmnt// s
v iubesc de dincolo de moarte/
asa cum m-a zmislit chiar Dum-
nezeu/ s trim n veci litera de
carte (culegtor de spirit).
Prin creatie, pe care o conce-
pe ca pe un scut mpotriva mortii,
poetul se declar, orgoliul su fi-
ind pe deplin ntemeiat, bolnav
de nemurire (vezi poemul cu a-
cest titlu). Sonetistul temerar nu
nceteaz s-l slveasc pe Atot-
creatorul si s se considere, la
rndu-i, infim parte din zidirea
divin, ortul su de vam fiind
versul, vers de care lumea se va
bucura ca de un dar nepretuit:
se vor gsi savanti s spun
povesti/ n acest univers fr
sfrsit/ n toat lucrarea doar Tu
Doamne esti// Te simt cum vi-
brezi n orice fiint/ prin sfnta
zidire esti desvrsit/ ca un ou
m-nchid n a Ta credint (sfn-
ta zidire).
Numeroase sunt piesele li-
rice din acest volum din care se
desprinde credo-ul artistic al po-
etului vizionar. Ca si Arghezi, el
vorbeste testamentar de-un nu-
me adunat pe-o carte de literele
nsiruite pe-o piatr tombal, de
stihul care-i va bucura pe cei ce
vin si de care-si leag tainic spe-
ranta propriei epifanii mai mult
dect sigure. Aurel M. Buricea
mizeaz totul pe poezia de care,
ca altdat Al. Philippide, se aga-
t ca un copil de poala mumii.
Utopia inevitabilului dincolo
este una proiectat n spirit cres-
tin si ea va aduce cu sine marea
despovrare. Senintatea poetu-
lui nu-i deloc strin de cunos-
cutul mit al rentoarcerii mioritice:
pregtit sunt Doamne s trec
prin moarte/ cerul unde nu-i du-
rere si suspin/ acolo de sus grij
s-mi poarte// s nu mai aud de-
a durerii povar/ s triesc vesni-
cia ntr-un alin/ ca seva-n pomi
n fiecare var (confesiune). Ca
si: n firul de iarb voi fi vede-
rea/ inima mea va pulsa n natur/
unde nu vei tri alt msur//
dac nu opresti aceast cdere/
vom visa de-a pururi prin ves-
nicie/ ct va cnta lumea prin po-
ezie (mrturisire).
Plecarea celor dragi e dureros
de injust si poetul se amgeste
liric c moartea e o glum sau o
prere si c din ea se poate reve-
ni, precum n acest sfsietor so-
net nchinat regretatului Fnus
Neagu: cu inima am iubit satul
noi doi/ prin veac printii ne-au
fost icoane vii/ natura ne-a nv-
tat cntecul din vii/ odele cm-
piei le-am scris amndoi// umbra
lui Hristos n lanul de gru copt/
tablouri galbene sfintite vara/ cu
mierea de albine pictnd tara/ am
dus taina luminii n cifra opt//
cmpul de floarea soarelui nflo-
rit/ oglinda din suflete ninse de
zori/ izvor unde strbunii au a-
dormit// te-astept Fnus n casa
mea dintre ulmi/ s fim printre
sfintele taine cltori/ cnd steaua
din Brgan plnge pe culmi
(ngerul cmpiei).
Sonetul e, rnd pe rnd, plns
alintor/ostoitor, cas ocrotitoa-
re, prilej de ardere epifanic, mo-
dus vivendi, cale de accedere n
Cuvntul dinti si de ndumne-
zeire perpetu, prilej de dialog cu
cei care au purces deja n lumea
umbrelor (dor ce mam), vis ne-
murit ntr-o carte (alt sine). So-
netul e pentru Aurel M. Buricea
nu doar regele poeziei cu form
fix ci al poeziei n general ca ex-
presie desvrsit a naturii: cnd
floarea-soarelui cnt-n sonete/
toat lumea de-apoi plnge-n
37
Anul III, nr. 11(27)/2012
zidire/ moartea luminii s nu se
repete (leac pentru uitare).
Poetul se percepe pe sine ca
mesager de tain al cmpiei care
prin el si prin alti poeti si prozatori
ai acestui topos binecuvntat si-
a cstigat un binemeritat loc n
legend (ultima toamn). Dup
ce s-a retras din satul natul (Ul-
mu, din judetul Brila, n care a
predat matematica aproape o ju-
mtate de veac), poetul brilean,
acum prahovenizat, simte sfsi-
etor dorul de casa unde pozele
nrmate ale printilor sporesc
numrul icoanelor de pe peretii
reci. Pustiul s-a nstpnit de o-
grada printeasc a crei poart
s-a ruginit de-un veac. ntreg sa-
tul natal s-a pustiit, de altfel, ire-
mediabil nct pn si lumea din
cuget doarme-n sicriu (p.45).
Sonetistul si simte trupul plin de
amurg si de tristete si nicieri nu
mai gseste alinare, exceptie f-
cnd cugetul sfnt si iluminarea
prin rug (trepte spre cer). Iar
bucuria, att ct mai poate ea s
fie la ceasul de crepuscul exis-
tential, vine din constiinta zidirii
sale juste n lumin integrat fi-
resc n structura naturii: doar cu-
getul meu plnge si suspin/ me-
moria se naste din lumin/ cum
creste vara fructa n grdin (ca-
lea spre cer). Licrul sperantei
c marea plecare nu va fi una fr
drept de ntoarcere n elementele
fundamentale ale firii i se intru-
zioneaz tainic n suflet: peste
acest infinit s fiu stpn/ s aud
natura cum plnge de dor/ cnd
doarme n pmnt acest corp p-
gn// s-a fcut n gnduri att de
trziu/ spre uitarea facerii ncet
cobor/ si-n sonete de iubire vers
s fiu (vers peste timp). Nu ex-
clude nici posibilitatea ntoarcerii
n leagnul dinti spre a-si tri
nemurirea pe care i-o asigur o-
pera (aproape 20 de volume di-
verse) la care a trudit nestiut spre
a-si cinsti stirpea: poate m voi
ntoarce la mine-n sat/ s fiu n
sonete cnt de iubire/ s-alin du-
rerea celor ce i-am lsat// s stea
de priveghe n sfinte taine/ s se
pregteasc pentru adormire/ de
tin n cufere toamne si haine (ul-
tima strigare). Respectiv: vom
tri viata de-apoi n legend/ ni-
meni nu ne mai poate scoate din
sonet/ chiar dac moartea-i scri-
s-n agend// de-attea amintiri
avem parte/ nct va sterge vremii
ultimul regret/ dac rmne spi-
ritul n carte (cartea de gn-
duri). Ca expresie a iubirii, poezia
joac rolul de catalizator al
fortelor si miracolelor vegetale:
toamna cnt-n amurg triste so-
nete/ mere coapte recit versuri
pe ram/ cine le-a compus ieri n-o
s mai regrete// iarna ninge gn-
direa cu tcere/ lacrimi amare
sunt cristale la geam/ natura ne-
a dictat sfnta plcere (poem de
dragoste). La rndu-i, natura e
cea care-i dicteaz poetului sone-
tele: natura din trup mi-a dictat
sonete/ si-a furat muzica din me-
re coapte (natura scrie sonete).
Raportndu-se la univers, poetul
si constientizeaz coordonatele
divine pe care se situeaz la con-
fluenta minunilor astrale: lumina
acestui spirit absolut/ mi hr-
neste sufletul cu iubire/ gndirea
trezit din adormire/ uit c-am
fost zmislit izvor de lut// si-mi
curg zilele oarbe spre Sfntul
Duh/ obiect al facerii mi-a fost
viata/ cel ce-a nscut n mine di-
mineata/ m priveste de dincolo
de vzduh (confesiune). Sau:
smbure de spirit n lume am
fost/ pe timp de iubire sdit n
sonet/ pentru vremea pierdut n-
am s regret/ n Sfntul Cuvnt
tainic mi-am gsit rost// n suflet
pustiu miroase a tmie/ lanuri
de gru copt au slbit albine/ vi-
bratii de neant se sting n mine//
cum cldura verii ntr-o lmie/
sufletul mi-a fost o carte prea
sfnt/ n care gndul cerurile
cnt (cmp cuantic).
Pentru Aurel M. Buricea, po-
ezia e spatiul rezonant al iubirii
Ir de care nimic nu exist pe
lume. Declaratiile de dragoste tri-
mit, prin puritatea si intensitatea
lor, la erotica matrimonial a sta-
tornicului Emile Verhaeren. n
treact fie spus, acest volum a
fost scris, dup mrturisirea poe-
tului, chiar n patria marelui sim-
bolist flamand. Iat, spre ilustra-
re, un sonet al poetului romn:
dragostea ta n-a fost o iluzie/
cine a nscut natura are gust/ de-
am crescut n iubire ca un arbust/
n orice vers nu-i nicio confuzie//
n metafizic te-am slvit fl-
mnd/ se hrnea raza zilei cu do-
rul tu/ c-am vrut s cobor n
moarte nu-mi pare ru/ esti de-a
pururi vie n negndit gnd// fi-
rea din simtire alt msur/ orice
zi fr tine-i ca un blestem/ nu
gsesc n lume alt fptur// ne-
am iubit n taina unor sonete/ de
uitarea acestei lumi m tem/ ar-
borii din suflet cioplesc tonete
(acord). Nu lipseste nici regretul
c de-a lungul vietii sale nu i-a
consacrat iubirii ntreaga lui fiint
si energie creatoare: de-ar vrea
cerul s m mai nasc odat/ nu-
mai n iubirea mi-as face cas/
vremea lumii mi-ar fi mai ordo-
nat// si-n acord armonic mi-ar
trece viata/ chiar dac prin veac
mi se stinge rasa/ cnd peste a-
mintiri se las ceata (axiome).
Sonetist tenace, n permanent
dialog cu divinitatea care-i ocro-
teste iubirea si deopotriv scri-
sul autoreferential, Aurel M. Bu-
ricea exceleaz n formulri tran-
sant-diamantine, adevrate afo-
risme axiomatice din care s-ar pu-
tea alctui oricnd o mini-anto-
logie frapant. Citm doar c-
teva, truvabile n paginile finale
ale crtii: iubirea-i ap pentru
setea de vis (zidire); n arborii
noptii plnge o cruce (crucea
din muguri); n muguri dospesc
cruci de lemn si cosciug (taina
facerii); doar logica din spirit
mi-a dat hran (univers din
vers). Volumul Crucea din mu-
guri se ncheie pe o not opti-
mist privind postumitatea pe
care sonetele poetului au capa-
citatea s-o controleze. E nc un
prilej si un motiv de a-i aduce
multumire Ce-lui de Sus: mi-ai
zmislit Doamne aceast soart/
s veghez pentru gloria mea
postum/ cnd destinul va-nchi-
de neagra poart// memoria se va
pierde-n zi trist/ iarb de nici-
unde ars de brum/...orice sen-
timent n sonet exist... (univers
din vers).
Tiziano - Fuga n Egipt
38
Anul III, nr. 11(27)/2012
Stelian GOMBO{
Sociolog, etnograf si filozof, Ernest Bernea
a fost unul dintre intelectualii de marc ai
perioadei interbelice. Astzi, ignorat de in-
telighentie, din pricina necunoasterii dar si a
trecutului su politic, Ernest Bernea rmne
un nume de referint n cultura romn. O
mare parte din opera sa este nc inedit, da-
torit temerii editorilor c Ernest Bernea nu
este popular si vandabil.
Nscut la Focsani - Vrancea, pe 28 martie
1905, Ernest Bernea a copilrit la Brila, unde
si-a fcut studiile primare si liceale. Tatl su,
Marcu, era tran moldovean din mprejurimile
Galatiului, iar mama sa, Tudora, era fiica unui
ardelean ajuns crus n port. Copilria aspr,
stirbit de neajunsuri, petrecut ntr-un car-
tier muncitoresc, l-a marcat definitiv. Pn la
sfrsitul vietii s-a multumit cu un trai auster,
chiar srccios. nc de la 13 ani, avnd ta-
tl grav bolnav, fratele mai mare mort pe front
si patru frati mai mici, Ernest a fost nevoit s
lucreze pentru a-si ajuta familia. A fost, pe
rnd, vnztor de covrigi, ngrijitor n port,
tietor de lemne si preparator la matematic
pentru copii familiilor nstrite. Cam din ace-
easi perioad si-a descoperit nclinatia spre
desen si literatur. A urmat, din anul 1926,
Faculttile de Litere si de Filozofie din Bu-
curesti. I-a avut profesori pe Nicolae Iorga,
Nae Ionescu si Dimitrie Gusti. Cu Nae Io-
nescu a colaborat la Cuvntul, iar cu Dimitrie
Gusti a lucrat n echipele de cercetare etno-
grafic. ntre anii 1930 si 1933, Ernest Bernea
a primit o burs si s-a specializat n Socio-
logie si n Istoria Religiilor la Paris, iar la
Freiburg (Germania) n Filozofie (unde a stu-
diat cu Martin Heidegger). n toamna anului
1932, Ernest Bernea a cunoscut-o pe Maria
Patrichi - Marcela, cum o alinta el -, gl-
teanc, absolvent a Faculttii de Litere din
Bucuresti, cu care s-a cstorit cinci ani mai
trziu. mpreun au avut un fiu, Horia, si pe
gemenele Ana si Tudora.
Volume publicate: Riturile (1932), Crist
si conditia uman (antropologie crestin,
1932), Stil legionar (1937), Muzeul romanesc
de etnografie (1937), Filosofia la Univer-
sitate (1937), Cartea Cpitanilor (1937),
Preludii (eseuri, 1937), Gnd si cntec (po-
ezii, 1939), ndemn la simplitate. Mrturisiri
pentru un Om Nou (1939), Moldov trist
(poeme n proz, 1939-1940), Pasi n singu-
rtate (poeme n proz, 1940), Timpul la
tranul romn (1941), Colina lacrmilor
(1943), Maramuresul - tar romneasc
(1944), Firide literare (1944).
Manuscrisele netiprite:
S-au artat semne (roman, 1939), Arta
n lumina stilurilor din cultur (1964), Fre-
deric Mistral si spiritul Mediteranei (1964),
Dante si universul spiritual medieval (1964),
Sociologie si etnografie romneasc. Ordi-
nea spiritual (1966), Civilizatia romn
steasc. I - Forme si functiuni, II - Forme si
valori (1969), Popas n grdina neumblat
(poeme n proz, 1971), Lumini n necunos-
cut (poeme n proz, 1971), Destinul civiliza-
tiei. I - Dialectica spiritului modern (1974),
Sociologia - stiint concret si experi-
mental (1974), Legenda trandafirului alb
(sau Un om caut pe cellalt, roman, 1975),
Meditatii. Note pentru o filosofie inactual
(1975), Cultur si educatie. n lumina unui
nou stil moral (1976), Arta nou - fenomen
de criz (1978), Studii de literatur (1978).
Revenit n tar, alturi de Traian Herseni,
la Institutul Social Romn condus de Dimitrie
Gusti, Ernest Bernea a avut o contributie va-
loroas la cercetrile monografice ntreprinse
n diferitele zone ale Romniei, publicnd
importante studii si articole n revistele de
specialitate. Datorit simpatiilor legionare pe
care le nutreau colegii si Ion Ionic, Ion Sa-
marineanu si D.C. Amzr (acesta din urm
fiindu-i si cumnat), Ernest Bernea a aderat,
n anul 1935, la miscarea legionar. n acelasi
an, cei patru au fondat revista Rnduiala,
care a aprut trimestrial timp de trei ani. Tot
n anul 1935, Ernest Bernea a fost numit con-
ferentiar la catedra de antropogeografie a lui
Simion Mehedinti, unde a predat sociologie
comparat si primul curs de etnologie din
Romnia, pn n anul 1940. Rnduiala, re-
vist de atitudine cultural si politic, a gz-
duit semnturi importante ale vremii ca Lu-
cian Blaga, Radu Gyr si Haig Acterian. Gru-
parea de la Rnduiala s-a ncadrat n ten-
dintele epocii de a ntrupa idealul tinerei
generatii, sprijinind miscarea legionar.
ns, odat cu asasinarea lui Corneliu Co-
dreanu, liderul miscrii legionare, Ernest Ber-
nea s-a distantat de aceasta, pentru ca orice
simpatie s-i dispar dup uciderea lui Ni-
colae Iorga.
n timpul prigoanei carliste, Ernest Ber-
nea a fost ntemnitat n lagrul de la Vaslui. A
scpat ca prin minune de pogromul antilegi-
onar din 21-22 septembrie 1939 (declansat
Despre Rnduiala si
miscarea legionar
Ernest Bernea, un
mistic rtcit n viata
social si n cea politic
Despre activitatea
publicistic
Despre detentia si
nchisoarea politic
Ernest Bernea g@nditor
cre[tin, promotor [i filozof al
culturii rom@ne[ti autentice
39
Anul III, nr. 11(27)/2012
de regele Carol al II-lea drept represalii pentru
asasinarea premierului Armand Clinescu de
ctre o echip legionar). Ernest Bernea a
fost eliberat cu putin nainte de noaptea cuti-
telor lungi pentru c s-a numrat printre cei
care au semnat o declaratie de desolidarizare
de miscarea legionar, dup cum reiese dintr-
un document al Securittii. Ernest Bernea a
sustinut mai trziu, n fata ofiterilor de Secu-
ritate, c a fost exclus din miscarea legionar
n anul 1940, pentru lips de activitate. De
fapt, el spunea c din anul 1937 s-a consi-
derat izolat si autoexclus, pentru c viziunea
sa politic intrase n contradictie cu aceea a
miscrii. A fost mai degrab un mistic rtcit
n politic, la fel ca multi alti intelectuali
interbelici.
Dup asa-numita rebeliune legionar,
din ianuarie 1941, Ernest Bernea a fost nchis
n lagrul de la Trgu-Jiu si n penitenciarul
Tg. Ocna, fiind suspect pentru c si pstrase
postul de functionar n Ministerul Informa-
tiilor pe timpul guvernrii Antonescu-Sima.
La numai o lun, a fost eliberat, fiind gsite
dovezi c n-a participat la rebeliune. Promo-
vat director de studii n Ministerul de Exter-
ne, a lucrat acolo pn la venirea Anei Pauker
la conducerea institutiei, n anul 1947. Rmas
somer, a fost nevoit s se mute n satul Po-
iana Mrului din judetul Brasov, unde sotia
sa si gsise un post de profesor. n anul
1948 a fost si el angajat profesor la scoala
din sat. Dup numai un an, rearestat, a fost
tinut n anchet un an la Brasov pentru pre-
supuse comploturi trniste pe care le-ar
fi pus la cale. Iar n anul 1952 a fost din nou
nctusat sub acuzatia de ideolog al miscrii
legionare si purtat prin mai multe colonii de
munc de la Canalul Dunre-Marea Neagr.
Eliberat n anul 1954, grav bolnav, i s-a fixat
domiciliu obligatoriu n comuna Schei din
judetul Galati. ntre timp, familia sa se mu-
tase la Zrnesti, unde a si locuit pn n anul
1962, cnd Bernea a fost eliberat definitiv.
Dovad c n toat perioada detentiei a fost
intransigent fat de comunisti st un raport,
din 10 decembrie 1954, al mr. Andrei Vaculin
ctre gen. mr. Ady Ladislau, loctiitor al mi-
nistrului de Interne. n timpul ct a stat n
C.M. (colonia de munc) nu a dat dovad de
reabilitare, el este cunoscut c lansa zvonuri
cu privire la un nou rzboi si c Horia Sima
va veni n tar cu un program nou si ndemna
la rezistent pe ceilalti detinuti. (...) De la ve-
nirea sa n comuna Schei, ntretine legturi
cu elementele cele mai dusmnoase, mani-
fest continuu nemultumire.... Cu o aseme-
nea recomandare, nu-i de mirare c, dup
trei luni, a fost din nou arestat si condamnat
la 10 ani de temnit grea, pentru crim de
activitate intens contra clasei muncitoare.
A fost eliberat la 1 octombrie 1962, iar n anul
1965, cu sprijinul lui Perpessicius si al lui Al.
Philippide a fost angajat cercettor la insti-
tutul de Etnografie si Folclor al Academiei
Romne, de unde a fost pensionat n anul
1972. Pn n anul 1989 a fost supravegheat
n continuare de Securitate, iar n anul 1984 a
fost arestat si btut crunt pentru c a refuzat
s devin turntor. A murit la 14 noiembrie
1990 si a fost nmormntat la Mnstirea
Cernica.
Spiritualitatea local strveche s-a a-
daptat formelor si sensului vietii religioase
reprezentate de biseric, fr s renunte la
continutul si valorile sale, iar biserica oficial
s-a adaptat la conditiile si sensul traditiei lo-
cale, fr s renunte la ceea ce i era esential
(Ernest Bernea). Civilizatia romn steas-
c a stat n centrul preocuprilor stiintifice
ale lui Ernest Bernea, sub toate unghiurile
posibile pe care notiunea de civilizatie le
presupune. Pentru Ernest Bernea, civilizatia
romn steasc nchide n ea un ritm de va-
lori si o ordine proprie, plin de bogate nv-
tminte. n sat s-a creat si pstrat pn azi
viata neamului romnesc pe toate planurile
unei obstesti triri. Aici s-au obiectivat si
ornduit toate produsele creatiei populare,
anonime si autentice. Civilizatia romn s-
teasc este expresia milenar a experientei
populare rodnice si mereu rennoite. O lume
vie, dinamic si plin de valori autentice as-
tepta s fie adus naintea celor care uitaser
de ea, iar Ernest Bernea era convins c ea a
fost si este o cale pentru ca romnii s-si afle
propriul mod de a fi n lume.
Persecutat n anii regimului comunist,
Ernest Bernea nu a putut publica prea mult
nainte de anul 1990. Abia dup aceasta, o
serie restitutiv ne-a adus n atentie un gn-
ditor profund, de mare finete. Una din lucrrile
postume este un mic digest intitulat Ci-
vilizatia romn steasc, n care Ernest
Bernea sintetizeaz ideile sale despre uni-
ttile de viat traditionale ale poporului ro-
mn, despre familie si viat social, despre
importanta datinii si a obiceiului n cultura
traditional, despre cntecul si poezia popu-
lar, arhitectur si multe altele. Un capitol
este dedicat Religiei si magiei n lumea
rural romneasc. Ernest Bernea subliniaz
c activitatea religioas este n centrul vietii
satului romnesc. Toate celelalte fenomene,
att cele care privesc ordinea material a lu-
crurilor, ct si cele care privesc ordinea lor
spiritual, sunt strbtute de religie ca de un
fir nevzut. Toate celelalte activitti, fie ele
artistice, tehnice, juridice, economice, poli-
tice sau juridice, sunt judecate si ndrumate
n sensul desfsurrii vietii religioase. Prin
urmare, n lumea satului romnesc, religia nu
se rupsese de celelalte activitti umane, nu
devenise autonom, ci rmsese n continu-
are forta organizatoare traditional de va-
lori.
Viata spiritual a satului romnesc este
un filon de autentic extractie crestin, chiar
dac stiinta modern caut s fac distinctie
ntre religie si magie. Discutnd din ori-
zontul stiintei, dar cu un suflet ptruns de
intuitii esentiale, Ernest Bernea arat c ase-
menea distinctii automate nu reflect n mod
obligatoriu realitatea: Raportul teoretic ntre
religie si magie, spune Ernest Bernea, este o
problem central, astzi devenit clasic n
domeniul sociologiei religioase si etnolo-
giei... n sat, lucrurile sunt vii; faptele au o
stare si un rost propriu, ntr-un ntreg orga-
nic. Cu deosebire n cmpul religiei si magiei,
aceast afirmatie este ntemeiat... Exist n
viata spiritual a satului o seam de fapte de
o strveche origine local, care, desi sunt n
afara bisericii, nu sunt mai putin religioase: e
vorba de acele fapte pe care mintea cercet-
torului le situeaz ntre religie si magie... re-
ligia si magia apar si functioneaz mpreun
n viata satului, pentru c au aceeasi natur:
o natur mistic. Ele contin o seam de cre-
dinte si practici si sunt expresia legturii omu-
lui, n cazul nostru a tranului romn, cu reali-
tatea metafizic, a crei sensibilitate este n-
crcat de o lume supranatural, puternic
si bogat n consecinte prin legturile ce se
pot stabili.
Prin urmare, chiar dac pentru unii aceas-
t credint nu ar prea tocmai pur, ea este
totusi expresia unei convingeri asupra sa-
cralittii ntregii lumi, a tuturor treptelor firii.
Spiritul mistic al satului romnesc si gses-
te exprimarea ntr-o puternic constiint a
unei viziuni metafizice, care subliniaz dis-
tanta dintre cele trectoare si cele vesnice:
.Tranul romn si exercit fiinta pentru a
depsi trectorul din el. Trieste conditia ma-
terial cu constiinta c a rmne n ea n-
seamn a rmne n pcat... Necuprinsul lumii
acesteia, tainele tesute n fiece fptur, n
fiece chip, n fiece act si trecere, tainele exis-
tentei sale nsesi l fac s rspund, l fac s
lupte pentru cucerirea sensului si sprijinului
absolut: Dumnezeu. Dumnezeu este n lu-
mea satului o realitate vie, este Creatorul
omului, care trebuie s lucreze spre a mplini
vointa Lui.
Religia - centru al
vietii satului romnesc:
Ernest Bernea si spiri-
tualitatea romneasc
40
Prezenta lui Dumnezeu slvit n biseric
este garantia vietii crestine a satului rom-
nesc. Ernest Bernea subliniaz c viata reli-
gioas a satului capt chip n primul rnd n
biseric. Biserica este asezmntul traditio-
nal, care organizeaz si ndrum viata reli-
gioas... Biserica rspunde religiozittii, rs-
punde nevoilor interioare ale tranului si d
rnduielile necesare promovrii spiritualittii
stesti. La biseric au loc dou mari cate-
gorii de fapte. Pe de-o parte, este Liturghia
duminical, cu caracter mai oficial, alturi
de care se manifest diverse acte religioase
care ritmeaz viata omului si care au adesea
un caracter local, arhaic. La biseric, ntre
preot si credinciosi are loc un dialog perma-
nent ntre biserica oficial si manifestrile
religiozittii populare, un dialog descris de
Ernest Bernea n urmtorii termeni: Biserica
nssi supravegheaz sau numai ngduie o
seam de credinte si acte care, desi nu au un
caracter crestin, sunt apropiate ca natur.
Este vorba de o ntreag serie de fapte religi-
oase, mituri si practici trecute n folclor sub
numele de credinte si superstitii populare...
O credint nentemeiat a fcut ca cercettorii
civilizatiei stesti s dea o atentie deosebit
credintelor si superstitiilor ca fiind n afara
bisericii oficiale, ca avnd un caracter cu ade-
vrat popular. Cercettorii folcloristi au igno-
rat n ntregime rolul bisericii n viata reli-
gioas a satului si tranului romn, asa cum,
bunoar, teologii nclin s nlture tot ce
este dincolo de dogma si ritualul crestin.
Pentru Ernest Bernea nu exist o ruptur ntre
cele dou aspecte. ntotdeauna oamenii Bise-
ricii au actionat pentru a modela n spirit
crestin pe credinciosi, fr ns a le violenta
formele de viat religioas (practicile si obi-
ceiurile traditionale): n viata religioas a
satului romnesc, oficialul si popularul sunt
adnc ntreptrunse, uneori pn la nche-
garea organic. Spiritualitatea local str-
veche s-a adaptat formelor si sensului vietii
religioase reprezentate de biseric, fr s
renunte la continutul si valorile sale, iar bise-
rica oficial s-a adaptat la conditiile si sensul
traditiei locale, fr s renunte la ceea ce i
era esential. Mai mult dect o remodelare a
unei viziuni religioase crestine din crmizi
disparate ale unor vechi obiceiuri si credinte,
n cazul particular al poporului romn s-a
produs, credea Bernea, n rnd cu alti oameni
de cultur ai vremii, o ntlnire de spirit ntre
vechea credint dacic si crestinism, reali-
zndu-se o sudur trainic si coerent a unor
elemente aparent disparate.
Dintre privirile aruncate nou nsine ca
popor, Spatiu, timp si cauzalitate la po-
porul romneste probabil cea mai original,
complex si documentat lucrare. Spre de-
osebire de viziunea istoric si caracterologic
a lui Dumitru Drghicescu sau de cea filo-
sofic a unor Lucian Blaga, Mircea Vulc-
nescu sau Constantin Noica, autori care au
dedus ethosul romnesc din poezia cult si
popular sau din studiul limbii populare,
Ernest Bernea mpleteste filosofia si socio-
logia cu cercetarea etnografic, rezultnd o
viziune integratoare, bine argumentat si fi-
del realittii concrete si spirituale a satului
romnesc. Aprut initial n anul 1985, sub
titlul Cadre ale gndirii populare romnesti,
puternic cenzurat de regimul comunist, car-
tea reuneste trei studii prin care sunt anali-
zate cadrele fundamentare ale gndirii: spa-
tiul, timpul si cauzalitatea. Prin acestea, au-
torul ncearc s surprind, n fapt, filosofia
popular, modul n care simte si gndeste
tranul romn, mergnd astfel pe urmele ce-
lebrului antropolog Claude Levi-Strauss, au-
tor al lucrrii Gndirea slbatic, ntre cele
dou forme de cunoastere existnd si unele
asemnri.
Spatiul, n reprezentarea popular, nu
este linear si abstract, ci unul viu, concret si
misterios, cu nsusiri spirituale, avnd puteri
benefice sau malefice. Tranul romn nu fo-
loseste termenul generic de spatiu, ci pe
cel de loc, mult mai determinat. Exist o
mare bogtie de locuri bune sau rele n
satul romnesc. Fiecare are o ncrctur
magicoreligioas, de care omul trebuie s tin
seama. Casa, grdina si satul sunt locuri
bune, n care totul sporeste si pe care nu
trebuie s le prsesti. Omul poart amprenta
locului n care sa nscut, pe tot parcursul
vietii. De aceea, veneticul, strinul din alt
sat, nu este bine vzut de colectivitate, inte-
grarea lui fiind aproape cu neputint, pen-
tru c pstreaz nsusirile locului de unde
a venit. La antipod, tot ce iese din hotarul
satului, locurile n care au avut loc nelegiuiri
sau casele prsite sunt locuri rele, pe care
omul trebuie s le evite ori la care s fie atent.
Rspntia ne arat ct intimitate exist ntre
om si loc. Dup cum drumurile se ntretaie si
duc n diferite directii, tot asa omul o poate
apuca n viat pe o cale bun sau rea. De
aceea, se construieste o troit ori se aseaz
o cruce aici. Un stean din Poiana Mrului
(jud. Brasov) vorbeste despre acest obicei,
pstrat si astzi: se pune cruce la rscruce,
c acolo se mpart drumurile; stii, o iei ntr-
o parte sau n alta. Se pune acolo s se-
nchine omu si s-o ia pe drumul cel bun.
Umanizarea spatiului si caracterul lui spiri-
tual dar concret se reflect si n folosirea ter-
menilor de Miazzi, Miaznoapte, Rsrit si
Apus, n locul celor de Sud, Nord, Est si Vest.
Gndirea popular respinge ideea abstract
de puncte cardinale. Casele se construiesc
spre Rsrit sau Miazzi, altarul se constru-
ieste spre Rsrit si tot spre aceast directie
se nchin oamenii, fiindc de aici rsare soa-
rele. Spatiul, n reprezentarea popular, se
ntinde ns dincolo de punctele cardinale,
deoarece el depseste granitele fizice, ntrnd
pe trmul magiei si religiei. Dup lumea
aceasta, se ntinde lumea nevzut, a lui
Dumnezeu, n naltul cerului, sau a diavo-
lului, n fundu pmntului. n afara acestor
dou lumi, mai exist credinta n cellalt
trm, un loc misterios de unde apar fpturi
supranaturale precum strigoii, ielele sau joi-
mritele. Aceste lumi nu sunt strine una de
alta, ci se influenteaz reciproc, oferind expe-
rientei un caracter tainic: lumea nevzut
d suflu cosmic si mistic celei vzute, iar
aceasta din urm d celeilalte consistent.
De aceea poporul romn trieste n cele
mai mici lucruri un fel de sentiment al
grandorii si frumusetii cosmice.
Cu alte cuvinte, pentru tranul romn,
vidul sau infinitul sunt notiuni lipsite de sens
si concretete, care tin de o gndire concep-
tual, obisnuit s lucreze cu mrimi can-
titative, pentru care nimic nu iese n relief si
fiecare lucru este la fel. Spatiul n gndirea
popular nu este uniform si abstract, ci cali-
tativ, mbogtit cu semnificatii. Aceast cate-
gorie a gndirii reflect o ordine, o ierarhie a
lucrurilor, o rnduial n care omul trieste
si pe care o respect. De aceea, ea se prezint
mai mult ca o realitate spiritual dect fizic:
Despre locul,
importanta si valoarea
Bisericii n si din
mijlocul satului Despre gndirea popu-
lar si critica moderni-
ttii la Ernest Bernea -
filozof al culturii
romnesti autentice
Motto: Lumea noastr este lumea
cea adevrat, este lumea bun, cu
oameni si pomi nfloriti
Despre spatiu
n gndirea popular
41
Anul III, nr. 11(27)/2012
n conceptia noastr popular, spatiul
apare consubstantial omului. ntre om si
spatiu poate fi mai mult dect o relatie,
poate fi o rudenie spiritual (). Rudenia
si strmosii nu marcheaz numai o legtur
de snge, ci si una de loc. Legtura cu locul
vine odat cu trecutul si elementele tradi-
tionale ce le pstreaz si din care omul tra-
ge substant. Aceast intimitate cu spatiul
original, al satului si al casei printesti,
sau cu spatiul cosmic, este un semn al ex-
perimentrii pe plan interior a spatiului si
a naturii sale calitative.
A vorbi despre timp nseamn a ptrunde
n intimitatea fiintei, dezvluind resorturile
ultime ale credintei si colectivittii. Felul n
care ne trim timpul, ne ntelegem rostul si
trecerea prin lume ne dau adevratul chip si
putere spiritual. Spre deosebire de timpul
nostru, al experimentrii unui prezent care
ne scap mereu, tranul romn trieste ntr-
un timp al profunzimii, ale crui coordonate
sunt trecutul, credinta si autoritatea traditiei.
Asemenea spatiului, timpul n gndirea
popular este concret, calitativ si eterogen,
fiind trit ca o dimensiune spiritual, nu fizic.
Poate mai mult dect spatiul, el ordoneaz
ntreaga existent: munca, anotimpurile si
ritualurile leag omul si satul de pmnt;
calendarul si srbtorile leag natura, omul
si colectivitatea de Dumnezeu; ritualurile de
trecere (botezul, nunta, moartea) apropie indi-
vidul de comunitate si Divinitate.
Existenta tranului romn se petrece att
n veac, ct si n eternitate. Veacul nu este
ns un timp profan, cum apare la Mircea Eli-
ade sau n reprezentrile noastre despre timp.
n satul romnesc, curgerea fireasc a zilelor
nu este dect o alt fat a Timpului: Pentru
mentalitatea general a satului traditional,
timpul este o realitate care se consum n
alta, superioar. A fi n timp nseamn aci
a tri ntr-un prezent continuu mbogtit
de contactul cu lucrurile neschimbtoare.
De aceea, timpul l duce n mod firesc din-
colo de trector, adic n eternitate. Tristetii
curgerii tuturor lucrurilor, omul i aduce o
reparatie: aceea c marea trecere este un
proces firesc al permanentei si c timpul se
desfsoar n interiorul eternittii. Tranul
romn nu cunoaste teroarea istoriei, ab-
surdul existentei sau revolta n fata mortii. El
nvinge timpul prin credint, fiindc a trans-
figurat tot ce e efemer, urtenia si moartea.
Viata sa interioar se consum sub semnul
seninttii. Spre deosebire de omul zilelor
noastre, a crui vrst aspirational este
adolescenta, vrsta si frumusetea satului
romnesc este btrnetea.
Pentru stean, calendarul este punctul
de reper al ntregii sale fiinte materiale si
spirituale, fiind mostenit din btrni. Prin
acest dat care venea de dincolo, dintr-o
zon unde e obrsia lucrurilor, omul, co-
lectivitatea si natura particip la un timp
sacru, revelat. Reforma calendarului din anul
1924 a artat foarte bine caracterul calitativ,
sufletesc si organic al timpului trit n satul
romnesc: Poti dumneata schimba calen-
darul cum vrei, dar zilele rmn tot acolo,
dup cum spun stenii. Zilele si srbtorile
nu sunt conventii, ci fac parte dintr-un timp
viu si concret - iat de ce s-au mpotrivit la a
da calendarul cu 13 zile mai devreme,
ndemnnd ca zilele s hie cum le-o lsat
Domnul nostru Iisus Hristos.
Srbtorile n viata satului romnesc nu
implic doar omul si Divinitatea, ci si natura.
ntreg cosmosul se regenereaz n preajma
unor srbtori. Unii pomi nfloresc n anumite
zile sfinte din calendar, asa cum unele psri
cntau doar de anumite srbtori. Acest lucru
nu ar trebui s ne mire, fiindc n gndirea
popular toate lucrurile merg laolalt, nimic
nu este lsat la voia ntmplrii. Exist pu-
tere de la Dumnezeu care rnduieste lucru-
rile, exist si o lege a firii si a naturii, exist
pricini morale sau cotidiene ale lucrurilor
si comportamentelor, dar exist si taine pe
care omul nu le ntelege. Toate acestea ne
ofer tabloul unei gndiri cauzale organice,
din care lipseste hazardul. Cum spune un
stean din Zrnesti (Brasov), vine moartea,
da ea nu biruie. Lucrurile sunt n asa fel
ntocmite, c se leag unu de altu: cnd
sufer ntr-un loc, sufer toate.
Frumusetea satului romnesc si a culturii
populare este dat de ordinea ei, de aseza-
rea lucrurilor ntr-un sistem coerent de cre-
dinte. Dac gndirii moderne i este specific
fragmentarea, cea trneasc st sub semnul
unittii: Lumea pentru acest om este ceva
ordonat, frumos rnduit, dar nu n ntelesul
stiintelor fizice, ci mai sigur n ntelesul
celor biologice si morale. n filosofia popu-
lar, fenomenul de viat se situeaz ntre
materie si spirit, poate chiar n unitatea
lor indestructibil. Asa cum gndirea sl-
batic teoretizat de Claude Levi-Strauss
nu era foarte stiintific, ns introducea un
nceput de ordine n univers, tranul romn
spatializeaz ideea de bine si de ru si o
introduce ca principiu nu numai n viata
interioar, sufleteasc, ci si n natur, n
ordinea cosmic. Lucrurile par ntocmite
n asa fel, nct ele rspund unor nevoi de
ierarhie, echilibru si armonie a lumii obiec-
tive. Gndirea noastr popular nu suport
ceea ce este obscur si abstract, apropiindu-
se de stiinta concretului specific gndirii
slbatice, pentru care viata era experienta,
ncrcat cu o semnificatie exact si pre-
cis (Levi-Strauss).
Omul satului romnesc a mostenit ns
si traditia religioas a Evului Mediu. Am vzut
c gndirea se aventureaz dincolo de gra-
nitele vizibile ale lumii, dar nu pe un plan sti-
intific si abstract, ci pe unul magic si religios.
Spatiul ncepe si se termin cu Dumnezeu,
ca n viziunea specific Evului Mediu de-
scris de preotul si filosoful italian Romano
Guardini. Realittile ultime, sacre prin ex-
celent, n care omul se desvrseste prin
apropierea de Dumnezeu, sunt de fapt dou
locuri ale retragerii, dincolo de lumea fizic:
n nltimile cerului sau nluntrul omului.
O alt asemnare cu reprezentrile Evului
Mediu o reprezint gndirea simbolic, att
de prezent n cultura popular romneasc.
Att Bernea, ct mai ales Levi-Strauss dis-
cut ratiunea n termeni de cauz si efect.
Gndirea simbolic nu foloseste ns relatii
cauzale, ci simboluri si corespondente. Ernest
Bernea aminteste c mentalitatea tr-
neasc nu opereaz cu mrimi si cantitti,
ci cu chipuri si sensuri. Tranul romn vede
lumea si lucrurile ntr-un orizont spatial
mbogtit de orizontul creatiei. Scopul
acestui tip de gndire nu este explicarea
fenomenelor, ci nltarea lumii pe o treapt
superioar, mbogtirea cu semnificatii a
lucrurilor simple. Acest mod de reprezentare
a fost ilustrat exemplar de istoricul si eseistul
olandez Johan Huizinga ntr-o lucrare clasic,
Amurgul Evului Mediu: Simbolul a creat
o imagine a lumii cu o si mai strict unitate
si cu o mai intim nlntuire dect ar fi pu-
tut s-o creeze gndirea cauzal bazat pe
stiintele naturale. El creeaz o ordine in-
violabil, un ansamblu arhitectonic, o sub-
ordonare ierarhic. n orice raport trebuie
s existe un termen inferior si unul supe-
rior (). Nici un lucru nu e prea umil pentru
a desemna lucrurile supreme si pentru a
duce la glorificare. Nuca nseamn Chris-
tos: miezul dulce este natura divin, coaja
crnoas este natura omeneasc, iar coaja
de lemn dintre ele este crucea. Toate lu-
crurile ofer sprijin si reazim pentru ca
gndul s urce spre vesnicie. Gndirea
simbolic ofer o permanent transfuzie a
Despre notiunea de
timp si determinare
Alte multe si variate
influente n gndirea
popular
42
simtmntului majesttii si eternittii lui
Dumnezeu n tot ce e perceptibil si imagi-
nabil.
Asemntor, exist n cultura noastr
popular o mare varietate de reprezentri sim-
bolice, asupra plantelor de exemplu, care prin
frumusetea si caracteristicile lor semnific
personaje sau ntmplri divine. Astfel, Mai-
ca Domnului este supranumit mprteasa
florilor, ea fiind cea care L-a nscut si purtat
n brate pe Iisus. De aceea, numeroase flori
tmduitoare i poart numele, cum ar fi Pal-
ma Maicii Domnului (salvia), Lacrima Mai-
cii Domnului sau Inima Maicii Precista,
iar n cazul salciei, forma crengilor i-a atras
denumirea popular de salcie plngtoare,
care a plns si s-a ntristat dup ce Iisus
Christos a fost btut cu ea. Aceste personi-
ficri sunt semne ale unei gndiri simbolice
si emotionale de o mare frumusete, prin care
satul romnesc apropie tot ce este concret
de marile taine ale existentei.
Satul romnesc poate supravietui schim-
bului de generatii si ordinii globale n care
trim, nu ns si cultura popular, care este o
realitate spiritual, nu teritorial. Asa cum
scria Ernest Bernea nc din anul 1942 n
lucrarea Civilizatia romn steasc,satul
de azi nu mai este o realitate organic echi-
librat, ci una intrat ntr-un puternic pro-
ces de destrmare (). Vechea asezare a
satului cu toate ornduirile sale se schimb
astzi nzuind ctre o asezare de tip mo-
dern. Activittile, formele, ntreaga struc-
tur social a satului iau o alt nftisare.
Sensul colectiv al vietii stesti dispare,
pentru a-i lua locul unul individual. Fie-
care poate constata aceast evolutie. n satul
bunicilor mei, de exemplu, Fundeni (situat la
25 km de Bacu), depopularea a nceput n
anii 80, cnd generatia tnr a plecat n
mas la oras. Tendinta a continuat si n anii
90, pn cnd scoala a fost nchis din lips
de copii. Btrnii rmasi sunt ultimii repre-
zentanti ai culturii populare. Emanciparea fat
de traditii este vizibil n forma si orientarea
noilor case, care aduc cu niste vile si nu mai
sunt construite ctre Rsrit ori Miazzi, ci
spre orice directie. Un alt exemplu de declin
al vietii colective l constituie fntna. Alt-
dat un simbol al satului, ngrijit de ntreaga
comunitate, de care se putea bucura oricine,
astzi a devenit un bun privat, majoritatea
construindu-si una n propria-i curte.
Punctul de plecare al criticii modernittii
la Ernest Bernea l reprezint cultura popular
si viziunea crestin asupra omului, domenii
ale spiritului si firescul de la care lumea s-a
ndeprtat. Sub influenta diverselor filosofii,
ca pozitivismul sau abstractionismul, epoca
modern a redus cunoasterea si realitatea la
aspectele sale materiale si cuantificabile,
ignornd ceea ce tine de spirit - de la religie
si moral la planul estetic si intelectual. Sa-
crificnd adevrul si unitatea exactittii sti-
intifice, cunoasterea si omul se mputi-
neaz, iar civilizatia intr n derut. Criza
lumii contemporane este o criz a omului
si a spiritului pe care l genereaz (Ernest
Bernea, 2002, 12). Influentat de gndirea lui
Heidegger si de cea a lui Ortega Y Gasset,
Ernest Bernea denunt pozitivismul si carac-
terul experimental al stiintei care a luat locul
religiei, barbaria specializrii care a fcut
din munc si om o anex a masinii sau cultura
care si-a pierdut sensul devenind tehnic:
Omul modern, n expresia sa ultim, este
n ntregime tehnicizat, att ca ideal, ct si
ca viat. Scopul vietii sale este prins n teh-
nic, natura vietii sale, conditia uman este
prins n tehnic. Tehnica a devenit un fe-
nomen universal. () Filosofia a ajuns o
stiint a filosofiei, care la rndul ei a fost
redus la o tehnic de lucru, arta contem-
poran a devenit tehnic a cuvntului, a
sunetului, a culorii. () Mentalitatea ab-
stract si uniformizat a epocii moderne a
desprins cultura de viat si spirit (Ernest
Bernea, 2011, p. 81, 86). Omul mputinat pe
care l-a gndit ultimele dou secole a fost
redus succesiv la intelect sau la dimensiunile
sale biologice, economice sau sociale: C-
ile spiritului s-au nchis. Omul-idee, tre-
cnd prin omul-functiune, a devenit omul -
instrument, omul-lucru, stare care mar-
cheaz spectacolul cel mai trist al istoriei
spirituale (Ernest Bernea, 2011, 52). Iar pe
treapta urmtoarea st omul standard al
secolului XX, acel individ comun, mediu si
abstract dup care se construiesc toate ase-
zmintele noastre, materiale sau culturale.
Pentru filosoful si etnograful romn,
individul este vzut ca o unitate existen-
tial, neputnd fi redus nici la natura sa
biologic, nici la societate: Natura si socie-
tatea i sunt conditii, dar nu moduri de m-
plinire (Ernest Bernea, 2010, 70). Precum
n vechea civilizatie steasc, doar prezenta
unei puteri spirituale ordonatoare - credinta
sau traditia - ofer sens si plenitudine vietii.
Omul este spirit ntrupat scrie de nenu-
mrate ori Ernest Bernea, iar religia crestin
este o revelatie a spiritului. n eseul Crist
si conditia uman, faptul ntruprii lui Iisus
este vzut ca aducnd la viat noul om: Dum-
nezeu-om a dat lumii calitatea de a exista
n spirit, iar aceast lume a deschis princi-
piului divin putinta de a exista n trup ()
Prin venirea lui Iisus omul n primul rnd
s-a definit, iar n al doilea rnd s-a nltat
pe cele mai nalte trepte ale spiritului. Iisus
a situat omul pe o pozitie care-l recunoaste
ca fiind apt de a exista n sfera eternului,
fcnd totodat din el un colaborator al
lui Dumnezeu (Ernest Bernea, 1996, 41-42).
Constiinta si spiritul sunt, asadar, ade-
vratele purttoare ale nsemnelor umanului.
Rscumprarea prin Iisus Hristos i-a dat o-
mului duh si libertate creatoare. n acest fel,
nu numai religia, dar si cultura si sensul ei
devin tot o lupt pentru spirit si un leac
mpotriva mortii. Cultura nu exist ca o or-
namentatie pe trupul unei epoci sau so-
cietti; ea este o cale de a veni n contact
cu permanentele si un act al salvrii(ibid.,
91). Conditia uman poart ns o vesnic
dualitate ntre interioritatea planului con-
stiintei si exterioritatea simturilor. Individul
trebuie s lupte pentru a se elibera de fondul
su subuman. De aceea, sensul vietii noastre
trebuie s fie ascensional: Trebuie s nvin-
gem sau cel putin s ncercuim, n noi sau n
afar de noi, tot ce nu e ndeajuns de frumos,
ndeajuns de nobil (). S nvingem urtul
din noi si din jurul nostru; e prima datorie.
n fata rului trebuie s rezistm pn nu se
instaleaz, fie c apare n lume, n societate
sau n inima noastr. Viata noastr e un teren
de lupt pentru spirit! (Ernest Bernea,
Meditatii filosofice, 2010, 31-32).
Ernest Bernea dezvolt n lucrrile sale o
adevrat teorie a formelor exterioare de cul-
tur. Spre deosebire de cultura popular, care
este una a interiorittii, orasul a dezvoltat o
cultur periferic, a formelor exterioare,
orientat spre bunuri si plceri: Oamenii
merg purtati de un demon nevzut, merg s
cucereasc o lume de senzatie, o lume de
plceri si revrsat tumult. () Un om care
trieste numai pe plan exterior se epuizeaz
ntr-o lume de senzatii si aspiratii periferice
dezordonate, ntr-o lume ntmpltoare si
amorf. Sensul vietii noastre este mai mult
spatial, exterior, de aceea n cele mai multe
cazuri trim periferic. (Ernest Bernea, 2008,
68-71). Idealul de mplinire uman este bucu-
ria. Aceasta nu se consum ns pe planul
simturilor, precum plcerea, cntecul, nu
rareori nseltor, al tuturor senzatiilor
usoare si satisfactia unui suflet redus. Bu-
curia este starea lucrurilor de adncime,
cntecul eliberator al mplinirii. (Ernest
Bernea, Treptele bucuriei, 2010, 11). Ea are
anumite trepte, fiindc tine de plintatea fi-
intei, si nu exclude singurtatea, tristetea sau
ntre spirit si tehnic
Despre timp si forme
exterioare de cultur
43
Anul III, nr. 11(27)/2012
suferinta. Omul se bucur pentru a fi n lume,
pentru puritatea sa, pentru faptul de a fi n
mijlocul celorlalti, se bucur de cunoastere
si puterea de a crea, dar mai ales de dragoste
si druire. Bucuria, asadar, este apropierea
de lucrurile durabile, experimentarea n plan
interior a plenitudinii si frumusetii lumii, chiar
si n cele mai umile aspecte: ,Tranii vechiu-
lui sat cnd muncesc cnt. Ei las ceva
din fiinta lor n fiece lucru, orict de mrunt
ar prea, lucru ce iese din mna lor nse-
tat (Ernest Bernea, 2008, 72).
Asemenea vechii civilizatii stesti, modul
n care ne apropiem timpul ne arat adev-
ratul chip. Am vzut c tranul romn nu se
desprtea niciodat de permanente, dep-
sind ntelesul fizic si social al timpului printr-
o participare mistic la eternitate. Timpul avea
un sens spiritual, apropiind omul de Dumne-
zeu, prin ritualuri si srbtori, dar si prin ma-
rea trecere. Spre deosebire de cultura popu-
lar, pentru noi timpul are o curgere unifor-
m, linear si ireversibil, culminnd cu moar-
tea fiintei. Dincolo este neantul, iar n locul
seninttii, existenta a cptat un caracter
convulsiv: cel care exist numai n limitele
corporale ale naturii experimenteaz feno-
menul mortii ntr-o grea suferint si ntr-
un cosmar distrugtor anticipat. Totul e du-
rere si lichidare a datelor ultime ale consti-
intei (Ernest Bernea, 1996, 87). Sociologul
englez Zygmunt Bauman remarc nclinatia
modern spre viata instantanee, semnifica-
tiile metafizice ale timpului fiind proiectate
pe un plan corporal si al experientei: indi-
ferenta fat de durat transform nemurirea
dintr-o idee ntr-o experient si o face obi-
ectul consumului imediat; felul n care tr-
iesti clipa face ca ea s devin o experient
nemuritoare(Zygmunt Bauman, 1999, 118).
Asa cum scrie criticul si regizorul francez
Guy Debord n lucrarea sa Societatea spec-
tacolului, trim ntr-un timp al mrfii si pietei
mondiale, acelasi pretutindeni - timpul spec-
tacolului mondial. Omul ncearc s ias din
rutina cotidian, ns nu printr-o angajare
spiritual, ci mai degrab prin evaziune. Ex-
presii ca a pierde vremea sau a ne omor
timpul fac parte din vocabularul nostru,
exprimnd predilectia pentru triri care se
consum departe de realitate sau chiar n
afara constiintei noastre. Ca o ironie, kitschul
si divertismentul chiar sunt moduri de a ne
ucide timpul, dup cum remarc Matei C-
linescu n Introducerea sa la Cinci fete ale
modernittii: Marele paradox al kitsch-
ului este acela c, fiind produs de o civili-
zatie foarte preocupat de temporal, dar
cu toate acestea incapabil de a atribui
timpului vreo valoare mai ampl, kitsch-ul
pare deopotriv menit s economiseasc si
s ucid timpul. S-l economiseasc n
sensul c produce o plcere instantanee si
lipsit de efort; s-l ucid n sensul c, pre-
cum un drog, l elibereaz temporar pe om
de constiinta nelinistitoare a timpului, jus-
tificnd estetic si fcnd suportabil un pre-
zent altminteri gol si lipsit de sens (Matei
Clinescu, 2005, 23).
Comparnd frumoasele obiceiuri de Cr-
ciun sau de Anul Nou din satul romnesc,
att de armonioase si bogate n semnificatii,
cu peisajul trist al resturilor si manifestrilor
de la un Revelion n strad, poate ntelegem
de ce timpul nostru nu mai are anvergur
spiritual, nemainsemnnd ordine, pleni-
tudine si deschidere spre misterul existentei,
ci intensitate si uitare de sine - adic un pre-
zent care ne scap mereu si ne nchide n bi-
ologic si concret: timpul s-a frnt; trecut si
viitor nu se mai leag ntr-un prezent m-
bogtit, n dou momente ce nu se opun, ci
se completeaz. () Timpul spatializat,
timpul matematic, msurat cu ceasul, nu ne
poate aduce un adevrat sentiment al tr-
irii. Ne lipseste timpul interior, colorat si
viu, bogat n evenimente, singurul care ne-
ar centra viata si ne-ar da sentimentul c
existm n lume(Ernest Bernea, 2008, 71).
O alt constant n critica modernittii
se refer la transformrile din cuplu, intimi-
tate si psihologia feminin. Din protectoare
a vietii si cminului, din simbol al creatiei,
poeziei si rafinamentului, femeia s-a mas-
culinizat, intrnd n competitia pentru bo-
gtie si putere, devenind un obiect al dorintei
si pasiunilor. Femeia anilor trecuti, prins
nc n datele traditiei, si gsea linistea si
mplinirea n cstorie si maternitate. Su-
pus unor conditii de stabilitate si virtute,
ea cunostea dragostea si jertfa pn n
limitele creatiei spirituale; ea nu cunostea
setea de aventur. Femeia modern, atras
de mirajul unei vieti de larg tumult, ncearc
s aib initiativa unui destin propriu. Dar,
respingnd dragostea conjugal si materni-
tatea ca pe niste forme ale unei vieti de mult
perimate, a alunecat pe cel mai instabil te-
ren, acela al frivolittii si apetitului. F-
cnd figur de om liber, femeia de azi apare
ca o flotant a celei mai triste si dureroase
conditii, dincolo de structura si vocatia ei.
Contrar unor vechi traditii, prin care femeia
aducea vietii noastre morale si sociale mul-
t stabilitate, n lumea contemporan fe-
meia aduce acestei vieti o not de labilitate
psihic si frivolitate. Viata ei sufleteasc e
prea mult angajat n senzatie si plcere si
prea rupt de o activitate a spiritului, unde
n trecut ea a excelat(Ernest Bernea, 2010,
Meditatii filosofice, p. 28, 55-56).
Prin cercetrile asupra obiceiurilor si cre-
dintelor populare, dar mai ales prin studiul
despre gndirea popular, Ernest Bernea a
argumentat strlucit afirmatia lui Mircea
Vulcnescu c ceea ce constituie un neam
este o realitate care st la ncheietura meta-
fizicii cu istoria. Pn si critica sa a timpu-
rilor noi porneste de la cultura popular,
etalon de comparatie si model de interpretare
a transformrilor moderne. Numeroasele
eseuri - cenzurate n timpul comunismului si
publicate abia n ultimii ani, de o larg eruditie,
cuprindere si expresivitate - l recomand pe
Ernest Bernea ca pe unul din cei mai impor-
tanti sociologi si critici romni ai modernittii.
Iar dac azi stim mai multe despre chipul,
poate uitat, al vechiului sat romnesc, si a-
cestui om, att de ncercat, i-o datorm.
La ntrebarea gnditorului, teologului,
publicistului si cercettorului crestin Costion
Nicolescu de la Muzeul Tranului Romn
(MTR) cti si ce stiu despre Ernest Ber-
nea?, Ciprian Voicil - tot un publicist crestin
de la acelasi muzeu, care s-a ocupat ndea-
proape de opera lui Ernest Bernea - punctea-
z: A fost urmrit si btut n anii 70, de Se-
curitate, dintr-un motiv foarte simplu: zeci
de ani au ncercat s-l fac informator si nu
au reusit. Pe de o parte, avem modelul Ernest
Bernea, care nu a cedat n fata presiunilor re-
gimului si a Securittii, iar, pe de alt parte,
avem arhicunoscutele modele de dup anii
90 de intelectuali care propriu-zis au fost
niste disidenti - au citat din plin din Marx,
Engels, Lenin, stau mrturie crtile lor editate
n anii 70-80, reeditate dup 90 fr cele-
brele citate, cnd onestitatea intelectual
ar fi cerut s si le asume. n crtile lui Ernest
Bernea (foarte putine iesite de sub tipar n
perioada ceausist) nu veti gsi citate cu tri-
mitere la Marx, Engels, Lenin. El a fost un
opozant, nu a fost un disident (asa cum multi
disidenti se dau opozanti, ceea ce nu au fost
si nici nu vor fi vreodat) si este foarte inte-
resant c el a rezistat pn la sfrsit. Costion
Nicolescu ndeamn s mergem cu totii, noi,
oamenii zilelor de astzi, n prelungirea lui
Ernest Bernea si a lui Horia Bernea si a altora
asemenea lor. Mai exact, conchide cercet-
torul stiintific: Constructia noastr n viitor
s fie pe astfel de repere, s nu fie pe modele
slabe, facile, mai usor de digerat, despre care
ti dai seama, n timp, c nu ti-au consolidat
fiinta, dimpotriv ti-au subrezit-o.
Cercettorul stiintific Costion Nicolescu
Despre femeia modern
Concluzie final
44
de la MTR evoc, totodat, prima ntlnire a
sa cu Ernest Bernea, care a fost una pe calea
crtii. Este vorba despre volumul Cadre
ale gndirii populare romnesti, aprut n
anul 1985, pe care l calific astfel: O senzatie
a timpului acela. Atunci am aflat eu de Ernest
Bernea. Mai apoi, am avut ntlnire cu el la
nmormntarea lui, la Mnstirea Cernica.
Ce mi reprosez eu?, se ntreab Costion
Nicolescu, dup care rspunde: Faptul c
s-ar fi putut s-l cunosc, s fiu n preajma lui,
asa, ca vietuire n cetate, n acelasi timp. Pe
fiul su, Horia Bernea, l-am cunoscut putin
dup anul 1989, dar as fi putut ajunge la el
dac functionam si eu cum se cuvine. Ernest
Bernea face parte dintre aceia care au avut
de suferit si nainte, si dup comunism. Cum
l prindeau, cum l arestau, l bteau. Se stie
c n anii 84 (avea 80 de ani) a fost luat si
btut la Securitate. Greu de imaginat. Este
ntr-adevr regretabil, pentru mine zic, c stim
foarte putine despre el. Nici mcar pe fiul lui
nu l-am tras de limb. Desi un tat absent - a
fost foarte multi ani n puscrie, pe urm fiul
lui a fost plecat la studii, este interesant cum
a reusit s transmit tot suflul su, toat
aceast dragoste si putere de sintez fiului
su si de aici el s fac muzeul Tranului
Romn. Eu cred c Horia Bernea a fcut
muzeul pentru c s-a transmis ceva osmotic,
genetic, de la tatl su, dar si dintr-un re-
spect extraordinar, niciodat mrturisit,
pentru gndirea si pentru jertfa tatlui...
Dumnezeu s-l ierte si s-l odihneasc!
Vesnic s-i fie amintirea si pomenirea! Amin!
1. Iubiti adevrul; nu puneti n scen ca
ceva real un fapt, atunci cnd adevrul este
altul; iubiti adevrul c el este lumin si fru-
musete, este Dumnezeu.
2. Greseala s nu o acoperiti, ci s o is-
psiti; se stie c mrturisit este jumtate
iertat.
3. Fiti buni cu oamenii, dar apropierea
de ei s o faceti cu ntelepciune; s nu faceti
ca ei dect atunci cnd aveti ncrederea c
cugetul si fapta lor sunt bune.
4. S nu acordati intimitate oricui; nu
o datorati integral dect celor ce v sunt ru-
denii spirituale. Intimismul, fr discern-
mnt, este mai mult dect o vulgaritate, este
un pcat: te vinzi si nu stii cui.
5. n relatiile cu oamenii fiti buni si drepti;
orice acordati mai mult dect se cuvine poate
cultiva nselciunea si se plteste scump.
6. Evitati contactul apropiat cu oamenii
lipsiti de inteligent si buntate; fiti pentru
ei un model de ntelepciune si virtute.
7. Fiti statornici n hotrrile voastre;
consecventa ntreste personalitatea.
8. Cnd iubiti pe cineva, druiti-v in-
tegral; o dragoste adevrat cere depsire
de sine, puritate si putere de jertf. Dragos-
tea mare are un fior religios.
9. S v respectati cuvntul. Cuvntul
nu este un instrument de inducere n eroare
si nici ceva cu care poti rni sufletele oame-
nilor; cuvntul trebuie s aib izvoarele
cele mai pure, adic divinitatea.
10. Fiti sinceri si curati n tot ce faceti,
ca si cnd Dumnezeu ar fi de fat. (24.I.I984-
Bucuresti)
Bibliografie:
- Bernea, Ernest, Spatiu, timp si cauzalitate la
poporul romn, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2005.
- Bernea, Ernest, Crist si conditia uman, Editura
Cartea Romneasc, Bucuresti, 1996.
- Bernea, Ernest, Sociologie si etnografie rom-
neasc. Ordinea spiritual, Ed. Vremea, Buc., 2009.
- Bernea, Ernest, Civilizatia romn steasc,
Editura Vremea, Bucuresti, 2006.
- Bernea, Ernest, Treptele bucuriei, Editura
Vremea, Bucuresti, 2010.
- Bernea, Ernest, Cel ce urc muntele, Editura
Ars Docendi, Bucuresti, 2008.
- Bernea, Ernest, Meditatii filosofice. Note pentru
o filosofie inactual, Ed. Predania, Buc., 2010.
- Bernea, Ernest, Criza lumii moderne, Editura
Predania, Bucuresti, 2011.
- Levi-Strauss, Claude, Gndirea slbatic,
Editura Polirom, Iasi, 2011.
- Huizinga, Johan, Amurgul Evului Mediu, Editura
Univers, Bucuresti, 1970.
- Clinescu, Matei, Cinci fete ale modernittii,
Editura Polirom, Iasi, 2005.
- Bauman, Zygmunt, Modernitatea lichid,
Editura Antet, Bucuresti, 2000.
Decalogul
lui Ernest Bernea
Boris MARIAN
Doamna Alsob nu exist,
Dar exist ntrebarea,
Fr ntrebri am fi ca plantele.
Din ce a fost frumos pe lume
Am vzut o alg unduindu-se
La trecerea unui peste exotic, ros-auriu.
Fluturi, sufletele noastre,
Printre crengi, urne si glastre,
Ct as vrea s fiu doar suflet,
Printre crengi grele de fructe,
Nici de moarte s nu stiu,
Judecata Domnului,
si s-mi fie procuror
un gndac multicolor.
Filosof vrea s fie oricine,
Dar nu oricine e filosof,
mi spune iubita
din patul ei mov.
Scribii au disprut. Gol imens.
Demolator trece elefantul inteligent.
Efectul ridicrii-n grad,
St paznicul dup un gard.
Pustii cu pusca fac copii,
Chelesc si scriu pe facebook si
Pe usi, ferestre, I love you,
Cine mai stie de sunt viu.
Un adevr nu este frumos si nici urt,
El poate fi un uger, dar poate fi un rt,
mi explica n tain profesorul, soptea,
dar auzeam cireada pe uliti cum trecea,
mirosul cald de baligi si lapte nebut
si turme mohorte n aerul sttut,
dar nu asculti, el strig, mi pare c-ai visat
si ca s m trezeasc urechea mi-a muscat.
Esti o virgul, spuse punctul, apsnd pe i,
Un punct se gndeste la virgul ca la o iubit,
Dar virgula iubea un adverb, mare crai,
stia s se strecoare sub bluz.
Devenit violent, punctul a fost condamnat
pe viat,
De atunci am rmas doar cu pupici si cu pumni,
Singurul neconsolat a rmas cercul,
Nu mai avea centru si devia spre o elips
pervers.
n ce m priveste, am visat c sunt o noptier,
Toate poemele erau acolo, dar nimeni
Nu-mi spunea nici bun dimineata.
T
i
z
i
a
n
o

-
M
a
r
t
i
r
i
u
l

S
f
n
t
u
l
u
i

P
e
t
r
u
45
Anul III, nr. 11(27)/2012
Ioan-Nicolae CENDA
Nu pot s nteleg de ce unele drepturi -
putine la numr - ale dsclimii (apostoli
care ard pentru luminarea mintilor puilor de
om) se obtin prin lupte sindicale. Des sem-
nm hrtii necesare dosarelor cerute de in-
stante. Oare legea, ordinul, sau cum s-o fi
numit, nu este una pentru toti, nu se aplic
imediat?! Noi nvtm elevii s pun n prac-
tic cele deprinse la scoal, dar cei care lu-
creaz pe ogorul numit parlament nu au do-
bndit deprinderi. Ei, ia, care fac si desfac
legile, stiu doar teorie si se descurc greu cu
traducerea, punerea n practic, rezol-
vri de problem.
Poate, zic eu, or fi mai grei de cap. Atunci
sunt necesare ore suplimentare, meditatii,
sigur nepltite, deoarece cele pe bani, se
impoziteaz conform legii (Dura lex sed lex).
Guvernantii de ieri au uitat repede cele
nvtate de la mai marele dascl al lor. Multe
s-au evaporat, ca si fumul cel funeriu. Mult
trmbitata clasa 0 a fost un prilej de brf,
ceart. Aici, s-a crezut, se afla cheia perfor-
mantelor. Din pcate, si de aceast dat s-a
uitat de teoria formelor fr fond (a lui
Titu Maiorescu).
Dup revolutie au aprut universitti pri-
vate peste tot, ca ciupercile dup ploaie. Dar
... teoria formelor fr fond, ne face cu
degetul!
Facem universitti, unde? ... chiar si la
Prvale-Baba, fr baz, spatiu, ...cine pred?
...universitari cu doctorate, cu diplome obti-
nute pe la mari universitti inexistente din
lumea de dincolo, n special de peste
ocean, ... si cui pred? ... absolventii de bac
cu medii bune cuceresc marile universitti
europene, iar aici, la pe bani, rmn cei de
la sesiunea a doua, a treia ..., cei care au fcut
marea performant si, n sfrsit, au trecut
cel mai greu examen bacul (de dup epoca
camerelor).
Sigur, sigur, nu generalizm, dar totusi
este trist, adevrat.
Am vzut la televizor c unele facultti
au devenit fabrici de diplome. Totul se poate
obtine, bani s fie! Tdula, diploma cost,
dar pentru cei grosi la pung, conteaz parc!
Am spart niste euroi si o am si pe-asta!
n anii trecuti - relatez o situatie de rsu-
plnsu - o mam (fiica ei primise un 3 la lec-
turile suplimentare) mi-a pus ntrebarea: D-
le profesor pe ce lume triti? Rspunsul:
Deocamdat pe lumea aceasta, ca si dum-
neavoastr, dar mine-poimine vom pleca
n cealalt. Doamna se corecteaz si mi
explic c azi nimeni nu mai citeste. Uite
eu, am terminat dreptul, lucrez la politia de
frontier, si nu am citit nicio carte. Dezarmat,
la auzul acestor vorbe, am adugat: Sigur
n-ati fcut cu mine romna, fiindc altfel,
poate ati fi citit, ori... n-ati fi terminat dreptul...
Studentii din clasa 0 nvat pe rupte
pe unde apuc. Unii au conditii ca-n occi-
dent, altii n... containere, laboratoare, pe
holuri, la cmine culturale, la..., la..., la...,
Deh! Nu spatiul (locul) conteaz, deoarece
zicala spune c omul sfinteste locul.
Ex. ministrul (funeriu n multe proiecte!),
cu studii n lumea bun, si, sigur, fr... clasa
0 n C.V., a propus, a aruncat piatra n balt si
... H! H! H!, descurcati-v!
Trebuie pompati bani n acest curricu-
lum, fiindc zero va deveni 1 ... si pn la 12,
doar bacul, dac se mentin camerele, mai
ridic probleme.
La testarea national situatia a fost si
va fi alarmant, dar... n licee sunt locuri bere-
chet, iar media ajunge de trecere. O serie de
obiecte din partea a doua a catalogului umflu
media absolventului, care se adun cu cea
de la testare si... rezult reusita la liceul X.
Cu nostalgie - nu dup epoca rosie! - m
gndesc la anii n care admiterea la liceu era
mare eveniment pentru un absolvent de
scoal general. Au intrat la licee de marc si
elevi proveniti din mediul rural, care au stiut
carte, au nvtat si i-au ntrecut pe cei cu
fiong la gt.
De stricarea liceului se poate vorbi de
mult vreme, secera si ciocanul la apusul
ei a deschis larg portile, care dup revolutie
au czut la pmnt. Acum se intr prin fat,
prin spate, ...prin ferestri, iar pe sticl uni-
versittile ti fac cu ochiul si te mbie s te
nscrii la profilul care, cu sigurant ti va oferi
un loc de munc aici n tar, iar de nu zbu-
rati, navigati c la noi nu sunt bani. Ba-
nii au fost ppati pe strictul necesar al
ministeriabililor, alesii nostri.
Dale \nv#]#m@ntului
sau... Asta e...
Mama
Rtcesc amar printre strini,
pe spini calc eu, mam, tlpile m ard...
unde-mi sunteti, Doamne, rdcini!?
pornit-am n lume fr de-a mea vrere
gnduri m frmnt, restul e... tcere;
te revd aievea pe-un ghizd de fntn
cum ti legi nframa si m strngi de mn,
dorul m apas, dorul greu m mn
s m-ntorc acas precum altdat,
timpul trece ns fr de popas;
zi ce trece Cronos - nemiloas hidr -
ziua-i ceas, ceasul - minut, minutul -
secund,
mi se strnge-n fug ata pe mosor,
precum n clepsidr nisipul mrunt,
mi este dor, mum, de al tu descnt,
s stau cuibrit sub a ta arip
cum m alintam doar copil fiind...
roata vietii ns nu se mai ntoarce,
sufletul m doare, multe-aveam s-ti spun
si-am tot amnat zile dup zile,
noptile de-a rnd m bntuie-ntruna
bufnite rznd...
se-apropie-mi sar...!? Un s fie lun...!?
te strig n zadar, m-alin suspin...
Limbii romne
florile tale-petale albastre,
galbene, rosii, violete
ti cresteau n plete din belsug
si cu fiecare primvar
revars asupr-mi
miresme, arome-alese...
Fiecrei mngieri
i-am tras ns o palm
si de-acum grdina mea se scald
n lacrimi trzii, lacrimi de snge
si regin-i sumbra toamn
rece, tot mai rece...
ntoarce-te rou-ntoarce
cu tlpile-mi de copil
s zburd din nou fluture
si fr sat s m-adp
din polen cules cu trud,
maicii noastre - limba sfnt -
s-nalt imn nebnuit
alergnd din floare-n floare...
Elena ABAGIU-NEAC{U
46
Cine spune c provincia este ori trebuie,
musai, s fie mai prejos de cetate si de urba-
nitate?
O ntrunire a CIC la Domnesti-Arges, din
luna septembrie, mi-a infirmat din plin aceast
opinie destul de rspndit. Mi-am reamintit
atunci multe referinte lirice despre Arges -
Pe Arges n jos/ pe un mal frumos (pop.);
...pe genunchi scriind o carte/ s-o trimit
dragei sale/ de la Arges mai departe (Emi-
nescu); Acolo unde-n Arges se vars Rul
Doamnei/ si murmur pe ape copilria
mea...; M-ntorc la tine Arges,/ tinut de-
odinioar...(Pillat) - spunndu-mi c frumu-
setea si bogtia dintotdeauna a acestor tinu-
turi au fost, sigur, motiv de farmec si atractie.
Colinele argesene - muscelele - din dealurile
subcarpatice scldate n dulcea lumin a Su-
dului, nu doar ncnt ochiul cu peisaje
splendide, blnd-ocrotitoare si binecuvn-
tate de rod, ci si prilejuiesc vizitatorului bu-
curia ntlnirii unor oameni alesi perpetund
traditie o vie, specific locurilor.
Vizita n Arges mi-a confirmat ideea c
roadele pmntului nu sunt doar aurul din
subteranele muntilor, pduri si ape ca lacrima,
grne, livezi si vii, ci si oamenii de-o calitate
aparte. De ce oare n-am privi omenescul ca
pe comoara cea mai de pret a unui tinut, a
unui context socio-uman si cultural, pe care
anumite zone ale Romniei sunt - au fost me-
reu - n msur s o dea trii lor si umanittii?
Exist astfel de zone n Romnia care au dat,
bunoar, cel mai mare numr pe suprafat
terestr de academicieni, cercettori si oa-
meni de cultur n diferite domenii, altele -
cel mai mare numr de creatori n art, stiint,
cultur, literatur etc. Putem numi, de pild,
o zon anume care circumstantiaz Sibiul cu
Rsinarii, Slistea, Dumbrava, ori Fgras;
Bistrita-Nsudului cu cteva localitti cele-
bre de acolo; Nordul Moldovei cu Bucovina
care a umplut cultura romn de crturari,
poeti, critici, istorici, artisti celebri. Aceste
zone nu sunt singurele, dar mai pregnant ca
altele, ele au dat Romniei oameni de exceptie,
de calitate profesional, moral si spiritual
- pilduitoare, fie c au fost si sunt academi-
cieni, cercettori, ingineri si medici, profesori,
scriitori, militari de carier ori politicieni, fie
c administreaz localittile ori muncesc
pmntul.
Cu sigurant Argesul cu Domnesti, Curtea
de Arges, Nucsoara, Corbi, Florica, Golesti
si multe alte localitti asternute pe dealurile
domoale de la picioarele Carpatilor Meri-
dionali ori urcnd pn sub pintenii de piatr
ai muntilor se adaug acestor zone. Cu ctva
timp n urm, un cercettor atrgea atentia
asupra incredibilei rezerve de bogtie - uman
si material, spiritual si traditional - a zo-
nelor adiacente Muntilor Romniei. Constati
aceasta n Arges, tinut populat de-o stirpe
de oameni alesi, cu ascendent n muntenii
ce au cobort demult, n istorie, de pe plaiurile
nalte din Meridionalii ce nu separau ci uneau
Valahia de Transilvania. Ei au continuat pn
azi o traditie aparte n spatiul romnesc si,
probabil, si pe alte meridiane ale lumii, unde
se vor fi aflnd urmasii lor.
Aflate nu departe de Bucuresti - azi la cel
mult o or cu masina, pe vremuri la 2-3 ore de
drum n goana cailor, clare ori cu trsura -
blndele plaiuri argesene au oferit din ve-
chime, nu doar locuri de rezident curtii feu-
dale, aristocratiei si intelighentiei din Mun-
tenia, ci, la o adic, n vremuri de bejenie, si
adpost de orice nvliri si ostilitti barbare.
n istoria recent, satele de sub munti nve-
cinate cu ziduri si tainite din stnci ori cu po-
teci ce urc sprinten spre piscuri, au fost lo-
curi de rezistent anticomunist si anti-
colectivist, cci istoria interfer oriunde cu
locurile. Asa se face c unele sate argesene
n-au fost colectivizate. Nu ntmpltor, pe
Arges n jos/ pe un mal frumos, au fost alese
locuri pentru resedinte si ctitorii voievodale
celebre - loc de monastire/si de pomenire.
Neagoe Basarab si-a zidit mnstirea pe urme
mai vechi ale unui legendar si neaos Negru
Vod, mblnzind slbticia locurilor si con-
tinund o traditie preluat apoi si de Radu
de la Afumati, iar una din Doamnele Trii
Romnesti urmrit de dusmani, s-a necat
n rul numit azi al Doamnei, ce coboar din
munti traversnd tinutul de la nord la sud.
Celebre familii boieresti au avut resedinte n
Arges: Golestii n secolul XVII, Brtienii
Iuritori de istorie modern n secolul XIX,
si altii care si-au transmis numele de nte-
meietori unor localitti precum: Mustesti,
Stroiesti, Costesti, Stefnesti, Golesti, Cn-
desti, Zamfiresti etc. Unele toponime cono-
teaz clasa si categoria social, precum Jup-
nesti, Tignesti, Bjenesti, altele ocupatia si
originea precum Ciobneni, Pmnteni, Un-
gureni, Bdesti. La Curtea de Arges au cti-
torit si s-au ngropat pentru eternitate unii
voievozi si apoi regii Romniei, nct istoria
e sdit aici nu doar n numele locurilor, ci si
adnc n pmnt, n lemn si n piatr.
ntlnirea CIC de la Domnesti, a intelec-
tualilor zonei, a ntrunit personalitti cul-
turale, primari, consilieri si cetteni din comu-
nele argesene, confirmndu-mi c o bun tra-
ditie spiritual magnetizeaz aici prin cultur
si-i implic nu doar pe argeseni, ci si pe prie-
tenii si vecinii lor vlceni, pe ctiva din Tran-
silvania si pe altii din Bucuresti. Cum s evoc
atmosfera? Destul s-i numesc pe academi-
cianul George Pun rezident la Curtea de
Arges, o personalitate de rezonant interna-
tional ce nnobileaz orice context uman si
o dat mai mult comunitatea n care se afl,
Icnd periferia s concureze si s devan-
seze, cultural, centrul, si pe scriitorii Ioan Hiru
si George Baciu profesorii din Domnesti, care
energizeaz educativ si cultural viata comu-
nei lor. Academicianul Gh. Pun a coordonat
ntlnirea iubitorilor de cultur (de unde
denumirea clubului, CIC), ncoronnd cu
prezenta domniei sale manifestarea gzduit
excelent si regizat abil de prof. director G.
Baciu. Destul s mai spun c n Domenstiul
cu traditie legendar si aristocratic apare o
excelent revist cultural, Pietrele Doam-
nei, coordonat de poetul si profesorul de
Terezia FILIP
Arge[ Domne[ti,
cultur#, spiritualitate,
frumuse]e
47
Anul III, nr. 11(27)/2012
istorie G. Baciu, c prof. Ioan Hiru a publicat
zeci de crti, de istorie, documentare, mono-
grafii, romane, iar G. Baciu asemenea, pe
urmele maestrului. Cei doi si ndeplinesc
exemplar rolul de mentori n viata comunittii,
cci oamenii sfintesc - nu-i asa? - locul n
care triesc.
Cte comune din Romnia au, precum
Domnestiul, o populatie de circa 3.300 de lo-
cuitori, o revist cultural competitiv, un
liceu renumit si o bibliotec de peste 60 de
mii de volume, cu un consistent si valoros
fond de carte, pensiuni numeroase si insti-
tutii ce concureaz urbanitatea? Putine ori
niciuna. Topos cu rezonant istoric si spiri-
tual de veche resedint voievodal - a primi-
lor domni munteni, Basarabii, Domnestiul
dispune de o asociatie cultural, P. Ionescu
Muscel, cci personalittile locului activeaz
si n posteritate, dnd nume institutiilor de
azi si contribuind la emanciparea cultural a
comunei. Primarul Nicolae Smdu e partener
n toate constructiile materiale si sustintor
implicat n activittile culturale si spirituale
ce aduc beneficii si faim Domnestilor. Obi-
ectivele administratiei - Centru de sntate,
liceu renovat, piat amenajat pentru trgul
traditional de produse specifice zonei, teren
de sport, centru informatizat la Biblioteca
Luca Paul etc. - sunt realizate la standarde
actuale, din resurse proprii ori prin proiecte
de finantare. Primarul stie c numai ncoro-
nate de dimensiunea cultural-educativ re-
alizrile materiale dinuie n timp. La Dom-
nesti-Arges se confirm c atunci cnd pri-
marul, el nsusi iubitor de cultur, atrage-n
echipa sa oamenii valorosi ai locului, reusita
managerial si atingerea standardelor de cali-
tate sunt asigurate.
La ntlnirea CIC au fost prezenti la Dom-
nesti, n exemplar si impresionat fraterni-
tate, primari mpreun cu consilieri locali si
cetteni de marc ai comunelor lor, din Corbi,
Nucsoara, Domnesti, Curtea de Arges, dar
si prieteni din Rmnicu Vlcea, din Societatea
Cultural Anton Pann. S-au lansat si prezen-
tat crti de ctre autori si editori (Ioan Hiru,
Terezia Filip, V. S. Cisteianu) s-au evocat per-
sonalitti, s-a vorbit despre dizident si rezis-
tent prin cartea Celebritti din negura ui-
trii lansat de I. Hiru, ori prin romanul Jar
si diamante de Ignis de Teresia Bolchis T-
taru, editat la Alba Iulia. Au fost evocati eroii
din muntii Nucsoarei (D-na Elena Arnutoiu),
s-au citit poeme si s-au intonat versuri patrio-
tice si istorice (poeta Oxana Crlan) iar sopra-
na Rodica Anghelescu ne-a delectat cu muzi-
c clasic si popular, s-au mrturisit experi-
ente creative si spirituale (Marin Voican Ghio-
roiu), s-au etalat sculpturile n lemn ale mes-
terului Ioan Rodos din Nucsoara, realizate
cu elevii din atelierul su. Au fost prezenti
oaspeti din: Bucuresti, Pitesti, Alba Iulia, Baia
Mare, Chisinu. S-au acordat diplome si dis-
tinctii - semn de recunoastere si excelent
ntr-o atmosfer efervescent care i-a ncn-
tat si i-a nutrit spiritual pe cei prezenti. Orice
participant a putut pleca de la Domnesti cu
sufletul plin. Seara, la iesire, dup circa 4 ore
de activitate intens cu sala plin, pe treptele
Casei de Cultur, o voce exclama: Splendid!
Rar ai s poti vedea asa ceva n Bucuresti!
Cuvintele defineau astfel, la superlativ, nu
absenta culturii din capital, ci calitatea n-
trunirii de la Domnesti n care splendide si
pilduitoare au fost fraternitatea si comuniu-
nea prin cultur.
Invitat de onoare, Doamna Elena Florea
Arnutoiu, rezident azi n Cmpulung-Mus-
cel, a conferit ntlnirii valoare de memento
istoric. Sora fratilor Toma si Petre Arnutoiu
care au initiat si condus rezistenta anticomu-
nist din Muntii Nucsoarei, singura supra-
vietuitoare a regimului concentrationar dintr-
o ntreag familie exterminat de securitatea
comunist, a evocat calvarul familiei sale, pe
fratii eroi si martiri, si anii si de nchisoare -
7 (sapte!) - conferind manifestrii o not emo-
tional aparte. n vrst acum de 93 de ani,
dar cu o voce ferm si-o tonic atitudine,
contaminant, Doamna suferintelor rom-
nesti, a istoriei noastre mutilate de comunism,
a evocat n atmosfera slii pline de liceeni,
profesori, cetteni ai localittii si invitati,
supliciile nchisorii, barbaria inchizitorilor
care-i plasau pe detinuti n celule nvecinate,
pe printi cu copiii, pe frati cu fratii, spre a-i
face s asiste unii la suferintele celorlalti,
sporind astfel tortura si n plan psihic. As-
cultnd relatarea m-am ntrebat unde si va fi
gsit regimul, n blndul si mioriticul popor
romn, inchizitori si tortionari cu o conduit
att de barbar? Fratii Arnutoiu si tatl lor
au fost executati n 1959 la Jilava iar mama,
cu putin timp nainte de termenul eliberrii -
dup 10 ani de nchisoare - printr-o injectie
letal. Acesta era universul concentrationar
dinuntrul si dinafara nchisorii n Romnia
obsedantelor decenii, pe cnd noi, maturii
de azi, eram copii fericiti si nvtam la scoal,
nu despre tragedia colectivizrii si a rezis-
tentei la regimul impus cu o brutalitate indi-
cibil, ci poezii despre partid si istoria lui glo-
rioas, despre conductorii iubiti si fericirea
social adus de comunism.
Vizitnd Argesul ti doresti firesc s ajungi
la Nucsoara, s vezi muntii, casele, locurile
n care s-au nscut si au trit oamenii aceia
de pilduitoare verticalitate moral, Familia
Arnutoiu, Ion, Petre, Toma, Alexandru Mol-
doveanu, Ion si Cornel Drgoi, Constantin
Jubleanu, Elisabeta Rizea, si alte femei ale
Nucsoarei, attia care au initiat rezistenta fat
cel mai distructiv regim din istoria modern.
Distructiv de valori umane si spirituale, de
moralitate si de memorie national. Nucsoara
Familiei Arnutoiu, a Elisabetei Rizea ori-
ginar din Domnesti, a Doctorului Ionel
Marinescu, a Ecaterinei Marinescu si Ma-
tildei Jubleanu etc., opunndu-se si rezistnd,
a salvat demnitatea romneasc si ideea de
libertate a individului, infirmnd c romnii
au acceptat pasivi ori au fost complici me-
fientului regim ce a secerat fr mil zeci de
mii de: intelectuali, preoti, trani, politicieni,
tineri, si odat cu ei, principiile societtii libere
si democratice: proprietatea, libertatea si dem-
nitatea, credinta si traditia furite si sporite n
secole. ntr-un mod subtil si imperceptibil,
societatea romneasc sufer si azi de pe urma
acestei stirbiri grave a fiintei noastre nationale.
O asemenea rnire dureroas, purtat ca un
stigmat, se cere vindecat n timp.
Patru lucruri pilduitoare despre Arges
am aflat la Domnesti: 1. Cultur si creativitate
efervescente si neobisnuite n alte comune
si n multe orase din tar; 2. O zon reziden-
tial pentru ilustri brbati ai Romniei din
timpuri voievodale pn-n istoria recent:
Radu Negru, Basarabii, Golesti, Brtienii,
regii, ofiteri disponibilizati de guvernul P.
Groza, precum Toma Arnutoiu si col. Arse-
nescu, dar si pentru dizidenti precum C. Noica
si Al. Paleologu, cu domiciliu obligatoriu la
Cmpulung-Muscel, vizitati uneori de amici
ca N. Steinhardt. Unii scriitori au avut aici
rezidente: L. Rebreanu la Valea Mare unde a
finisat Rscoala, a scris Jurnalul si romanul
Gorila, Ion Pillat la Florica - unde a si-a scris
volumele lirice. 3. Rezistent eroic antico-
munist si anticolectivist precum grupul din
Muntii Nucsoarei condus de Fratii Arnu-
toiu, cel mai ofensiv si mai longeviv din gru-
purile anticomuniste ce au populat Muntii
Romniei; 4. Ctitorii crestine si resedinte vo-
ievodale timpurii ce au fcut din zon centrul
crestinttii romnesti.
Aceste aspecte memorabile dau locurilor
o energie si un farmec aparte. O reverent a-
dnc - semnul nostru de pretuire si recu-
nostint pentru cei care au perpetuat cu
pretul vietii adevrul istoriei si verticalitatea
moral a naintasilor!
Exist n istoria Domnestilor, o continu-
itate, mai ferm ori mai discret, cu adevrat
domneasc -nobil adic - venind pe firul
istoriei, din vechime, ncepnd cu legendarul
Radu Negru cobortor din Tara Fgrasului.
Urmasii muntenilor de odinioar, profesori
si intelectuali ai comunei, proprietari si gos-
podari fac faima Domnestiului de azi, ntr-o
solidaritate cultural efervescent si creativ,
care echivaleaz periferia cu centrul ori face
din zona lor un centru al spiritualittii
romnesti.
48
Vine seninul! Nu-i asa c
sun frumos? Dar cum te relaxea-
z o carte scris cu atta dezin-
voltur, optimism debordant,
umor fin - pe alocuri -, dar si pi-
curat, unde si unde, cu lacrima
durerii ascunse atunci cnd este
vorba de aspecte mai putin pl-
cute din viata romnilor, baiul
nostru, al celor plecati de acasa
noastr. Stiam c-o voi primi din
Spania, dar plicul purta nsemne-
le postei germane... nu mai ajun-
sese draga mea prieten, autoa-
rea, la un oficiu postal spaniol
dar reusise s o trimit spre Li-
massol din Germania, primul po-
pas dintr-un concediu care, si-
gur, a fost minunat!
Plimbreat cartea, precum
ne plimb autoarea, att de drag
mie, prin locuri pe care le-a vizitat
si de unde relateaz impresii si
chiar ciudtenii, de care altfel,
poate, multi dintre noi nu am fi
aflat, si o face ntr-un mod origi-
nal care te captiveaz si te mbol-
deste s mai citesti una si nc
una din scrierile ei, si uite-asa te
trezesti c le-ai dovedit pe toate.
Gabriela Clutiu Sonnebergne-
a nvtat cu stilul inconfundabil
Georgeta RESTEMAN
(Cipru)
Cum m-am \nseninat
citind o carte!
pe care-l abordeaz, de altfel, n
toate materialele publicate n ne-
numrate reviste si ziare. Mereu
rscolit de ntrebri de tot felul,
caut, tot prin originalitatea-i
specific, s gseasc rspunsuri
sau alternative ale acestora si
arealul cruia se adreseaz este
vast: oameni, locuri, problemele
noastre, ale romnilor dar si ale
altor natii.
n copilrie auzeam ade-
sea expresia vin norii! Pe a-
tunci mi se prea logic ca norii
s plece cu aceeasi naturalete
cu care veneau - eu fiind nc
din pruncie destul de optimist
din fire. Si cum nimic altceva
dect cerul albastru si curat le
poate urma, nici una, nici dou,
mi-a si iesit porumbelul pe gur:
vine seninul! De parc seni-
nul ar fi ceva compact si mate-
rial, pe care poti pune mna ca
pe o gutuie, ca s-l muti mai
ncolo! - mrturiseste Gabriela
la nceputul crtii sale, ceea ce
este relevant pentru a-i creiona
din start starea de spirit cu care
a pornit n realizarea acestui pro-
iect inedit, o explicatie logic a
orientrii ei spre frumosul din oa-
meni, din viat si din spatiul n
care fiinta ei se desfsoar ntr-o
uimitoare miscare, ce personal, o
asemuiesc cu miscarea brownia-
n, pentru c ea este sensibilizat
de tot si de toate dimprejurul su.
Desi cartea este un mix reusit
de impresii lsate de o parte din
locurile vizitate si de oamenii lor,
dup opinia mea, accentul cade,
poate chiar voit, asupra unei re-
alitti, absolut firesc si profund
analizate, apartintoare spatiu-
lui mioritic n care autoarea re-
vine periodic si, inevitabil, des-
coper si redescoper clisee de
viat si caractere care-i ridic ne-
numrate semne de ntrebare pe
care, n sufletul ei le-ar dori inexis-
tente... Si asta se ntmpl dup
ce se stinge iluzia creat printr-
un alt fel de comunicare dect
cea direct, cnd ai ocazia s-ti
privesti n ochi interlocutorul si
s-l simti pe viu: ncepnd
cu sfrsitul, din clipa n acre iar
pleci, conversezi cu ei n minte
luni si ani de-a rndul, ei care-
ti sunt dragi, familie sau prie-
teni aflati departe. Uneori ti se
pare c le auzi replica si intu-
iesti, parc, ce-ar spune n di-
verse circumstante. De fapt stii
bine c, si de-ar fi de fat, e putin
probabil ca lucrurile s decur-
g asa armonios cum ti le imagi-
nezi tu. Dar ti prinde bine ilu-
zia, mai ales cnd te simti singur
sau nenteles (ct de adevrat,
Gabriela!). Iti spui atunci c toa-
t zbaterea nu e dect o jucare
de rol secundar pentru c, nu-i
asa, scenariul major se scrie n
spatele cortinei nchise, acolo
unde spectatorii sunt ei, cei ca-
re nteleg umorul tu subtil, vi-
bratia de diapazon a spiritului
tu de fluture rnit, chiar si lu-
cruri pe care nici mcar tu nu
le ntelegi prea bine la tine...
Din pcate, stim cu totii ct este
de actual aceast analiz sub-
til, cnd este vorba de acea t-
cere la dublu cu un deznod-
mnt cum nu se poate mai bine
ilustrat de cuvntul miestrit al
autoarei: Frumoase sunt toate,
mai ales cuvintele pe care, une-
ori, nu avem curajul s le spu-
nem rspicat, volatile ca parfu-
mul fin sau ca un moment de ins-
piratie n fata unui om cu care,
mai c te-ai ncumeta s si taci
la dublu. Prieten. (Tcere la
dublu)
Mereu ntrebrile se nghe-
suie n sufletul Gabrielei Clutiu
Sonneberg, si ea, cu firea ei opti-
mist si scnteia mintii aprige,
rspunde, sau chiar las cititoru-
lui plcerea de a gsi rspunsuri
potrivite, pe tot parcursul mnun-
chiului de scrieri inserate n carte.
Pornind de la o ntrebare, si nu
aleas n mod aleatoriu, ci cu n-
telepciunea si pragmatismul spe-
cifice unei minti foarte bine orga-
nizate, autoarea descinde n cm-
pul unei analize, pe ct de pro-
funde, pe-att de simpatic cum-
pnite si asternute n fata citito-
rului. Si prinzndu-i stilul, sa-
vurndu-i umorul fin si mai ales
spiritul sltret al relatrii, credeti
c te mai poti desprinde de lec-
tur? Nici gnd, te cufunzi mai
adnc si parc esti tentat s cu-
prinzi totul o dat, si de-abia du-
p, mai c-ti vine s reiei anumite
pasaje care te-au lsat uneori
suspendat de un fir... Iat un
exemplu: De ce oare avem ten-
dinta s ne clasificm semenii
n diferite categorii- se ntrea-
b autoarea, si dup ce parcurge
tipologia uman n diferite ipo-
staze se ncptneaz si con-
chide, n stilu-i caracteristic: Ei,
bine, nu! Refuz s cred c putem
fi att de lineari si previzibili
precum ne nvat analiza tradi-
tional dup criterii fixe! [...]
Si dac se ntmpl ntr-o zi sau
alta s fim placizi si pasnici iar
n urmtoarea revoltati, chiar
49
Anul III, nr. 11(27)/2012
furibunzi, ca un adevrat vrtej
viu, nu vd de ce s ne speriem
de contradictia dintre rolul pe
care, pasmite, ne-a fost dat
s-l ntruchipm si omul care se
ntmpl momentan s fim.
(Care esti?)
Nepretuite sfaturi, date subtil
si cu un zmbet amar ascuns n
spatele cuvintelor (Omul de bine)
sau de ce nu, perplexitatea n fata
incapacittii unora de a se face
remarcati altfel dect prin stupi-
zenia diferitelor anunturi aiuristic
plasate pe te miri unde (Cazul
Georgic) , Pn unde vorbim
si de unde ncepem s tcem? -
ntrebarea cheie, att de original
dezbtut si rsucit pe toate
prtile n Spirala confesiunilor
gafate sau cte alte texte atrac-
tive dar si instructive, deopotriv,
nu a adunat acest volum minunat
pe care nu cred c cineva nu l-ar
citi cu plcere! Dar incursiunile
liber-alese (concedii) sau n anu-
mite situatii impuse (participri la
evenimente si actiuni organizate),
credeti c sunt mai prejos? Nici
vorb, au acelasi suflu tineresc,
sugubt, cnd e cazul, si totodat
cu un caracter vizibil informativ.
Uite-asa, citind cartea Gabrielei
am ajuns si eu prin Bahamas,
ohooo, Caraibe, visul meu nem-
plinit (nu c ar fi singurul, stati
linistiti, sunt si eu om, ca dumnea-
voastr, de altfel!) sau prin Po-
linezia, cu picanteriile ei si-
apoi, obligat prin Spania ce-o
adopt de ctva timp pe autoare.
Si v mrturisesc, cu sinceritate,
n permanent am simtit c sunt
n conexiune direct cu autoarea,
pentru c, nu stiu de ce, dar parc
mereu m incita cu ntrebrile ei
directe, si stiti ct de plcut este
cnd esti bgat n seam de
nsusi autorul unei crti? ncer-
cati, nu veti regreta nicio clip,
credeti-m pe cuvnt!
Dar ce-mi veni mie acum s
v dezvlui aici toate tainele bine
ascunse n scrierile dragei mele
Gabriela Clutiu Sonnenberg,
cnd cel mai indicat si mai cu-
minte ar fi s-mi confirmati dac
am avut dreptate, citindu-le! Ia
uitati-v la mine cum m-am nse-
ninat citind o carte! Deci, nu mai
stati pe gnduri, Vine seninul!
Gelos cum sunt ca marea, eu nu pot nici n vis
Pe bolt gala modei cu pomp s-a deschis.
Cu unduiri de solduri, urzeal de picioare,
Cu decolteuri large, chiar dac-i postul mare,
Privirile la dulce, lent, dezlegate ni-s.
Mldii ca firul ierbii se-ntrec la defilare
Stelute despletite cu nuri de nacru lis
Si, sobru, cornul lunii cu diadem de miss.
Usure, fantezia ncepe-n cer s zboare.
Gelos cum sunt ca marea, eu nu pot nici n vis,
Fecioara mea, Selene, o clip s conced
O lume s te soarb din ochi ca un aed
Pe podium de gal n iad sau paradis.
Te voi retine-aicea, m ierte Dumnezeu,
Vom fi, n raiul nostru, tu singur si eu.
Nicolae M~TCA{
Sunt ca Manole, un umil zidar
Sunt ca Manole, un umil zidar
Si-as vrea si eu, spre-a neamului cinstire,
S-nalt, n timp, o sfnt mnstire
Cu vnj de bronz, sclipire de clestar.
O lam-n piept mi-i tainica jertfire
Ce-o vom aduce, astzi, pe altar,
Dar cum, prin ploaie, umbre nu transpar,
M trece-un gnd, divin limpezire.
N-am jinduit ca altii, rnduri-rnduri,
La stare de nirvna sau kif.
Pe mine m ziditi, rebele gnduri,
S-ntrecem oratoriul Saint-Joseph!*
Nu-i dar mai mare, care-n veci ne tine,
Dect altarul arderii de sine.
*Oratoriul Saint-Joseph din Montreal,
lcas de cult de mari proportii, situat
n partea de nord-vest a colinei din
centrul
orasului, numit muntele Mont-Royal.
O, Pyntia, conjur-l pe Socrate
ndarn Socrate se jura pe cine
C adevru-i mai presus de toate.
Juratii l trimiser la moarte
Ct ai ntinde svaitrul pe pine.
Au pizma azi pigmeu-o nesocoate?
Din trama lui n urm ce rmne?
Minciuni si intrigi, brfe. Azi si mine.
Iar adevrul tot cu capul spart e.
O, Pyntia, conjur-l pe Socrate,
Doar ti-o ierta verdictul tu inept.
De ce l-ai dat drept cel mai ntelept
Si ai uitat de mediocritate?
Dect s-mi stoi lacrima durut,
Mai bine-mi beau paharul cu cucut.
Ai fost n prier mugur dat n floare
Ai fost n prier mugur dat n floare,
Ispit-n toamn, mr nenceput,
C nsusi Zeus, dac-ar fi putut,
S-ar fi-nfruptat cu-o dulce srutare.
Cum totu-i relativ si absolut,
Ai fost pe cer un astru: Lun, Soare
Si pe pmnt - fecioar-ntre fecioare,
La focul sacru-al castittii scut.
Ai fost un mit, un nger, o idee,
Mai mult o vrere, mai putin femeie.
Prim element: foc, aer, lut,
Din care Dumnezeu ti-a dat suflare.
n spatiu-timp - materie-n miscare.
Iar de n-ai fost, s stii: asa te-am vrut.
Tiziano - Pieta
50
Anul III, nr. 11(27)/2012
Enigmaticul Mircea Eliade (1907-1986) si-
a mprtit viata, trindu-si-o n Romnia ntr-
o perioad tulbure si controversat, n Por-
tugalia, Franta, si India, apoi definitiv n Ame-
rica, unde si-a scris mare parte din Istoria re-
ligiilor.
n 1928 a devinenit licentiat n filozofie la
Universitatea din Bucuresti, cu teza Contri-
butii la filosofia Renasterii. A studiat ebraica
si limba persan, nvattnd italiana ca s-l
citeasc n original pe Papini, apoi engleza
pentru a-l putea citi pe Frazer. n acelasi an a
cltorit la Roma, unde a studiat cu febrilitate
n biblioteci, apoi n noiembrie a ajuns n
India, pentru c maharajahul Manindra
Chandra Nandy de Kassimbazar i promisese
o burs de studii. La Calcutta, la Biblioteca
Imperial, l-a ntlnit pe marele filozof indian
Surendranath Dasgupta, care-l acceptase ca
doctorand. S-a dedicat studiului gramaticii
sanscrite si a filosofiei hinduse. Datorit a-
precierii de care se bucura, se mut n casa
lui Dasgupta, unde Eliade a descoperit, nu
numai o biblioteca imens, ci si pe frumoasa
Maitreyi, fiica profesorului. ntre cei doi ti-
neri s-a nfiripat o idil. Povestea de dragoste
dintre Eliade si Maitreyi Devi a fost una ati-
pic, unic prin nsusi zbuciumul constiintei
lui. La nceput, Mircea n-o plcuse pe indian-
ca zvpiat, pe care o vedea urt fat de
alte tinere. Dar sentimentele confuze, trans-
Mihai {TIRBU
formate ntr-o iubire platonic fat de miste-
rioasa, spirituala si fermectoarea Maitreyi,
l-au mpins ctre o stratagem uimitoare: pen-
tru a putea comunica intim, a nvtat-o pe
Maitreyi limba francez, iar ea l-a nvtat ben-
galeza. Dup doar cteva zile, Mircea Eliade
s-a hotrt s-o cear n cstorie pe hindusa
de doar 16 ani. Cu tot ce putea separa o
sensibilitate si o cultur indian de una occi-
dental, cu toate nendemnrile sau ndrz-
nelile noastre, dragostea a crescut si s-a m-
plinit asa cum i era destinul, scria Eliade n
Memoriile sale. Intentiona ca, avnd ac-
ceptul mamei si dovada unui venit lunar de
35 de lire sterline, s treac la hinduism, ase-
meni viitoarei sotii. Maitreyi a acceptat s-i
devin partener de viat doar dup o jude-
cat minutioas, conform traditiilor indiene,
dispus totusi la concesii de dragul tnrului
romn. Dar, cnd tatl lui Maitreyi a aflat de
intentia celor doi, reticent fiind la ideea unei
legturi ntre fiica sa si un crestin, a reactio-
nat radical, alungndu-l din cas. Esti un
mare maestru n arta disimulrii. Niciodat,
dar niciodat s nu mai ncerci s vii la mine
acas, sub niciun motiv.
Ajuns la mnstirile din Himalaya, la
Rishikesh Svarga Ashram, a avut drept guru
pe Swami Shivananda. Din nou n Calcutta,
a nvtat limba tibetan si a studiat etnografia
Asiei orientale. La sfrsitul anului 1931 s-a
vzut silit s prseasc India, pentru satis-
facerea stagiului militar n tar. Clipele trite
alturi de Maitreyi si sentimentul nemplinirii,
nostalgia dup ce ar fi putut s fie, l-au deter-
minat pe Eliade s adune material documentar
(corespondenta cu ea, scrisorile primite de
la profesorul indian, o fotografie veche, o
suvit de pr, flori uscate ntre paginile unei
crti, jurnalul zilnic al acelor ani), pentru un
roman unic. La sfrsitul lunii aprilie 1933 i-a
aprut, la numai 26 de ani, romanul Maytrei,
foarte bine primit de critica vremii si de citi-
tori. n acelasi an a devenit doctor in filosofie
Magna cum laude cu teza despre Yoga, n
fata comisiei conduse de Dimitrie Gusti. De-
venind consilier cultural la Lisabona ntre
1941 si 1944, a nvtat si limba portughez.
ntre 1945-1949 a predat la Sorbona, cola-
bornd la revistele Critique, Revue de lHis-
toire des religiones, Comprendre, Paru, etc.
Din ianuarie 1958 a nceput s predea la Uni-
versitatea din Chicago, apoi din mai 1966 a
devenit membru al Academiei Americane de
Arte si Stiinte si Doctor Honoris Causa la
Universitatea din Yale. Din 14 februarie 1976
a primit titlul de Doctor Honoris Causa la
Universitatea Sorbona.
Autor a 40 de volume stiintifice, opere
literare si eseuri filozofice traduse n 18 limbi
si a circa 1.200 de articole si recenzii cu o
tematic extrem de variat, Mircea Eliade a
rmas n literatura universal prin monumen-
tala trilogie Istoria ideilor si credintelor re-
ligioase.
A fost al doilea fiu al cpitanului Gheor-
ghe (Ieremia) Eliade si al Jeanei, (nscut
Vasilescu). Tatl, asemeni fratilor si, si-a
schimbat numele n Eliade dintr-un elan pa-
triotic, datorit admiratiei fat de scriitorul
pasoptist Ion Heliade Rdulescu. A avut o
sor, Corina, mama semioticianului Sorin
Alexandrescu.
Se pare c prima femeie care a aprut n
viata lui Mircea Eliade si i-a fost aproape a
fost Rica Botez (cstorit Stoicescu), care-
l vizita n mansarda lui de adolescent studios.
Se cunoscuser printr-o coleg a Rici, Erifili
Comati, ntr-o excursie la Mnstirea Pasrea.
Tnra serioas, studioas, deja respinsese
avansurile sentimentale ale lui Radu Bou-
reanu, Anton Holban sau Zaharia Stancu.
nsusi scriitorul si amintea: ntr-o zi de de-
cembrie, cnd czuse prima zpad, a aprut
si o fat cu ochii de culoarea violetelor si p-
rul tuns scurt, cu breton. Mi s-a prut fru-
moas si ndeprtat, cobornd parc dintr-
o alt lume, pentru c nu semna cu nici una
din fetele pe care le cunoscusem pn atunci.
O chema R...; avea o voce grav, joas, sen-
zual, contrastnd cu chipul ei de personaj
de roman englez. De cte ori usa mansardei
se deschidea si auzeam pasii mrunti ai Rici,
rsul ei scurt, grav si senzual, simteam cum
ncepea s mi se bat inima. R. avea obiceiul
s vin la intervale destul de rare, dar ntot-
deauna neasteptat si sub pretexte nevero-
Mircea Eliade
Mircea Eliade [i Maitreyi
51
Anul III, nr. 11(27)/2012
simile. Sptmnile care s-au scurs pn la
plecarea n India au fost cele mai dramatice.
R. fusese numit profesoar la liceul din Stre-
haia, de unde-mi trimitea zilnic scrisori dezn-
djduite. i rspundeam si eu tot zilnic, fr
s nteleg de ce-i scriu cu atta nversunare
- pentru c iremediabilul se mplinise... Sen-
timentele lor au fost profunde, dar n-au
vorbit niciodat despre dragoste, chiar dac
Mircea a ncercat de multe ori s-o fac s
nteleag ce simtea pentru ea. A iubit-o cu o
iubire trist. mpreun cu colegii au fost cu
Mos Ajunul n decembrie 1925, la Familia
Regal, la Patriarhie, la Palatul cu Lei, la Octa-
vian Goga si la alte personalitti ale timpului.
n 1926, tot mpreun au ajuns la Iasi, unde
au fost primiti la Ionel Teodoreanu acas si
la redactia Vietii romnesti, unde i-au cu-
noscut pe Garabet Ibrileanu si pe George
Toprceanu. Se stia despre intentia lui de a
pleca n India. Prinr-o exprimare anecdotic,
mama lui Mircea Eliade a ndemnat-o pe Rica:
Mrit-te cu nebunul sta, ca s nu plece!.
Ea i ntelesese vocatia si nu s-a opus plecrii.
n prima tinerete, pe cnd aspira la o ca-
rier universitar, a avut dou iubiri, fiind
obligat s aleag ntre Sorana Topa, actrit
la Teatrului National din Bucuresti, si o
functionar, Nina Mares, divortat si care
avea o fiic. Ajuns n camera celei de a doua,
pe cnd ncerca s-i explice filosofic inten-
tia de a renunta la ea, observ c femeia se
apropia ncet de fereastra deschis, cu inten-
tia de a se arunca n gol, nemaiputnd rezista
socului produs de pierderea celei de-a doua
mari iubiri. Poate sentimentalismul lui Eliade
l-a determinat s-si schimbe imediat strate-
gia. A ales, considernd c menirea sa era de
a salva o viat, s-i propun s-i devin so-
tie. Nina intuise acest sacrificiu, asigurn-
du-l c oricum nu vor rmne mult timp m-
preun: stiu c-am s mor tnr. N-au avut
copii, fiindc Eliade nu voia. n aceast pri-
vint, Nina a acceptat un sacrificiu si drama
aceasta secret constituie si cheia romanului
Nunt n cer. Totusi, la nceputul relatiei
lor, Nina a pierdut copilul lui Eliade. De aici
s-a ales si cu un cancer uterin. Despre aceast
etap a vietii, si aventur n acelasi timp, vor-
beste nsusi Mircea Eliade: Iubeam pe Nina,
m exaspera Sorana, dar nu puteam renunta
nici la ea. Le minteam pe amndou. Si pcatul
lor a czut asupra mea. Pentru c n iunie
1933, Sorana si-a fcut un raclaj, iar n aceeasi
lun Nina mi-a spus c e nsrcinat si, desi
nu eram nc cstoriti, m-a implorat s lase
copilul, chiar dac dragostea noastr nu va
avea o consacrare oficial. M-am opus din
rsputeri, si Nina m-a ascultat. Nu stiu n ce
conditii si-a fcut raclajul, dar de atunci n-a
mai rmas niciodat nsrcinat - iar n 1943
a descoperit, la Bucuresti, c avea un cancer
uterin. Oare n-a fost provocat de raclaj? Si
atunci, nu sunt eu vinovat de suferintele si
moartea ei?...
Nina avusese un destin tragic, poate de-
terminat indirect si de primul sot care era mi-
litar de carier. De unul dintre camarazii si,
Nina s-a ndrgostit. Sentimentele de dra-
goste curat au determinat-o s divorteze,
dar sotul n-a acceptat, s-atunci ea l-a prsit
pentru tnrul locotenent. Doar c tatl aces-
tuia, un vestit general pe atunci, l-a trimis cu
o misiune n capitala Frantei. Acolo, dnd
dovad de un nepotrivit umor negru, glu-
mind, a aranjat s-si nsoare fiul, chiar dac
el era dup o betie cu camarazii de arme. Cnd
ziarele din Brasov au anuntat cstoria, Nina
a avut un asemenea soc, nct a trebuit s fie
transportat la clinic, nota chiar Eliade ntr-
un volum de memorii. Cstoria cu Nina n-a
durat mult, fiindc dup zece ani, n noiembrie
1944, ea a murit. Cu toate pcatele ei, i druise
sotului ntreaga sa dragoste. Dezechilibrul
produs de moartea ei l-a marcat pe Eliade
profund. Prin Jurnalul portughez (cea mai
pesimista scriere a lui), s-a confesat tuturor,
artndu-si dragostea pentru prima sotie, pe
care-o ngrijise n ultimii ani de suferint. Fi-
ind bolnav de cancer, o internase la Lousa.
Am adus-o astzi pe Nina la Casa de sasde
e de repouso din Lousa. A urcat anevoie cele
dou etaje, rezemndu-se n baston. Am urcat
dup-amiaz pe coamele dealurilor. Singur.
Mi-am amintit de ultima ascensiune fcut
cu Nina, n vara 1939, cnd ne-am suit la Bran
si de acolo am traversat muntii. Eliade mai
nota: Nu vreau s m gndesc la cauzele
materiale ale mortii ei: la imensul sir de de-
zastre - cancerul din vara lui 1943, sciatica
din februarie 1944, razele din iunie, hemo-
ragia, parotidita, glanda sublingual, pulmo-
nul drept probabil blocat de o tuberculoz
galopant. Dup pierderea sotiei s-a sfrsit
si slujba lui de atasat al ambasadei Romniei
la Lisabona. A ajuns somer srac, fiindc si
vnduse pn si crtile pentru a-i cumpra
Ninei medicamente. Nina a fost femeia cea
mai important din viata lui, iar la cinci ani
dup moartea ei i-a dedicat monumentala
lucrare care a fcut nconjurul lumii, Tratat
de istorie a religiilor. Fiica adoptiv Giza
(Adalgiza Ttrescu), fiica sotiei sale Nina
Mares, a fost coleg cu viitoarea nor (Irina)
a fratelui su, generalul Constantin Ieremia.
Eliade a tinut legtura cu dnsa doar pn n
1948, cnd Giza a emigrat n Argentina.
Cel mai bun roman al su rmne Mai-
treyi, probabil ca un ecou al sentimentelor si
tririlor sale nc din perioada n care locuia
n casa lui Dasgupta, care aduce n prim plan
o experient existential specific tineretii,
dragostea. Dar Maitreyi a existat n realitate,
a venit si n tara noastr, dup ce reusise s-
l ntlnesc pe Mircea Eliade la Chicago. Ea
primise o educatie aleas, era sensibil si
scria poezii nc din copilrie. La doar16 ani
si-a publicat primul volumde poezii, prefatat
de Rabindranath Tagore. A publicat patru
volume de poezie, opt lucrri despre viata si
opera Guru-lui su, Rabindranath Tagore, a
scris crti de filosofie sau cu tent social si,
crti de cltorie. Ca scriitoare, Maitreyi Devi
a fost una dintre personalittile Bengalului.
Altruist, dornic de a face bine, a fondat n
1964 Council for the Promotion of Communal
Harmony si a fost vice-presedinte al All-
India Womens Coordinating Council. A fon-
dat si un orfelinat pentru ajutorarea si educa-
rea copiilor din zona Calcuttei si a celor r-
masi n India (Bengal) ca urmare a separrii
Bangladeshului (Pakistanul de est) de Pa-
kistan, n 1971. Aflase de romanul care-i purta
numele. Datorit ei, avem o tulburtoare po-
veste a iubirii imposibile dintre un european
si o indianc, poveste cunoscut n cercuri
largi, nu doar n mediile scriitoricesti si aca-
demice.
n tara noastr a sosit n iarna lui 1963, la
Universitatea din Bucuresti pentru o n-
tlnire cu scriitoarea indian Maitreyi Davis.
Era deja o doamn n vrst, cu o fat cos-
covit, nvelit n saluri groase, care vorbea
n englez, ajutat desigur de translator, si
era altfel de cum ti-o puteai nchipui din scrie-
rea lui Eliade. Maitreyi rmne n memoria
colectiv, n egal msur, real si imaginar.
Dar cnd a nceput discursul, femeia btrn
nu mai exista, era doar ea, adevrata Maitreyi.
S-a confesat apoi doamnei Irina Eliade, nora
fratelelui lui Mircea, generalul Gheorghe Eli-
ade, pe cnd era afectat de primirea, politi-
coas dar rece, n casa din Chicago a scriito-
rului si a sotiei Christinel. Dup cteva lacrimi
de neevitat, a dorit s adauge: Scrie-i lui
Mircea c m-ai vzut si spune-i s se ntoarc
n India. Are nevoie de India. ntre ei, ca
oameni reali, se pare c a fost doar o relatie
platonic. Vizita la Bucuresti i oferise sansa
de a le cunoaste pe mama si pe sora iubirii
sale din tinerete, dar si a le drui cte un
exemplar din romanul vietii ei, Dragostea
nu moare, o replic la celebrul roman al lui
Mircea Eliade.
Dup pierderea iubitei sotii Nina Mares
n 1944, n 1950 el s-a recstorit cu una din-
tre cele mai frumoase femei pe care le ntl-
nise, Christinel Cottescu (sora sotiei cunos-
cutului dirijor Ionel Perlea), descendent a
unei vechi familii boieresti. Ea se trgea, pe
linie matern, din spita Sendrea. Unul dintre
descendenti, hatmanul Sendrea, fusese cum-
natul lui Stefan cel Mare. Se pare c ntre
Sendrestii din secolele XIX-XX si cei din
52
secolul XV exista o legtur de rudenie, care
poate va fi dovedit vreodat, pentru c Sen-
drestii, dar si Cottestii erau neamuri boieresti
din sudul Moldovei. Numele familiei Cot-
tescu provine de la localitatea Cotesti, dar
din pretiozitate s-a ajuns la varianta cu dublu
t. Christinel era cunoscut n cercul celor
apropiati si sub prenumele de Georgette. Se
ntlniser la Paris, n anul 1945, cnd Mircea
Eliade vizita cercurile de romni aflati acolo
dinainte sau din timpul celui de-al doilea rz-
boi mondial. Christinel Eliade era o femeie
foarte distins si foarte frumoas, cu trsturi
remarcabile, avea ochi albastri, fuma mult,
era foarte autoritar.
Familia lui Christinel Cottescu se stabilise
n capitala Frantei cu multi ani nainte. Cei
doi au fost cununati de filosoful Emil Cioran.
Din admiratie si dragoste fat de Christinel,
Eliade spunea: Nu-mi nchipuisem c a-
ceast angelic blond cu ochi albastri si
pletele alunecndu-i pe umeri, ca la o ado-
lescent, poate rde n hohote si, mai ales,
poate cnta cu atta voie bun si umor. O
priveam si o ascultam fermecat, dar nu-mi
ddeam seama ce se ntmpl cu mine, nu
stiam c suntem ursiti unul altuia...
mpreun, cei doi s-au stabilit la Chicago.
Conform spuselor lui Stelien Plesoiu, din
postura de om de cas al familei acolo, Chris-
tinel era foarte dur, ntotdeauna se punea
pe post de sef n casa aceea, desi a gresit
de foarte multe ori, ns, m rog, era seful
casei, ne trata de altfel pe toti, dar nu m-a
tratat pe mine si pe nimeni altcineva mai diferit
decit pe sotul ei, autoritar, timbrul vocii de
comand, pe toti ne punea la punct, pe toti
ne trimitea cu gunoiul... Nu tinea cont de
functii si v rog s m credeti, n casa aceea
veneu oameni de foarte mari functii si titluri.
Cu ct stia c titlul este mai mare, cu atta i
umilea mai mult, prin vorbe foarte frumoase,
dar foarte tioase: te rog s-mi iei punga de
gunoi s mi-o duci jos, te rog s-mi aduci un
pachet cu tigri, te rog s..., ns n felul ei,
a avut multi admiratori si foarte mult lume
nu scotea un cuvnt n fata doamnei. Eu con-
sider c toat aceast atitudine a pornit de la
faptul c sotul dnsei era un om foarte moale
si cu o personalitate foarte blnd. Pe sot,
doamna Eliade l tinea din scurt, n sensul
c-i impunea s-si mnnce dimineata bana-
na si o brnz fr nici un fel de gust, care il
ajuta pe maestru s nu fac alte complicatii.
Stia maestrul s se foloseasc de tertipuri,
pentru a-si bea nelipsitul pahar de scotch,
aranjnd cu chelnerul s-i pun ap cu ghea-
t, dar chelnerul, printr-un mic aranjament,
s-i aduc un pahar cu votc si, artndu-i
sotiei c el bea ap n loc de scotch, ea foarte
generoas: Ei bine, poti s bei si un scotch,
deci avnd dou pahare. Era foarte greu s l
dezveti de obiceiuri pe care le-a avut toat
viata. Maestrul nu putea s triasc fr pip,
aproape c dormea cu ea n gur. Si doamna
fuma foarte mult. Moartea maestrului a fost
pentru Christinel Eliade o adevrat nenoro-
cire, pierzndu-si tot elanul si toat energia
care o caracteriza n timpul vietii acestuia, s-
a simtit foarte slab n fata tuturor, foarte
amrt. A avut datorii, a terminat ntr-o s-
rcie, c aproape nu-ti vine s crezi. n ulti-
mele trei luni care au premers mortii dnsei,
nu mai avea bani nici cu ce s-si plteasc
chiria. Deci, amndoi s-au sfrsit sraci, cu
toate c ar fi putut avea ceva bani si de la
sutele de prieteni foarte adevrati si foarte
generosi. Dar, dup moartea maestrului, au
disprut cu totii si nu o mai cuta aproape
nimeni, dect cine stie, cte o persoan s-i
cear cte o carte cu mprumut, sau cte o
donatie pentru biseric, dar ajutorul din par-
tea romnilor nu prea a fost.
Christinel Eliade si-a mprtit singur-
tatea, dup moartea n 1986 a sotului, pn
pe 9 martie 1998 la Chicago, cu Claudia Ve-
chiu. Aceasta era o fost contabil din Iasi,
care si-a cutat un rost n America, dup ce
rmsese somer. n calitate de companie
permanent a btrnei doamne Georgette
Christinel Eliade, i-a administrat tratamentul,
i-a pus perfuzii, a tinut legtura cu medicul
de familie si a rspuns la telefon. Avea grij
ca doamnei Georgette s nu-i lipseasc nimic.
Ea a stiut c Doamna Christinel era aproape
sigur c va muri pe 9 martie, ziua de nastere
a sotului ei, dup cum chiar si dorea. Mai
voia s fie incinerat si s aib o nmormn-
tare simpl, ca a lui Mircea Eliade. De altfel,
doamna a murit usor, dac se poate spune
asa, si amintea Claudia Vechiu, din Chicago.
Mircea Eliade, personalitatea recunos-
cut si-n strintate, era un om sensibil la
frumusetea si la traditiile locurilor n care a
trit de-a lungul vietii. Pretuirea pentru femeia
care d viat, care st alturi de brbat n cli-
pe dificile sau la bucurie, pretuirea - n general
- pentru femeie, este redat, dup cunoas-
terea traditiilor din India, de nsusi Mircea
Eliade: In India, orice femeie e Devi, o zeit.
Cnd te adresezi unei doamne sau domni-
soare - de orice rang, de orice vrst - nu po-
menesti numele de familie, ci adaugi Devi
dup numele ei propriu. O domnisoar Indira
Sen, ajunge astfel Indira Devi. Amnuntul
acesta e semnificativ. India nu vede n femeie
nici fecioara, nici amanta. India vede numai
zeita, numai jertfa creatoare, mama. Orice alt
virtute feminin pleste alturi de aceasta
din urm. Orice femeie e adorat ntruct este
sau va fi o mam. De aceea, cnd cunosti
prea bine o femeie ca s o mai poti numi Devi,
o numesti mam. Chiar dac ea e numai o
fat de tar sau o adolescent de colegiu.
Mai mult de-att, indienii vorbesc despre
tara lor ca despre o mam. Imnul lor ncepe
cu cuvintele Plecciune Mamei.
Bibliografie
- www. istoria.md Mircea Eliade, biografie. Articol
ngijit de Vlada Afteni;
- Romnia literar, nr. 36/2012, Cezar Ivnescu
n dialog cu Lucian Vasiliu;
- Steaua, nr.8/1997 Interviu realizat de Pusa Roth:
Irina Eliade: n familia lui Mircea Eliade am intrat
de dou ori;
- acuz.net Tabel cronologic;
- Romnia literar, nr. 1/2003 La o nou lectur:
Mircea Eliade, de Alex. Stefnescu;
- Ziarul de duminic Cottestii: familia sotiei lui
Mircea Eliade, 30 iun. 2006, autor: Mihai Sorin
Rdulescu;
- Revista VIP.NET Mircea Eliade si Maitreyi
Devi - dou lumi, o singur iubire de Alexandru
Stratan;
- Convorbiri literare, nr. 3/2006 A doua moarte
a lui Eliade nu va avea loc, Basarab Nicolescu;
- Monitorul Expres, 10 ani din viata lui Eliade,
autor: Camelia Onciu, 13.03.2007;
- Ziarul de Iasi - Emilia Chiscop, Ultimul mister
al unei familii celebre, 14/03/1998;
- ziaruldeiasi.ro local Focsani, Fostul om de
cas al lui Mircea Eliade dezvluie: Sotii Eliade
au sfrsit n mizerie; Silvia Vrnceanu,
22.08.2005;
- Realitatea.net, 25 aug. 2012 Detalii
SURPRINZTOARE despre revederea dintre
Maitreyi si Eliade. Scrisorile ei au fost traduse;
- Revista Apostrof - Nina Stefan Boerbely, Citate
reproduse dup editia Mircea Eliade, Jurnalul
portughez si alte scrieri, vol. 1;
- Sighet online, portal indepedent de stiri -
CARTE:Mircea Eliade - India, scris de Horia
Picu, 04 martie 2012;
- Romnia literar nr. 7/2006, Povestea vietii lui
Mircea Eliade, de Alex. Stefnescu;
- Romnia literar, nr. 34/2003, Enigmatica
doamn R..., de Filip-Lucian Iorga.
T
i
z
i
a
n
o

-
U
r
m
a
s
i
i

l
u
i

H
o
l
i

G
h
o
s
t
53
Anul III, nr. 11(27)/2012
Dragii mei,
La ultima noastr ntlnire, am promis
povesti cu nbdi. Desigur, promisiunea-i
datorie curat si n-am dect s m tin de cu-
vnt. M ntreb mai nti ns, cum s-a n-
trebat tot omul cu materie cenusie si mintea
rsucit n vremuri: de ce eu? De ce tocmai
mie? De ce asa si nu altfel? Sau, chiar mai
mult, de ce voi, semeni mie, si de ce lumea ca
si noi? Vesnicul de?! ntrebri! Dup unii,
nelinisti metafizice. Altfel spus, suflet asezat
pe cile Domnului, pe o bolt de un infinit
absurd, sub care doar ochiul omului pustiit
se mai holbeaz. Dup altii, form a progre-
sului. Cu alte cuvinte, ntrebarea, sutul n
fund si pasul spre nainte. Dup creierele chir-
cite, s-ar zice c ea, ntrebarea, ar fi, chipurile,
un fel de moft si pierdere de vreme! Se n-
treab si sta ca prostul! Asa doar ct s fa-
c pe desteptul la drumul mare! Dar dac n-
o face si n mijlocul lui, degeaba! Altii, cam
tot de teapa celor de dinainte, adaug: pros-
tul nu e prost destul dac nu e si fudul! o fi!
...Dar dup mine, tot fleacuri! Bazaconii fr
de care strzile nu ar mai avea colt. Ar fi doar
asa un fel de ulite posomorte dus-ntors,
tocmai pn la mama dracului!
Revenind, adaug faptul c, uneori, con-
stient de dimensiunea ntrebrii, alteori, de
versatilitatea rspunsului cuibrit n ea, trec
peste orice, fie si numai pentru c mai mult
de jumtate din felul n care ne ntelegem noi
ntre noi, ca oameni, e, desigur, ntrebare. Apoi
n rspunsul, un fel de nisip misctor, venit
de la tine, semenul meu, sau din lumi posibile,
m asez totusi sens, semn si semnificatie pen-
tru omenire. Accentuez ns pentru omenirea
n care mai sunt nc oameni! Moral de pa-
rad!, o s trncneasc ntelenitii n mocirle
de cnd lumea sau creierele formolizate n
posirca de dude. Si totusi, repet, moral! Mai
ales cnd stiu bine c printre noi sfintii p-
sesc n soapta adierilor de vnt, ntinznd
mna celui npstuit. Da, npstuit! Abia
acum, trziu, mi-am dat seama c cerul ne ca-
de, vrnd, nevrnd, vesnic, drept n moalele
capului si ne duce spre fundul pmntului.
Acolo, Hades mestec n supa cu sufletele
noastre tocmai de cnd raiul nu a mai vrut s
fie si pentru noi, muritorii, rai. Odat plesniti,
ne aducem aminte de pcat. Pcatul meu, p-
catul altora! Din neamuri! Si totusi, toate ale
noastre! Vesnic m-a ngrozit pedeapsa pentru
rul fcut. Tocmai pn la al noulea neam!
- zice scriptura. Neam n care, din lipsa de a
fi, vesnic trimitem acuza. Iar cnd m mai gn-
desc si la faptul c nimic nu e perfect, un alt-
fel de ntrebri m strpung ca niste sulite si
alte nelinisti nu-mi dau pace.
Acum, desigur, nu vreau s m credeti
naiv. Stiu c n sens st scopul si, cu sigu-
rant, sfrsitul. Dup multi, finalul cu fond
structurat teleologic, aici pe un pmnt nu
tocmai rotund, ce se roteste, cu noi, cu tot,
pe poteca sa din cer, nici ea rotund. Extra-
polnd, mi vine s cred c marginile uni-
versului, acel infinit cu dus si ntors, bucl
de cnd si pn cnd, ar putea fi asemenea.
Strmb! Pocit! ntortocheat! Ei, de aici, din
neregul, ndemnul, pcatul si, evident, pe-
deapsa. Pcatul tu, cel din primordii, obsesie
de-aiurea, si al altora! Apoi viata ca pedeap-
s! n consecint, hodoronc, tronc, ntreb:
de ce? De ce, Doamne, picuri n noi si linistea,
si frumosul, cu pipeta? Pic, o pictur ct s
nu orbesc la lumina zilei, pic, o alt pictur
cnd am prins gustul snisorilor de fat mare
si, probabil, un alt pic tocmai cnd mi co-
mand costumul cununiei cu alt nceput. Pic!
Pic frumosul?! Dup esteticieni, rotundul,
cercul... Dar si el, nicicnd si niciunde ro-
tund. Dup altii, sfera, ea nssi sum de ro-
tunduri. Sfera o fi ea sfer ct vreme mis-
carea, vrtejul, haosul vzut si nevzut tur-
teste? Toarn totul ntr-un fel de elips,
strmb si las asa slut, printre stele, n spe-
cial omul. Abia acum nteleg de ce la Kant
frumosul nu poate fi conceptualizat. De rela-
tivizare, nici pomeneal! A doua, linistea? Ia-
o dac ai de unde! Unii spun c ar trebui c-
utat chiar n nelinisti. Eu?!... n ceva ase-
mntor, ns cu semn, n ntrebare. n acest
de ce tocmai mie? Omul pe care nefirescul
l-a scos din vremuri, nainte de vremea sa.
naintea firii de a fi? A fi si eu ca tot omul n
firesc, nceput si sfrsit. De ce Vali, jumtatea
fiintrii mele, nger cu aripile frnte? Si cnd?
La ceas aniversar, cnd ar fi trebuit s savu-
reze re-ntlnirea! Nu degeaba am njurat, ani
la rnd, si am scuipat viata si n ea. Clipa e
totul! Clipa e destin! Da, am urlat, chiar dac
nonsalanta-mi este forma de a ptimi! Am
strigat n sufletul pustiit mai ales atunci cnd
necazul s-a nmultit. De altfel, el, necazul,
tinde s fie ca si omul! Nu poate fi doar simplu
necaz! Se potenteaz obscur la umbra ideii
de bine, iar tu, ca om, gusti din amgire spe-
rnd. De asta se spune c un necaz nu vine
singur. Iar cnd te ajunge, cade trsnet, din
nou n acelasi moale al capului. Ca un blestem!
Vorba lui Blaga. Doar capra vrea s rmn
capr! Dar dac n-a fost s fiu?! Clipa m-a
turnat suflet n trup de om, lagr al ndejdii
si dezndejdii. Tot ea mi-a scos n cale pe
dracul gol cu chip de om. Apoi mi l-a pus n
poal. E, acum s v vd? Ati ghicit! Coana
Joitina, concubin sau, mai bine zis, frivola
de mai trziu. Frivola! Un fel de bordel ambu-
lant! Ca si... Sau altfel spus, unul la purttor,
ct vreme presta ori de cte ori Sfrlogea,
limbricul de care v-am vorbit, se fcea turt!
Ba chiar pinea lui Dumnezeu mprtindu-si
japita apostolilor. Pn s cad ns el sub
mas, nbdi! Intra n joc si, hopa, jos, hopa,
sus, mai prin fat, mai prin dos, n patru, n
trei... Retineti, asta pe vremea comunistilor!
Si ca nceputul unei astfel de orgii s aib si
un sfrsit, posta. Evident, totul netimbrat.
La rnd, cu care mai de care nesplat, igno-
rnd doctrina de partid. Domnilor, asta dac
ar fi fost desteapt, dup 89, se retrgea si
se ddea curv dizident. Primea decoratii,
despgubiri, pensii...Nu trebuia dect s urle,
pe bun dreptate, n gura mare, la tv sau la
fel si fel de ziare c, vesnic cu asternutul n
spinare, regimente ntregi, zi de zi, cu fler de
matroan, linistea. Fr efort! Doar din buze,
gtlej si buci. Poti s mai zici ceva? Profesio-
nist! Spre linistea poporului si partidului
iubit! Cnd ns ai limbrici si te mnnc!...
Apoi crezul sincer c a fost si nc mai este
folositoare la partid. Fie si numai pentru fap-
tul c el, conglomeratul, doar s-a mprtit.
Fractiuni care mai de care! Luate, dup ani,
la un loc, aceeasi Marea Adunare, pentru tot
pmnteanul orb.
Nicolae B~LA{A
Doamne, de ce?
De ce tocmai mie?
54
Alturi Joitinei, coan, de, vrjitoarele.
Prima, adic cea mai mare n cioc, Cioc! Vorba
unui amic pus pe glume n fata unui bloc:
cioc! cioc!, cioc! si lola, lola si ai s vezi ce
e gondola!. Fiti seriosi! Stiu ce vorbesc. Ori-
ginalele sunt doar pe canale la Venetia. La
noi, fcturi! Jagardele, putori ce-si vnd chi-
lotii pentru acadele. Suptul d dependent
ca si linsul n dos! Ai lins odat, lingi, nene,
viata toat. Tepn, pus la coprseu, mbls-
mat sau nu, lingi chiar si pe popa n drumul
tu spre al su Altar Sfnt. Alturi de Cioc
(ista), Urinela. Heluuuu! Ce stai, f? Hai, la
produs! Centurile au fost fcute cu bani grei,
de la Bruxelles, din Apus! Si mine, poimine,
o s ntrebe ia cnd i mai recuperm?! ...V-
am mai vorbit! Urinela, expert n fel si fel de
scule, si la pescuit. Fereasc-te Dumnezeu
s-i cazi la undit, c te-a lsat n curul gol.
Apoi, pentru siest, cu luat, cu tot, fireste, la
partid. Locul n care, ca n Piata Mare, ct ai
clipi, Drgosel, sracul, pe post de brbtel
iubit, a fost schimbat pe un Aripel, si el per-
vers, ca Urinela, c doar de-aia-i frunce ntre
prliti. Mare nghesuial! Si coad, ca pe
vremuri, c astzi aud c-ar da pe gratis Uri-
nela. Sarcin, n precampanie, de la partid!
Ce s v mai spun? Alturi lor, si Sfrlogea
Jr. Apropitar de ghinde, btus si mitocan
sadea. Ascultati-m, bate al dracului! Mi-a
rupt coastele cu gasca! i stiti! Psroi, Iorgu
Ccian si, pentru culoare, desigur, de-aci,
din fata luncii, Pardaian. stia, nici pe de-
parte oameni, ci sbii, pusti, pistoale... Adu-
nate, precis un arsenal! Meschetari, nu glu-
m! La crcium, la mine n poart, chiar si la
tribun. ...C tot ar mai vrea. Ce? Casa, masa,
soarele si luna, chiar dac stuia, jr, jeg, de
soacr mpiat, partidele de cartier i-au tot
dat. Atentie! Taxa de protectie functioneaz
mai ceva ca zeciuiala de pe vremea lui Moise.
Acum, n postmodern, chiar la nivel de stat,
mai ales dac esti jandarm de tip interpla-
netar. Eu, (domnule, cnd ai orbul ginilor,
vai de capul tu!), i-am finantat campania,
parasuta, nunta... Ba mai mult, chior de-a bi-
nele, i-am finantat pn si pe sluta, frivol, n
pat. Ilegalitti pe fat! Si din partea mea, dar
mai ales a celor pe care, dracu stie cine, mi i-
a cocotat n cap?! Bat stia la tine ca la frunz,
ziua, noaptea, cnd au chef de-o rfuial, ct
s se dezmorteasc si s-i admire Joitina c
nu degeaba i-a tot finantat. Iar justitia... Tot
oarb! Ce s mai vorbim?! Tot cu gasca!
Dac nu curge, pic! Bate vntul, hop si ea!
Fluier a pagub puterea, a pagub si justitia.
E, spuneti si voi, oameni cu cap, n con-
ditiile astea, ce ar trebui s fac? Nici mcar
s ntreb: oi fi blestemat? Oi fi condamnat?
S trag oare ponoasele cerului? Oi fi deo-
cheat?!... Ptiu, fugi, deochi, fugi de la Titus
dintre ochi... - mi zic, mai n serios, mai glu-
mind, ns atunci cnd aripa ngerului meu
s-a frnt, am intrat n rahat! Joitina, Cioc, Uri-
nelea, Sfrlogea, pe post de limbric, si com-
pania m-au tot tras n jos. Iar dup aceea, de-
sigur, nici c as fi putut avea dect o viat de
ccat! Bgati bine la cap! Viata, un fel de ilu-
zie! Clipa ns, stare de destin! Cnd nici nu
te-astepti, rmi mut, cu mintea crcnat si
privirea n gol, ntrebnd: ,,De ce? De ce
tocmai mie?!
Pn data viitoare, Doamne fereste, s
v ntrebati la fel!
Al vostru pentru eternitate,
Titus
Tristeti bacoviene...
Amanti sublimi nu se mai pierd sub Lun,
n golul toamnei despletite,
nici frunza nu mai pic n greul
din adncuri, chibzuit de lut,
c noaptea si desir clipele pe rnd
n armonii de plumb,
iar singurtatea tot mai des apare
la geamul din odaie;
cuvintele sunt multe si nencptoare
s defineasc plnsul de poet
pe umerii portretului cu zmbet de
madon, mesteacnul scheletic rsun a
pustiu si nu mai cade nicio frunz;
un panoramic violet,
n miniatur doliu...
Trecut de miezul noptii,
femeia nu mai tip n desfrnri trzii,
iar singurtatea e mult mai apstoare,
emotia rmne ferecat si lumina lmpii
se frnge de oglind, prilej de bucurie
pentru necurat c ntunericu-si arat
splendoarea goliciunii
pe-o scripc nnegrit
care a fost cndva a unui trubadur de birt
ce fredona romante n graiul provensal;
pe margini de pahare l completau betivii,
trecuti si ei demult peste hotarul vietii,
sub ropotul satanic.
Nu mai exist fericire,
exist nentelesi cu chipuri palide de vise;
si rtcesc privirea n parcul stpnit
de un decor asemeni funerar,
deplng cu sincere regrete aleile ngustate
de tcere si odaia cea pustie, unde
singurtatea a devenit mai ncptoare,
nct ncape ntreg Pmntul cu cele
rnduite; nu mai exist asteptare, nici ur,
nici destin...
Un lung suspin a mai rmas n rnduiala
noptilor trzii;
un panoramic solitar,
n miniatur doliu .
Peisaj bacovian n liter pustie
Motto: Singurtatea e ca o noapte
nesfrsit, fr stele, n care te desparti
de lume./ Iar singurul lucru la-ndemn e
acela de a asculta tcerea...
Rsun ploaia n asteptri trzii,
Iptura incolor a noptii cu plete sfsiate
revars lacrimi n plnset devastat de cobe;
mretul viitor se stinge n clipe desirate
de nepsarea timpului fr prihan
si ncremenesc agonic, acolo unde piatra e
gata s vegheze migala efemerului;
lacrimi n recipient de toamn,
ntre crengi - eter; lacrimi de ngeri mniati,
c muritorii pe Pmnt
nu au pus vreodat pret pe sinceritate,
nici pe iubire...
Fereastra aplecat ctre cer
ncepe s asude
si odaia din mansard atrn de furtun;
sub glasuri reci de vnt
suspinele se prind n rsuflrile nclcite
prin gnduri istovite
de misterul acelui mine imprevizibil,
de voievozi nepmnteni ce bntuie
amurgul violet,
de marsul greu pierdut printre obsesii
n pasi contemporani de menuet,
de eternitate,
de truda nevzut n miezul pmntului
pentru reproducerea trnii,
de ierburi ce se ntind
asemenea ostil deasupra trofeului de lut...
n singurtate,
sub crengile nude,
a rmas tcere pe un monument czut.
{tefan Radu MU{AT
55
Anul III, nr. 11(27)/2012
Ioana STUPARU
Sublime gnduri transpuse
n versuri si n grafic. Acest
sentiment l nsoteste pe cititor
cnd porneste a colinda prin
Cmpul rostirii (Ed. Amurg sen-
timental, Bucuresti, 2002), volum
semnat deAurelian Popa-Stavri,
poet, grafician, muzician, realiza-
tor de emisiuni la Radio Romnia
Cultural, program ce are ca scop
mentinerea valorii folclorului si
traditiei romnesti. Folosind ex-
presii simple, culese din vastul
cmp al rostirii, autorul le asea-
z cu miestrie, chiar cu gingsie,
n versuri ce capt astfel mretia
care minuneaz. Fiindc, ce poate
fi mai mret dect o rug ctre
AtotCreatorul, asezndu-L na-
inte de toate: D-mi, Doamne,
glas,/ D-mi, Doamne, viat
(Ruga a doua, p. 37). Sau, ce poa-
te fi mai gingas dect astfel de
simtiri sufletesti: Si sufletu-mi
ajunse pelerin/ La prispa usilor
de soare (Paradisul tuturor, p.
61); Ziua e ca o turturea obosit,
pe care ai vrea s-o mngi, (n-
trziind pe-afar, p. 55).
Deosebit de nlttoare si
totodat statornice sunt gndu-
rile transpuse n versurile si n
grafica poeziei Mucenicii, care
au la baz simplitatea vietii pe p-
mnt, reprezentat printr-o ogra-
d asezat pe plai mioritic, nv-
luit de tihna binefctoare su-
fletului, pn la magnifica ncr-
ctur spiritual, fr de care via-
ta nu ar exista: Acolo-i calea,
dincolo izvorul.
Cultul familiei reprezint un
punct forte pentru modul de viat
vzut de autor. Ea, familia, alc-
tuit fiind din mai multe generatii,
si deapn viata n liniste, iubire
si ntelepciune, n jurul casei cu
prisp, n care dintotdeauna lu-
mina si ordinea lucrurilor a fost
Noul volum de poezii al pro-
fesorului de filosofie George
Baciu, un dar fcut siesi la mpli-
nirea a cinci decenii de viat, pe
6 noiembrie, nmnuncheaz o
diversitate de exprimri lirice, ori-
ginale, nsufletite pn la patos
de sentimentul iubirii.
Poeziile sunt grupate n dou
sectiuni: Cu gndu-n buzunar,
care d, de altfel, si titlul volumu-
lui si care se prezint sub forma
unor reflectii, notatii, fulguratii,
pe marginea temei enuntate - si
Poeme cu gndul afar, ce pre-
lungesc si dezvolt miezul celor
dinti, devorate, ns, de declara-
tii, lamentri, ntrebri si rspun-
suri, ca un cntec fr sfrsit.
Exist aici un plus de muzicali-
tate; George Baciu s-a dezlntuit
n plin maturitate creatoare, se
joac, de multe ori periculos, cu
dragostea, mergnd pn la ex-
taz. Nou nu ne rmne dect s
urcm cu atentie si cu delicatete
de-a lungul coloanei de senti-
mente spre care autorul ne orien-
teaz, o vertical a romantismului
pur, rvsit la rstimpuri de furtu-
nile incontrolabile ale sngelui.
Poetul se defineste, de altmin-
teri, si trdeaz, n acest volum,
latura/natura sangvin: O emotie
de snge sunt, pe-ale zilelor di-
guri,/ oftnd ntr-un val prelins
pe obrazul cerului. (Jurnal) sau
... Si te iubeam sub vesta ierbii,/
pervers si flmnd/ ca un viciu,
trgnd s moar.
George Baciu este ca o lir
ce va cnta, pn la sfrsitul tim-
pului fiecruia dintre noi, n ver-
suri de o dulceat fr egal, fru-
musetea femeii, buzele inimii, n-
rile ierbii, aerul ca un derbedeu,
tusea toamnei, dimineata ca o
cersetoare, copacii desculti de
insomnii, pivnitele gndului, de-
lirurile de coapse, seara ntins
pe strzi ca o trf, ceata suie ce
se tine de sale - ncercnd n felul
acesta, apelnd la acest tip de
Catrinel POPESCU
prezent: Pe prisp, fete-si m-
pletesc cununa./ Iar maica mb-
iaz pruncul./ La umbr de cerdac
e buna/ cu degetele-i noduri, cro-
seteaz-ntruna. Alturi de cas
se afl urcusul lin ctre streasi-
na pdurii, unde este asezat al-
tarul de nchinciune. De acolo
porneste o alt cale, un alt urcus
ctre mucenicie n grdinile
sfintite (Mucenicii, p. 40).
Revelatia rostirii poetului
si graficianului Aurel Popa-
Stavri ne mrturiseste c doar
treptat si prin simplitate se poate
ajunge la mretie.
imagine, s ne vindece sufletul
obosit de attea tceri: Aud fru-
musetea ta/ n pivnitele gndu-
lui./ Un sfert din mine o cnt,/
restul e un nimic obosit si lenes/
prevzut n curiozitatea/ oglin-
zii care te priveste.
Ne plimb George Baciu prin
toate cmrutele inimii, sipotind
sau clocotind, dup caz. E pln-
set, e voluptate, e resemnare, e
sperant, e ntregul torent al neli-
nistilor ndrgostitilor care, cu ar-
doare si strig iubirea, convinsi
c astfel visul nu li se va destr-
ma: Iubito, ai grij s nu se sting
vntul,/ s nu moar flasnetarul
cu frac si joben,/ s nu cad-n
nepsare timpul,/ s nu se veste-
jeasc toamna la ten. (Iubito)
Dac se va ntmpla, totusi,
ca iubirea s piar, ndrgostitul
va rmne la fel de generos. Des-
prtirea va fi un motiv de reme-
morare duioas, dup care tn-
jesc, o dat cu el, toamna, feli-
narul, strada, ceata, ploaia: Ple-
casei ntr-un vnt de sear,/ ti-
nnd n mn umbra ta subtire,/
toamna-si lsase frunzele la ga-
r,/ un felinar si atrnase luna
n privire./ Murise strada-n ma-
halale,/ copaci trzii se despu-
iau de vise,/ o ceat suie se ti-
nea de sale/ si motia pe snul
ploii ce abia venise./ Urla stin-
gher o-mbrtisare,/ lovindu-ne
cu talpa peste trupuri,/ plecasei
pe-un obraz de nserare,/ sub
cortul gurii ne-au rmas sru-
turi./ Trisem atrnat ntr-o-
ntmplare,/ iubindu-ne ca dou
lucruri. (Sonet)
n tot acest marasm, nuntrul
acestui timp nefast, atrnat ne-
abtut deasupra noastr, aparitia
unui asemenea volum de poezie
este o binecuvntare. George Ba-
ciu reuseste s bucure profund
sufletul. Notabil grafica artis-
tului Nicolae Cucu (Ureche), de-
senele sale completnd tabloul
de semne si semnificatii lirice,
fosnind de-a lungul trunchiului
poematic precum frunzele moi ale
toamnei trzii.
C@mpul rostirii
Impresii la cap#t
de lectur#
56
Nicolae BRELEA (n. 01.12.1932)
Nscut n comuna Brsesti, judetul Gorj, n prezent cartier al Municipiului Trgu-Jiu.
A absolvit Liceul Tudor Vladimirescu, din Trgu-Jiu si cursuri postliceale si a lucrat ca revizor contabil la
Posta Trgu-Jiu, pn la pensionare. Este membru fondator al Societtii Umoristilor Gorjeni Adrian Becherete (si
presedinte din 2011) si al Cenaclului Hohote, din Trgu-Jiu, membru al Uniunii Epigramistilor din Romnia.
Scrie epigram si poezie cu form fix, apare n numeroase publicatii, a primit mai multe premii pentru creatiile
sale. A nfiintat Cenaclul Literar Bolta Verde, care si tine sedintele sub bolta viei din curtea casei sale si editeaz
revista cu acelasi nume.
Aparitii editoriale: De la butuc la pahar (sonete, epigrame, 1999).
Inclus n peste 20 de volume colective de epigram.
Obstacole
Intrnd n viat tragi pe rupte
Simtind cum gleznele se-ndoaie;
Escaladezi si stnci abrupte...
Dar greu poti trece de... gunoaie!
Din pcate
Jucm mai toti un rol n viat
Cum cere scena si decorul;
Mult prea putini ns nvat
Ca OM CINSTIT s-si joace rolul.
Lingusitorul
Cu bani si cu virtuti putine
Spre a-si croi un drum n viat,
Lundu-si prototip un cine,
Ar linge... tot ce-i iese-n fat.
Cugetarea zilei
n lumea plin de erori
Ridicolul nu se dezminte:
Prostia e de-attea ori
Stpn pe un car de minte.
Disproportie
n anturajul unei vieti
Tipologii sunt cu duiumul:
Triesc cu miile orbeti,
Iar un cinstit... la mie unul!
Doctor la un spital stesc
Navetist - trei ore-n sat -
Oblojeste vreun tran;
Pentru cei czuti la pat
E de veghe... popa Stan!
Atentie, romni!
Alegeri noi, noi pretendenti
Din a minciunilor uzin;
Cei vechi, mereu tot repetenti,
Cei noi... pe cale s devin!
Cinii latr
Cinii latr totdeauna -
E limbajul lor curent;
Latr unii cnd vd luna
Si destui... n Parlament!
Banii
Hrtie sau metal, o droaie,
Sunt seva vietii - ne-ndoios.
Chiar de sunt strnsi de prin gunoaie,
Ei totdeauna n-au... miros!
Romnul srac ajuns la poarta Raiului
La Sfntul Petre cu alai
Ajuns cnd toamna frunze cad,
Ceru un coltisor de... RAI
C pe pmnt tri... n IAD.
Scapi de drac, dai de ta-su
Tot din RSRIT de tar
Aveam crivt de nespus.
Azi simtim c ne doboar
Uragane din... APUS.
Dragoste la vrsta a treia
Cu regrete si abtineri
Zi de zi si duc amarul:
Ea - suspin dup tineri,
Mosu-n chinuri cu... paharul.
ntrebare retoric
Cnd vinul glgind se duce
Pe-o gaur de gt tehuie,
Ce fort motrice-l conduce
La cap, s-l umple de... cucuie?!
Coabitare
E-a vietii crud ironie
Cu care lumea se mpac,
De a tri lng prostie
Precum... vitelul lng vac.
Oportunism
Sub umbrela unui prost
Pus conductor de trupe,
Smecherii si fac un rost
C de trup... li se rupe!
Alternativa sracului
Cnd durerile te-ngheat
Stai proptit de-o ntrebare:
ti vinzi casa pentru viat
Ori o lasi de-nmormntare?!?
Umoristilor ce-nteap prostia
Multi lovit-au n prostie
Cu arsenic pe sgeat;
Dar - ce crunt ironie:
Proasta nu e decedat!...
Unui afacerist, demolator de C.A.P.
S dea dovad c-a fost tare
Si-n obste a condus tot greul,
n nouzeci, la demolare,
Mut acas C.A.P.-ul.
Paralelism
n SUA, azi e grea teroare -
Antraxu-n plic e-n mare vog!
La noi, scumpetea ia amploare
Trind cu... praful de pe tob!
A propos de mult trmbitata
intrare n Europa
n Europa, pe-ndelete
Au intrat, dovedesc anii:
La Stambul, un crd de... fete,
La Berlin, droaie... tiganii.
Motive de criz
CRIZA, n esenta ei,
E un pol de simetrie
ntre criza de idei
Si surplusul de... hotie.
Prostia (ca definitie)
Balast n viata omenirii,
E strmbtatea unui rost
S vezi trmul fericirii
n retetarul unui... prost.
Parsivul
Aparent fr prihan
Nu-i ca altii de la ghen;
E... om bun de pus la ran
S-o transforme n... cangren!
Necazuri
Greutti ce le aduc
Pentru tar si popor,
Toti acei ce ne conduc
Dup... impotenta lor! P
a
g
i
n
#

\
n
g
r
i
j
i
t
#

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
57
Anul III, nr. 11(27)/2012
Gheorghe {CHIOP (13.01.1946)
P
a
g
i
n
#

\
n
g
r
i
j
i
t
#

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
Nscut n comuna Porumbacu de Jos, judetul Sibiu.
A absolvit Facultatea de Medicin la Cluj-Napoca si a profesat ca medic n mai multe unitti medicale,
inclusiv n comuna natal.
Membru al Cenaclului Umoristilor Sibieni Nicolaus Olahus si al Uniunii Epigramistilor din Romnia.
Scrie poezie (form fix si umoristic), epigram, fabul, apare n numeroase publicatii, a primit mai multe
premii pentru creatiile sale.
Aparitii editoriale: Hm (epigrame, 2002), ntre sabie si floret (epigrame, 2008), Schioptri vesele (epigrame,
poezii, 2012). Este inclus n peste 30 de volume colective de epigram.
Epigrama
Catren subtil, tios, precis,
Un concentrat de poezie
Teribil de usor de scris
De cei ce n-au habar a-l scrie.
Credo
Cred n noblete si-n iubire,
Cred n sublimul omenesc,
Cred n a vietii mplinire,
Cred c gresesc.
Nimicuri
Oceane-s strnse-n bob de rou,
n clip Timpul frnt n dou,
Tot Universu-ntr-un atom
Si zero absolut n Om.
Cursul vietii
Un ru cu ape linistite
Ce-si au izvorul ntr-un vis
Iar marea casnic le-nghite
n nesfrsirea-i de plictis.
Unde dai si unde crap
Pe vremea dulce cnd iubeam
Uitarea-si cerne-ncet cenusa;
Bteam cu degetul n geam
Si auzeam cum crap usa.
Femei
ti tulbur al vietii ru
Din inim fcndu-ti rug:
Pn la altar te tin n fru,
Iar dup el te pun n jug.
Fidelitate
Plngeti, ochisorii mei,
Lacrimi, curgeti-mi suvoi,
C mi-e sotul schimbul trei
Si nu-mi vine schimbul doi.
Corectitudine
Soata devotat
Tine la dreptate:
O nseli o dat,
Ti-o plteste-n rate.
Vizionarul
El crede n rencarnare
Si-l suspectez c bnuieste
Ce-o fi n viata viitoare,
Vznd cum se-ndobitoceste.
Sub patrafir
Am vrut, printe, de pcate,
De-o fi s mor, s mor stul;
mi iart cel mai greu din toate:
C n-am pctuit destul.
Triumf
Cnd prins de jale-s si urt
Si-mi este inima tciune,
i pun durerii mna-n gt
Si-asa o strng... de m rpune.
Intelectualul romn
Ca erudit si om ales,
A mers pe-a vietii grea crare,
Visnd succes dup succes,
Din renuntare-n renuntare.
Cheia prosperittii
Se mbuib cu de toate
Cei ce-au fost si-au s rmn
Campioni la dat din coate
Si infirmi la dat din mn.
Parlamentarul
n lumea bun - zis suspus -
El este-un clovn mai talentat,
Cu-o masc-att de bine pus
De zici c-i om adevrat.
n contratimp
Constat cu-al vrstei trist umor,
Fcnd bilantul vietii mele,
C toate au un timp al lor:
Exact cnd nu ai timp de ele.
ntelepciune
Naiv, chiar ntr-atta nu-s
S las betii, orgii, ospete,
De dragul de-a tri n plus
Vreo doi-trei ani de btrnete.
Osul
Ca vechi ministru n-ar prea vrea
S pun carierei cruce,
Ci s apuce s mai stea,
Apoi s stea, s mai apuce.
Alesul nostru
Ambitiosul,
Cu-ntelepciune,
Cstig osul,
Dar nu l pune.
De ce nu votez
Din tot amorful lest
Al stor ipochimeni
Pe nimeni nu contest,
C nu contez pe nimeni.
Autoamgire
Tot fcnd - ce utopie -
Din desarte vise crez,
M-am privat de bucurie,
Dar ce bine-o simulez!
Generosului pmnt
Spre-ndestularea vietii mele,
Sfidnd firestile nevoi,
M-ai ghiftuit cu toate cele,
Ca s te-ngrasi cu mine-apoi.
Etern ndatorat
N-am trit euforia
De-a nu fi nicicui dator,
Da-mi voi face datoria...
Ct mai mare, si-apoi mor.
Pregtiri de plecare
Tot mai scurt n fat-i drumul,
Tot mai seac existenta;
Mortii i-am probat costumul,
ncepnd cu impotenta.
Baft
Multumescu-ti bun soart,
C n-ai fost cu mine rea:
Moartea mi-a btut n poart
Si-a deschis-o soacr-mea.
58
Nelu VASILE
ORIZONTAL: 1) 2) Revine la centru! - Msoar suprafata
pmntului - Mijlocelul dadei Rada! 3) Sunt pur si simplu niste
prdtori. 4) Se zice c sare peste cas - Zar ceva mai mic. 5) Gsite
la cineva! - Cas marginal! - Volumul n sine. 6) Se refer la mijlocul
pmntului. 7) Un fel de mormoloci (sg.) - Strategie binecunoscut.
8) Nicolae ntre prieteni - O pereche de cocori! - Finalul oricrui
sport! 9) ncearc s obtin o favoare (pl.). 10) Cntece finale de
petrecere! - Ultimele articole din lege! 11) Suprafat lateral! - Spus
la tar. 12)
VERTICAL: 1) 2) Ornamenteaz mobilierul sculptat (pl.) - Pnz
cu stele (pl.). 3) Un nu hotrt - Un zgomot prelungit (var.) - Stau
scai n masin! 4) Covor pe perete - Pregteste sritura. 5) Nu e de
ncredere. 6) Tis de la nas! - Sfrsitul revelionului! - Pod gol! 7) E
un negru din popor - Stau la dreapta pe partea stng! - Cmar
trneasc. 8) Cere mult ndemnare (pl.) - Un punct la judo (var.)
- Sperant final care ti apartine! 9) Sistem de numerotatie dincolo
de cifra sapte - Merge la piat. 10) E iarb fr tgad! - Lucreaz
pmntul pentru mncare - Scoase din piu! 11)
P.S.: La o dezlegare corect, pe manseta careului veti descoperi
numele unei reviste (de larg audient pe internet) si al celor doi
artizani care o desvrsesc.
C#r]i primite la redac]ie
Dezlegarea careului: CONSTELATII - VI - R - AR - AD - JECMANITORI - A - IADA - EC - A - NE - CA - D - TOM - ECUATORIALA -
TRITON - PLAN - NAE - A - CO - RT - INTERVENTII - CE - LE - L - A - N - A - SA - PATRIE - DOINADRAGUT.
(
f
a
n
t
e
z
i
e
)
59
Anul III, nr. 11(27)/2012
George-Nicolae STROIA
Sufletul
Sufletul,
un puiet de brad
ce tinde spre lumin.
Cnd lumina dispare,
este atras de ntuneric,
vestejindu-se din ce n ce mai mult.
Trebuie udat cu lacrimi,
ndreptat spre lumin
si curtat
de buruienile
care l mpiedic s creasc.
Si, ca orice puiet,
si va nfige rdcinile
adnc n pmnt,
dornic s absoarb
gnduri si lucruri frumoase.
Cum, uneori,
solul e otrvit de rutti,
rdcinile-i firave
se usuc si se scurteaz,
obligat fiind s si le nmulteasc
din nou,
si din nou,
pn cnd otrava
nu-l va mai afecta.
*
Trebuie s ne ngrijim sufletul,
ca acesta s creasc
mare si mndru,
nemaiputnd fi smuls
de nicio furtun.
Copilria
Copilria,
raz de lumin a vietii,
luminnd ntunecata existent.
Se spune c,
atunci cnd un copil se naste
ngerii zburd,
atrasi de plnsetul noului-nscut.
Pe msur ce cresti
aripile lor ti lumineaz calea,
chiar dac nu o vezi
si apuci pe cea gresit;
pe msur ce cresti,
ti doresti s o faci mai repede,
dar ai s regreti mai trziu;
pe msur ce cresti
nimic nu ti se mai pare ca altdat:
totul este mai putin colorat,
nteles altfel,
de multe ori si sumbru.
Abia atunci realizezi
ct de mult ti lipseste copilria.
*
Poate nu este prea trziu
s ntelegi c
(pe)trecerea prin viat
este un ciclu nc nenteles:
de la copil, la adult
si nu invers.
George-Nicolae Stroia s-a nscut pe 17 martie 2000, n Adjud, jud. Vrancea. Este elev n
clasa a VI-a, Scoala Maresal Alexandru Averescu, Adjud. A debutat n decembrie 2011,
cu proza scurt Pdurea vrjit n revista online Confluente Romnesti. A publicat
volumul Anotimpul viselor, la Ed. Anamarol, Bucuresti, 2012. A primit Premiul I la
sectiunea proz a Concursului National de Creatie Literar BOGDANIA Focsani,
2012; Premiul I la sectiunea proz, cu volumul Anotimpul Viselor, 2012; Diplom de
merit din partea Ligii Scriitorilor din Romnia pentru volumul de debut Anotimpul
viselor. Are n pregtire volumele: Copile, vreau s fiu ca tine! (eseu) si Cuburi de
lumin (poeme-eseu). Colaboreaz la revistele: Confluente Romnesti, Armonii
Culturale, Crticic Romneasc de Copii, Elena Toma-Club XXL (Pitesti), Pro Li-
tera, Prodiaspora (Germania), Observatorul (Canada). Este prezent n Antologia
universal Comori de vise (povesti, povestiri, amintiri), 2012 (Europa, Canada, SUA).
Aprecieri critice (selectiv): Cezarina Adamescu (Agero, Stuttgart), George-Nicolae
Podisor (Rucr, Arges), Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru), Ionel Marin
(Focsani), Nstase Marin (Galati), acad. prof. Cristian Petru Blan (SUA), Virginia Popescu
(Ploiesti), Elena Buic (Canada), Angela Burtea (Brila), Cornel C. Costea (Cluj), Geta
Mocanu (Galati), Ion Lazr da Coza (Tulnici, Vrancea), Vasile Sevastre Ghican (Tecuci),
Margareta Chiurlea (Anglia), Aga Lucia Selenity (Brasov), Victor Burde (Alba Iulia).
Mama
Mama,
parte din noi,
simte cnd o singur lacrim
lunec arztoare pe obrazul pruncului ei;
doar mama l ntelege,
doar mama l cunoaste,
orict am vrea s ne ascundem de ea,
ne ghiceste ntotdeauna, privind n suflet
vznd minciunile, ruttile,
curtndu-le apoi cu un srut.
Doar mama,
soarele diminetii,
alint si ajut,
mustrnd cnd o fapt rea a fost svrsit.
Dac mama ar disprea,
nu ar mai fi nici Soare,
nici Lun,
nici Stele,
ntregul Univers s-ar stinge,
lsnd aprins doar o mic licrire:
SPERANTA.
Zborul
Este greu s zbori ca s devii cineva.
Uneori aripile te dor,
fiind obligat s te opresti din drum,
dar trebuie s te ncptnezi,
s ignori durerea si s continui.
n calea ta traversezi orizonturi ntregi,
uneori ntunecate,
alteori senine pe care trebuie s le
depsesti,
amintindu-ti de scopul tu;
n calea ta ntlnesti piedici,
pe care trebuie s le ocolesti;
n calea ta ntlnesti si lucruri mai bune
dect banii:
bucuria de a-ti umple sufletul cu fericire
si cunostintele pe care mai apoi le vei
putea mprtsi.
Alteori, trebuie s te lasi pur si simplu
purtat de vnt,
uitnd de greutti.
*
Indiferent de obstacole,
trebuie s vrei s zbori ca s poti ajunge
Cineva.
60
Corina Diamanta LUPU
n urm cu ctiva ani, am primit pe e-mail, de
la o bun prieten a mea ce locuieste departe
de Romnia, o prezentare pps nftisnd
picturile cunoscutului artist plastic flamand
Anton Franciscus Pieck. Imediat ce am des-
chis acea prezentare, pe dinaintea ochilor mei
au nceput s se perinde, ca ntr-un carusel,
nsotite de o muzic vesel de flasnet elec-
tronic, imagini zugrvind o lume nostalgic,
de basm, ce mi aducea n amintire crtile de
povesti ale copilriei. De altfel, picturile lui
Pieck sunt foarte populare, fiind folosite ca
ilustratii n crtile de basme, pe felicitrile de
Crciun si pe calendare. Mai mult, desenele
sale au prins viat, ncntnd de-a lungul a-
nilor copii, printi si bunici, n renumitul parc
tematic de distractii Efteling.
Efteling, aflat n orasul Kaatsheuvel, Bra-
bantul de Nord, n Trile de Jos, este cel mai
mare parc tematic de distractii din Benelux,
putnd fi comparat cu Grdinile Tivoli din
Copenhaga, Danemarca si Disneyland Paris.
Deschis tot anul, acesta prezint numeroase
atractii, printre care Pdurea Basmelor (Het
Sprookjesbos) - proiectat chiar de Anton
Pieck, care este si unul dintre cei trei nteme-
ietori ai parcului - trenuletul copiilor, diorama,
castelul bntuit (Het Spookslot), Villa Volta,
Pagoda Zburtoare, Gondoletta, Piata Anton
Pieck etc.
Parcul Efteling si Pdurea Basmelor au fost
inaugurate pe 31 mai 1952. n acel moment,
Pdurea Basmelor gzduia aproximativ zece
povesti diferite, toate fiind transpuse n reali-
tate pe baza desenelor originale realizate de
Anton Pieck. Alturi de acesta, ceilalti doi
fondatori ai parcului Efteling au fost R.J. Th.
van der Heijden si productorul de film olan-
dez Peter Reijnders, care a mbogtit parcul
cu lumini si efecte sonore. Totusi, stilul ilustra-
tiilor lui Pieck, oarecum sumbru si ntunecat,
dar romantic si nostalgic, rmne baza tema-
tic pe care parcul s-a extins de-a lungul anilor.
Dovedindu-se a fi chiar de la deschidere un
succes enorm (n 1952 parcul a primit 240.000
de vizitatori), Efteling este si unul dintre cele
mai vechi parcuri tematice din lume. Asa cum
a fost gndit initial, parcul li se adresa copi-
ilor, aducnd mai aproape de ei lumea basme-
lor, ns n prezent prin varietatea mijloacelor
de agrement, Efteling ofer distractie si re-
laxare pentru orice vrst.
n cei 60 de ani de existent, Efteling a evo-
luat de la un parc natural, cu loc de joac si o
pdure cu tem de basm, la un parc de di-
stractii obisnuit. ntinzndu-se pe o suprafat
de 650.000 mp, de dou ori mai mare dect
Disneyland Park din California, Efteling inclu-
de parcul propriu-zis, hotelul Efteling de pa-
tru stele (1992), un teren de golf (1995) si un
teatru. n 2009, ia fiint noul parc de vacant,
oferind cazare n vile, o atractie n plus ce a-
duce n acel an patru milioane de vizitatori la
Efteling, devenit astfel, cea mai popular desti-
natie turistic. Cu un asemenea aflux de oaspeti,
Efteling se afl n topul parcurilor tematice
europene, imediat dup parcurile Disney din
Franta si parcul Europa din Germania.
Renumit pentru atentia substantial acordat
detaliilor, pentru atmosfera sa verde, dar si
pentru macabrul anumitor locuri de distractie,
Efteling a fost construit ntr-o zon mai de-
grab rural, cu o vegetatie bogat, n mijlo-
cul unei pduri n care abund pinii, fiind
presrat cu iazuri si grdini mari, cu mii de
flori, ntretinute de o armat de grdinari. Si
din acest punct de vedere, Efteling este dife-
rit fat de celelalte parcuri tematice din lume.
n anotimpul rece, parcul primeste un plus
de strlucire, ce atinge apogeul n perioada
Crciunului, datorit miilor de lumini plasate
pretutindeni, astfel c Iarna Efteling (care
ncepe pe 10 noiembrie si se ncheie pe 5
februarie), a ajuns s fie tot mai popular.
O alt atractie a parcului, de data aceasta cu-
linar, sunt poffertjes autentice din Trile de
Jos. Acestea sunt cltite foarte mici, servite
cu unt si zahr si se pot mnca la Poffertje Het.
ns succesul de care parcul s-a bucurat din-
totdeauna nu se datoreaz n exclusivitate
spatiilor verzi si grdinilor ce l mpodobesc,
ci si proiectelor si arhitecturii sale de nalt
calitate. n acest scop, atunci cnd a fost so-
licitat s realizeze povestile pentru parc, An-
ton Pieck s-a asigurat c nu se vor utiliza
materiale de constructie ieftine, din plastic
sau din beton.
Pieck a lucrat pentru Efteling pn la mijlocul
anilor 70, dup aceea predndu-i functia de
designer-sef, pe care o detinea, mai tnrului
Ton van de Ven, unul dintre colaboratorii
si. Castelul bntuit, deschis n 1978, a fost
conceput n ntregime de ctre acesta. n 1986,
van de Ven druieste parcului o nou atractie
- Fata Morgana. Si tot n acelasi an, Efteling
revine la nceputurile sale de basm, ns de
data aceasta ntr-un stil modern, odat cu apa-
ritia Orasului Interzis. Vizitatorii au, n sfrsit,
ocazia s fac o plimbare cu barca prin lumea
mistic a Orientului din 1001 de nopti.
Tot acum si ia zborul Pagoda, care le ofer
oaspetilor de la Efteling o vedere aerian
panoramic asupra parcului, de la 45 de metri
nltime, pentru ca n 1987, la Efteling s-si
fac aparitia o nou creatie a lui Van de Ven:
Regele Troll. Numeroasele sale proiecte de
succes de la Efteling i-au adus lui Ton Van
de Ven faima de cel mai bun imaginer din
lume, dup Walt Disney. Van de Ven si n-
cheie activitatea la parcul tematic Efteling n
2002, cnd se retrage la pensie.
n 1971, Efteling a fost primul parc tematic
care a primit distinctia Pomme dOr - cel mai
mare premiu din industria turistic european
- ca recunoastere a eforturilor de promovare
si crestere a nivelului turismului din Europa.
n 1992, parcului i s-a acordat premiul IAAPA
pentru cel mai bun parc tematic din lume.
Un adevrat paradis sub cerul liber, Efteling
este unul din locurile ideale pentru plimbare,
distractie si odihn. n vacant sau ntr-o
simpl iesire de weekend, la Efteling nimeni
nu se plictiseste: culoare, bun-dispozitie,
optimism, toate se regsesc n aceast lume
de basm, ce ncepe cu A fost odat ca nici-
odat...
Efteling, }#rile de Jos - un
parc de distrac]ii campion
n Pdurea Basmelor, la Efteling
Efteling, un parc de distractii de succes
Pini, flori si lumini de Crciun la Efteling
Fata Morgana, Pagoda zburtoare
si Regele Troll
Premii pentru Efteling

Constelatii Diamantine, Nr. 27/2012

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Constelatii Diamantine, Nr. 27/2012

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fondatori: Al. Florin }ene, N. N.

Negulescu, Doina Dr#gu], Janet Nic#

S-ar putea să vă placă și