Constelatii Diamantine, NR 6 (34) / 2013

Revist# de cultur# universal#
editat# sub egida Ligii Scriitorilor Rom@ni

Constela\ii
diamantine
Constela\ii
diamantine
Anul IV, Nr. 6 (34)
Iunie 2013
Per aspera ad astra
_n acest num#r
semneaz#:
Isabela Vasiliu-Scraba,
Doina Dr#gu], Janet Nic#,
George Filip, Iulian Chivu,
George Petrovai, Radu
Boti[, Lucian Gruia,
Al. Florin }ene, Stelian
Gombo[, Mariana Zavati
Gardner, Ion Pachia-
Tatomirescu, Adrian Botez,
Baki Ymeri, Daniel Marian,
Dan Doman, Petru-Ioan
G@rda, Florica Iacob,
Octavian Mare[, Vasile
Moldovan, Vasile Musta]#,
Valentin Nicoli]ov, Radu
Patrichi, Nicolae M#tca[,
Gheorghe A. Stroia,
Florin M#ce[anu, Emil
Bucure[teanu, Octavian
Lupu, Dumitru Ichim,
C#t#lin Mocanu, Ada
Iliescu, Vasile Menzel,
Silvia Ballestra, Miruna
Ocn#rescu, Stephan
Delbos, Andrew Fincham,
Zbynek Hejda, Lyn Moir,
Mihai {tirbu, Viorel
Roman, Sergiu G#bureac,
Eugen Deutsch, {tefan
Dumitrescu, Ioan Hapca,
Claudia Scornea, Virgil
Stan, Boris Marian,
Livia Ciuperc#, George
Petrone, Geo Olteanu,
Ion I. P#r#ianu, Dan
Florian S#m#rescu
Van Dick - Portretul Marie-Louise de Tassis
Isabela V.-Scraba,Excluderea lui Noica i a po-
etilor martiri din cultura romneasc .....pp.3-5
Doina Drgu(, ntoarcerea n sine ..................p.5
Janet Nic, O pinie, dou pinii .......................p.6
George Filip,Versuri .........................................p.7
Iulian Chivu,Desvrirea n simbol: Eroul
mitic. I ............................................................pp.8,9
George Petrovai, Albert Camus sau ipostaza
scriitorului exilat n existent ...............pp.10-12
Radu Botiy,Pn cnd?................................ p.12
Lucian Gruia, Doina Drgut - Esenta este
Lumin...............................................................p.13
Al. Florin Tene,Poeme ..................................p.14
Stelian Gomboy, Filosoful i gnditorul cretin
i ortodox Nae Ionescu ...........................pp.15-21
Mariana Zavati Gardner,Versuri ..................p.21
Ion Pachia-Tatomirescu,Mihai Viteazul, o
imperioas bibliografie ...........................pp.22,23
Adrian Botez, Om, Timp i Decizie ................p.23
Baki Ymeri, Cuvnt i suflet ........................ p.24
Daniel Marian,Versuri ...................................p.24
Poe(i ai Societ(ii Romne de Haiku............p.25
Nicolae Mtcay,Sonete ...................................p.26
Daniel Marian, Claudia Daniela Marcu -
Noiembrie al meu................................pp.27-28
Gheorghe A. Stroia, Ana Maria Gbu sau
mrturii despre nuantele inflorescentei
poetice........................................................pp.29,30
Florin Mceyanu,Van Dick .............................p.30
Emil Bucureyteanu,Domnul Vili .............pp.31,32
Octavian Lupu, Farmecul scrierii gndurilor,
tririlor i emotiilor .................................pp.33,34
Dumitru Ichim,Versuri ...................................p.34
Ctlin Mocanu, Adrian Botez i cronicarii
moldoveni ..................................................pp.35,36
Ada Iliescu, Mircea Dinescu - un poet
rzvrtit ......................................................pp.37,38
Vasile Menzel, Viata ca anecdot ................p.38
Silvia Ballestra, Ziua de natere a Iguanei
......................................................................pp.39-41
Miruna Ocnrescu,Versuri ...........................p.41
Stephen Delbos, Andrew Fincham, Zbynek
Hejda, Lyn Moir,Versuri .................................p.42
Mihai $tirbu, Marin Preda i Aurora ..pp.43-45
Viorel Roman, Statul i Biserica ..................p.45
Sergiu Gbureac,Vest...de Vest... ..........pp.46-48
Eugen Deutsch, Janet Nic,Duel sonetistic...p.48
$tefan Dumitrescu,Versuri ...........................p.49
Ioan Hapca, Noi amndoi avem acelai dascl.
Valente ale textului liric .........................pp.50,51
Claudia Scornea,Versuri ................................p.51
Virgil Stan, Liturghia.............................pp.52-54
Boris Marian,Elegii euforice .......................p.54
Livia Ciuperc,Umbrele suferintei ...............p.55
George Petrone,Constelatii epigramatice ...p.56
Geo Olteanu, Constelatii epigramatice .......p.57
Ion I. Prianu,Cteva aprecieri critice referitoa-
re la talentul literar al lui Bogdan Amaru .....p.58
Dan Florian Smrescu, Biserica Sf. Nicolae i
Sf. Pantelimon din Piteti .......................pp.59,60
Sumar
Constela\ii diamantine
Revist de cultur universal
Fondat la Craiova,
n septembrie 2010
- apare lunar -
Membri de onoare ai colectivului de redac(ie
- Prof. univ. dr. Remus RUS
- Prof. dr. Florin AGAFITEI, orientalist, sanscritolog
- Diplomat Petre GIGEA-GORUN, ambasador, scriitor
- Prof. univ. dr. George POPA, scriitor, traductor, eminescolog,
critic de art
Responsabilitatea privind con(inutul materialelor publicate
n revista Constela\ii diamantine apar(ine strict autorului
care semneaz textul.
Adresa redac(iei:
Cartier Lpuy, Bd. Decebal, bl. S2, ap. 13, Craiova, Dolj,
Romnia, cod: 200440
ISSN 2069 0657
DTP: Doina DRGUT
Redac(ia
Redactor-yef:
DOINA DRGUT
Secretar general de redac(ie:
JANET NIC
Redactori literari:
IULIAN CHIVU
BAKI YMERI
Redactor artistic:
FLORIN MCE$ANU
Redactori asocia(i
- Prof. univ. dr. FLORENTIN SMARANDACHE, SUA,
membru al Academiei Americano-Romne de $tiin(e yi Arte
- Prof. CRISTIAN PETRU BLAN, SUA,
membru al Academiei Americano-Romne de $tiin(e yi Arte
- Prof. MARIANA ZAVATI GARDNER, Anglia,
poet bilingv, critic literar, traductor
- GEORGE FILIP, Canada, scriitor
Materialele se pot trimite la adresele:
constelatiidiamantine1@gmail.com
const.diamantine@gmail.com
www.scribd.com/doina_dragut
2
Anul IV, nr. 6(34)/2013 Constela\ii diamantine
Ilustra(ia revistei: Van Dick
Fondatori: Al. Florin }ene, Doina Dr#gu], Janet Nic#, N.N. Negulescu
Anul III, nr. 5(21)/2012
3
Anul IV, nr. 6(34)/2013
De dincolo de Cortina de Fier, Mircea
Eliade scria despre ocupatia comunist a trii
sale, descriind-o drept vremea sterilizrii
spirituale prin distrugerea sistematic a eli-
telor si ruperea legturilor organice cu tra-
ditiile autentic nationale (1953). El ndemna
exilul romnesc la creatie cultural, salvarea
prin spirit fiind unica solutie rmas. Cu o
clarviziune de profet, filozoful religiilor
descrisese tactica oligarhiei coloniale so-
vietice, valabil att pentru anii cincizeci, ct
si pentru cele dou decenii de pustiire cul-
tural romneasc ce au urmat cderii co-
munismului cu mentinerea puterii politice n
aceleasi mini ca nainte de 1989: neamul
romnesc are de-a face cu un adversar nu
numai exceptional de puternic, dar si hotrt
s ntrebuinteze orice mijloace pentru a ne
desfiinta spiritualiceste si culturaliceste (M.
Eliade, aug.1953). Pentru creatiile culturale
de dincoace de granitele nchise, nicieri nu
apare mai pregnant adevrul intuitiei lui Eli-
ade privitoare la salvarea romnilor prin spirit
dect n poezia religioas din nchisorile so-
vietice de pe teritoriul Romniei ciuntite.
Admiratorii poeziei aprute la edituri comu-
niste prefer ns a ignora versurile nscute
dup gratii (1).
Se poate ca n aceast atitudine s fie si
un reflex de auto-aprare a reprezentantilor
unei culturi cu de-a sila materialiste n care
Pavel Apostol punea la zid misticismul filo-
zofului Blaga precum si religiozitatea dintr-o
scriere a lui Noica (v. referatul lui Pavel Apos-
tol la manuscrisul Povestirilor dup Hegel,
predat la ESPLA n 1957). n 1988, din nde-
prtata Americ un fost membru PCR nc
mai critica misticismul scolii filozofice ro-
mnesti initiate de gnditorul religios Nae
Ionescu folosind sabloanele ideologiei co-
muniste (v. postfata lui Virgil Nemoianu la
vol. Mihai Sora, Dialog interior, Bucuresti,
Humanitas, 1995, p. 219-242). Dac cecitatea
doctrinei materialiste era opac la filonul
mistic al poeziei din nchisoare, reusita sti-
listic a ei a fost vreme de decenii motiv de
ncarcerare, lichidare fizic si perchezitii ur-
mate de confiscarea creatiilor literare (v. soar-
ta manuscriselor poetului si eseistului Ion
Caraion pn la moartea acestuia n exilul
din Elvetia).
Cum s-o mai ridice n slvi Nicolae Ma-
nolescu pe Marta Petreu, cu proza si Poemele
ei nerusinate, dac i-ar fi trecut o clip prin
gnd s compare poezia fostei profesoare
de socialism cu miestria versurilor multor
poeti schingiuiti dup gratii: Unde iese sn-
ge, luati vtraie/ nrosite-n jar - nu fiti haini!
-/ si-astupati-l. Gtita cu paie/ umpleti-li-o;
nfigeti mrcini/ orisiunde-i mustul mai
zemos (Ion Caraion)... Nici pe pruncii lor
cu crnuri crude/ n-ar fi, iarsi, musai s-i
mai tineti./ Desertati-le benzin-n ochii vi-
neti/ si-ardeti-i, cu mume si cu rude (Ion
Caraion, Nu-i iertati pe cei ce v-au iubit).
Binevenite pentru falsificatorii istoriei noas-
tre care uit de asasinarea pe timp de pace a
sutedemii deopozanti si-i dau zor cu inspi-
ratia bolsevic a unui asa-zis comunism
romnesc ar fi cteva versuri din poezia
Bolevism compus de Ion Caraion pe 30
aprilie 1950: Cnt megafoane-n limba rus,/
dntuie n piat alte javre/ si de pretutindeni,
drag ne-acoperi,/ viat muzical, cu cadavre
(Ion Caraion, Poezii arestate, Bucuresti, Ed.
Muzeului Literaturii Romne, 1999, p. 38).
Sugerate prin muzica ruseasc dup care
topie javre umane, hoardele trimise de Mos-
cova mpreun cu slugile lor din piat se
Iceau simtite n anii cincizeci prin maldrele
de cadavre de romni cu care acoperiser
tara. Lumina vietii stins prin dementa bes-
tialittii nu putea s-l lase indiferent pe Cel
de Sus: n crestetul veciei Dumnezeu/ Cu
capu-n mini st, abtut si trist/ n jur se
sting luminile mereu/ Si-ngenunchiat alturi
plnge Christ (Demostene Andronescu). n
1947 Alice Voinescu (care urma s fie si ea
trimis-n puscrie) observase c e n po-
litica ruseasc ceva demonic, fiindc se ba-
zeaz pe minciun, perfidie si teroare (Jur-
nal, Bucuresti, Ed. Albatros, p.504).
Din dosariada prilejuit de centenarul
nasterii lui Noica, prin volume astfel alctuite
nct s ncrimineze victime si nu cli, unii
repet nume de victime, altii de trepdusi din
Securitate cu totii uitnd de cei care l-au
bgat pe Noica pentru sase ani n puscrie
si de altii care dup amnistiere i-au fcut viata
amr n calitate de redactori de carte si de
cenzori ai textelor care urmau s apar n
reviste si crti. Uitat este si Alex. Elian care
i punea lui Noica bete-n roate prin referate
negative, admirate apriori pentru competenta
lor deIon Papuc caren-atrebuit s lemai si
citeasc spre a-si consolida buna impresie
iscat de usurinta cu care Elian scria greceste
(v. Ion Papuc, Despre lutrism, n vol. Mo-
delul Cultural Noica, 2009).
n volumul Noica i Securitatea (Bu-
curesti, Ed. Muzeul Literaturii Romne, 2009)
Dora Mezdrea s-a ferit s includ documente
din 1957-1958 cnd Zigu Ornea a dat pe
ascuns Securittii manuscrisul Povestirilor
dup Hegel (v. Obs. Cult. Nr.20/277, 14-20
iulie 2005; Ziua, 31 martie 2007 si Ziua, 7
aprilie 2007).
ndeletnicirea cripto-comunist de a gsi
vinovati printre victime a iesit la iveal si din
verdictul unui proces de calomnie (2003-
2004) n care instanta judectoreasc i-a dat
dreptate fostului bursier Soros (2) care a in-
vocat angajamentul de colaborare cu Secu-
ritatea semnat n nchisoare de fostul detinut
politic Radu Ciuceanu. n neo-comunismul
cultural de dup 1990, teroarea statului po-
litienesc este explicat publicului larg prin
natura relatiilor dlui Ciuceanu cu Securitatea
n timpul si dup detentie (Mircea Stnescu,
10 febr. 2010, n rev. Asymetria).
Dirijat din umbr de Ana Pauker si de
adjunctul sefului Securittii, generalul rus
Nicolski (v. Dennis Deletant, Securitatea i
disidenta n Romnia, 1998, p. 59), tehnica
nesfrsitelor schinghiuiri fizice si psihice n
nchisoarea de la Pitesti a urmrit dup 1949
scopul precis de a transforma opozantii ocu-
patiei sovietice n roboti de anihilat dusmanii
comunismului. Cu o simpatie greu de expli-
cat, televiziunea romn (TV-Cultural, 27 sept.
2009) a difuzat la o or de vrf interviul luat
fostului gardian Gabor Tiberiu, unul din cei
care torturau detinutii politici de la Gherla
(3). Avnd 17 milioane de lei vechi pe lun si
aparenta unui pensionar oarecare, tortiona-
rul, fr urm de remuscri, vorbea n limbajul
Isabela VASILIU-SCRABA
Excluderea lui Noica [i a poe]ilor
martiri din cultura rom@neasc#
Excluderea lui Noica [i a poe]ilor
martiri din cultura rom@neasc#
4
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 6(34)/2013
de lemn al fostei sale meserii sale despre
anchetele fcute n rndul gardienilor dup
sistarea experimentului Nicolski n nchi-
soarea din Gherla. Desigur, gardianul nu a
desemnat tehnica reeducrii prin tortur du-
p numele organizatorului din umbr. El s-a
limitat s spun c numai altora li se ntmpla
s mai aplice corectii corporale dusmanilor
nchisi la Gherla.
Cum se stie (dar la emisiunea de dumi-
nic 27 septembrie 2009 nu s-a spus!) n iulie
1951 Radio Londra dezvluise atrocittile
orchestrate de sefii Securittii (Gheorghe Pin-
tilie si Alexandru Nicolski) n temnita de la
Pitesti. Aceasta a determinat sistarea brusc
a torturrii studentimii si nceperea anchetelor
n Procesul Turcanu (1952-1954). La expe-
rimentul Nicolski de chinuire psiho-fizic a
unor oameni ajunsi piele si os nu s-a renuntat
ns pe de-antregul. Doar a fost transplantat
cu usoare modificri n alte nchisori precum
Jilava, Gherla, Aiud, Trgul Ocna, etc.
n ce priveste nchisoarea din Pitesti, la
procesul intentat tortionarului Eugen Tur-
canu preotul Gheorghe Calciu n-a putut fi
judecat n lotul lui Turcanu, deoarece a anun-
tat c nu va rspunde la nici o ntrebare pn
cnd nu va fi adus la proces adevratul initia-
tor al experientei, generalul Nicolski (v.Virgil
Ierunca, Fenomenul Piteti, Bucuresti, Ed.
Humanitas, p. 47).
Pentru c adevratii autori ai crimelor care
au dus din 1945 pn n 1989 la uciderea a
890.000 (optsute nouzeci de mii) de romni
Ir a socoti victimele comunismului din te-
ritoriile romnesti nstrinate (v. dr. Florin
Mtrescu, Holocaustul rou, ed.I-a 1994,
ed.II-a 1998, ed. III-a 2009, Bucuresti, Ed.
Ericson), si la circa dou milioane de ntem-
nitati politici pe diferite termene ntre 23
august 1944 si 1964 (v. Monumentul victi-
melor comunismului de la Chene Bourg,
Geneva, Elvetia) n-au fost nicicnd pedep-
siti, ei si urmasii lor au rmas s controleze
falsificarea istoriei pentru a-si ascunde vino-
vtia. De exemplu, termenul de reeducare
este explicat n 2007 fr mentionarea lui
Alexandru Nicolski/ Nicolau/Boris Grum-
berg, aflat 16 ani la conducerea Securittii
(v. Stan Stoica, coordonator, Dictionar de
istorie a Romniei, Ed. Meronia, Bucuresti,
2007, prefat Dinu C. Giurscu, p. 285),
cettean rus plantat n Romnia cu grad de
general de Securitate, considerat de Banu
Rdulescu drept eminenta cenusie a repre-
siunilor din Romnia n perioada 1948-1962
(v. Banu Rdulescu, Preambul la Dosarul
Pitesti, n rev Memoria, nr.2/1991, p. 21).
n 1952 (anul n care fiica sa Mriuca de
18 ani era bgat dup gratii) Mircea Vulc-
nescu devenea una dintre victimele intro-
ducerii btilor sistematice n nchisoarea de
la Aiud ca urmare a executrii sotilor Rosen-
berg, spioni sovietici n SUA (v. Ion Varlam,
Pseudoromnia, Ed. Vog, Bucuresti, 2004,
p. 86). Desi anchetele pentru proces se ter-
minaser de mult, din nedreapta condamnare
rmnndu-i de ispsit doi ani, sub pretextul
elucidrii unor detalii din dosar, Mircea Vul-
cnescu a fost adus la Jilava de la Aiud, unde
fusese btut mpreun cu alti detinuti care
trebuiau s treac ntre gardieni lovind pu-
ternic cu btele (v. Bucur Stnescu,
Zurglii Aiudului, n rev. Memoria, nr. 2/
1991, p. 55). Astfel filozoful a fost sistematic
schingiuit si la Jilava, unde n urma loviturilor
i-a fost rupt o coast care i-a intrat n pl-
mn, provocndu-i o pleurezie. ntr-una dintre
ncarcerrile n celula de pedeaps de la Ji-
lava, Mircea Vulcnescu s-a artat gata s-
si sacrifice propria viat spre a salva un tnr.
Dac n istoria noastr clcat n picioare
de Mihail Roller si de urmasii si de azi amin-
tirea luptei ardelenilor pentru dezrobirea na-
tional s-a predat falsificat n comunism si
continu s se propage murdrit de min-
ciuni, figurile martirilor ucisi de unguri s-au
artat ntr-o noapte jefuit de stele unui
poet (1926-1964) tras pe roat de Nicolschi
la Pitesti: Ah! Cum si mai holba ochii isto-
ria!/ Nu-i venea s cread c-n geamtul
nostru/ Scrsneau Closca si Horia/ C-n su-
fletul nostru, de ndejde orfan/ atrnau no-
jitele de la opincile lui Badea Crisan (Sergiu
Mandinescu, Re-educarea, apud. Preot Gh.
Calciu).
Problema consecintelor unor eventuale
relatii dintre puscriasii care au supravietuit
regimului de exterminare din nchisorile po-
litice si tnra generatie educat n univer-
sitti de profil stiintific l-a preocupat pe Mir-
cea Eliade ntr-una din povestirile sale scris
n 1975. ntr-un mod criptic si extrem de bine
elaborat prin meandrate peripetii relatate
indirect, n niste discutii purtate la Securitate,
hermeneutul universurilor religioase imagi-
neaz un tnr inginer care este solicitat a
lmuri unui necunoscut o gresal de datare
a ziarului Scnteia.
Pentru tnrul acostat n plin zi pe o
strad din Bucuresti de un fost detinut po-
litic, lumea n care trise pn n acel moment
si schimb brusc nftisarea. Inginerul este
imediat luat n vizorul Securitti, fiind fcut
prtas la o multime de ntmplri de care afl
doar cu prilejul anchetelor. si pierde postul
de la universitate, are un timp o slujb n
provincie, iar la sfrsit, la interogatoriul cu
care se ncheie povestea sa, tnrul inginer
este adus dintr-un sanatoriu de boli psihice
si afl, chiar de la agentul care-l chestiona,
c iubita lui rmas ntr-o tar de dincolo de
Cortina de fier i-a trimis pe ci misterioase
ndemnul s nu dezndjduiasc si s aibe
ncredere n puterea lui Dumnezeu.
Oricine-si poate nchipui c povestirea
Pelerina (4), terminat de Mircea Eliade n
1975, exclude situatiile de serviciu, n care
fosti detinuti politici intrau n legtur cu
colegii lor mai tineri, cum au fost cele n care
Noica, angajat la Centru de Logic, a luat
contact cu tinerii. Printre altele, ntruct pu-
tinele ntlniri de la Pltinis dintre Constantin
Noica si Liiceanu - care nota cu sinceritate
c filozofia de mult i devenise greu supor-
tabil (Liiceanu, Ua interzis) - n-au avut
prea multe rezultate fericite n ce priveste
posteritatea celor douzeci de volume de
scrieri filozofice noiciene, sau n directia
publicrii de scrieri filozofice romnesti din
perioada interbelic sau din exil.
n schimb, consecintele negative ale con-
tactului dintre un fost detinut politic si un
discipol al lui Henry Wald (cum l-a desem-
nat Noica pe Liiceanu n 1974, ntr-o con-
versatie cu filozoful Octavian Nistor, fost co-
leg de facultate si prieten cu Alexandru Dra-
gomir) s-au vzut cu prisosint n ultimii
douzeci de ani.
Pe ct de insistent se propun volumele
ideologilor de ieri deveniti filozofii de azi,
pe att de insidios se lucreaz la eliminarea
filozofilor de ieri. n mod surprinztor,
treptata excludere a lui Noica si a lui Eliade
dintre valorile de seam ale spiritualittii ro-
mnesti a venit chiar din tabra lui Liiceanu,
editorul lui Noica si a lui Eliade. Astfel c, n
anul centenarului, n putinele librrii din
centrul capitalei, Editura Humanitas nu mai
distribuie dect un titlu sau dou din opera
lui Noica (la Librria Sadoveanu, pe 9
septembrie 2009 nu exista chiar nici o carte
de-a filozofului!), cteva titluri din Eliade
mascnd cu greu tactica desfiintrii sale ca
scriitor si ca istoric al religiilor.
Sigur, povestirea imaginat de Mircea Eli-
ade nu intr n categoria de virulent satir
politic la adresa statului totalitar propus
de editorul Handoca n 1991 odat cu pu-
blicarea volumului de Nuvele inedite, pe
hrtie din cea mai proast la obscura editur
Rum-Irina din Bucuresti. Pentru c mesajul
biblic venit de la iubita inginerului stabilit
n Uganda (Fericiti cei sraci cu duhul cci
a lor va fi mprtia Cerurilor) implic inexis-
tenta granitelor la un anumit nivel de comu-
nicare.
n plus, un autentic filozof al religiilor
(precum Eliade) niciodat nu se va preocupa
de timpul istoric pe care marea cultur l-a
pus mereu n paranteze. Mircea Eliade se
simte acas doar n Marele Timp. Acesta e
timpul din care imagineaz mesaje ce nu tin
seama de teroarea politic si de srma
5
Anul IV, nr. 6(34)/2013
ghimpat menit s transforme o ntreag
tar ntr-o nchisoare.
Suferinta fr de leac a mercenarilor ocu-
pantului orchestrnd torturile din nchisori,
ca si a cohortelor de pzitori ai non-valorii
nlocuind valorile puse sub obroc a iscat-o
mereu punerea n paranteze a timpului istoric
n care acestia masacrau poeti sau poezii.
Cum s nu doreasc ei s-i disloce pe veci
din cultura romneasc pe toti poetii martiri
ai credintei (Costache Oprisan, Radu Gyr,
Nichifor Crainic, Ion Omescu, Ion Caraion,
Aurel Ciurunga, Zahu Pan, Aurel Dragodan,
Stefan I. Nenitescu,Vasile Voiculescu, Ioan
Victor Pica, Valeriu Gafencu,Virgil Maxim, si
multi, multi altii)? Cum s ndure ei nemurirea
acelui creator de geniu clcat n picioare, b-
tut zile si nopti n sir, trezit din lesin prin cu-
fundarea n hrdul cu excremente, chinuit
mai apoi n fel si chip, care odat revenit n
fire a compus urmtoarele versuri: Ah,
Doamne, iat-m aici, la ceasul comorilor/
mbrtisndu-mi durerea sub lespezi de
patimi si chin/ Astept ngerul zorilor, astept
nvierea,/ n numele Tatlui, al Fiului si-al
Sfntului Duh, Amin. (Sergiu Mandinescu).
Mircea Eliade consemna n 1974 c nu-l
intereseaz dect viitorul. Si, ca s nu r-
mn nici un dubiu asupra sensului inten-
tionat, el specific felul n care romnii si
pot mplini viitorul care le-a fost hrzit:
trind liber orice epifanie a prezentului, ct
s-ar dovedi ea de tragic, nscut din ne-
noroc si ursit dezndejdii (Incognito la
Buchenwald ). Parc ar fi scris aceste rnduri
n marginea poeziei din exil a lui Horia Sta-
matu, a versurilor attor poeti din nchisori,
sau, bunoar, a poeziilor prietenului su
Radu Gyr compuse si difuzate dup zbrele.
Note:
[1] v. Constantin Oprisan, Crtile spiritului, Bu-
curesti, Ed. Christiana, 2009, postfat de Isabela
Vasiliu-Scraba, C-tin Oprisan, unul din discipolii
necunoscuti ai lui Heidegger, p.81-91.
[2] Mircea Stnescu (n.1968) a scris o tez publi-
cat n 2008 despre experimentul Nicolski-Ana
Pauker. nc din 1998 Dennis Deletant artase
cu claritate cum au stat lucrurile cu asa zisul Expe-
riment Pitesti scriind c Ana Pauker, - implicat
direct prin generalul Nicolski (adjunctul Securi-
ttii) n Experimentul - Fenomenul Pitesti, dato-
rit amicitiei cu Stalin si Molotov, - a fost scutit
de proces si a beneficiat de imunitate judecto-
reasc ca si Nicolski, gratie filierei NKGB (v. D.
Deletant, Securitatea i dizidenta n Romania,
Bucuresti, Ed. Humanitas, 1998, p. 59). Dar Mir-
cea Stnescu nu desemneaza experimentul prin
tartorii principali, probabil ca s-l poat rom-
niza. Fiindc n opinia sa adevratii vinovati
(...) ncep cu Gheorghiu-Dej, liderul Partidului,
membrii Secretariatului si Biroului Politic, si con-
tinu cu conducerea Securittii (Nicolschi era nr.
2, nr. 1 fiind Gheorghe Pintilie!), conducerea Se-
curittii nchisorilor si ofiterii din penitenciare
(M. Stnescu, 10 febr. 2009). Sau, pur si simplu,
ca s-si poat desfsura originalitatea gndirii filo-
zofice prin urmtoarea triad, pe ct de stupid,
pe att de fals: reeducarea la sovietici ar fi fost
prin munc, la chinezi prin reforma gndirii
si la romni prin demascare si auto-analiz. Cu
astfel de originalitti si cu noianul de informatii
din dosare ale re-educatilor de la Pitesti Mircea
Stnescu a devenit doctor n filozofie, n aplauzele
lui Vladimir Tismneanu, ale lui Dan C. Mihi-
lescu, si desigur, ale lui Ion Ianosi, conductorul
tezei de doctorat. Oricum, lucrarea sa a completat
imaginea manipulatoare oferit de volumul din
1995 de la Editura Vremea, unde s-au publicat
pentru prima dat texte scrise de studentii detinuti
n timpul torturilor.
[3] v. teolog Vasile Militaru, Biserica din temnit:
mrturisire i jertf cretin n nchisorile co-
muniste. 1948-1964, Bacu, Ed. Vicovia, 2008,
p. 94. Cartea este o dezvoltare a lucrrii de licent
din 2007 de la Facultatea de teologie din Sibiu.
[4] La vremea rzboiului pentru Basarabia si Bu-
covina de Nord ocupate de URSS n 28 iunie
1940, ordinul militar "Mihai Viteazul" consta nu
numai intr-o medalie ci si o... PELERINA! Iat
de unde vine numele povestirii scrisa de Mircea
Eliade n august 1975 si tiparit de Virgil Ierunca
n numrul 3 al revistei Ethos (1982).
Doina DR~GU}
Dincolo de tine nsuti, din-
colo de universul tu interior si
moral, n care mereu ai crezut si
n care ti-ai gsit frmntri l-
untrice, dincolo, deci, de struc-
tura eului propriu, supus unei
ordini firesti si unor legi univer-
sale, exist societatea concreti-
zat adesea n colegi, vecini,
prieteni, exist natura care-ti
nvluie sufletul n lumin, n
stri de dispozitie, sau te co-
boar n ntunecimi haotice n
momente tensionate.
Adesea, sub stri interioare
rvsite, ti se pare c golul din
jurul tu se umple de o lumin
n care tu nsuti devii parc o
umbr purtat spre certitudini
definitive sau c golul din jurul
tu se umple cu noapte, tu
nsuti fiind o stea, prima stea
rsrit pe cerul imaginatiei
tale. Adesea sunt stri interi-
oare care te sustrag si te nc-
tuseaz n propria-ti fiint, co-
municarea cu exteriorul prn-
du-ti o povar si orict ai cuta
s te depsesti nu faci altceva
dect s adncesti abisul ce te
nconjoar, iar dac un semen
ncearc s intre n intimitatea
structurii tale, cutnd o dezv-
luire a tainelor pe care tu nsuti
nu le cunosti, atunci devii o
noapte scuturat de nghet
polar si sufletul sfrmat ti se
contopeste ntr-un bulgre mat.
Nimeni nu este att de destept
nct s-ti respecte aceste triri
(nimeni care nu-ti este indife-
rent), astfel c totul se trans-
Dac toat lumea i-e duman, fii tu
prietenul tu. Nenorocirea nu e mai pre-
sus de puterile unui om. Orict de mare
ar fi ploaia, o pasre mic nu e lovit,
deodat, dect de o singur pictur.
Bernardin de Saint-Pierre
Motto:
form ntr-o respingere, apoi
cnd aceast ntoarcere n sine
dispare instituindu-se echili-
brul, printr-o revenire euforic
si calm n lumea care mai
nainte ti-era antipatic, potrivit
instinctului ce te domina, deci,
acum, n momentul n care te
simti element util si indispen-
sabil naturii universale, te tre-
zesti singur, mai singur dect
smburele n interiorul unui
fruct, care, desi el a fost cel
care a generat cresterea si coa-
cerea definitiv, este aruncat,
ca o inutilitate, dup consuma-
rea fructului.
6
Anul IV, nr. 6(34)/2013
Janet NIC~
REPORTAJ DIN URBEA NATAL
Urbea X rmne arvunit lui Caragiale. Din gara
acestei urbe a plecat trenul n care d-l Goe a dat
acel cunoscut recital de cucuvea gugustelnic.
Mie nu-mi rmne dect urbea Y, urbea mea natal,
urbea cea mai cultural, cu cele mai culturale strzi
din vestul estului si din estul vestului.
Aici se ntmpl fel de fel de povesti.
Culturale, binenteles! Bunioar, pe strada mihai eminescu -
nu, nu e nicio greseal! -, s-au adunat munti de gunoaie,
nct copiii, cu imaginatia lor matur, au pus pe vrfurile
cele mai cu mot, pancarte din carton, adecvate:
Himalaya, Ceahlu, Omu, Retezat.
Pe strada tudor arghezi s-au adunat attea gropi,
nct primarul a proiectat, cu fonduri europene, binenteles,
festivalul international: Cine-a pus groapa n drum/
la n-a fost omnebun!, festival care aduce, an de an,
turisti strini care s vad ce nu pot vedea pe la ei.
Pe strada george bacovia, bravurile culturale
dau peste buzele paharului. Aici, copiii strzii,
iubitori de ecologie, si-o mut n snge,
consumnd etnobotanice pe pine, n vzul tutulor!.
Strada mihail sadoveanu degaj un permanent impuls pentru
LECTUR pentru c, tinndu-se de mn, ca ntr-o
adevrat hor, s-au nmultit birturile, bodegile, barurile
si crciumile, unde cititorii lectureaz, non-sop,
sticle din literatura universal, sau indigen,
de tip: Cotnari, Odobesti, Murfatlar si chiar Segarcea.
Pe strada nichita stnescu, toate scolile au rmas fr usi,
Ir ferestre, cultivndu-se, n felul acesta, o real deschidere
spre universalitate. S se vad c nu avem nimic de ascuns,
c n scolile noastre curge laptele si... zboar cornurile!
Doamne, ce mult mi doresc s ajung celebru, s fie n urbea mea
o strad cu numele meu si s am o statuie la captul strzii!
Seara, s vin tinerii si s-si reverse entuziasmul cultural,
cu asupra de msur, asupra mea! Ba s-mi scoat un ochi,
ba s-mi rup o mn, ba s-mi sparg o ureche!
Ar fi o fr de egal ncntare! Doamne-ajut!
A$ADAR
Pn una-alta, FORTA conduce lumea.
Cine crede altfel e copil.
Si toti suntem copii, nu numai cnd
suntem copii. Credulitatea
este somnul de serviciu
care ne face multe deservicii.
Ea paste caii verzi de pe pereti,
mulge capra trsurii,
face iaurt din Calea Laptee
si injecteaz fantomele din oglind
cu clopotei, s dea ora exact a realittii.
Cu attea idei gonflabile, nu e de mirare
c Ratiunea e singura parasut
care atenueaz cderea si decderea.
Paralel cu o er a informatiei,
s-a cultivat, pe sub mn,
o er a dezinformatiei Asadar,
atentie la neatentie!
Van Dick - Prinderea lui Samson
Anul III, nr. 5(21)/2012
7
Anul IV, nr. 6(34)/2013
George FILIP
(Canada)
Motto:
eu m cam rsfam - jucam otronul
i m zbteam prin strmtul infinit
muli i-au pierdut prin veacul meu galonul
fiindc-n capcane...nu m-au dibuit
VRIE CU BICE
prietenului Miu Kitzu
un prieten vechi neretezat prinprejur
m-a implorat s scriu despre un bici
care - chiar de-l tragi bine prin gur
s nu fac nici de-al dracului - plici...
am ales un grbaci de prin beci
si i l-am exersat pe spinare
el si-a luat cortul si a plecat
spre un Ierusalim - oarecare
de-acolo mi scrie c e zilnic rzboi
si c numr dolarii cu gleata
eu - ca toate paparudele emigrante
umblu cu crdul, cu gloata, cu ceata
si-a deschis fabric de scos fum
chiar unchiul Matusalem a pus gaj
si are lucrtori de toate culorile
care - cu luna - stau n somaj
fac cu nevasta n tain - congres
multilingva din ea mi prezice
c-ar fi mai bine - n mahala
s deschidem un trg legitim de carice
omul prost e prost... si de aceea
m-am gndit s nu m mai dau de crestin
chiliile din lcas le-am fcut separeuri
golanii pleac - si gologanii mi vin
n aceast mare vrie de-a bicele
politistii nu m caut - niente
pe firm am scris: tovarsi, aici
e trai pe vtrai - farniente
mi s-a dus vestea de drac rspopit
cinii fac pipi la mine - n prag
dorm linistit cu pistolul la tmpl
scriu poezii si tare mult mi e drag
am deschis chiar un jurnal progresist
n el mi semneaz mereu numai ratatii
adic marxistii si toti proletarii
care ne-au ucis - atunci - mpratii
atunci... vreau s spun, n vria de bice
prietenul meu s-a ntors recent la trus
este mai bine sclav la tine acas
la Masa tcerii - ca unul Brncusi...
RUG CU ACTORI
actorului Nae Clugrita
nu se poate mi frate fr opinia
public si chiar prea nevinovat
n care toat lumea ngenunche
pe altarele lui... a fost odat...
actorii vin la inventar pe scen
nvesmntati n ciudate vestoane
unele au fost dibaci recrutate
de prin vechi recuzite cazoane
numai la magazia de scule
nimeni nu stie ce se mai ntmpl
chiar ieri - cea mai fain actrit
mi-a pus pripit pistolul la tmpl
avem acolo si tinere capre slbatice
care-si vopsesc abuziv droguri pe buze
ntre actele dramelor personale jucate
n cazuri extreme cnd nu sunt lehuze
domnul inspector de la politie
umbl travestit sub o misto plrie
are-n dotare revolver, ghetre si frac
si niste ndragi unisex - de dimie
noaptea trziu - dup spectacol
actorul preferat rmne singur n sal
si reproseaz ca n Caragiale... Npasta
o crim comis si-asa de banal...
doar o clugrit iese treptat
treptat - din rolul stupid de pe scen
urgent medicul veterinar a declarat
c inculpata sedus ar avea o migren
un nebun scrie zilnic versuri pe gard
apoi si le-adun cu grij-n volum
iarna btrn trece descult pe ulit
iar din hornuri nu urc nici scam de fum
este ora cnd madam cucuvelele
trag cortinele prin negre unghere
domnul director nu doarme - creaz
mari tragedii pentru noile ere
iar soarele mprstie cu bidineaua
albul mbietor de benefic al zorilor
lptresele desculte se-ndoaie sub cobilite
asadar - este ora de rug-a actorilor...
VEAC BLEAU
scriitorului Ioan BARBU
acum respirm interbelic
cocorii vslesc spre amiaz
iar presa prea cotidian
prevede o viat mai breaz
mi-s dragi cimitirele-albastre
cu izuri de sfnt prescur
si toti maidanezii politici
ce umbl cu osul n gur
nu toti am venit peste Terra
din spatii - puhoi de lcuste
la portile fr de numr
s punem lozincile juste
de mult e btrn Araratul
acum pare pild ecvestr
relicva invaziei noastre
e nava cea extraterestr
am scos un ziar pn seara
Veac Bleau - ps: veacul cel nou
prin care trm la povar
de veacuri - o Vac si-un Bou
apoi ne-am acuns ntr-o grot
si-am pus pe perete origini
s aib patin povestea
am scris peste ea cu pecingini
pe urm ne-am pus ochelarii
s-avem o mai cult aliur
iar scroafa - si ea darwinist
se poart cu paiul n gur
prin circuri femeile sarpe
mai fac eschibitii pe srm
si gurile-casc prin piete
primesc din vitrine ce-artrn
eu am o ppus de piatr
la care m-nchin - se mai poart
nutrind cam pe blat dragi tovarsi
s-mi aflu prin blci o consoart
si dup...-n postura cea nou
s cnt din Ravel... Bolero
si verde s rod - ca omida
o frunz mcar... de veac bleau.
8
Iulian CHIVU
Spre deosebire de eroul biblic, desvrsit
n evlavia transcendentei si supusul lui Dum-
nezeu (Ein Gott), cel mitic este, prin natura
sa profan, nssi desvrsirea concendentei
nce-itate (Washeit) si cine-itate (Werheit).
Simultan cu afirmarea sa ntru ceva, cum ar
spuneC. Noica, el mplinestefieun sens mo-
ral, fie este cauza care cauzeaz o nou cauz
prin mplinirea celei dinti (Verwirklichung);
adic o trecere n efectivitate sau un erou
civilizator (Schicksalhafter Held). Lucrurile
iau ns o turnur deosebit n cazul operei
culte, n care eroul trece naintea autorului,
cum remarca si Gilbert Durand cnd se re-
ferea la operele lui Stendhal; marile opere
nu ne vorbesc despre un om, ci despre om.
1
Eroul mitic e un produs al memoriei colective,
elaborat ndelung, modelat, investit si ac-
ceptat cu un statut care s rspund unor
functii; m gndesc de pild la Vishnu, la
Ghilgames, la Adapa, la Osiris, la Orfeu si
Oedip etc. Spre deosebire de zeul investit cu
functiile lui cunoscute din istoria religiilor si
n chip direct din mitologiile ancestrale, eroul
mitic este un mediator ntr-o dualitate con-
flictual, dac nu chiar un remediu al unor
disfunctii acutizate n interiorul mitului post
factum. Vznd mitologiile orientale, dar si
mitologia greco-roman, functiile eroului ca-
re l-au consacrat au condus spre o posibil
tipologie a acestuia. O posibilitate criterial
n tipologizare ar fi aceea cu trimitere la lumea
dual a cosmogenezei, cu transgresarea an-
droginului prin mblnzirea si mai apoi de-
dublarea monstrului, ceea ce ar fi doar o
incipient, pentru c mai apoi elementele
cosmogonice (Apa, Focul, Pmntul) au
ridicat alti eroi ca n cele din urm ahetipurile
s se aseze n panteon lucrnd n sensul me-
dierii sau al remedierii n planul destinului
(Deukalion, Pyrrha, Var, Dragonul Yui etc.)
sau al spatiului si timpului (Carul lui Indra,
Vedenia lui Iezechil, Urasima Taro, Pha-
ton etc.). Si fiindc mitologiile sunt o pre-
zentare alternativ, exclusiv imaginar a isto-
ricittii procesuale a lumii, eroii lor sunt sim-
boluri transcendente legate de aspiratia sau
de vointa constient n care se solutioneaz
toat problematica misterului acesteia. Ulte-
rior, eroul mitic se conformeaz unei etici care
prefigureaz diferentierile doctrinare majore
ale civilizatiilor, asezndu-se la originea si n
eidetica conceptelor (etic indian, etic bu-
dist, etic chinez clasic, etic evreiasc,
etic crestin, etic islamic). Diferentierile
de esent ale civilizatiilor sunt multiplu de-
terminate, ncepnd de la viziunea cosmo-
gonic, etnogenetic si pn la consacrarea
eroului si mai apoi constituirea lui n simbol.
Un astfel de exemplu l constituie mitologia
indian, despre care o voce autorizat, An-
gelo Morretta
2
, observa c rmne necu-
noscut n ciuda a tot ce s-a spus si s-a scris
de dou sute de ani ncoace, desi Georges
Dumezil, ca s lum poate cel mai ilustrativ
nume, i-a consacrat pentru europeni o trilogie
(Mythe et pope;1968, 1971, 1973) alturi
de numeroase alte studii. Civilizatiile pre-
columbiene, att ct ne sunt ele cunoscute
astzi, par s nu fi consacrat eroi. Panteonul
olmec, maya, aztec pn la cel toltec de dup
anul 500 d.Hr. si la incasi nclin mai mult
spre o diviziune transant ntre zeitti diver-
sificate dup amenintrile si neputintele
exterioare ale strmosilor si lumea profan
ca atare, iar eroii sunt rar reprezentati (Po-
pocatepetl, un lupttor legendar, la azteci;
Tupac Yupangui, mpratul incas ucis de una
din sotii; Huyna Capac devenit si el simbol
al luptei pentru mostenire). Zeittile po-
poarelor precolumbiene din America Central
si de Sud sunt zeitti ale apelor (Chalchiuht-
licue), zeita Lunii (Coyolxauhqui), a vntului
(Ehecatl), zeul porumbului (Cinteotl), zeitti
complexe cum ar fi cea a pmntului, mortii,
Cii Lactee, mama tuturor zeilor (Coatlicue),
zei hibrizi precum zeul Soarelui, focului si
rzboiului (Hiutzlopochtli) sauTezcatlipoca
- zeul vntului, al cerului noptii, al uraganului,
al nordului, al dusmniei, al autorittii, al
ispitelor, al magiei, al frumusetii, dar si al rz-
boiului ori al jaguarului. O apropiere de pan-
teonul indian, mult anterior dup cum s-a
demonstrat, la civilizatiile azteco-mayase se
ntlnesc zeitti colective sau de grup, pre-
cum cele cinci zeitti ale excesului (Ahuia-
teteo), zeittile mamelor moarte la nasterea
copiilor care ndrum Soarele spre apus,
totodat si demoni care fur sufletele copiilor
(Civatateo), precum si monstri de genul ani-
malului spirit vegetal (Nagual), zeita nteme-
ietoare a Pmntului (Cipactli) etc. Mitolo-
giile popoarelor Americii precolumbiene sunt
instituiri functionale care, cu exceptia unor
naratiuni etiologice (inventarea vinului dintr-
o agav atribuit unei femei,Mayauel, si rusi-
narea cu acesta a lui Cuextecatl), ele nu s-
au impus neaprat prin legend precum ze-
ittile hinduse sau cele asiriene, egiptene ori
egeene. Vedele arat o cosmologie (ritan)
mult mai bine structurat dect altele, cu zei
celesti (Aditya), cu zei intermediari (Vasu) si
cu zeii cei mai de jos (Rudra). Mahabharata
vine cu o sumedenie de sustineri legendare
n sprijinul acestor zeitti, surprinse ntr-un
alt tip de conflictualitate dect cea adesea
compromittoare a panteonului grec, si ne
gndim, de pild, la o serie de infidelitti sau
alte acte imorale. ntr-o lucrare din 1910,
Arnold van Genep (La Formation des Le-
gendes) se apleac asupra acestei teme fo-
losind argumentele mitice ale formrii le-
gendelor. Pentru el, mitul nseamn doar
acele legende care se traduc n fapte, iar eroul
mitic nseamn mai nti totem, apoi erou
civilizator animal, erou civilizator uman, zeu
cu functie specializat si n cele din urm
zeu.
3
Pentru aceasta se exemplific cu zeul
australianBayamie care face trecerea dinspre
eroul civilizator uman la zeul cu functie spe-
cial, apoi cuJahveh careestesi rmneun
erou civilizator uman, spre deosebire de
Heracle care trece spre functia de zeu
specializat, n timp ceZeus trece de la functia
de zeu specializat la aceea de zeu suprem -
ceea ce mitologiile azteco-mayase nu ne ofe-
r, dup cum am vzut. Observatii pe aceast
chestiune se mai fcuser asupra mitului din
perspectiva celor mai diferite teorii mitice cum
ar fi cea a lui Th. Benfey (1859) sau a lui
Rudolf Schubert (1890). Asa de pild, Otto
Rank
4
porneste de la ideea acestuia din urm
si apreciaz c eroul mitic si-ar avea punctul
79
Anul IV, nr. 6(34)/2013
de plecare ntr-un singur prototip; un model
ar fi acela al Soarelui care se naste din ape,
ceea ce sustinuse de fapt si Leo Frobenius
(1904). El se opreste asupra unei singure
probleme; nasterea eroului si confruntarea
lui cu destinul, cu referire laSaragon, Moise,
Karna, Oedip, Paris, Ghilgame, Iisus, Sieg-
fried etc. Demersul lui psihologic gseste
de luat n seam inclusiv consideratiile lui
Freud despre mit (a se vedea cazul Oedip
sau cazul Hamlet). La indieni, care se remarc
prin nestvilita lor sete de supranatural, din
aceleasi ratiuni psihologice, sunt mai adulati
zeii Shiva si Krsna pentru c sunt mai putin
abstracti si fiindc sunt dinamici si cu multe
avataruri surprinztoare. Grecii ns trec si ei
n panteonul lor motive evident de origine
hindus (carul lui Indra) n planul eroului
civilizator, de esent semidivin, cum ar fi
cazul lui Faeton, cel al lui Triptolemos sau,
dintre eroi, cel al lui Prometeu. Eroul Heladei
este stpnit fie de o nebunie profetic sau
apolinic fie de una telestic sau dionisiac
5
,
reflectat n sacrificii excesive, nchinate
Cibelei, cu dansuri care duc spre coriban-
tism. De fapt, cu aceast prim observatie
asupra naturii eroului trecem spre sinteza
argumentelor eidetice, primul pas spre rele-
vanta simbolic
6
a lui, problem n care s-au
exprimat multe puncte de vedere, s-au dat
verdicte, s-au epuizat utile sau inutile con-
troverse. C.S. Peirce
7
, fondatorul semioticii
moderne si al curentului pragmatic n filosofie
(pragmaticism, l numea el), vorbind despre
semne, le structura pe trei paliere: 1) semnul
este o simpl calitate, un existent real sau o
lege (qualisemn, sinsemn, respectiv legi-
semn), ori 2) relatia semnului cu obiectul
const ntr-o trstur de esent (icon, in-
dice, simbol), sau 3), dup cum interpretantul
l prezint ca un semn de posibilitate, ca unul
de fapt sau ca unul de ratiune. Raportnd
precizrile lui Peirce la eroul mitic, acesta
pledeaz o legtur conventional ntre el
ca semnificant si denotatie ntr-o clas inten-
tional pentru designatul su. Exemplificam
n alt parte aceast premis a simbolului cu
cazul indienilor dayak care retineau ca un
afront grav, belicos, refuzul de a lua parte la
masa la a crei pregtire, fie si ntmpltor,
se asista (masa comun ca fraternizare), nu-
meroase alte exemple furnizndu-ne Marcel
Mauss n al suEseu despre dar. Semioti-
cienii, dar si filosofii, au gsit c, ontic, omul
a fost nzestrat de timpuriu cu un sistem
simbolic care rspunde unei nevoi de sim-
boluri exclusiv sub presiunea nevoilor spi-
rituale si a vietii culturale. Eroul mitic sa-
tisfcea mai multe functii, una dintre cele
esentiale fiind si aceea simbolic pe care vom
detalia-o n cteva figuri reprezentative
pentru civilizatiile indo-europene cel mai bine
individualizate, continund mai apoi cu
literatura epopeic medieval si cu literatura
clasic universal.
1
Durand, G.; Figuri mitice i chipuri ale operei -
de la mitocritic la mitanaliz, Ed. Nemira, Buc.,
1998, p.150
2
Morretta, A.; Mituri indiene, Ed. Tehnic, Buc.,
1998, p.11
3
A se vedeaFormarea legendelor, Ed. Polirom,
Iasi, 1997, p.90
4
Der Mythos von der Geburt des Helden, 1909;
a se vedea n ed. romneasc Mitul naterii eroului,
Ed. Herald, Buc., 2000
5
Dionysos era cunoscut ca un zeu al bucuriei n
esenta sa, iar Apollon, zeul luminii, era conco-
mitent simbolul echilibrului, al ratiunii, al cum-
ptrii; spirite contrarii crora li s-au consacrat
culte cu continut specific.
6
De fapt, cuvntul simbol e de origine greac;
symbolon aresensul depunere mpreun (moneda
rupta in doua, prin alipirea deplin, certifica un
contract, o ntelegere), semn, marc.
7
A se vedea de pild Semnificatie i actiune, Ed.
Humanitas, Buc.,1990
Van Dick - Jupiter i Antiope
Contemporary Literature Press,
sub auspiciile urmtoarelor foruri:
Universitatea din Bucureyti, The British
Council, Institutul Cultural Romn yi
Ambasada Republicii Irlanda
Anunt publicarea volumului
Doris Plantus
Sihastrul. The Hermit.
Carte scris n limba romn.
Bilingual Edition.
(ISBN 978-606-8366-46-3)
Editat de Lidia Vianu.
Doris Plantus s-a nscut la Detroit dintr-un
tat bucovinean si o mam din Banat. n anul
2013, cnd autoarea mplineste 56 de ani,
Contemporary Literature Press i public,
iat, n premier, o carte scris ntr-o limb
romn splendid - cu care foarte putini
romni, nscuti si crescuti n Romnia, se
pot cu adevrat mndri.
n Statele Unite, Doris Plantus este profe-
soar universitar de literatur. Ea nssi se
descrie ca "traductoare si scriitoare bilingv,
publicat n msur modest." ndreptm
aceast stare de lucruri, publicnd n limbile
romn si englez, chiar n traducerea au-
toarei, o povestire despre Facerea Lumii, sau,
mai bine zis, o sum de povestiri despre fa-
cerea lumilor, legate la un loc ntr-un text care
aduce cu "Luceafrul" si cu "Mesterul Ma-
nole" n acelasi timp.
Sihastrul parcurge aventurile limbii romne
de la Biblie la The Big Bang. n egal msur,
el mbin tonul grav al cderii si nltrii cu
zmbetul zeflemitor al lui Anton Pann. n plus,
Doris Plantus rstoarn mitul lui Satan, care,
n TheHermit, esteLucifer n persoan - mesa-
gerul luminii, respectat de Divinitatea nssi.
Povestirile se ntreptrund, cderile antici-
peaz ridicrile repetate spre lumin, ngerul
intr n trupul omenesc al eroilor, si toate n-
tmplrile curg ct se poate de spontan. Pes-
tera Sihastrului este cosmosul, iar naratiunea
nu are nici nceput, nici sfrsit.
Meditatia cosmogonic nu este un subiect
nou: ea revine tot mereu, de la Biblie la con-
temporanul nostru, Julian Barnes, n cartea
lui intitulat Lumea n 10 capitole si 1/2.
Acest mic volum despre o obsesie fr limite
a mintii omenesti are meritul de a face din
nesfrsire povestea spiritualittii romnesti.
Este o poveste scris ntr-o limb romn de
mare fort expresiv, ntr-un stil cum nu se
poate mai elegant, si cu reale valente
filosofice. S nu uitm c autoarea s-a ocupat
ndelung nu numai de Lucian Blaga, ci si de
Ionel Teodoreanu.
http://editura.mttlc.ro/doris-plantus-
sihastrul.html
10
Emil Cioran era de prere c cultura Fran-
tei face parte din familia marilor culturi din
toate timpurile. Chiar dac n spatele acestei
afirmatii se desluseste satisfactia celui ce s-
a lsat absorbit de limba si cultura francez
ntr-o asemenea manier decisiv, nct -
pentru a nu-si altera noul stil eminamente
frantuzesc - a refuzat s mai scrie n limba
romn, totusi, nu putems nu fimdeacord
cu spusa celebrului nostru fost compatriot:
Da, spiritul francez a nvins ntotdeauna sa-
bia, chiar si atunci cnd Descartes, acest mare
rege al cugetrii libere, duela de la mare dis-
tant cu mintile nctusate n dogme si su-
ficient. Si poate c tocmai distanta stator-
nicit ntre cele dou tabere adverse a con-
tribuit n chip remarcabil la infuzarea carte-
zianismului cu universalism...
n parantez fie spus, cu gndirea lucru-
rile stau aidoma ca si cu iubirea - amndou
trebuie s fie libere pentru a fi durabile si
eficiente: C iubirea-i tain sfnt/ ce dez-
leag si-ndulceste,/ stim cu totii si ne-ncnt/
c iubind taina sporeste./ Omu-i trestie fra-
gil,/ zis-a Pascal gnditorul -/ doar iubind
poti fi acvil/ ce cu-azur si stinge dorul.
Pentru a ne convinge de mretia culturii
franceze si de rolul ei de prim motor ce i-a
revenit n derularea culturii universale, n-
George PETROVAI
avemdect s mergempe firul ei de la primele
respiratii notabile n poezia liric european
si pn n zilele noastre.
Lesne vom deduce c primul moment
nsemnat al culturii medievale franceze l
reprezint inegalabilul Franois Villon. Con-
siderat cel mai mare poet medieval francez si
unul din marii poeti ai tuturor timpurilor,
opera lui Villon, la fel ca cea a lui Dante Ali-
ghieri si Geoffry Chaucer, a deschis drumul
spreRenatere. Iar aici lucrurile stau cam n
felul urmtor: Dup Renasterea italian si
momentul de vrf al Renasterii engleze, da-
torat monumentalittii lui William Sha-
kespeare, Renasterea francez a contribuit
cel mai mult la mbogtirea tezaurului cultural
al umanittii prin capodoperaGargantua i
Pantraguel a lui Franois Rabelais, prin cer-
cul Pleiadei din care fcea parte Pierre de
Ronsard, cel mai de seam poet renascentist
francez si, desigur, prin Michel de
Montaigne, cel mai prestigios filosof renas-
centist francez si ultimul mare umanist al
Renasterii franceze.
Dar dac Renasterea a aprut si s-a ex-
primat n forme specifice n cam toate trile
europene - inclusiv la noi prin Nicolaus Ola-
hus, cronicari si Dimitrie Cantemir, clasi-
cismul se confund practic cu clasicismul
francez, ntruct Franta a fost tara care a oferit
climatul cel mai favorabil pentru dezvoltarea
acestui curent intelectualist prin excelent.
Genul cultivat cu predilectie de scriitorii fran-
cezi din secolul al XVII-lea a fost teatrul:
tragedia clasic este reprezentat cu str-
lucire de poetii Pierre Corneille si Jean Ra-
cine, iar comedia dobndeste un binemeritat
prestigiu prin valoroasa oper a lui Molire.
Tot n acest curent se ncadreaz fabulele lui
Jean de La Fontaine si literatura moralistilor:
La Rochefoucauld, Blaise Pascal si J ean de
la Bruyre, ei cu totii contribuind cu mijloace
artistice specifice la realizarea unei adevrate
cronice de moravuri.
Iluminismul francez s-a dovedit a fi mult
mai nuantat dect cel englez (reprezentat prin
Daniel Defoe, Henry Fielding si J onathan
Swift), ntruct el a beneficiat de o arie mult
mai larg de aprovizionare spiritual: ideile
filosofice ale enciclopedistilor, creatia vije-
lioas si multilateral a lui Voltaire, comediile
lui Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais
si proza literar a lui Jean-Jacques Rosseau,
prin care, de altminteri, se face trecerea la
preromantism. Cu mentiune c preroman-
tismul francez nu s-a aflat sub tutela exclusiv
a lui Rousseau, ci si sub cea a lui Chateau-
briand si a Doamnei de Stal...
Romantismul, cu predilectia lui pentru
teme de tipul: natura, iubirea, patria, trecutul
istoric, moartea, geniul, titanul, demonismul,
visul si reveria, fantasticul si exaltarea sensi-
bilittii, melancolia si solitudinea, revolta si
abuzul de contraste, se caracterizeaz prin
urmtoarele dou nsusiri de ordin general:
a) Este primul curent artistic care dep-
seste limitele continentului nostru;
b) Este un curent mai complex dect cele
dinainte, deoarece el nu se limiteaz doar la
literatur si arte plastice, ci n unele tri s-a
extins si la domenii precum filosofia, istoria
sau estetica.
Ca n attea alte curente de care vorbeam
mai sus, romantismul francez a fost cu cinste
reprezentat de remarcabili artisti, precum
Alphonse de Lamartine, Alfred de Vigny si
Alfred de Musset, pentru ca seria impresio-
nant a romanticilor francezi s fie ncoro-
nat de gigantismul lui Victor Hugo.
Dar - dup cum spuneam - dac roman-
tismul, cu preferinta sa acordat poeziei,
apare nu doar n Franta, ci si n multe alte tri
ale Europei (Germania, Austria, Anglia, Italia,
Rusia, Romnia etc.) si ale lumii (Edgar Allan
Poe n S.U.A.), realismul practic readuce
izvoarele literaturii universale n Franta, tara
unde el s-a nscut si a cunoscut o remarca-
bil consacrare prin redutabila triad: Balzac,
Stendhal, Flaubert.
De precizat c n pofida consacrrii sale
frantuzesti, marele cstig de sorginte realist
pentru literatura universal vine dinspre
Rusia, unde dinMantaua lui Gogol a iesit o
impresionant serie de scriitori: Ivan Gon-
cearov, Ivan Turgheniev, F.M. Dostoievski,
Lev Tolstoi, urmati ndeaproape n timp si
spatiu de geniul dramaturgic si nuvelistic al
lui Anton Cehov, iar mai trziu de Ivan Bunin
(ultimul clasic al rusilor), Maxim Gorki si
Albert Camus sau ipostaza
scriitorului exilat \n existen]#
Albert Camus sau ipostaza
scriitorului exilat \n existen]#
11
Anul IV, nr. 6(34)/2013
Mihail Solohov.
Cu toate c uriasa statur de teoretician
si artist a lui Victor Hugo a dominat practic
ntregul secol XIX (al treilea nod esential din
cultura universal dup cultura clasic
greac si Renastere), consider c marele filtru
de trecere nspre literatura, implicit spre cul-
tura secolului XX si mai departe se cheam
Charles Baudelaire, acest straniu si incon-
fundabil poet, care aidoma suedezului
August Strindberg, nu poate fi ncadrat ntr-
un curent anume, cu toate c el a fost salutat
de simbolisti ca un maestru venerat, ndat
dup aparitia unicului si incitantului su vo-
lumFlorile rului.
*
Si iat-ne dup acest periplu ajunsi la
cultura de la sfrsitul secolului al XIX-lea si
nceputul secolului al XX-lea, o cultur des-
pre care putem afirma fr teama de-a gresi
c nc era, dac nu dominat, mcar con-
trolat de Franta, concluzie ce se impune
atunci cnd avem n vedere nume de rezo-
nant precum: Anatole France, Andr Gide,
Roger Martin du Gard, Marcel Proust,
Franois Mauriac, Andr Malraux, Jean-Paul
Sartre, Albert Camus.
Demn de retinut este faptul c sase dintre
cei opt scriitori mentionati mai sus sunt
laureati ai Premiului Nobel, n categoria lor
incluzndu-l si pe Jean-Paul Sartre, cu toate
c n anul 1964, el - caz unic pn n clipa de
fat! - a refuzat acest mult rvnit trofeu literar.
Doar doi dintre ei (Marcel Proust si Andr
Malraux) nu fac parte din galeria laureatilor
Nobel, nct ajungi s te ntrebi camce merite
literare trebuie s aib un scriitor pentru a
intra n posesia trofeului, dac doi dintre cei
mai de seam novatori ai romanului secolului
20 - Marcel Proust si James Joyce - nu l-au
primit; sau prin ce anume Albert Camus a
nclinat balanta preferintelor nspre el, de i s-
a decernat n anul 1957 Premiul Nobel, cnd
stiut este c Malraux nu-i este cu nimic mai
prejos ca prozator sau teoretician de art, n
schimb i este superior nu doar ca vrst
(nscut n 1901, Camus n 1913), ci mai ales
ca experient de viat, respectiv ca activitate
desfsurat pe trm obstesc: particip la
rzboiul civil chinez la Sanhai, ia parte la rz-
boiul civil din Spania, este unul dintre princi-
palii organizatori ai Rezistentei franceze, iar
mai apoi (dup eliberare) ministru al afacerilor
culturale n Guvernul de Gaulle.
n sfrsit, dac asta poate fi ct de ct o
consolare pentru cei care se simt nedrepttiti
pe trm literar, putem s-o spunem cu toat
certitudinea c criteriile de atribuire a Pre-
miului Nobel sunt tot asa de obscure pentru
cei din afar, prect de obscuri sunt unii din-
tre bftosii care hodoronc-tronc se vd cu el
n brate...
Totusi, dincolo de caracterul discutabil
al distinctiei conferite, care sunt nsusirile
operei lui Albert Camus? Modest ca ntin-
dere (doar trei romane: Strinul, Ciuma si
Cderea, volumul de nuveleExilul i mp-
rtia, cinci drame: Caligula, Nentelegerea,
Starea de asediu, Cei drepti si Rscoala
din Asturii, respectiv cele dou eseuri de
mari dimensiuni - Mitul lui Sisif si Omul
revoltat,care se constituie n coloanele ide-
atice ale prozei camusiene), stilul lui Albert
Camus nu poate rivaliza cu desvrsirea cu-
ceritoare a stilului lui Anatole France sau cu
puritatea clasic a lui Andr Gide, analizele
lui nu tintesc ca cele proustiene nspre atomii
psihologiei personajelor, iar gndirea sa ne-
sistematic nu are supletea necesar pentru
a-si afirma subtilitatea, atta timp ct autorul
nsusi sustine n interviurile acordate c nu
este filosof sau existentialist: Nici Sartre,
nici eu nu credemn Dumnezeu, este adevrat.
Si nu credem nici n rationalismul absolut.
Dup cum corect apreciaz Romul Mun-
teanu nPrefata la unul din volumele camu-
siene aprute la prestigioasa editur RAO,
cele dou volume de eseuri ale lui Albert
Camus enunt dou ntrebri: 1) dac in-
dividul are dreptul s se sinucid (Mitul lui
Sisif), 2) dac omul are dreptul s ucid pe
un altul (Omul revoltat).
Iar cele dou ntrebri simtim cum ne
ndreapt pasii spreexistenta absurd, care
formeaz nsusi nucleul gndirii si al literaturii
lui Camus. Dar pentru a putea ajunge aici,
ceea ce s-ar putea traduce prin reactualizarea
tragicului antic ntr-o lume modern (Irina
Mavrodin), trebuie s mergem pe urmele lui
Camus, fie si pentru aceea c el fcuse ob-
servatia c nsusi Codul Penal distinge ntre
crimele pasionale si crimele logice. Dac
primele sunt destul de rare, fiind de regul
comise de tinerii ndrgostiti, celelalte sunt
nfptuite de adulti si au o frecvent mult
mai mare. Ori, ntr-o epoc a expansiunii
ideologiilor asasine, asa ca epoca n care a
trit si creat scriitorul francez, omul si ia li-
bertatea s ucid, cci nihilismul contem-
poran accept sinuciderea, ba chiar nclin
spre justificarea crimei logice, crendu-si un
subred alibi din afirmatia primejdioas a lui
Nietzsche cumc Dumnezeu este mort, prin
urmare lumea - curtat de mila crestin -
trebuie s apartin supraoamenilor, altfel
spus celor mai ndrzneti si mai puternici
dintre oameni. Iar treaba asta se deruleaz
sub masca democratiei si n zilele noastre, n
pofida faptului c acuma stim prea bine ceea
ce ilustrul scriitor englez Graham Greene afir-
ma cu toat convingerea nc din anul 1955,
an n care i-a aprut romanul Americanul
linitit: Nu sub ocrmuirea celor mai pu-
ternici conductori triesc populatiile cele
mai fericite...
n aceste conditii merit s ne ntrebm
n ce categorie se ncadreaz crima svrsit
de Meursault, straniul personaj din romanul
Strinul, cel care se dovedeste att de golit
de orice participare afectiv, nct nu stie si
nici mcar nu se sinchiseste cnd i-a murit
mama (Astzi a murit mama. Sau poate c
ieri, nu stiu.), necum s plng la nmor-
mntarea ei. ntr-un climat al sensibilittii
absurde, creat prin fraze limpezi si tioase,
crima lui Meursault nu poate fi considerat
pasional sau logic, atta timp ct scriitorul
o ncadreaz ntr-o conjunctur nefericit:
nisipul era fierbinte, soarele ardea, aerul era
ncins, iar lama cutitului tinut de arab n mn
prea un palos, care - sustine criminalul -
m lovea n frunte. Iar Meursault si revine
din zpceala provocat de soare si sudoare
de-abia dup ce mai trage patru focuri n
trupul inert al arabului: Si era ca si cum as fi
btut patru bti scurte n poarta nenorocirii.
Pozitia lui Meursault n fata faptei s-
vrsite are darul de-a nedumeri si intriga, cci
el intr n nchisoare cu gndurile unui om
liber. Tocmai de aceea are curajul s afirme
c nu simte nevoia s se ciasc, fiind doar
plictisit de ceea ce s-a ntmplat.
De-abia cnd este condamnat la moarte,
n Meursault se trezeste starea de revolt:
refuz s primeasc preotul pe motiv c nu
crede n Dumnezeu (dar nici Camus nu cre-
dea!) si doreste ca n ziua executiei spectatorii
s-l priveasc cu ur!
Astfel, ne spune Romul Munteanu, Al-
bert Camus a conceput un personaj de la-
borator, iesit din plmada tezelor sale. J ocul
logic este captivant, chiar dac astzi pare
neverosimil. Dar acest personaj este sim-
bolul absurd al crimelor logice.
Atentie, ns! Cu toate inerentele asem-
nri dintre autor si unele dintre personajele
sale, stiut fiind c de regul artistul si dez-
vluie prin intermediul lor o bun parte din
propriile triri, dureri si aspiratii, trebuie s
lum aminte si la surprinztoarea mrturisire
inserat de Camus n eseul Enigma: Operele
unui om evoc adeseori istoria nostalgiilor
sau a tentatiilor sale, aproape niciodat pro-
pria sa biografie, mai ales atunci cnd se pre-
tind autobiografice. Nici un om n-a ndrznit
vreodat s se zugrveasc aa cum este
(subl. mea, G.P.).
Romanul Cderea, cu judectorul-peni-
tent Jean-Baptiste Clamence aflat n prim
plan, ne prezint un alt caz de revolt indi-
vidual mpotriva semenilor: o revolt cu att
mai steril, cu ct ea este mai cinic si mai
nversunat, dup cum putem s ne dm
12
seama din aforismele cu care acest erou lu-
gubru si mpneaz istorisirea: De obicei i
dispretuimcel mai mult pe cei pe care-i ajutm
mai mult; Mi-am trit ntreaga viat sub
semnul duplicittii; Nu avem tinut, e lucru
sigur, murdria ne tine tepeni; Adevrul e
plictisitor la culme; Religia e o mare sp-
ltorie; Cnd vom fi cu totii vinovati, vom
avea cu adevrat democratie etc.
De-abia n romanul Ciuma, aprut n anul
1947 si considerat capodopera lui Camus,
acesta realizeaz trecerea de la revolta so-
litar dinStrinul la ideea solidarittii luptei,
vzut ca fiind singura justificare a conditiei
umane. Dup cum precizeaz nsusi autorul
nScrisoare ctre Roland Barthes, Ciuma,
care am vrut s fie citit pe mai multe planuri,
are drept continut evident lupta rezistentei
europene mpotriva nazismului. Iar n
Caiete, sensul celor dou romane este nf-
tisat de ctre Albert Camus dup cum ur-
meaz: Strinul descrie goliciunea omului
n fata absurdului, Ciuma, echivalenta de-
svrsit a punctelor de vedere individuale
n fata aceluiasi absurd. E un progres ce se
vaprecizan alteopere. Dar, n plus, Ciuma
demonstreaz c absurdul nu ne nvat nimic.
Acesta este progresul definitiv.
De remarcat c romanul Ciuma aduce cel
mai mult cu incitantele scrieri kafkiene, unde,
dup cum stim de pild din nuvelaMeta-
morfoza ori din romanul Procesul, actiunea
demareaz brusc. n chip analog, intriga prin-
cipal dinCiuma debuteaz cu o surpriz:
n dimineata zilei de 16 aprilie, doctorul
Bernard Rieux iesi din cabinetul su si ddu
peste un sobolan mort... Dar nici pomeneal
ca Albert Camus s scrie n umbra lui Franz
Kafka, cu toatec - dup cumdejam-amex-
primat n carteaLiteratura perennis - n jurul
anului 1930, adic dup efectuarea tradu-
cerilor n francez si englez - ceea ce a facilitat
circulatia scrierilor kafkiene pe arii culturale
mult mai ntinse, opera scriitorului praghez
s-a constituit ntr-o mod literar. Ba mai
mult, dup al doilea rzboi mondial Franz
Kafka ajunge s fie socotit un adevrat profet
al ororilor naziste.
Cci reprezentarea parabolic a realittii
nu doar i nrudeste, ci n egal msur i
diferentiaz pe cei doi reprezentanti de seam
ai literaturii absurdului: Kafka a construit n
mod deliberat o lume ireductibil la un co-
mentariu rational, lume pentru care s-a adop-
tat sintagma derealism magic (rezultatul
fuziunii dintre concretetea descrierii si
straniul ntmplrii), pe cnd la Camus - ne
nstiinteaz acelasi Romul Munteanu, ro-
manul este parabolic si demonstrativ, iar cele
mai multe dintre personaje au un caracter
exponential. ntruct n romanele parabolice
planul fictiv este prezentat ca real, perso-
najele stilizate nu sunt dect mici acte de
exagerare n acest sens.
...Si astfel, de la o zi la alta se nmultesc
semnele prevestitoare ale catastrofei (dup
primul sobolan viu sunt gsiti trei morti, apoi
doctorul observ cum un muncitor arunc o
ntreag lad de sobolani morti), semne care
nc nu au puterea s-i smulg pe locuitorii
Oranului din preocuprile lor cotidiene.
Rnd pe rnd personajele intr n scen
si, dup ce evidenta ciumei devine nendo-
ielnic pentru medici, iar mai apoi pentru
autoritti, ncepe contraofensiva oamenilor
uniti mpotriva suferintei, mortii si - de ce
nu? - mpotriva fricii, pn la instaurarea
celor mai radicale forme de lupt mpotriva
flagelului (carantin, izolarea total a orasului
de exterior, interdictia categoric de intrare
si iesire), elemente prin care Camus pune n
lumin starea de exil interior.
De unde deducem c starea de exil este
inerent n situatii limit, ndeosebi pentru
spiritele alese, care din totdeauna s-au simtit
nstrinate sau exilate n existent si pentru
care - dup cum subliniaz autorul nntoar-
cere la Tipasa, timpul exilului nseamn tim-
pul vietii uscate, al sufletelor moarte.
Are dreptate Irina Mavrodin atunci cnd
ne invit s struim asupra perfectei simetrii
a titlurilor primului volum (Fata i reversul)
si ultimului volum din opera camusian
(Exilul i mprtia), titluri simbolice, care
sunt echivalente, de parc ar vrea s mar-
cheze tocmai aceast circular epuizare, att
n planul ideii, ct si n cel al scriiturii, a unui
unic demers.
Iar acest unic demers nu poate fi dup
prerea Irinei Mavrodin altceva dect uni-
tatea operei camusiene: Exist o unitate a
ntregii creatii camusiene - eseuri filosofice,
romane si nuvele, piese de teatru - ce se n-
temeiaz pe aceeasi constiint sfsiat de
tendinte contrare, n egal msur de pu-
ternice: gustul pentru actiune si totodat
pentru contemplare, detasarea si pasiunea,
nevoia logic de a nu merge pn la ultimele
consecinte ale unor premise teoretice si teama
de a depsi msura (n sensul n care vechii
greci l ddeau acestui cuvnt), dragostea
de viat si obsesia mortii, o senzualitate ar-
ztoare, dar si o nalt spiritualitate, atractia
pentru solitudine, dar si pentru solidaritate,
absurdul si revolta, sensul istoriei, precum
si cutarea unor adevruri limit, demers ce
s-a izbit perpetuu de aceeasi tragic dificul-
tate.
S o spunem pe cea dreapt: Nici c pu-
teamgsi o mai fericit ncheiere a prezentului
eseu ca aceast admirabil sintez a operei
camusiene!
Radu BOTI{
Pentru Dumnezeu, pentru tara lui
Legea este sfnt, grija orisicui,
Nu mai este vreme, nu vrem mprumut
Aprm cu cinste tot ce am avut.
Ne zmbesc strinii hulpavi la hotar
Stropii cu otrav ntind n pahar,
Copiii i adun de pe strazi, din case
Mame privesc jalea, plng neputincioase.
Soarele nu-i soare, raze prjolesc
S-a ntins prea mult pustiul grotesc,
Bucti din tarin s-au vndut bizar
Lacrimi, umilint, secet, amar.
Pn cnd se strnge lantul umilintei
Pn cnd se ntinde timpul neputintei,
Pn cnd cu totii n genunchi vom sta
Pn cnd, o Doamne, mai putem rbda?!
Romni, Romnia-grdina sfintit
Vin altii, o las mereu nengrijit,
Neghina tot creste iar bobul de gru
Se scutur-n locul secatului ru.
Umiliti atta,trupu istovit
Pare fr vlag, TU ne-ai prsit
ntristati am spune n necazu nost;
- Iisuse renalt NEAMUL cum a fost.
Asta ni-i rugarea, fie n bun ceas
Oricine s-aud lacrima din glas,
Inima ce plnge, zbuciumul firesc
Din suflet strigarea n grai romnesc.
13
Anul IV, nr. 6(34)/2013
Poeta Doina Drgut a publi-
cat pn n prezent mai multe
volume de versuri, dou de
eseuri, unul de cronici literare/
plastice/articole/eseuri, un ro-
man-jurnal, colaboreaz la nume-
roase reviste literare si editeaz
revistaConstelatii diamantine.
Antologia realizat de autoa-
re, Ochiul de lumin /1/ (cu po-
ezii selectate din volumele: Cea-
suri de ndoieli, Spatiul din ne-
liniti, Detaare ntr-un spatiu
dens) a fost coordonat tematic
de editorul Constantin Dumitra-
che, care remarc, n prefat, cu
ndrepttire: Formatia stiintific,
riguroas, a Doinei Drgut, pre-
cum si lecturile din marii poeti
romni si ai lumii, confer poe-
ziilor sale o distinctie pe care rar
o mai ntlnesti n ceea ce se
public la noi, azi.
Problema marginalizrii unor
asemenea poeti se datoreaz,
dup cum remarc poetul Virgil
Diaconu /2/ prin faptul c gene-
ratia literar aflat n prezent n
functiile de conducere ale Uni-
unii Scriitorilor si ale revistelor
literare nu agreeaz autorii ne-
nregimentati canonului postmo-
dernist care cultiv demolarea
valorilor umaniste, a miturilor,
religiei, specificului national,
promovnd omul consumist, he-
donist si concupiscent.
Poezia Doinei Drgut nu co-
respunde acestui canon, aparti-
nnd modernismului deschis
spre temele existentiale majore:
dragoste, viat, trecerea timpu-
lui, moarte.
ntruct autoarea este profe-
soar de matematic, comenta-
torii insinueaz o paralel liric
Doina Drgut - Ion Barbu. Ob-
servatia nu este ndrepttit
stylistic, dar poate fi acceptat
n msura n care pentru mate-
maticieni exist dou nivele de
structurare a universului, unul
limpede, simplu, al aparentelor,
al doilea al profunzimilor, motivat
metafizic prin faptul c cifrele
confer legile de care ascult ar-
monia cosmic.
ntiul nivel este reprezentat
de aparentele aflate n continu
schimbare (curgerea heraclitia-
n). Din aceast perspectiv,
viata efemer este supus trecerii
timpului generator de nostalgii
lirice si jocuri false de lumini:
Diseminri de timpi ne este
viata/ Cuprins n destine va-
riate./ Imagini false modificri de
stri/ Schitri sumare de urme
nseltoare/ Existente parcelate
precum tinuturi/ Tiate-n fron-
tiere pe o hart./ Trim n simbi-
oz cu istoria/ Mnati de un ceas
abstract/ Golind clepsidre sen-
sibili la mutatii/ Obsedati de c-
utri n spatii albe. (Schitri
sumare de urme)
Lipsa de sens a existentei
produce amgiri profunde: Spre
nicieri alerg de mult vreme/ Cu
stele-n gnduri uneori/ M a-
mgesc c am ajuns. (Drumuri
lungi)
Formatia de matematician a
autoarei se vede si n acceptarea
unei viziuni n spiral sau cercuri
a evolutiei omenirii.
Cutarea esentelor se face
prin triri lirice pure, redate prin
imagini albe, diamantine: Vr-
tejuri albe/ Tcerea din volbur
pic/ Sparge n clopot chemri/
Se rotesc vrtejuri albe n spiral/
Muzici vagi descind n dans.
Fiecare fiint are datoria de a
evolua spre perfectiune, spre m-
plinire: ncercau/ S depseas-
c/ Limitele/ Fiecare/ Depindea
de posibilitatea/ De-a se deschi-
de/ Liber/ Se cltinau n aceeasi
directie/ Cu vntul/ n toate se-
mprteau/ Golul din afara lor/ Le
cuta formele. (Posibilitatea de
deschidere)
Asemenea versuri includ te-
orii stiintifice asupra sensului
vietii, conferindu-le nvesmn-
tare emotional.
ntiul contact cu esentele
este resimtit ca o cufundare ntr-
o materie dens spiritualizat,
accesat introspectiv: nchid
ochii -/ Privesc nluntrul meu/
Ca ntr-o fntn/ Adnc./ Des-
chid ochii -/ mprejurul meu den-
sitti/ Concentrate n ore/ Side-
rale. (Densitti concentrate)
n ultim instant, esenta
Lucian GRUIA
este de natur divin, lumin,
transparent, iubire: Iubire
total si topire n lumin/ Ca de o
hain veche purtat/ M des-
prind de frica mortii/ Suferintele
se pierd n fericire/ ()/ n do-
bndirea unei precunoasteri/
Grbit trec prin vid si urc/ Tot
mai intens n ntunecime/ Apoi
cresc ntr-o lumin blnd/ Enor-
m alb-aurie izvor de iubire/ Iu-
bire total si topire n lumin/ Ca
ntr-un erotism fr sfrsit.
n sfrsit, urmeaz detasarea
de sine si contopirea cu divinul:
M despart de mine/ Ca s de-
vin liber/ Si m unesc cu el/ Care
este independent/ De el si se re-
cunoaste/ n mine ca ntr-o/
Oglind./ Astfel suntem liberi/
Amndoi. (M unesc pentru a
deveni liber)
Desi stilul poetei este concis,
lapidar, sentimentele rzbat prin
corsetul ratiunii pn la inimile
cititorilor.
Ovidiu Ghidirmic remarc n
acest sens: (...) Doina Drgut
este o poet cerebral, la care ri-
goarea se mpleteste, n chip
admirabil, cu lirismul, ntr-o
poezie de cunoastere, dens si
substantial, de o maxim con-
centrare a limbajului, pe care nu
ezitm s o numim intelectualist
n sensul cel mai bun al terme-
nului.
1. Doina Drgut - Ochiul de lu-
min (Fundatia Scrisul Rom-
nesc, Craiova, 2000)
2. Virgil Diaconu - Destinul po-
eziei moderne (Ed. Brumar, Timi-
soara, 2008)
14
Singurtatea poetului de curs lung
Cad ceruri peste alte ceruri n stele stinse de mult
zgura rmas mocneste lumin-n adncuri,
stau pe-o piatr de gnd si ascult
tcerea din versuri,
doar greierii tiuind n urechi
coboar poteci printre rime
perechi
pentru desprtirea imaginat de noi
care niciodat n-a avut loc,
ne mai unesc soprle
si sosonii udati de ploi
ce sufl alizee albastre n fluiere de soc.
Cale lung are poetul pe lumin
clcnd
cu clciele bttorite de dor de duc
purtnd la tmple cte-o vin n apus
ce-o duce si acum n gnd acolo Sus
si-n mn cu o floare ce se usuc.
Cale lung are Poetul clcnd pe tcerea ce vine,
sorbind mierea cuvntului
din tta unei albine.
Se asfalteaz cerul
Azi deschiznd fereastra spre cerul meu de hrtie
Pe care desenase Dumnezeu stele,
Albastru devenise negru si utilaje o mie
Vrsau asfalt peste Calea Lactee a viselor mele.
Am nchis imediat geamul de gnduri si fric
Si mi-am desenat un alt cer de constelatii,
Cu alt lumin, alte ntelesuri, s nu zic
Dumnezeu c printre heruvimi mi-am fcut relatii
Rugciunea zilei
E o primvar cu muguri adormiti n copaci
ca ochii diminetii cu care eu
privindu-te n miezul clipei te fac s taci,
s-asculti rugciunea zilei ctre Dumnezeu.
O or blnd d ocol prin mprejur,
te aspir dintr-un cer de vise,
cnd cucul si las cntecul su sur
clocit s fie n cuibul clipelor ucise.
Anotimpul acesta-i o camer sigilat,
o lume vibrnd ntr-un fluier de os,
doar ploaia de mult asteptat
te nvesniceste-ntr-un brbat frumos.
Al. Florin }ENE
Risipirea punctului de sprijin
suntem si Cain si Abel! Sub vesmntul broastei
prostia
desfide ghilotina, seceta curm ispsirea,
contenesc schingiuirile doar n graiul stafiilor
se nasc dictatorii
care au viziuni emanate din cataractele unui suflet
n permanent criz
crim,
e n noi la rscrucea cnd vntul mprstie cenusa rugului
un judector care n-a judecat niciuodat
n locul lui condamn pe cei care doresc revolutii,
cei care le-au copt n creiere prjite.
pe rugul aprins al sngelui,
lng o ghilotin rosie cu tisul scurtnd capete
pasii clului de otel asteptati cu frisoane
ne-a rpit punctul de sprijin
cnd toate se clatin si dictatorii intr n drepturile lor.
Vai de tara care are nevoie de revolutii,
fiecare din ele ne mai fur cte un secol de firesc si credint.
Ah, de-as putea judeca pe cei care au fcut o profesie
din a ucide n numele unei idei
potcovit cu aberatii la abur de alcool.
Cei aureolati cu nimbul revolutiilor sngeroase
Nimic din tot ce-au fcut n viat
n-au fost mai buni dect atunci cnd au murit.
Aud soptindu-ne n urechea veacului ce se stinge
ncet revolutia e o problem foarte serioas.
Nici unul din noi nu se teme de plutoanele de executie
ns e nevoie s stim cine trebuie mpuscat si n ce perioad
ne aflm acum. Hahaha
Cu reverberatii
Dinspre rsrit se aude un rs sinistru cu reverberatii
prelungi n cavoul de sub step
Ah, de-as putea s uit toate greselilor strbunilor
care dorm n statui.
Abatere de la firesc
Un verb ce-a ncput ntr-un Cuvnt
Se roag n silabe la mormntul unui sfnt
Si o rim rebel iesit din lege
Se-aseaz rubin pe coroana unui rege;
Iese icoana din cerul unei rostiri
Fraza ncheie clipa din sfintiri.
Poetul verbul unei abateri de la firesc
Poart sub aripi visul ngeresc,
El este si ploaie, secet si duh
Pasre miastr rtcind prin vzduh.
D
i
n

v
o
l
u
m
u
l
C
o
n
c
e
r
t

n

l
i
p
s
a

m
e
a
15
Anul IV, nr. 6(34)/2013
Stelian GOMBO{
Mai mult dect simplul elogiu al unui
discipol ctre maestrul su, aceast afirmatie
exprim un adevr care a fost mult vreme
contestat. Profesor si publicist, Nae Ionescu
a avut un rol nsemnat n formarea si educarea
generatiei romnesti interbelice, iar com-
paratia cu luceafrul poeziei romnesti nu
este nici ntmpltoare, nici hazardat. Dac
Mihai Eminescu, ca scriitor si publicist a avut
o influent decisiv asupra contemporanilor
si tineri, dar si asupra posterittii, acelasi
lucru se poate spune, fr retinere si despre
Nae Ionescu. Profesor si ziarist, persecutat
n timpul vietii de regimul carlist, opera sa a
fost interzis dup moartea sa de ctre regi-
mul comunist. Nae Ionescu a rmas ns n
constiinta contemporanilor si a discipolilor
si, care i-au publicat postum opera. Astfel,
prin contributia acestora, Nae Ionescu a fost
accesibil romnilor din diaspora, fiind reve-
lat, dup decembrie 1989 si romnilor din tar.
Avnd n vedere c Profesorul (cum era
numit) nu si-a publicat opera, fapt ce tinea
de altfel de maniera sa de a fi si de a gndi, ar
fi fost imposibil ca el s nu devin cunoscut,
dac opera sa nu ar fi fost cu adevrat valo-
roas. Valoarea operei sale explic eforturile
contemporanilor si mai tineri de a-i publica
si organiza lucrrile. Astfel se explic faptul
c desi a fost trecut la index de ctre regimul
comunist, gndirea sa nu a fost uitat. Dis-
cipolii si au nceput s-i publice cursurile
nc din anul 1941, la scurt timp dup moartea
sa. n acel an a aprut n tar un numr festiv
al revistei Pan, consacrat lui Nae Ionescu.
Tot n anul 1941 se nfiinteaz Comitetul
pentru tiprirea operei lui Nae Ionescu, co-
ordonat de Octav Onicescu, care va edita
patru dintre cursurile Profesorului: Istoria
logicei (1941), Metafizica , I, 1942, Logica,
1943, si Metafizica, II, 1944. Aceast acti-
vitate va lua sfrsit n urma ordinului mare-
salului Ion Antonescu, Conductorul sta-
tului. Dup rzboi apare, la Freiburg (1951),
selectia de articoleConvorbiri - autori Mir-
cea Eliade si Gh. Racoveanu. n anul 1957
apare, la Wiesbaden, volumul ndreptar or-
todox, selectie si note de D.C. Amzar. n anul
1978 sunt reeditate, la Paris, n colectia
Ethos, Logic si Metafizic. n anul 1989
este reeditat la Paris (Miorita, Librria
romneasc), Istoria logicei. Al doilea
curs, iar n anul urmtor culegerea de articole
realizat de Mircea Eliade, Roza Vnturilor,
la editura omonim. Dup anul 1989, lucrrile
Profesorului sunt publicate n Romnia.
Mai mult dect scriitor, Nae Ionescu a
fost cunoscut ca publicist, director de ziar si
profesor. Stilul su s-a creionat n timp. Dup
primele ncercri de tinerete, laNoua Revist
Romn, a profesorului Constantin Rdu-
lescu Motru (1911-1913), Nae Ionescu va
scrie din nou la ntoarcerea n tar din Ger-
mania (1919), unde, plecat fiind pentru studii
de doctorat, a fost surprins de rzboi si re-
tinut n lagr (teza sa de doctorat a fost pu-
blicat postum). ntors n tar, va colabora
laIdeea European (1919-1925), al crei di-
rector era de asemenea Constantin Rdu-
lescu Motru, cruia i va fi de altfel si asistent
la catedr. Va scrie sub pseudonimele: Mihai
Tonca, Niculae Ivascu (dup numele buni-
cului su), Skytes, Calicles, Nemo, Verax, un
prelat, un universitar, un preot de tar (1).
Filosoful [i g@nditorul cre[tin
[i orthodox Nae Ionescu -
\n concep]ia [i viziunea lui
Dan Ciachir, a[a cum reiese
din cartea: G@nduri despre
Nae Ionescu
Filosoful [i g@nditorul cre[tin
[i orthodox Nae Ionescu -
\n concep]ia [i viziunea lui
Dan Ciachir, a[a cum reiese
din cartea: G@nduri despre
Nae Ionescu
Motto: n istoria culturii rom-
neti moderne, o singur mare per-
sonalitate a avut o influen ase-
toare asupra contemporanilor
i mai tineri. A fost Mihai Emines-
cu. n timp ce, ns, Eminescu a
creat un curent de simire i gndire
eminescian prin opera sa scris,
Nae Ionescu exercita o influen
socratic, de la om la om, de la su-
flet la suflet. (Mircea Eliade)
Introducere sau Prolog -
Nae Ionescu, profesorul
unei noi elite
Despre personalitatea
lui Nae Ionescu
16
Anul IV, nr. 6(34)/2013
n aceast perioad are preocupri teo-
logice; n numrul din 4-11 aprilie 1920 pu-
blic articolul Pascalia, o prim form a
textului su de referint Juxta Crucem. Arti-
colul, care trateaz problema suferintei n
crestinism, va fi reluat pe larg de Nae Ionescu
n lectia de deschidere a cursului su uni-
versitar, intitulat Functia epistemologic a
iubirii, publicat postum n revistaIsvoare
de filosofie, I, 1942. Un alt text de referint,
Suferinta rasei albe, va fi publicat n anul
1924. Ca gazetar, dar si ca filosof, atinge
maturitatea n perioada anilor 1926-1933,
perioad legat de activitatea sa la ziarul
Cuvntul, al crui prim proprietar a fost in-
dustriasul Titus Enacovici, timp n care Nae
Ionescu a fost redactor-sef (2). n anul 1928
ziarul devine proprietatea sa, ntre anii 1929-
1934 si n anul 1938 Nae Ionescu fiind direc-
tor al ziarului. Ziarul a fost suspendat de
ctre Regele Carol al II-lea la sfrsitul anului
1933 si va reapare pentru o scurt perioad
n anul 1938 (n acest an Carol al II-lea l
ndeprteaz de la catedr printr-o lege pro-
mulgat special pentru Profesor, pe motivul
lipsei de activitate stiintific, iar ntre anii
1938 si toamna anului 1939 va fi internat
pentru a doua oar n lagrul de la Miercurea-
Ciuc; prima dat a fost nchis acolo dup
uciderea lui I.G. Duca, n ianuarie-februarie
1934). De remarcat c n perioada primei
suspendri aCuvntului (1933-1938), n anul
1937, Nae Ionescu va semna editoriale n re-
vista de critic teologic Predania, editat
de teologul Gheorghe Racoveanu, unul din-
tre discipolii si (pn n octombrie 1937). n
semn de protest fat de arestarea maestrului,
elevii si vor ncepe s-i editeze cursurile,
pornind cu Istoria logicei, la sugestia lui
Nae Ionescu. (De altfel, nc din anul 1937
Profesorul va urma indemnul lui Alexandru
Rosetti, un cunoscut editor, de a publica o
antologie a articolelor sale). Extrem de im-
portant pentru soarta operei sale, publicat
postum, a fost asadar atasamentul si loiali-
tatea elevilor si, pe care n primul rnd i-a
nvtat s gndeasc. Dintre acesti ucenici,
remarcm existentialistii de laCriterion-ul
anilor 30, Mircea Vulcnescu, Mircea Eliade,
Petru Comarnescu, Constantin Noica, pre-
cum si pe Constantin Floru, C.D. Amzar,
Gheorghe Racoveanu, Emil Cioran, Mihail
Sebastian. Unii dintre ei vor colabora n dece-
niul al patrulea laVremea, iar altii vor avea la
rndul lor discipoli (este cazul lui Constantin
Noica, cu scoala de la Pltinis, care i-a avut
ca discipoli pe Andrei Plesu si pe Gabriel
Liiceanu). Acesta a fost rolul esential al Pro-
fesorului: s creeze o ntreag generatie n
cultura romneasc, o elit studioas.
Este absolut firesc si normal ca o perso-
nalitate att de remarcabil s fi inspirat nu-
meroase scrieri, numeroase dintre ele pole-
mice. Despre Nae Ionescu au scris Mircea
Eliade, Mircea Vulcnescu, Vasile Bncil
(Ulysse printre sirene. Amintiri universi-
tare), Constantin Noica, Emil Cioran (Nae
Ionescu i drama lucidittii, n Vremea, 6
iunie 1937), Mriuca Enescu (Cantacuzino)
si chiar Nicolae Iorga (nO viat de om, aa
cum a fost), dasclul si modelul su declarat.
De altfel, ca nltime si aristocratie a spiritului,
Nae Ionescu poate fi asezat lng Titu Ma-
iorescu, Vasile Prvan si Nicolae Iorga, dar
dintre acestia, doar Titu Maiorescu poate fi
comparat cu Profesorul n ceea ce priveste
rezultatele strdaniilor sale n generatie, prin
influenta pe care a produs-o ntre tinerii con-
temporani. Acestia l considerau pe maestru
realist si mistic n acelasi timp, el nsusi spu-
nnd c cele dou merg mn n mn si pro-
nuntndu-se hotrt mpotriva pozitivismu-
lui. S-a vorbit de trirismul lui Nae Ionescu,
care spunea c O metod creste cu un om...,
ca despre o solutie rsritean (3), care res-
pinge reteta si standardul. De altfel, unii au
spus c Nae Ionescu ar putea fi nteles cu
greu n Occident, el apartinnd spatiului ori-
ental, balcanic, cu preocupri teologice, le-
gate de ortodoxia dur si pur. Conceptia
creationist este foarte clar si limpede expri-
mat n toate cursurile sale. Ideile de fort,
perene la Nae Ionescu sunt: mntuirea, p-
catul, salvarea, aceasta din urm fiind co-
relat cu problema tririi, a exprimrii per-
sonale si a gsirii echilibrului sufletesc (4).
Aceste idei apar clar exprimate n Teoria
cunotintei, care are privilegiul de a fi primul
curs de aceast factur din istoria Univer-
sittii bucurestene. Autorul evidentiaz ade-
vrurile, dar si limitele cunoasterii stiintifice,
pronuntndu-se mpotriva dialecticii si a tu-
turor idealismelor care au marcat istoria gn-
dirii omenesti, de pe pozitiile unui realism
lucid, care ne las s ntrezrim pozitia tragic
a gnditorului crestin care stie c, dincolo
de adevrurile relative la care cugetarea ome-
neasc poate ajunge, st nedezlegat marea
tain a Adevrului (5). Totusi, departe de a
se complace n limitele culturii rsritene, Nae
Ionescu poate fi considerat un european, un
uomo universalis (6). Era un anti-provincial.
Pe de alt parte, cerea elevilor si s nu ci-
teasc traduceri, dac pot consulta originalul.
Ddea dovad de universalism, scriind n anii
20 despre teatru, cinema, fcnd cronic dra-
matic, ocupndu-se de grafologie. El con-
trazicea un anumit tip cultural, cel al profe-
sorului si un anume tipic, cel al intelectualului
care trebuia s scrie obligatoriu. Era un spul-
bertor de iluzii, de prejudecti, de idei pri-
mite de-a gata; contrazicea tonul si tempo-ul
epocii. ntr-o prefat din anul 1951, Mircea
Eliade si Gheorghe Racoveanu declar c:
Nae Ionescu ne-a nvtat s gndim. Geniul
lui era, n primul rnd, de structur socratic;
ne ajuta s cutm si s scoatem singuri la
iveal adevrul. Nu ni-l oferea de-a gata, nu
ni-l impunea. Ne obliga s judecm, noi, cu
mijloacele noastre, s tragem singuri con-
cluzia propriilor noastre eforturi. Ne nvta
cum s citim un text filosofic si ne ndemna
s mergem ntotdeauna la izvoare: ne inter-
zicea crtile despre un filosof sau un sistem
de filosofie. Nae Ionescu a fost cel dinti
profesor care, ntr-o vreme cnd pozitivismul
si agnosticismul domneau nc n universi-
ttile romnesti, a artat validitatea metafizicii
si a vorbit cu ntelegere despre mistic si
despre experienta religioas (7). De fapt
toate cursurile lui Nae Ionescu sunt un spec-
tacol de gndire liber si implicit, un ndemn.
Mircea Eliade spunea c: Simteai c ceea ce
spune Nae Ionescu nu se gsea n nici o car-
te. Era ceva nou, proaspt gndit si organizat
n fata ta, pe catedr. Iat ce spunea Pro-
fesorul nsusi: Mine m veti depsi pe mine,
chiar aveti datoria s m depsiti, ntruct
sunteti vii si ntruct eu trebuie s ajung la
solutia absolut a felului meu de a vedea si
trebuie s mor deci naintea dumneavoastr.
(...) ...eu sparg un tipar vechi, care tindea
oarecum s oprime viata si apoi s ridic z-
gazul realittii, pentru ca, asezndu-v dum-
neavoastr n curgerea ei, s ajungeti la tr-
mul care v este propriu (8).
Altfel spus, dimensiunea crestin (si chiar
ortodox) a gndirii lui Nae Ionescu nu tre-
buie confundat cu rigoarea teologic. Teo-
logul, filosoful religios si metafizicianul
reprezint tipuri deosebite de gnditori
crestini. Teologul rmne n afara cercului
vicios al filosofiei; el subordoneaz ratiunea
suprarationalului asumat prin credint, mis-
cndu-se smerit n liniile de fort ale traditiei
dogmatice, dincolo de orice aventur a
gndului autonom. Filosoful religios, mult
mai tributar ratiunii, simte si el nevoia de a se
raporta la un absolut revelat, fat de care se
misc ns mai liber, permitndu-si anumite
interpretri originale. Metafizicianul, n
fine, este un filosof radical, care se msoar
rational cu absolutul, avnd grij, din scrupul
sau din orgoliu, s se delimiteze de religie n
demersurile sale, ba chiar s fac abstractie
complet de ea. Altfel spus, teologul nu face
altceva dect s administreze o sum de
adevruri vesnice, ngduindu-si cel mult o
mai limpede formulare a lor sau o mai siste-
matic ordonare; filosoful religios reinter-
preteaz personal, ntr-o oarecare msur,
adevrurile revelate sau presupusele con-
secinte filosofice ale acestora; n ce-l priveste
17
Anul IV, nr. 6(34)/2013
pemetafizician, acesta si proclam n mod
exclusivist propriile adevruri. La noi, bun-
oar, unDumitru Stniloae a reprezentatti-
pul teologului, unNae Ionescu - tipul filo-
sofului religios, iar unLucian Blaga - tipul
metafizicianului. De aceea si trebuie judecati
cu msuri deosebite. Spre exemplu, dac-l
lum pe Nae Ionescu drept teolog (ceea
ce n-a fost si nici nu si-a propus s fie), a-
tunci, pentru anumite afirmatii, ar trebui s-l
declarm eretic; dar aceasta ar nsemna s
cdem n confuzia dintre teologie si filosofie
- reflex al confuziei mai generale dintre religie
si cultur (curent, din pcate, n lumea lai-
cizat de astzi).
n alt ordine de idei, revenind la pre-
zentarea propriu-zis a crtii de fat, vom
spunec autorul ei - Domnul Dan Ciachir s-
a nscut la data de 17 septembrie 1951. A
urmat cursurile Faculttii de Filologie din
Bucuresti, specializarea romn-italian, pe
care le-a absolvit n anul 1975. nainte de
Revolutia din decembrie 1989 Dan Ciachir a
fost, printre altele, colaborator la Revista
Sptmna, care era condus de Eugen Bar-
bu, revist unde scriau, printre altii, Corneliu
Vadim Tudor si Artur Silvestri. Acolo, Dan
Ciachir a scris o serie de articole care atacau
Europa Liber, pe Monica Lovinescu, Virgil
Ierunca, Paul Goma etc.
Dup Revolutia din decembrie 1989, Dan
Ciachir s-a remarcat n postura de comentator
al vietii religioase din Romnia, fiind un adept
al curentului traditionalist n Biserica Orto-
dox Romn. A colaborat la cotidianeleMo-
nitorul, Cuvntul, BBC si Ziua, publicnd
rubrica Cronica ortodox. De asemenea,
este membru al Uniunii Scriitorilor. Opera sa
cuprinde: Muzic i memorie: poeme (Ed.
Cartea Romneasc, 1984); Strzi de cear
(Ed. Pontica, colectia Euridice, 1993); Gn-
duri despre Nae Ionescu (Ed. Institutul Eu-
ropean, Iasi, 1994; reeditat la Ed. Dacia,
Cluj, 2001; editia a 3-a revzut, Ed. Litera
Ortodox, Ploiesti, 2010); Cronica Ortodox
(Ed. Timpul, 1994, 1997, 1999);Luciditate i
nostalgie (Ed. Institutul European, Iasi,
1996; reeditat la Ed. Dacia, Cluj, 1999; editia
a III-a la Ed. Timpul, 2005); Lirica italian
contemporan (Ed. Mirton, Timisoara, 1997);
Cronica ortodox - editie definitiv (Ed.
Timpul, Iasi, 2001); Ofensiva ortodox (Ed.
Anastasia, 2002); Cnd moare o epoc (Ed.
Anastasia, Bucuresti, 2003, 2004; reeditat
la Ed. Paideia, 2006; editia a III-a la Ed.
Timpul, 2007, 2008, 2009; editie definitiv la
Ed. Timpul, 2010). Antologie de poezie ita-
lian contemporan (Ed. Fundatiei Culturale
Poezia, Iasi, 2006); n lumea presei inter-
belice (Ed. Timpul, Iasi, 2008); File din cro-
nica ortodox (Ed. Lucman, Bucuresti, 2008);
Derusificarea i dezghetul (Ed. Timpul,
Iasi, 2009); Si noaptea asta va trece (Ed.
Timpul, Iasi, 2011)
A ntocmit volumul de articole si foile-
toaneNae Ionescu - Suferinta rasei albe,
Ed. Timpul, Iasi, 1994. De asemenea, a pu-
blicat dou volume-interviu cu prof. Radu
Dorin Micu, intitulate Dialoguri cu Dan
Ciachir pentru o Ortodoxie realist (Ed.
Anastasia, 2002) si Pentru o Ortodoxie re-
alist (editia a doua) (Ed. Anastasia, 2003).
A tradus lucrareaCavalcada inocentilor de
Mimmo Morina (Ed. Univers, 1974). Cel mai
recent volum de dialoguri este cel cu Leonid
Dragomir (doctor n filosofie) Bucuria de a
fi rsritean. Convorbiri cu Dan Ciachir,
Ed. Timpul, Iasi, 2011.
Dup toate cele spuse mai sus - n Intro-
ducere sau Prolog - vom remarca si retine
faptul c Nae Ionescu a avut un destin stra-
niu si, de-a dreptul, ciudat. Acest profesor
interbelic a fost un filosof fr oper aca-
demic, altfel umplnd amfiteatrul la fel cum
o fcea maestrul su Nicolae Iorga sau cum
va face mai trziu George Clinescu, strnind
si provocnd studentilor o fanatic admira-
tie; un veritabil boier al epocii, mbrcat me-
reu cu o elegant ostentativ, fumnd peste
patruzeci de tigri Camel pe zi si plimbndu-
si oboseala ntr-un luxos Maybach; confi-
dent al regelui Carol al II-lea si apoi un ad-
versar nversunat; cunoscut de marele pu-
blic mai curnd ca gazetar redutabil, de o
ironie elegant si zdrobitoare, si ca un cu-
ceritor al frumoaselor doamne ale vremii, al-
turi de care a trit iubiri fabuloase; tritor si
sustintor inflexibil al Ortodoxiei; un apropiat
al conductorilor Miscrii Legionare, pn
ntr-acolo nct Ion Mota avea s i lase
scrisorile testamentare nainte de plecarea
sa n Spania, iar ntr-un viitor guvern legionar
avea, probabil, s fie premier; a marcat o
generatie remarcabil, ce avea s cunoasc
exilul sau Gulagul romnesc. Un personaj
stupefiant de contradictoriu si incomod, cel
putin la prima vedere.
Unii l expediaz rapid n seria de epitete,
deschis de fascist si continuat de ca-
botin, antisemit, doctrinar legionar, farsor,
corupt, filosof fr oper, ortodoxist fanatic,
plagiator dovedit. Atunci, n epoc, s-a vor-
bit si de filosemitism sau sovietism. Altii
perpetueaz legenda aurit a Profesorului,
geniului, o legitimare perpetu a legionaris-
mului si nationalismului romnesc, cea mai
interesant minte a Vrstei de Aur interbelice.
Unde este pn la urm calea de mijloc? Prea
putini, din ambele tabere, ajung s-l si ci-
teasc, n cel mai fericit caz se opresc la
imaginea din studiile despre interbelic si/sau
Miscarea Legionar. Au existat si se per-
petueaz zvonuri privind acest atasament,
cum este cel al fotografiei Cpitanului, pe
care Nae Ionescu ar fi avut-o asupra lui pn
n clipa si momentul mortii. Afirmatie fals.
Nu apropierea sa de legionarism i-a adus
atunci admiratia anumitor superbe tinere in-
teligente si nici mai trziu nu a fost singurul
motiv pentru care Nae Ionescu provoac si
deranjeaz. Acestia au descoperit n tnrul
profesor un alt fel de gnditor. Mai mult, se
poate spune ca aceast controversa legio-
nar i asigur n mod continuu si nencetat
o anumit popularitate, spre deosebire de
multi alti colegi de generatie. Numele lui Nae
Ionescu provoac si astzi controverse a-
prige. Pentru c Nae Ionescu este judecat si
adulat fr a se mai trece mcar peste rn-
durile unui editorial. Asa s-a ntmplat si n
interbelic, atunci cnd singurul su volum
antum, Roza Vnturilor, editat pn la urm,
la insistentele si cu eforturile elevilor si, ntr-
un tiraj de 4000 de exemplare, avea s se vn-
d foarte greu. Cei care ajung s l (si) citeasc
pe Nae Ionescu, cei care ajung mcar s rs-
foiasc cele cteva culegeri de articole, s l
descopere nPredania sau, si mai bine, n
adevrata sa opera, care a fost ziarul Cuvn-
tul, s i citeasc mcar unul dintre cursurile
editate postum, s-ar putea s aib o mare si
plcut surpriz.
Cu toat c este un admirator declarat al
lui Nae Ionescu, Domnul Dan Ciachir evit
tentatia hagiografic. Gnduri despre Nae
Ionescu (carte ajuns acum la a treia editie)
nu este o biografie edulcorat, ci retine, su-
bliniaz si selecteaz acele momente ale vietii,
care l definesc pe filosof, este o succint si
pasionant ncercare de a descifra enigma,
taina si misterul Nae Ionescu. De ce acest
om a fost detestat si adulat n acelasi timp si
ntr-o asemenea msur? Care este misterul
su, si dac acest mister a existat mai poate
fi descifrat doar din scrierile gazetresti, ste-
nogramele cursurilor si amintirile contem-
poranilor? Pornind de la descoperirea, n
primvara anului 1980, aRozei Vnturilor,
scriitorul si publicistul Dan Ciachir retra-
seaz, n cele cteva eseuri ale volumului,
procesul de descoperire a operei si perso-
nalittii lui Nae Ionescu.
Teza esential a crtii si explicatia mis-
terului este c cei care l descoper si devin
admiratorii lui Nae Ionescu, n perioada in-
ter-belic sau astzi, sunt cei care au ceva n
comun cu el, care se regsesc ntr-un autor
ce nu respect scrisul frumos, ncrcat de
metafore si rsturnri spectaculoase ale fra-
zei, aplicnd ca metod exprimarea de o sim-
Dan Ciachir Gnduri
despre Nae Ionescu
18
Anul IV, nr. 6(34)/2013
plitate frust a ideii. Sunt cei care au nevoie
de realitatea nud, sunt cei care atunci si
acum au fost deschisi la un alt fel de a filo-
sofa, aplicat n toate ariile existentei. Cu
luminile si umbrele sale, Profesorul Nae Io-
nescu a fost n permanent atasat de idea-
lurile sale, si-a respectat principiile si nu a
ezitat, chiar cnd acest lucru nu i era favo-
rabil, din punct de vedere politic ori social,
s si mentin si exprime convingerile. Orto-
dox practicant, n mod nedisimulat, nef-
tarnic si sincer, mereu atasat de valorile Or-
todoxiei, autorul unor eseuri si articole care
dovedesc acribia si simtul teologic, nu s-a
ndeprtat niciodat de credint. Nae Ionescu
a fascinat pentru ca a fost, din primele sale
scrieri si aparitii, un personaj diferit si altfel.
Fiindc acest lucru l remarci atunci cnd
rsfoiesti Roza Vnturilor sau cele dou cu-
legeri de articole, aprute dup anii 90, Su-
ferinta rasei albe (ngrijit de Domnul Dan
Ciachir) si ntre ziaristic i filosofie, ambele
la Editura Timpul din Iasi. Un stil direct si
sincer, parc sec, aparent simplist, fraze scur-
te, o familiaritate cu subiectele abordate, sen-
tinte ncredintate paginii. Aria subiectelor
ncepe de la politic si se termin la teologie,
trecnd prin istorie, cinematografie, art, isto-
rie, teatru, etc. Nimic din scrisul calofil si n-
tortocheat al altor colegi de generatie, si
Domnul Dan Ciachir subliniaz foarte bine
acest lucru. Nae Ionescu este un gnditor
mpletit cu gazetar, care stie c ceea ce spune
trebuie nteles de toat lumea, si ca adesea o
constructie complicat a rostirii scrise, poate
fi doar un paravan colorat, ce ascunde o
eroare. Prea putin din excursul gndirii sale
apare n ziar sau n revist, doar un rezumat
fugar si concluziile. La prima citire si chiar la
urmtoarele s-ar putea s fii dezamgit. Ulte-
rior, obisnuindu-te si ncepnd s ntelegi,
s-ar putea s nu mai scapi de stilul si felul de
afi alui NaeIonescu.
Filosof cu un doctorat n Germania (doc-
torat despre care multi au spus atunci si acum
c nu a existat, chiar dac teza a fost pn la
urm, postum, publicat n Romnia), neli-
nistit si relundu-si cu o trire intens ideile,
repetnd si regndind totul, ncercnd mereu
s nteleag, adesea pentru a abandona si
distruge totul. Multi dintre fostii si studenti
au fost atunci fascinati tocmai de stilul su
de a preda, frmntat teatral, ncercnd de
fat cu ei s gseasc solutiile, adesea por-
nind cursul de la o notit rtcit prin bu-
zunare. De atunci un adversar al ideii de
oper ncremenit pe rafturi, si abia n ul-
tima perioad de lagr, n anul 1938, se
gndea la elaborarea mai multor titluri, idee
rmas, din pcate, n stadiul de proiect.
Pentru Nae Ionescu se pare c mult mai
importante au fost articolele dinCuvntul,
eseurile dinPredania sauIdeea European,
n ciuda (sau poate tocmai datorit) efeme-
rittii articolului de ziar sau revist. Pentru
c metoda, modul si felul n careajungi laun
rezultat, maniera de a gndi un subiect, difer
de la o inteligent la alta. Si pentru Nae Io-
nescu esential nu era s nveti cum s gn-
desti, ci s nveti a gndi. Nu programa uni-
versitar conteaz, ci preocuprile dasc-
lului, atunci cnd vorbim de gndirea pro-
fund si autentic, si aici este o filiatie Iorga-
Prvan, maestri pe care i admir n mod des-
chis si declarat. Era aici, n rezerv si retinere
fat de opera scris, opera filosofic, s-i
spunem, si un reflex al credintei ca actul de
creatie este nrudit mai degrab cu cderea
dect cu redemptiunea. Era ntr-o rivalitate
cu Nichifor Crainic, un alt personaj cu nu-
meroase umbre si nsotit de controverse, care
avea s ajung mult mai sus dect Nae Io-
nescu, s publice, s se impun, ajungnd si
ministru. Un alt fel de scriitor/gnditor/teo-
log. Mircea Eliade (pcat c nu a scris pn
la urm cartea despre Nae Ionescu) spunea
c paradoxal atunci, pentru un gnditor or-
todox, a fost c Profesorul anticipase n
cursurile sale filosofiile ce vor veni la mod
abia n anii postbelici, speculnd si gndind
teorii si subiecte ce se vor bucura cu adevrat
de interes n mediul universitar abia n anii
1950 - 1960.
Nae Ionescu a murit pe 15 martie anul
1940. A pierdut totul - catedra, pozitia la Palat,
ziarul si revistele unde a publicat. LaCu-
vntul, n perioadele n care nu si mai per-
mitea s plteasc vechii colaboratori, a scris
adesea prima pagin a ziarului (si nu numai)
reusind adesea s imite n chip strlucit stilul
celorlalti redactori. A fost nchis n mai multe
rnduri din cauza apropierii de legionari, dar
nici acolo nu si-a pierdut felul de a fi. Pentru
multi dintre admiratorii si moartea sa a fost
un soc, un sfrsit de lume, n timp ce pentru
adversari a fost, categoric, o usurare. S-a spe-
culat mult atunci despre posibilitatea unui
asasinat prin otrvire, organizat de Regele
Carol al II-lea, dar n lipsa unor dovezi clare
si limpezi poate fi doar nc un element care
s sporeasc mitul lui Nae Ionescu. Cuvn-
tul avea s reapar n perioada scurtei gu-
vernri national-legionare, ca principal or-
gan de pres al Miscrii, departe, foarte de-
parte de ceea ce fusese n perioada de glorie.
Cteva dintre cursurile sale aveau s fie pu-
blicate n anii rzboiului, de unii dintre fostii
lui studenti, pn cnd Ion Antonescu a
dispus sistarea proiectului. Apoi ncadrarea
de ctre noua ornduire la legionari, in-
terzicerea, uitarea. Redescoperit, initial cu
entuziasm, dup anul 1990, cnd Editura
Humanitas din Bucuresti, dup cum amin-
teste Domnul Dan Ciachir, i retipreste
cursurile universitare, iar Editura Timpul din
Iasi va scoate cele dou culegeri de articole.
Doamna Doina Mezdrea public o impun-
toare biografie, n patru volume, se scrie si
se vorbeste despre el n cele mai diverse me-
dii. Unii se vor folosi de legenda pentru legi-
timarea legionarismului, altii l vor acuza
tocmai pentru aceasta.
Am citit carteaGnduri despre Nae Io-
nescu cu fascinatia celui care se apropie de
un personaj istoric. Este un alt Nae Ionescu
dect cel despre care se tace ori cel care este
acuzat vehement. Este un Nae Ionescu viu,
inteligent, mereu nelinistit, ncercnd s afle
si s se lmureasc pe sine, chiar n timp ce i
lmureste pe ceilalti. Mi-a adus aminte, n
numeroase clipe si momente, de acel Nae
Ionescu al lui Mircea Vulcnescu, poate cea
mai frumoas mrturie despre Profesor, cu
att mai mult cu ct Dan Ciachir a selectat
exact acele informatii si mrturii, care cons-
truiesc o imagine logic si coerent, ofer o
interpretare si o explicatie, fr a face parad
de note de subsol si amnunte inutile, fr a
transforma cartea ntr-o biografie obositor
de lung. Cursa si capcana unui discurs lung
si greoi a fost evitat cu talent si seriozitate,
ca si cea a fascinatiei subiective pentru Nae
Ionescu si este nevoie, cred, si de o doz de
curaj pentru a aborda un subiect dificil si
nsctor de ridicri de sprncene. Volumul
Gnduri despre Nae Ionescu este o carte ce
ti rspunde la primele ntrebri si ti pro-
voac si strneste curiozitatea. O recomand
ca o alt variant si viziune, ce poate fi dis-
cutat, ce poate fi contestat ori aprobat,
dar important este c te provoac s ncerci
la rndul tu s-l citesti pe Nae Ionescu.
n alt ordine de idei, n spatiul culturii si
spiritualittii romnesti, Nae Ionescu repre-
zint fr ndoial un reper ilustru si anto-
logic. Gndirea lui a putut s influenteze o
ntreag generatie ntr-un mod att de pu-
ternic nct aparitia lui n istoria noastr a
putut fi catalogat de urmasii si drept pro-
vidential. ntr-adevr, el a fcut si a lsat
mostenire urme adnci, care nu pot fi sterse
niciodat, ntr-o epoc n care era nevoie mai
mult ca oricnd, pentru salvarea neamului si
a valorilor acestuia, de o minte strlucit,
capabil s nteleag mersul vremii si s mo-
bilizeze resursele limitate pentru a nu se pier-
Epilog - Despre Orto-
doxia asumat, mrtu-
risit yi propovduit
de Nae Ionescu
19
Anul IV, nr. 6(34)/2013
de nimic din ceea ce am avut si nici a se irosi
talantii generatiilor contemporane. Gratie
eforturilor sale concretizate ntr-o ntreag
generatie de adevrati romni si crestini, pla-
nurile dezintegratoare care au pndit valorile
romnesti, au fost zdrnicite si vor mai fi
prin nentrerupta prezent vie a exemplului
Profesorului si a recursului permanent la
spiritualitatea si cultura generate de el n te-
zaurul neamului. Spiritul filosofic al lui Nae
Ionescu trieste si va tri n cei care l-au as-
cultat, l-au iubit si l-au nteles.
Cu alte cuvinte, Nae Ionescu si-a funda-
mentat ntregul sistem filosofic pe adev-
rurile crestine, propunnd un curent bazat
pe valorile nationale si pe religia ortodox.
Acest filosof modern, scolit la universittile
europene si cruia i plcea s surprind n
toate prin avangardismul su, face din teo-
logia ortodox rsritean, un cadru general
pe care se ncumet s fundamenteze o me-
tafizic sistematic, predabil ntr-o uni-
versitate modern. Adic alege s abordeze
problematica fundamental a filosofiei,
dintr-o perspectiv inedit, aceea a valo-
rilor cretine. Mai mult dect att, spre stu-
pefactia multora si spre indignarea nume-
rosilor detractori, nu numai c-si raporteaz
cursurile de metafizic la problematica cre-
stin, dar face o adevrat apologie a cresti-
nismului printr-o virtuoas si mutual jus-
tificare a crestinismului si deopotriv a me-
tafizicii sale. n metafizica lui, pe care o des-
coperim n cursurile tinute la Universitate:
Cursul de filosofie a religiei (1924-1925);
Cursul de metafizic: I. Cunoasterea imediat
(1928-1929), II. Cunoasterea mediat (1929-
1930) si Tratatul de Metafizic (1936-1937),
gsim dezbtute temele fundamentale ale
gndirii omenesti. Astfel, Nae Ionescu era
interesat despre Dumnezeu, conditia ori-
ginar a omului, sfintenie, metafizic, iubirea
ca solutie metafizic, natiune, act religios,
cunoastere si trire, substant, mistic si ma-
gie, metafizic n raport cu religia, moarte,
fiint si existent, timp, spatiu, libertate, con-
stiint, Biserica crestin, intelect si ratiune,
stiint, suferint, etc.
Observm astfel n Nae Ionescu preocu-
prile unui teolog. ntr-adevr, dac prin teo-
log ntelegem pe tot omul care vorbeste, n
cunostint de cauz despre Dumnezeu si
despre cele dumnezeiesti, atunci domnul Nae
Ionescu este teolog. Vorbind despre Teo-
logul Nae Ionescu, Mircea Vulcnescu spu-
ne: Ca teolog, Nae Ionescu este aspru cum
numai rsritenii pot fi. El apartine unei
spiritualitti de la care se revendic. Astfel,
desi doar licentiat n matematic, ca teolog,
Nae Ionescu nu este purttorul unui mesaj
alogen, n rndul acelora care afirm
superioritatea ratiunii, ci cel care cheam la
redescoperirea valorilor ortodoxe si nationale
n acelasi timp. Faptul c el abordeaz con-
secvent si aceste teme preponderent teo-
logice, dar mai ales atitudinea sa condes-
cendent vis-a-vis de filosofia clasic, ex-
clusiv rationalist, care nu poate accepta
dect ceea ce intr sub incidenta logicului si
analiticului, l-au recomandat ca fiind un inde-
zirabil n esichierul universitar bucurestean.
ns Nae Ionescu nici nu a dorit vreodat s
intre n rndul celor care afirm suveranitatea
ratiunii, ba din contr, metafizica trebuie s
se axeze pe viat, spunea el, pe trire, pentru
c ea are prin excelent un caracter antro-
pologic. Aceasta trebuie s fie functia meta-
fizicii, de a oferi solutii linistitoare pentru
totalitatea experientei noastre n legtur cu
sensul existentei noastre si a tot ceea ce ne
nconjoar. n acest sens, metafizica este o
ncercare soteriologic a celor care nu au
reusit s se mntuiasc prin trirea sfinteniei.
Astfel, ca teolog, propune imaginea
crestinismului metafizic. El afirm: nu vd
vreun interes al speculatiei metafizice, n
afar de necesitatea aceasta de a ne gsi
noi un loc n existent. Iat c Nae Ionescu
are atitudinea caracteristic adevratilor fi-
losofi (presocraticii, Socrate, Platon), pentru
care ntelepciunea trebuia s se transpun
ntr-un mod de viat armonic si echilibrat,
mod de viat care se gseste n plenitudinea
lui, pe deplin concretizat n Ortodoxie. Fiind
atasat de Ortodoxie, Nae Ionescu caut s-
si explice caracteristicile specifice ale
Ortodoxiei si s nu lase nelmurit nimic din
ceea ce este mai important n teologie si n
practica noastr. Este cu adevrat fascinant
s vezi ct de mult l preocup pe el temele
fundamentale ale Ortodoxiei. Toate darurile
omului, inclusiv viata, sunt considerate de
Nae Ionescu, doar niste calitti particulare
existentei. El afirm c, atunci cnd omul
pierde viata, nu dispare, cci viata este o
simpl calitate a omului. Ceea ce este impor-
tant pentru om, nu sunt aceste calitti n ele
nsele, ci doar prevalarea frumoas si corect
de ele n existent, astfel nct omul s se
mplineasc, s devin ntru fiint. Tocmai
de aceea, atunci cnd se cere, cnd se
impune, sacrificiul vietii este chiar o datorie.
Nae Ionescu, prin ceea ce spune, con-
firm adevrurile revelate ale crestinismului
dar n acelasi timp urmreste ca valorile
ortodoxe romnesti, specificul nostru natio-
nal s fie exploatate la maxim n beneficiul
spiritului national. Practic, el este promotorul
unei directii ortodoxe n filozofia romneasc,
deschiznd o poart pe care ns nu a putut
s intre si s cerceteze ntr-o viat relativ
scurt si brzdat de attea lupte, cci ntr-
adevr, viziunea si pozitia lui unic la mo-
mentul respectiv nu i-au fcut foarte usoar
viata ntre gnditorii vremii, fie ei laici sau
clerici. ntr-adevr, Nae Ionescu s-a ridicat
mpotriva a tot ce este ratiune uscat fat de
plintatea tririi, a tot ce este mecanism fat
de bogtia polimorf si fecund a vietii. El
si-a gsit izvoarele de ap vie, puterea de
rezistent si calea spre adevrurile renasterii
n duh, n adncurile Ortodoxiei, n aceast
ipostaz rsritean a tririi si a rodirii
crestinismului, din care a fcut cel dinti axa
cugetrii romne moderne, chiar dac nu tot-
deauna teologul Nae Ionescu s-a putut ridica
la nltimea echivalent tririi sale crestine.
Dar pe aceasta din urm el a exprimat-o cu o
capacitate de convingere si contagiune
neegalat dect de ceilalti doi ctitori ai fiintei
noastre crestine: Neagoe Basarab si Dumitru
Stniloae, dup cum afirm Dan Zamfirescu
n volumul al doilea al lucrrii saleIstorie i
cultur. Nae Ionescu defineste Ortodoxia
prin prisma nationalului afirmnd c: ...nu
exist n chip normal n istorie feluri indi-
viduale, ci numai feluri nationale de a tri
cuvntul lui Dumnezeu. De aceea comuni-
tatea de iubire a Bisericii se acoper struc-
tural si spatial cu comunitatea de destin a
natiei. Asta este Ortodoxia.
Aceast definire este de nteles dac cu-
noastem faptul c ea este plasat n plin secol
nationalist. Idealul Romniei mari, care s
cuprind toti romnii, se nfptuise, iar acum
trebuia legitimat printr-o serie de valori co-
mune, iar cea mai mare, cea mai frumoas si
cea care venea romnilor ca o mnus, era
Ortodoxia, cci, Ortodoxia nu se defineste
ca un hibrid, ca ceva adugat neamului cum
este greco-catolicismul, nici ca o confesiune
rsritean ce a subjugat fiinta national si
care se opune cu orice pret Apusului, ci ca o
stare de normalitate, o valorificare funda-
mental a existentei generale si a celei ro-
mnesti mai ales. Pentru el Ortodoxia ro-
mneasc nu este activitatea deliberat a vre-
unei Biserici n sine, ci ... lucrarea struitoare,
anonim si individual, a unor misionari
deprinsi materialmente de baza lor canonic.
Aceasta explic de ce Ortodoxia noastr t-
rneasc nu este att o religie cu Biseric
chezsuitoare a credintei, ct mai ales un fel
de cosmologie n care elementele de dogm
strict ortodox se ipostaziaz n realitti con-
crete; de ce, cu alte cuvinte, crestinismul a
cobort la noi n realittile imediate ale zilei
contribuind la crearea unui suflet specific
romnesc. Pentru ceea ce defineste el a fi
ortodoxismul, elementul de baz este Orto-
doxia si se tinde spre o Biseric puternic,
curat si mndr. De aceea, nu ne mai putem
mira de faptul c generatia pe care a patronat-
o este unic prin anumite trsturi din care
20
amintim: ancorarea n spiritual, descoperirea
religiozittii si a Ortodoxiei n special. Acest
lucru nu ar fi fost posibil fr un omatt de
vioi, ptrunztor si fecund ca Nae Ionescu.
Deci putem spune c Nae Ionescu este sin-
gurul filozof sau metafizician prin excelent
crestin, pentru care tot ceea ce, istoric, dog-
matic, patristic, cultic, reprezint crestinism
ortodox, are o valoare absolut si este adevr
absolut. Astfel el nu identific episoadele
biblice ca fcnd parte dintr-un tezaur mito-
logic al umanittii, ci le consider ca atare, si
le acord o important primordial, avndu-
se n vedere rolul si functia lor cheie n nte-
legerea sensului si ratiunii existentei.
Mai mult dect att, Nae Ionescu este
un adevrat apologet si mrturisitor al cresti-
nismului rsritean, exprimndu-si convin-
gerea si adeziunea crestin public n fata stu-
dentilor spunnd: Sunt cretin. Eu cred c
noi o s nviem odat din morti, pentru c
sunt cretin.. Pentru generatiile de studenti
care l-au avut profesor, cursurile de logic,
metafizic, teoria cunostintei si filosofia
religiei tinute de Nae Ionescu au rmas de
neuitat. Dac studentii nu prseau sala de
curs cu bagajul de cunostinte sporit, plecau,
n schimb, cu altceva, mult mai pretios, mai
rar si mai greu de gsit: cu ndemnul de a nu
se rezuma s nvete numai, s primeasc ide-
ile de-a gata, s acumuleze pur si simplu
cunostinte, ci s mediteze, s triasc si s
verifice personal problemele. Ori este tocmai
dezideratul de astzi al nvtmntului ro-
mnesc, european sau mondial.
Este din nou momentul s ne ntrebm
ce a garantat aderenta fr precedent pe care
Profesorul a avut-o n fata unei ntregi gene-
ratii. Evident c ntregul arsenal de calitti i
explic succesul, dar toate acestea tin n-
tructva de form, de ceea ce este exterior si
de fapt, adevratul ingredient care a fcut s
tresalte inima asculttorilor si este tocmai
aceast dorint nestvilit de a impune un
alt tip de respect pe care toti ar trebui s l
aib pentru traditia, credinta, cultura, spi-
ritualitatea romneasc sau sufletul ro-
mnesc, un respect bazat nu pe formalism ci
pe trire. Cci, n Rsrit, afirm Profesorul,
exist o form special de viat religioas,
exist o legtur de la om la Dumnezeu. Tot
aici omul care st n fata lui Dumnezeu are
alt calitate; el este n adevr om, trup si su-
flet. Constiinta trupului su, cu alte cuvinte,
n forme religioase simbolice, constiinta p-
catului ntovrseste n fiecare moment pe
om n legtura aceasta cu Dumnezeu, nu se
poate niciodat omul scpa de trup. Nae
Ionescu a preluat problematica fiintial din
Ortodoxia rsritean: Noi stim deja pn
acum c exist o relatie care depseste, care
transcende si care are o existent obiectiv.
Stim c principial noi putem lua contact prin
cunoastere ntr-un fel, prin trire. Profesorul
consider c orice nvttur religioas, deci
si nvttura lui Iisus Hristos, este trit de
oameni. Trirea aceasta, considerat n tota-
litatea ei spatial si temporal, constituie ntr-
un fel viata nssi a nvtturii. Cci nv-
ttura nu este un adevr oare care, pe care
cineva l-a formulat odat, l-a spat apoi ntr-
o tabl dearam si l-apus undevasub sticl,
ca s se uite lumea la el, sau chiar s i se n-
chine. Ci e mai degrab ca o smnt care e
pus n pmnt, ncolteste si d road. La
nvttura lui Iisus Hristos se adaug, deci,
ntr-un fel, trirea ei de ctre noi: ea nu mai
este nvttur pur si simplu, ci nvttura
care a rodit n noi, nvttur rodit.
Aceast trire este de fapt viata interioar
a crestinismului ortodox, iar acesta, cum ob-
serv Profesorul, nu se conditioneaz prin
legturile lui sociale, ci trieste prin el nsusi,
n absolut independent fat de puterile
lumesti. De aceea, dezvoltarea virtutilor ac-
tive, care singurele leag pe om de om si pe
toti n societate, nu se bucur de primul
interes al Bisericei noastre. Cnd au fost
unii care au cutat s modernizeze biserica
strmoseasc, Nae Ionescu a atras atentia
c marele defect, sau marea calitate a Orto-
doxismului, este c nu se poate nnoi. Cine
are ntelegere si dragoste pentru religia
noastr trebuie s gseasc n el si curagiul
de a privi lucrurile n fat: dac Ortodoxismul
nostru are un rost si corespunde unei nece-
sitti organice sufletului nostru national,
atunci el s fie pstrat n formele lui originare
si autentice. Iar dac aceasta nu se mai poate
atunci este mai bine s fie lsat s se sting
n liniste, scutind lumea de scenele aps-
toare ale unor zvrcoliri zadarnice. Noi so-
cotim ns c nu acesta e cazul. Pentru Nae
Ionescu, nnoirea nu nseamn schimbare ci
crestere fireasc n comunitatea de iubire
care este Biserica. Atta vreme ct aceast
comunitate de iubire functioneaz normal,
este exclus ca cresterea nvtturii s fie
strmb.
Pentru Nae Ionescu, Ortodoxia nu poate
fi liber de pecetea national, ca un sector
de viat nedeterminat de natiune si deci in-
diferent sau defavorabil nationalismului n-
truct nu avem cuvntul lui Dumnezeu n
forma absolut, ci trit de oameni. Biserica
se acoper cu neamul, cuprinde pe toti mem-
brii unui popor si se ntinde pn acolo unde
un popor se ntinde. Observm astfel c
ideile sale nu sunt strine de spiritul ortodox
si de valorile rsritene pe care Nae Ionescu
le consider un fundament stabil al filosofiei
romnesti. Poate de aceea cele mai importante
cursuri pe care le-a tinut Nae Ionescu au fost
cele de filozofia religiei.
Totusi, membrii marcanti ai Bisericii
Ortodoxe Romne, precum Printele Pro-
fesor Dumitru Stniloae, nu sunt de acord
cu modalitatea acesta de a integra lumea ecle-
ziastic neamului ei. Faptul c a fost contestat
de unii oameni ai ierarhiei ecleziastice (c-
teodat poate si pe drept cci, dup cum ob-
serv Petre Tutea, Nae Ionescu trebuie
definit comportamental, n sensul c a avut
o atitudine just fat de toate evenimentele
din Romnia. N-a gndit ns just ntot-
deauna. Eu l-am apreciat mai mult atitu-
dinal, nu ideologic; nu-l prefer pe omul po-
litic.), nu a mpiedicat pe nimeni s constate
la Nae Ionescu aceantelegere profund i
umil a cretinismului i a pozitiei omului
n lume, raportat nencetat la Dumnezeu si
nici acel puternic ataament de Ortodoxie,
din care, ntelegem acum, si-a tras de fapt
seva vitalittii sale...
Referin(e bibliografice:
1. Dan Ciachir, Gnduri despre Nae Ionescu,
pag.16
2. Nae Ionescu, Problema mntuirii n Faust a
lui Goethe, pag. 128
3. Dan Ciachir, op. cit., pag.24
4. Nae Ionescu,Curs de Istoria Metafizicei, pag.16
5. Nae Ionescu, Teoria Cunotintei, pag. 85
6. Dan Ciachir, op. cit., pag. 59
7. Ibidem, pag.97
8. Nae Ionescu, Curs de istoria metafizicei, pag.
98
9. Nae Ionescu, Curs de Logica, pag. 11
10. Nae Ionescu, Grafologie, pag. 24
11. Nae Ionescu, Prelegeri de Istoria Filozofiei,
pag.6
Van Dick - Carol I i Sf. Anton
21
Anul IV, nr. 6(34)/2013
13. Nae Ionescu, Curs de Istoria Metafizicei,
pag.10
15. Mircea Vulcnescu, Nae Ionescu aa cum l-
am cunoscut, pag. 124
16. Nae Ionescu, Fenomenul Legionar, pag.20
17. Istoria logicii, 1924-1925; Filosofia religiei.
Fenomenele actului religios, 1924-1925; Logic,
cu special privire asupra tiintelor exacte (teoria
rationamentului), 1926-1927; Metafizica.
Problema salvrii n Faust-ul lui Goethe, 1926-
1927; Logica formal (Teoria judectii), 1926-
1928; Teoria cunotintei metafizice; 1. Cunoa-
terea imediat, 1928-1929; Istoria logicii, 1929-
1930; Teoria cunotintei metafizice; 2. Cunoa-
terea mediat, 1929-1930; Istoria metafizicii ca
tipologie a culturii, 1930-1931; Curs de logic
general, 1934-1935; Logica colectivelor, 1934-
1936. ntre cursurile naeionesciene publicate dup
1990 se numr:Curs de metafizic. Teoria cuno-
tintei metafizice. 1. Cunoaterea imediat. 1928-
1929; Cunoaterea mediat. 1929-1930, Editie
ngrijit de Marin Diaconu, Ed. Humanitas, Bucu-
resti, 1991; Prelegeri de filosofia religiei, Editie
ngrijit de Marta Petreu, Biblioteca Apostrof,
Cluj-Napoca, 1993; Curs de filozofie a religiei.
1924-1925, Prefat de Nicolae Tatu, Postfat de
Mircea Vulcnescu, Editie ngrijit de Marin Dia-
conu, Editura Eminescu, Bucuresti, 2007.
18. Stefan Iloaie, Nae Ionescu i ortodoxia rom-
neasc. Cu bibliografie din i despre Nae Ionescu,
Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003, p. 20.
19. Nicolae Steinhardt, Primejdia mrturisirii.
Convorbiri cu Ioan Pintea, Editura Dacia, Cluj-
Napoca, 2002, pp. 35-36.
20. Ibidem.
21. Ibidem.
22. Alex Stefnescu, Entuziasmul ca metod
critic, nRomnia literar, nr. 21, 28 mai 2003,
pp. 10-11.
23. Publicate constant, din anul 1973 pn n
anul 1989, n reviste precumViata Romneasc,
Teatrul, Secolul 20, Tomis,Familia, Vatra, Steaua,
Astra, Echinox, Orizont, Opinia studenteasc.
24. Nicolae Steinhardt, Primejdia mrturisirii,
ed. cit., p. 71.
25. Nicolae Steinhardt afirm, n convorbirile cu
Ioan Pintea: nu sunt creator, ci critic. Lucrez,
asadar, cu materialul clientului. Scriu numai dac
am despre ce scrie si numai n msura n care sunt
n stare s nteleg si s iubesc sincer cartea (...) pe
care o citesc. De altfel, spunnd c sunt critic, nu
rostesc adevrul, nici critic nu sunt, sunt doar un
diletant, a crui prezent n viata noastr literar
cred c se datoreaz, ndeosebi, faptului c vrsta
n-a rpit scrisului meu dect putin din entuzi-
asmul su juvenil (p. 143).
26. Nicolae Steinhardt, Primejdia mrturisirii,
ed. cit., p. 37.
27. Nicolae Steinhardt, Critic la persoana nti,
Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1983, p. 18.
28. Ibidem, p. 21.
29. Ibidem, p. 25.
30. 1978, reeditare 2006.
31. Ibidem, p. 245.
32. Ibidem, p. 268.
Valize de nchiriat
Am valize cu vise de nchiriat
n iatacul meu albastru cu tapet descojit
De la primul etaj al casei cu geamlc
Si porumbei n ciresul japonez
Plantat de Domnul Constantin
n trecerea lui ca o ceat - sunt magnolii
Si smochini cu fructele zaharisite
Umbre, preumblri de-a lungul liniei
timpului meu
Anotimpuri de rtcire, ferestre vacante,
Pasiuni corodate n duelul cu vremea
Tcerile vin si se duc mpturite-n vise
Oglinzi, asteptri - nimic deosebit.
Separarea
Dou luni au clipit
iulie si august
El a decis s o cheme
a rugat-o sa fie acolo
la nceputul dup-amiezii
Ea a decis cinci ar fi mai bine
si a ajuns la sase
Camera - o bolt albastr, apretat
moartea plutea cu aripi plate peste paturi
Ea plutea ca o dansatoare pe scen
Oamenii se uitau precum oamenii
Unii erau ntinsi pe asternuturi scrobite
Altii sedeau hopa pe scaune
Unii erau n picioare
sprijinindu-se de peretii impersonali
Unii beau cesti cu ceai slab
Marea separare -
n acel centru de excelent
ntre usile deschise si nchise
oamenii erau rapid conectati
la fire, transfuzii, perfuzii si ace
si simti gtul electric
s se dezbrace sau s astepte acolo
n hainele ei de oras?
Era agitat, depsit
de fantoma unui grafic
pe asternutul scrobit
dispozitive rotunde din plastic
folosite s ridice sau s coboare
pecei morti sau pemoarte-
El o fcu s-adoarm
n camera aceea albastr,
pe-un crucior din piele de capr
Gnditi vise fericite
I-a spus
Pe podul dintre ziu si noapte
Acroba(i exila(i
Balant ntre ziu si noapte
Vis fragil de secet si ploaie
Sfnt memorie de acas
Vise afisate n format algebric
Ferestre deschise spre albastru -
El fcu semn
printre oameni,
cuiburi de lilieci,
celule mestecate cu nisip
si bagatele depsite
printre fire, ace si drene
fantome de arbori n absolut,
mestesuguri subtile si grafice
Definitia, n costume de acrobati
exilati pe undeva n lumea ei de vis
Absolutul, un alt vis ...
Focurile vntorilor
Dincolo de iazuri i de mlatini -
berbeci ndrgostiti
adulmec trecerea Lunii
Scufundati n tcere
elanii-si caut partener n tcere
n mijlocul Autostrzii 66
trafic de psri si vntori
Tipt de cerbi speriati
Urmriti de vntori furiosi
serpi evazivi oglinditi n ierburi
Deasupra, psri de tot felul
Plutesc pe termale - universul se extinde
Tcerea acoper desisul
Cu crengi de cedru dense
samanul exploreaz
coaja de mesteacn,
coaja de ulm si artarul n flcri
Mariana ZAVATI GARDNER
(Anglia)
22
Ion PACHIA-TATOMIRESCU
Dup cum apreciaz majoritatea cronicarilor / istoricilor europeni,
Mihai Viteazul (n. 1558 - m. 1601),palatinus Valachiae (domnito-
rul / regele Valahiei, 1593-1601, fig. 2, infra), este constiinta natio-
nal cea mai nalt a Valahimii, una dintre cele mai puternice si
complexe personalitti din ntregul spatiu al Daciei sfrtecate de
cele trei imperii (Otoman, Austriac si Polon) din a doua jumtate a
secolului al XVI-lea.
A nfptuit cea de-a yaptea re-Unire par(ial a Daciei, mai exact
spus, re-Unirea celor trei state (principate) evmezie ale valahilor
din Dacia Nord-Dunrean(Dacia-lui-Decebal,supra, fig. 1):Mun-
tenia (Tara Romneasc), Transilvania (Ardealul) yi Moldavia
(Moldova), sub numele deValahia (ntru reamintireaVala-hiei Mari
a celei de-a patra re-Uniri partiale a Daciei din epoca Dinastiei
Asnestilor, 1185 / 1205 - 1241 / 1280 - n documentele evmezice
de circuit international, La Grande Blaquie, si nu cum au impus
istoricii sta-linisti, Taratul Romno-Bulgar), irepresibil idee-fclie
dere-Unire a Daciei si de la Mihai Viteazul ncoace, pn n prezent,
chiar ntre rotile dintate ale Imperiului Otoman / Turc, ale Imperiului
Austriac / Habsburgic (dup 1867, Imperiul Austro-Ungar) si ale
Imperiului Polon (subsituit putin mai trziu, de Imperiul Tarist/ Rus
si, apoi, de cel Sovietic/ U.R.S.S.), multisecular mbinate la Dunre /
Carpati.
Fig. 2. a) Michael Waivoda Walachiae Transalpinae [...] aet. XLIII /
Mihai Voievodul Valahiei Transilvane [...] n etate de 43 de ani, portret
n aram executat la Praga, ntre 24 februarie - 30 aprilie 1601, de Aegidius
Sadeler, gravorul curtii imperiale a lui Rudolf al II-lea; b) Michael Palatinus
Valachiae / Michael Palatin Van Walachien (Mihai [Viteazul] regele
Valahiei).
O bibliografie general Mihai Viteazul (fig. 3, infra) se dove-
deste imperioas si mereu mbogtit, n orice anotimp al Valahimii
prezent-viitoare.
n structurarea materiei lucrrii recente, Mihai Viteazul - o bi-
bliografie general, de Mariana Urzic, Dana Popescu, Ileana Cioa-
rec (n coordonarea d-lui prof. univ. dr. Cezar Avram si a lui Nicolae
Petre Vrnceanu, Craiova, Editura Sitech, 2012)*, se relev macro-
sectiunileA. Volume i studii (cu trei capitole: I. Lucrri speciale;
II. Lucrri generale si III. Beletristic) si B. Din periodice. n
Prefa, d-l prof. univ. dr. Cezar Avram ne ncredinteaz c Publicarea
unei bibliografii generale constituie o necesar datorie pentru
aprofundarea cunoasterii istoriei, [...] si a relevrii rolului incon-
testabil, deseori hotrtor, al personalittilor n timpul si spatiul isto-
riei.; n spatiul Valaho-Daciei, mai arat prefatatorul, s-au creat
conditiile afirmrii unor personalitti inconfundabile si remarcabile
pe plan mai larg, ale istoriei noastre: Decebal, Deceneu, Vladislav,
Litovoi, Neagoe Basarab, Stefan cel Mare, Iancu de Hunedoara,
Matei Basarab, Mihai Viteazul, Constantin Brncoveanu, Tudor
Fig. 1. Harta Valahiei la cea de-a VII-a re-Unire partial a Principatelor
Evmezic-Valahe (Muntenia / ]ara Romneasc, Transilvania / Ardeal i
Moldova), de ctre Mihai Viteazul (1593-1601), ntre hotarele Daciei Nord-
Dunrene (Dacia lui Decebal).
* Mihai Viteazul o bibliografie general, de Mariana Urzic, Dana
Popescu, Ileana Cioarec (n coordonarea d-lui prof. univ. dr. Cezar Avram si
a lui Nicolae Petre Vrnceanu), Craiova, Editura Sitech, 2012 (pagini A-5:
78; ISBN 978-606-11-2899-0).
a)
b)
23
Anul IV, nr. 6(34)/2013
Vladimirescu [...]. n aceast galerie a Neamului Romnesc s-a
remarcat, fulger n noaptea istoriei, figura legendar a voievodului
Mihai Viteazul, temei al mitului national, despre care reputatul istoric
Constantin C. Giurescu spunea n urm cu aproape trei sferturi de
veac: Mihai Viteazul este ntruchiparea eroismului, este izvor de
putere, de ncredere si de mndrie pentru Poporul Romnesc. Liderul
pasoptist, Nicolae Blcesu, l numise, de asemenea, ndejdea tuturor
[...], un brbat ales si vestit, si ludat prin credinta ctre Dumnezeu,
dragostea ctre Patrie, dreptatea ctre toti deopotriv si remarca, la
1851, strlucirea nasterii voievodului al crui arbore genealogic
pornea din Tara Romneasc, de la Mircea cel Btrn (domnitor
ntre 1386 si 1418), [...] si se ramifica pn la domnitorul Ptrascu cel
Bun, tatl su (1554 - 1558). Calittile sale, dovedite de la o vrst
tnr si prin dregtoriile mplinite pe lng domnitorii munteni, se
vor confirma pe deplin n timpul scurtei, dar furtunoasei sale domnii
(1593 - 1601), perioad n care a reusit, cu sprijinul poporului su, al
Papalittii si al mpratului austriac Rudolf II, s stvileasc nvlirile
turcilor si ale aliatilor acestora ... (p. 5 sqq.).
Fig. 3. Coperta bibliografiei generale, Mihai Viteazul
(Craiova, 2012).
La o editie secund, revzut si augmentat, ar fi bine dac
autorii ar realiza o sectiune bibliografic-general: Mihai Viteazul
i autorii strini din secolul su (inclusiv autorii lucrrilor icono-
grafice - gravuri, tablouri etc.).
omul n aceast viat n-are timp dect s
nceap nu are timp dect s-si fac o vag
prere despre
nu poate dect s priveasc mbolnvit de fug spre
...de fapt - nu are vreme dect s
mrie putin c nu tocmai toate i-ar
conveni... si cnd s formuleze si el o
opinie mai ascutit si mai de Doamne-ajut cnd
s-si dreag vocea si
s-si spintece psul drept la mijloc spre
miez - cu
tisul de zarv - sau chiar (ce obrznicie cosmic!) s ia vreo
decizie hop! c-i sun ceasul de la
mn
...opriti ceasurile tiati-v minile strangulati orice pornire de
arogant dictatorial a zeilor!
...sau - dac nu faceti nimic din toate
astea atunci
ntrebati pe cel care v-asteapt - docil
la intersectie - dac are o tigar - si
dati-v foc singuri
...astfel de forme de protest sunt
strict interzise n regimul democratic al
Domnului... ...cu pricina!
...s ne fereasc Dumnezeu de democratia
fandositei minciuni ucigas de
anotimpuri lichidatoare de
meditatie asupra exuberantei florilor de mr - ca si
asupra unei frunze rubinii balerin adormit pe luciul lacului
...minciun stingtoare de
entuziaste explozii spre
ceruri si de
sonore voci magistrale-ale
Omului: orisiunde
orisicnd n oricare dintre
lumi
...fereste-ne Bunule Domn (numai si numai dac
bun cu adevrat esti!) - de-ale desertului
hiene-nsngerate - feroce trzii!
Adrian BOTEZ
V
a
n

D
i
c
k

-
A
m
a
r
y
l
i
s

i

M
i
r
t
i
l
o
24
Soarta oamenilor de talent din trile mici, este amar. Ceea ce a zis
Bolintineanu, n urm cu 150 de ani, este nc actual n Balcani. Unii merg
pn la captul lumii, cutnd surse de inspiratie. Altii coboar pentru
inspiratie, pn n inima pmntului. Eu vin din sudul Dunrii n acest
centru de excelent, pentru a constata c Bucurestiul este un loc ideal
pentru inspiratie: asa cum este; uneori mistic si melancolic, alteori frumos
ca o cmpie cu gru. Poetul trebuie s caute minunea. Unde sunt: sufletul
satului, sufletul somnului, busola sufletului?
Poetul este rege n tara visurilor. Poezia este cheia sufletelor. Cine st
n preajma ei, poate comunica si cu oamenii, si cu zeii. O fi zis oare altcineva
acest lucru, naintea noastr? De ce nu! Ce este sufletul? Care este puterea
lui? Cel mai bun medicament pentru suflet este agitatia trupului. Sufletul
este viata, viata este suflet. Trei sunt elementele care ntretin viata: aerul,
apa si alimentele. Dou sunt elementele care ntretin un poet: sufletul
cuvntului si iubirea. Poetii se nchin doar n fata iubirii. Care sunt spe-
cialittile sufletului? Dezvelirea snului unei femei este leac bun pentru
ochi, iar mijlocul tras ca prin inel, hran bun pentru sentimente.
Precum se vede, ceea ce este frumos si lui Dumnezeu i place. Sufletul
este un echilibru ntre structura biologica, normal, a sistemului nervos,
si reflectarea lui n existenta permanent a individului. Sfntul Andrei
alunga spiritele rele. Nu despre ele suntem invitati s vorbim, ci dimpo-
triv: despre desfacerea cuvntului, despre descifrarea sufletului, care
se ascunde n tainele lui. Ce ar fi s dezbrcm sufletul? Se stie c omul
este trector, iar trupul su n pulbere se preface, dar cartea lui, dac mai
are un pic de suflet n trupul ei, l face nemuritor. Poetul trebuie s uimeasc
lumea. Prin ce? Prin cuvinte care alunec din suflet n suflet. Cuvntul lui
trebuie s fie un destin, care determin destinul natiunii. Cuvnt si suflet.
Poetica sufletului. Cu sufletul ct cerul de mare. Carte de suflet, din tot
sufletul. Ce este sufletul?
Cel mai important lucru este de a privi lumea din punct de vedere al
fiintei, nu al persoanei, de a descoperi Dumnezeul care este n noi, si de
ce nu: n cuvntul nostru, la lumina sufletului. Se spune c gndurile
bune ne pzesc sufletul. Ce bine ar fi s simti cu mintea si s gndesti cu
sufletul. Existenta trebuie permanent gndit si cutat cu sufletul. Crtile
bune, scrise cu suflet, reprezint pentru noi o surs de energie si echilibru.
Literatura exprim sufletul timpului. Frumusetea poeziei se naste din
prietenia poetilor. Prietenia literar este un atelier de creatie. Iubirea fiind
sensul suprem al vietii, nici poetii nu pot crea n absenta ei. Ea nu poate
s devin un leac bun pentru suflet dac nu se transform ntr-o poezie,
compus din trei elemente: eros divin, eros spiritual si eros carnal.
Cuvnt si suflet. n general, poetii au avantajul c nu trebuie s explice
nimic. Dac crezi n Dumnezeu, iubeste si f ce vrei, f ce vrei si nu ntreba
pe nimeni! Stim c au spus si altii acest lucru, naintea noastr, dar nu
stric s repetm. Repetitio matere studiorum est.
Dac esti un poet atins de aripa de nger, un rzvrtit suflet ntre stele,
n grdina ta dorm toate psrile lumii. Acolo se afl arta de a tri, arta de
a intra n vesnicie.
Poetul are o viat ncurcat. El este unica fiint, care are dreptul s fie
print si cersetor. El este cel care te nvat s te bucuri! De ce? De sansa fe-
ricirii. Prin ce? Prin puterea cuvntului, prin buntatea ngereasc a inimii.
Poezia este muzica sufletelor mari si sensibile, o fereastr prin care trebuie
s vedem lumea.
Baki YMERI
nu ytiu ce-mi veni, s fiu
cu vinul din boabele tale m hrnesc
dup ce am mustit n mpreunarea cu mugurii ti
nu vrei s auzi ct pot fi de nensemnat dar si de ceresc
cnd vrejului de iubire din tine i-am pus zurgli
nici nu mai ytiu; bine c e uitare
ai fi un obiect trziu al nasterii mele
n drumul spre niciodat m-ai mpiedecat de-un nicicnd
convalescenta-mi zdravn am proptit-o-n ghilimele
pentru oricnd, dac-ar fi foarte curnd
ne norocire de cap cun
astzi duminic nu m-amdus labiseric
pentru c eram programat, pe lng birt, si la dentist
doctorita mea nu mai lucreaz n timpul sptmnii
pentru c la ea acolo se plimb de luni pn vineri ntre orele
sapte si douzecisiunu
soarecii soprlelii si broascoaielii.
miel de noua zeeland
c ntarc ploaia c o chem cu mine
c o iau cu mine c e ploaie sau nu
s fie de stiut c o iubesc
timp n care eu m decojesc
ca o alun de vitrin care credea c e vesnic
la rsrirea nceputului
se mpleteste carul cu fn, cu carul cu stele
trifoi cu patru foi, cu iesle, cu nuiele
vine dimineata-n noapte mbrcat
dac a fost - va fi de fiecare dat
lumina binecuvntat!
de vin c are cuvinte
n-apuc s vorbesc cu micul meu univers
ce-si cnt ndoiala n vlmsia globulelor globen
nu e aici vreo cauz sau vreun efect, de vreun vers
pur si simplu nu mai st porumbelul meu n joben
Daniel MARIAN
25
Anul IV, nr. 6(34)/2013
Grupaj realizat de Valentin Nicoli(ov, preyedintele Societ(ii Romne de Haiku
Poe]i ai Societ#]ii Rom@ne de Haiku
/ Poeme senryu
Poe]i ai Societ#]ii Rom@ne de Haiku
/ Poeme senryu
Petru-Ioan G^RDA
Chilipir ratat:
Grecia de vnzare
yi eu n-am un cent
mi tai cocoyul:
a refuzat s treac
la ora de var
Vasile MUSTA}~
Curcubeu pe cer...
yi tu propovduieyti
apocalipsa
Cioara crie...
Btrna ghicitoare
scuip-n ghioc
Dan DOMAN
Pomul de Crciun -
pn yi soacra pare
mai bun sub el
Crri nzpezite,
dar la caban serviciu
topless
Vasile MOLDOVAN
Nunta de argint
Mireasa-yi priveyte-n oglind
gura ytirb
Cal la potcovit...
C(elul ridic yi el
o lbu(-n aer
Florica IACOB
Trap de nepot...
Abia trgndu-yi sufletul
bunic cu ghiozdan
Obraji de jun-
sub stratul de pudr
aceeayi btrn
Valentin NICOLI}OV
Plaj de nudiyti
nu-mi gsesc prietena:
o ytiam blond ...
E primvar!
Flutur pe-o sfoar
chilo(i de dam
Octavian MARE{
Dou femei bete
mpart sticla cu votc
n limba rus
Foaia pe care scriu
m ajut o musc
s pun punct pe i
Radu PATRICHI
Prima zi de ycoal,
condus de mmic
yi de c(el
Revelion la TV -
pisica abia mai (ine
ochii deschiyi
26
Nicolae M~TCA{
S zbor yi eu o dat Phaton
Mi-a dat n floare lanul de nrng
Si rd la soare florile de mei.
Se strng la par, n suluri, anii mei.
A neputint-atrn bratul stng.
Le stau n cale multor ca un stei,
Dar nu de ast pacoste m plng.
Degrab intr coasa n prng
Si-mi zboar pusc anii-vinderei.
Luntras btrn si mizer, ca Phaon,
O rog pe Afrodita s-mi redea
Doar anii tineri toat-averea mea,
S zbor si eu o dat Phaton.
Apoi, la trap, din zori pn-n chindii,
La carul vietii, tras de bidivii.
$i prima-i bun rea, yi cea zurlie
M-au prsit prietenii si anii.
Iubirile, la fel, din tinerete.
Doar dou dintre ele, mai istete,
M iau cu zorzonele, ca bcanii.
De-ai s te lasi pe mna mea, feblete,
Am s-ti ntorc si anii, pehlivanii.
Cu ap vie-am s-i stropesc, avanii,
S n-ai nici moarte si nici btrnete,
mi zice blonda. Contravine bruna:
Ttaie, -n brnci dai, viata ct te poart.
Ce-ar fi s ti-o stropesc cu ap moart,
S poti s te-odihnesti pe totdeauna?
Si prima-i bun rea, si cea zurlie,
Dar cumpnesc: m tem de vesnicie.
C#r]i primite
la redac]ie
E cu ochi yi cu sprncene: cu asemenea yrapnele...
Tari setosi de mretie, toti sunt oale si ulcioare.
Dorm n colbul de arhiv schite, planuri, stratageme,
Pacte, note, protocoale, uneltiri fcute gheme,
Numai nu si testamentul tarului Petru cel Mare.
Lungul vis spre anatolii nu a fost surpat de vreme.
Tinta clar chiar de-i scap marii flote militare,
O preia-n vizor flotila de femei si fete, care
Stiu s unduie la bar si s joace la extreme.
Si-au scos blondele rusine tehnica de-naintare:
Ochi albastri ca cicoarea, busturi tari, mpltosate,
Mersul lin ca de felin, unduiri de solduri plate,
Rscroieli pn-la burice, pn-la poli posterioare.
E cu ochi si cu sprncene. Cu asemenea srapnele
Poti rzbi cu usurint spre Bosfor si Dardanele.
O fi fiind ea, via(a, -n cer frumoas
si pipie ecluzele stihia.
Se smulg din fru ghetarii, telegarii.
La pnd stau vulcanii ca ogarii.
Ptrunde-n oase cancer agonia.
Dolfanii-o iau spre cosmice fruntarii.
Cupetu-si mut-n buncr prvlia.
Un cap-de-porc si dibuie frnghia.
Se roag-a mntuire tipicarii.
Se-arunc-n hu prostratii, mimnd doxe,
Convinsi c astfel urc la Zamolxe.
Din arc-mi fac, dibaci, ca Noe, cas,
Ridic spre Ararat pnzele-n vnt.
O fi fiind ea, viata, -n cer frumoas,
Dar mai frumoas-i, parc, pe pmnt.
27
Anul IV, nr. 6(34)/2013
Daniel MARIAN
Mai aproape de zilele noas-
tre, tot mai rar mi-a fost dat s
ntlnesc delicatetea mpletindu-
se cu arta. nclin s cred c fie-
cruia din noi ne sunt oferite n
dar naturaletea, normalitatea
gndirii si a limbajului. Doar c
alegem, n schema complicat a
vietii, s ne sprijinim fiecare n
felul su de cte un cer, de cte
un rug de mure ori chiar de cte
un gard de srm ghimpat; se
ntmpl ca pn si cerul s fie
ghimpat, uneori chiar dac de ne-
nteles. Renuntarea la cifru pen-
tru a ne exprima cu limpezime, mai
ales n suvoiul versurilor devine
astfel aproape un act de curaj.
Claudia Gabriela Marcu
este o prezent ct se poate de
clar ntre multe, multele nce-
tosri care ne intersecteaz sirul
peregrinrilor, confuz tocmai din
pricina rtcirii cilor de comu-
nicare cndva considerate intrin-
seci. E ca si cum, hai s-o zic, ai
trece de la metabolismul ntorto-
cheat deFacebook, la viul grai.
Spune ea, poeta, astfel: Nu cu-
ta-n lucruri desarte/ S gsesti
rspunsuri ncurcate/ Cnd dup
taina urzelii/ Te nvelesti n m-
tasea serii.// Nu cuta n depr-
tri/ Jocuri care ti se cer/ Ci du-te
spre muntele albastru/ Cnd
suspinul inimii te apas.// Nu
cuta n fntni adnci/ Glasul
ciocrliei s l aduci/ Ci drept lu-
ceafr s-ti alegi/ Cluz n nop-
tile cnd pleci.// Nu cuta n po-
calul suferintei/ Rugciuni tesute
cu fir de bumbac/ Cnd sub ce-
tatea vntului strbat/ Izvoarele
ntelepciunii. Dar ele tac. (Nu
cuta- pag. 125). Poate incredibil,
dar se poate vorbi si cu elegant
sufleteasc nedisimulat, pe lu-
mea asta a poeziei (!). Se poate
gsi echilibrul unei valente inte-
rioare pe care s o mprtsesti
cu ceilalti, aducndu-le motiv de
mpcare cu lucrurile frumos im-
perfecte si de aceea unice n e-
senta lor.
Ct se poate de rspicat, po-
eta arat nspre ntregul lumii,
mai convingtor de asa nu se
poate; ne scrie lectia despre o-
menesc pe tabla aburind a fi-
intei, cu litere de cldur: Ni-
meni pe plan vertical/ Nu vede,
n-ascult, nu nvat/ Enigmele
rmn imagini/ Lipsite de chipuri,
fete ntunecate/ ntorc adevrul
nspre minciuni/ Sperantele r-
mn n nori mpietriti de uimire./
Ne temem n nemurire/Ascun-
dem trufia n pagini de carte/Mu-
rim cu oglinzile sparte, e ruta-
te.../ Nimeni pe plan vertical/ Nu
plnge la rsritul zilei/ n cer
linistea se rsfat/ n timp ce p-
mntul geme/ Sub arbori desfi-
gurati, orizontul memoriei/ Mul-
tiplicat de gnduri ce se zbat prin-
tre fire de nisip/ Aride vremuri -
ne ntoarcem spre limbaje sufe-
rinde/ Nimeni pe plan vertical...
(Plan vertical pag. 19). A teteme
de nemurire, a ascunde trufia
prin pagini de carte, amuri cu
oglinzile sparte, - aceasta e m-
povrarea cea mare, care din tr-
itori vremelnici n drumul spre
nesfrsita trire, ne mpiedec
precum un fru, un ham, un ht,
care ne trage de-a valma nspre
colturile mai putin rezonante ale
bogtiei noastre genetice.
Claudia Gabriela Marcu nu
foloseste ndeobste cuvinte
mari, ea ne aduce aproape de
acuratetea mplinirilor cu de la
sine nteles, chiar dac m ntreb
de ce spune nfrngereatunci
cnd e loc de biruint, cu o sin-
ceritate larg se transpune n ima-
gini convergente cu tlcul care
este doar al ei: Sting neps-
toare fclia ntrebrii/ Strivind
ndoieli din priviri rvsite/ Cnd
sub vl de legmnt/ Bnuieli se
rsfrng pe pmnt.// nfrunt
creionul cu spada de cuvinte/ Si
n zvcniri de gesturi trdtoare/
Etern asez o soapt trectoare/
Pe mlastina sufletului pustiit.
(pag. 17).
Am ntrebat-o pe poet dac
un joc serpuit de cuvinte nu e
mai aproape de serpuita, ori so-
prlita viat pe care o trim sau
pare-ni-se c o trim; era vorba
despre un fel de nnorare, $i ce
trziu. Dovada c e trire si nu
prerea tririi, a fost rspunsul
ei: Da, dar eu aa am scris, nu-
i aa? Iat: () Si ce trziu vezi
pasrea lumii pierdut n vzdu-
hul uitrii/ Si ce trziu aerul noptii
te mbrac n gndurile lui/ Si ce
trziu n plnsetul cerului citesti
asteptarea/ Si ce trziu te ndemni
nspre zorii risipiti de vnt/ Si ce
trziu ajungi n lumea mea, ca s
te pierzi cu mine/ Te pierzi din
lumea ta (...)! (pag. 39).
Suntem si nu suntem mpre-
un cu propriul nostru trecut,
timp n care ne parcurgem pre-
zentul mai-mult-dect-relativ,
nversunndu-ne spre viitorul
ntotdeauna improbabil. Azi de-
parte, azi aproape/ Se vede con-
turul trecutului/ n ochiul care
uneori mai doarme/ Pe umerii de
lut ai lumii/ Suspin tcerea nop-
tilor senine/ ... /Azi departe, azi
aproape,/ Urc gndul pe colina
dragostei/ Cnd din adncul fi-
lelor de carte/ Rsar cuiburi din
bti de vnt/ ... /Azi departe, azi
aproape/ Mereu urcnd pe drum
de sare (...). (Azi departe, azi
aproape - pag. 143). Se ntmpl
s nu fim cteodat departe doar
de fragmentele rsfirrii noastre
n timp, ci chiar si de noi nsine;
Ploi: Departe de noi apunem
n ploi/ Stagneaz jocul prim-
verii/ Cu oboseli din minti n-
ghetate/ De timp nseltor, e
noapte.// Departe de noi apunem
n ploi/ Si flori de cuvinte co-
boar/ La usa visului minunat
sear/ Adorm pe petale de cear./
/departe de noi apunem n ploi/
Iar vntorii noptii nchid senti-
mente/ Ardem resturi de gnduri
aruncate/ Pe noptiere sparte de
vise - e noapte. (pag. 47). Este
aici onocturn perfect nchegat
din ceea ce ne strbate cu ceea
ce ne-am dori, atunci cnd sim-
tirea dimpreun cu visul se adun
n gnduri pentru a pregti locul
cuvintelor.
ntr-o Via( de sticl, po-
eta ne aseaz n fata unui tablou
pretios, precum cntecul unei si-
rene; totul curge lin, cu astmpr
Cu Firimituri de voci, Lumea din noi ne duce yi ne aduce
Azi departe, mine aproape la un Inventar de cuvinte
Claudia Gabriela Marcu -
Noiembrie al meu
Claudia Gabriela Marcu -
Noiembrie al meu
28
Anul IV, nr. 6(34)/2013
de la nvolburare, dar cu consti-
entizarea fiecrui punct care
poate fi deopotriv si desftare
dar si pericol de nec: Privesc
mareea sufletelor/ Pierdute n n-
-ghetul uitrii/ Si alerg spre fluxul
dragostei,/ Prin nepsarea tr-
drii./ ... / Astept un clinchet de
iubire/ Privesc mereu spre ne-
murire/ Si singuri n lumi para-
lele/ Ne rentregimprintre zbre-
le/ Te strig cu vocea stears/ n
globul de cristal,/ Att de grave
vorbe/ Rostite-n fiecare noi (...).
( pag. 60 ).
De altfel, undeva ntr-un areal
interior, necesar dintr-un fel de a
fi subtil, dac nu de vinovtie
fat de nestiutele lumi, ne sunt
rzletite-n simturi Firimituri de
voci: nnod cuvntul amane-
tat/ de iluzii ptimase/ Si strng
cu minile ptate/ Indiferenta de
pe chipul/ Mcinat de pustiu/ Se
las tceri.../ Insuflu aerul liber-
ttii/ Printre admiratii flmnde/
Si n rsrit de ntrebri/ Adun
acorduri din firimituri de voci.
(pag. 6).
Poeta devine trist n Lumea
din noi, cnd transfigureaz
vesnicia ca si cum ar putea fi ag-
tat de o toart, precum o amfor
n care Dumnezeu a amestecat
gram cu gram licorile de la fiint
la nefiint: Ne desprtim de lu-
mea din noi/ Nu mai vorbim cu
dor de dor/ n fata cerului nge-
nunchem/ Si n umbrele tcerii
adunm/ podoabele uitrii...// Ne
desprtim de lumea din noi/ Nu
mai pictm prezentul din noi/ Si
printre licuricii noptii revedem/
Vieti schitate, priviri trucate...
(...) (pag. 88). Nevoia de a lmuri
socotelile cu nebuloasaa fi, ajun-
ge ntr-o matc a sinelui contem-
plativ, unde are loc un Inventar
de cuvinte: Inventar de cuvinte
pe ntmplri narate/ Vicii des-
cifrate pe capcane aruncate./
Puncte de vedere si imagini n
sfere/ Intrigi scrise pe hrtii omo-
gene./ Te ridici din pulberea vie-
tii/ Contempli cu liricul fiintei/ Pe
strzi te vezi pierdut/ Cu chipul
transfigurat, slut./ ... / Din loc n
loc accentuezi ptrate/ Ptate cu
timiditate, sprncene ridicate/
Reiei povestea de la nceput.
(pag. 18).
PeCorabia nebunilor(pag.
27), m mir c nu ne-am ntlnit
pn acum - sau poate c da; e
clar un loc pentru poeti, altceva
ce s zic...; n Noiembrie al
meu (pag. 35), nu e loc de
ntlnire, pentru c ntr-adevr e
al ei, al poetei, e poemul rotund,
Ir vreo scpare a unei muchii...
Dar ceva tot mai notez, pentru a
m putea opri, momentan, din
ast priveliste fr doar si poate
ntelept de limpede, de plcut,
deloc scrsnit si nici ntorto-
cheat sub auspiciile vreunei
ambitii de cine stie ce curent
literar mai mult sau mai putin
emblematic dup vreun trend
anume. Dualitate n intimitate/
Prsesc neajutorarea/ Mrun-
tit n pasiuni/ Amprentate pe
frunti/ Ce si revars stropii/ Pre-
ocuprii alternante/ ... / Iubiri ne-
nscute din ancorri divine.
(Dualitate - pag. 67). Iar pentru a
rmne n registrul acesta, care
cred c se apropie foarte mult de
o latur a unui destin sublim, att
doar: Fructul pmntului n-
floreste n gndul meu/ Izvor de
vorbe, nesecat/ De timpul ador-
mit n vitrina amintirii.// Acolo e
lucrarea divin/ Acolo e mana
cereasc/ Acolo e lupta omenirii/
Exilat n pcate./ ... / Acolo e vi-
sarea de vise/ Acolo e sfrsitul
nesfrsitului/ Acolo e lucrarea
divin. (Acolo- pag. 95). Cu voia
divin, n lumea aceasta plin de
ntelesuri, Claudia Gabriela Mar-
cu - iat c le-ai gsit pe acelea
care trebuie. ntelesurile lumii,
lumea fiind a poeziei.
Contemporary Literature Press, sub auspiciile urmtoarelor foruri:
Universitatea din Bucuresti, The British Council, Institutul
Cultural Romn si Ambasada Republicii Irlanda,
Anunt publicarea volumului
Musical Allusions in Finnegans Wake
Editat de C. George Sndulescu.
Redactat de Lidia Vianu.
n trei volume:
ISBN 978-606-8366-48-7; 978-606-8366-49-4; 978-606-8366-50-0
Muzica de dincolo de cuvinte
Exist multe nume de persoane n Finnegans Wake: ele au fost
adunate n versiunea linearizat a volumului Third Census de Adaline
Glasheen, de curnd aprut la Contemporary Literature Press.
Gsim si cntece n Finnegans Wake. Sunt si ele la fel de multe la
numr. Gsim titluri de cntece, un vers sau mai multe, un simplu
cuvnt uneori, sau pur si simplu o frntur de ritm pe care unii dintre
cititori o recunosc. Pentru cei care nu recunosc singuri tot, publicm
acum un volum care inventariaz, practic, toate trimiterile muzicale
din cartea lui Joyce. Acest volum este o prelucrare si o adugire a
crtii Song in the Works of James Joyce, scris de J. C. Hodgart si
Mabel P. Worthington, publicat n 1959.
n mod sigur, cntecele duc la un nteles - la mai multe ntelesuri
simultane, de fapt. Finnegans Wake este cldit, n ultim instant,
tocmai pe legturile multiple stabilite ntre cuvinte, uneori chiar ntre
simple sunete, pe de o parte, si, pe de alt parte, o multitudine de
lucruri pe care nu reusim s le numim.
Exist ns o diferent ntre Musical Allusions in Finnegans Wake si
celelalte volume publicate de noi n seria Joyce Lexicography. Ea nu
este greu de sesizat pentru acei cititori care stiu c putin a lipsit ca
Joyce s devin cel mai mare tenor al Irlandei, si c el a renuntat la
muzic pentru a se dedica scrisului. Volumele de pn acum explorau
legturile dintre un cuvnt si alt cuvnt, fie c era vorba de nume de
scriitori, sau de cuvinte din limbi diferite: ele se ocupau de sunetele
vorbite. Hodgart si Worthington aleg s trimit sunetul vorbit la muzic.
n mod cu totul surprinztor, spre deosebire de toate lexicoanele
anterioare, lexiconul de fat nu acord nicio atentie diferitelor limbi
strine pe care Joyce le amestec pn ce ajunge la ntelesuri dintre
cele mai neasteptate. Apar unele cntece n latin, n francez, n
italian sau german, e drept, dar n cea mai mare parte a exemplelor
avem de-a face cu limba englez. Baladele, opereta, ariile de oper
sunt mult mai usor de identificat n Finnegans Wake dect orice alt
trimitere. Hodgart si Worthington sunt, din aceast cauz, greu de
contrazis n majoritatea cazurilor. Urmrind atent citatele din textul
original al lui James Joyce, observm cu usurint c autorul nsusi
ne pregteste din vreme atunci cnd urmeaz un refren muzical: fie
prin semne ale exclamrii, fie prin cuvinte scrise cu litere cursive, ori
alte procedee, pe care suntem siguri c le veti descoperi usor.
n general, Joyce nu ia niciodat cntece rar auzite. El alege "nursery
rhymes", melodii engleze arhicunoscute si preluate masiv de cn-
tretii americani de toate felurile, cntece italienesti ori frantuzesti
de care e greu s nu fi auzit cineva si pe care multi dintre noi le-am
fredonat mecanic de multe ori. Am considerat c este util s dm n
carte trimiterile la versiunea lor cntat, care n ziua de azi se gseste
usor pe Internet. Iat un lucru pe care J oyce nu l-a anticipat, si anu-
me faptul c vom ajunge s avem o inventie mai subtil dect radioul
pe care-l asculta el noptile. Aceast nou inventie - Internetul -
adun la un loc toate cntecele pe care le-a cntat ori le-a auzit el
vreodat.
C. George Sandulescu si Lidia Vianu
Volumul Musical Allusions in Finnegans Wake poate fi consultat
la adresa: http://editura.mttlc.ro/sandulescu-musical-allusions.html
Van Dick - Ecce Homo
29
Anul IV, nr. 6(34)/2013
Dac ar fi s aruncmfugitiv
- fie si retrospectiv - privirea spre
cotidian, vom descoperi situatii
ori cazuri - adeseori clinice -, prin
care se vesteste, din ce n ce mai
des, insuccesul, esecul teribil,
accidentul existential zguduitor,
revolta intransigent a copilului
mpotriva printelui, despre in-
terminabile mizerii umane incre-
dibile, care amrsc sufletul si n-
cetoseaz spiritul. n acest coti-
dian negativ-marcant, se resimte
o acutizare a nevoii de libertate,
din nefericire prost gndit si,
mai grav, prost nteleas. Copiii,
nc de la fragede vrste, sunt
obisnuiti s devin mai pragma-
tici, s accead spre singura
cultur valid recunoscut de
eticul si moralul unei societti n
deriv: cultura banului. De mici,
li se inoculeaz copiilor, veninul
ideii c banul poate cumpra ori-
ce: studii (fr studiu), reputatie
(fr respect), recunoastere (fr
recunostint), laude exagerate
(fr merit, srguint si tenaci-
tate).
Cazurile n care copiii au re-
usit s creasc frumos, s-si n-
tind ramurile n devenire ca s
guste lumina cerului albastru sau
s-si adape mintea cu apa limpe-
de a frumosului si sensibilittii,
s pseasc peste vltoarea a-
cestei lumi, rmnnd puri, sunt
din ce n ce mai rare. Cu toate a-
cestea, nc se mai nasc tinere
talente, copii druiti de Dumne-
zeu cu harul scrierii, cu dragoste
de lumin, cu o ntelegere mult
superioar mediei lor de vrst,
copii care reusesc s surprind
plcut, s construiasc, s readu-
c n sufletele celor mari speranta
c lumea mai poate avea un vi-
itor, c nu suntem supusi pieirii
sau c mnia lui Dumnezeu - cu
dreptate pornit mpotriva noas-
tr - mai poate fi potolit, nainte
de al doisprezecelea ceas.
Ne-am propus s ne ndrep-
tm atentia spre astfel de copii,
uitnd, mcar pentru o clip, de
tot ceea ce omenirea are mai urt,
de tot ceea ce ne poate demotiva,
adugnd existentei noastre efe-
mere cteva clipe de bucurie l-
untric. De curnd, lecturnd pa-
ginile unei valoroase reviste on-
line de literatur contemporan,
am descoperit un astfel de copil:
Ana Maria Gbu. Tentatia lecturii
a fost foarte mare, asa c am sor-
bit cu nesat din scrierile Anei. La
o prim vedere, maturitatea liric
si compozitional m-a fcut s
cred c este vorba despre o poet
trecut de vrsta majoratului. Am
rmas stupefiat, s aflu c Ana
Maria Gbu, din Dorohoiul Boto-
sanilor, are doar cincisprezece
ani, debutnd la doar doispre-
zece ani, cu volumul de poezii
Grdina mea - Ed. Lumen (2009)
si este deja la a cincea aparitie
editorial proprie. Copil merito-
riu, Ana Maria are n palmares
peste 80 de premii literare, prin
multiple participri la concursuri
de gen din tar si din diaspora,
fiind inclus n peste douspre-
zece antologii de prestigiu din
toat lumea. A nflorit din nou,
din acea clip, speranta. ncrede-
rea c lumea are un viitor, c pu-
tem crede din nou, n forta vin-
dectoare a celei mai puternice
lumini dintre toate, acea lumin
care poate aduce vzul pn si
n ochii orbi: lumina sufletului.
Am primit de curnd dou
dintre crtile Anei Maria Gbu, un
roman, intitulat Blestematii
(Ed. Edithgraph, Buzu, 2012) -
prefatat de exegeta gltean
Cezarina Victoria Adamescu si o
frumoas carte de versuri, Umeri
de flori (Ed. Artbook, Bacu,
2012) - prefatat de Cristina Ste-
fan. nc de la nceput, poeta Ana
Maria Gbu se dovedeste a fi un
rapsod, capabil (nc) s surprin-
d frumusetea vietii, s se ndr-
gosteasc de sunetele clipelor
scurse ntr-o oarb inconstient
(datorit vrstei fr ndoial),
ntr-un joc inocent al cuvintelor,
printr-o constructie metaforic
natural, ascunznd prospetime:
am adunat attea cuvinte.../ se
zbenguiau ntre soare si iarb/ nu
stiu cine le-a aruncat// iau nec-
tarul/ color desprinse/ din lucea-
Ir// cunosc sclipirea// le ascund
ntr-un cotlon stiut de noi// nu
dau nimnui// leg azi ntr-un colt
de batist/ putin/ presar peste
singurtatea amiezii/ si m nchid
n teiul cruntit// o schimb la Ipo-
testi/ pe un poem (la aniver-
sare).
De peste tot, ca o incantatie
a firii, rzbat strigtele inocente
ale ngerilor, prinsi n jocul copi-
lriei, dar atinsi, din cnd n cnd,
de regretul efemerittii ei. n acest
joc secund cu timpul, apar ele-
mentele inerente copilriei, lea-
gnul (bratele mamei), roua (pu-
ritatea), jucriile de plus (atasa-
mentul): privesc ngeri cu aripi
tiate/ jucndu-se cu nisipul/ din
clepsidr/ timpul/ si bate joc de
pletele lor blonde// nu-si mai a-
mintesc/ cumi asezamn leagne
de rou/ cnd noaptea btea/
jucriile de plus (tac n ritmul
vijeliei). Desi tonul poeziilor sale
se doreste a fi unul usor ludic,
debordnd de energie, Ana Ma-
ria ne surprinde cu universul
su, nu ntotdeauna mbrcat n
culori vesele sau purtnd arome-
le dulci ale visului de copil: n
ieriul din mine/ ati ncurcat viitor
cu trecut/ legnndu-l nod cu ne-
psare/ cineva spunea c iadul/
s-a mutat n inima soarelui/ nu s-
a uitat n ochii mei/ cum scot pe
band rulant/ frunze de pelin
(i trimit dincolo pe toi). n po-
ezia punct, este subtil for-
mulat crezul literar al poetei Ana
Maria Gbu, poezie ce poate fi
considerat o veritabil Ars po-
etica: stau ntre taine/ gnduri
din pietre m adun/ n verbe/
nvelit cu metafore/ fac din sem-
nele mirrii felinare// m ridic/
beau rcoarea din palme/ mbr-
cat de timp/ n rotunjimi de do-
ruri// port sub o sprncean/ ca
inima mut/ cuvinte nerostite//
cu mister/ pictez rsritul.
Universul liric n care pendu-
leaz ntreaga sa conceptie po-
etic este structurat n form de
scar n spiral, n care pe primele
trepte sunt ntrebrile, mirrile si
nedumeririle, urcnd vertiginios
spre treptele superioare, unde se
gsesc depozitate rspunsurile.
Pe aceast spiral - a vietii, pn
Gheorghe A. STROIA
Ana Maria G\bu sau m#rturii
despre nuan]ele
inflorescen]ei poetice
Ana Maria G\bu sau m#rturii
despre nuan]ele
inflorescen]ei poetice
30
la urm - se ntlnesc poieni cu
dor, stele cztoare, pomi n
floare, grunti de frig si ntuneric,
vnt alungnd petale, voaluri
verzi, anotimpuri, tainele fiecrui
rsrit sau linistea apusurilor. F-
r ndoial, culorile favorite ale
poetei sunt rosul (trdndu-i pa-
tima din arderea poetic), verdele
(insinund nflorirea, desprim-
vrarea, tineretea) si albul (puri-
tatea). Indiferent dac zborul su
printre nori o poart spre aceste
stri cromatice, doar gndurile
sale - culegndu-si sevele din p-
mntul de sub picioare - asteapt
inflorescenta verbului a fi, pentru
a-l conjuga la toate diatezele, mo-
durile si timpurile existentei: m
voi topi n glasurile voastre/ cu
ecouri rourate/ rugnd tcerea s
respire/ odat cu mine// nu nchi-
deti cartea nc/ jocul de-a exilul
n versul de-o var/ abia acum
ncepe (slovele nu sunt oarbe).
n acest univers tcut - emi-
namente - apare, din fiecare colt
al inimii, portretul, chipul, respi-
ratia cald sau vocea de alint a
mamei - partener de joac, dar si
prieten de ndejde n conturarea
si mplinirea viselor. Este nevoia
evident a copilului de bratele
protectoare ale mamei, de cuvn-
tul su care zideste, de ncura-
jarea dobndirii aripilor de zbor,
a mplinirii aspiratiilor proprii.
Dincolo de toat aceast joac
inocent cu timpul, cu slovele,
tnra poet dorohoian reuses-
te s creeze o poezie plin de sub-
tilitti stilistice, care - n aparent
simple - abund de metafore,
ceea ce contribuie la transcen-
derea sensurilor si mbrcarea
eposului liric n aura-i de inocent
si de frumusete sufleteasc. Fie-
care poezie a sa poate fi privit
ca o nou provocare, revelnd
alte si alte nuante lirice, purtnd
eul ctre alte porti deschise, pri-
vind ctre lume sau chiar dincolo
de lume.
Ana Maria Gbu este, fr
ndoial, unul dintre copiii nzes-
trati cu talent si putere de munc,
dovedind o vitalitate creatoare
deosebit si o maturitate literar
special. Nu ne rmne dect s
subscriem ideii c, n pofida vre-
murilor de restriste - de ce nu -
pentru literatura si cultura ro-
mn, n spet - nc mai rodesc
mldite, nc mai zrim ramuri n
floare, nc mai cresc spre cer co-
paci ncrcati cu roade mpletite
n cntec si poezie. Ana Maria
Gbu este un astfel de mugur ce
a nflorit deja, convertindu-se n
ramur cu rod bogat. Asteptm,
cu nerbdare, scrierile sale vi-
itoare, ce ne vor dovedi - nc o
dat, n plus - c azi, aici, s-a f-
cut vorbire, nu despre un no-
vice n ale literaturii ci despre un
consacrat: prin stil, prin abilitatea
special de modelare a cuvntu-
lui, prin ideatic si, miraculos (n-
c), prin puritatea simtirii. Dac,
prin poezie, un ntreg univers se
poate transforma n inefabil ru-
gciune prin puterea vocatiei,
atunci reiterm adevrul din spu-
sele lui Henry Ward Beecher:
Copiii sunt minile cu care ne
prindem de Rai.
Florin M~CE{ANU
Anthony van Dyck s-a
nscut pe 23 martie 1599 n
Antwerp, al 7-lea copil al
comerciantului de mtsuri
Frans van Dyck. La vrsta de
10 ani, dup moartea mamei
sale, a fost trimis pentru a fi
instruit la pictorul Hendrick
van Balen, n atelierul su. La
16 ani avea propriul atelier de
pictur si un ucenic.
Precocitatea sa este fabu-
loas. Admis maestru la 19 ani
cu drepturi depline n Asociatia
Lucas, Van Dyck si-a asimilat
att de bine maniera lui
Rubens, nct acesta l folo-
seste la treburile cele mai grele.
Si azi continu disputa pentru a
sti dac faimoaseleCapete de
negri de la Muzeul din
Bruxeelles sunt sau nu fcute
de mna lui.
Nu poate sta n umbra lui
Rubens si pleac, n 1621,
pentru cteva luni, n Anglia,
apoi se ndreapt spre Italia,
unde studiaz si copiaz dup
Tintoretto, Veronesse si n
special Titian, ale crui lucrri l-
au influentat enorm. Primul pas
l face la Genova, a crei socie-
tate aristocratic o cucereste.
La Roma, unde succesele nu-i
sunt mai mici, el pittore cava-
lieresco, nu are dect dispret
pentru compatriotii grosolani
care, n Cetatea Etern, frec-
venteaz mult mai mult cr-
ciumile dect societatea
elegant.
n 1627 se ntoarce la
Anvers, unde este primit
triumfal. Rubens, cu toate c
era prins n multe misiuni diplo-
matice, cu personalitatea lui
puternic, domin piata si Van
Dyck nu repurteaz succesele
pe care crede c le merit.
Se decide s-si ncerce iar
norocul si n 1632 se mbarc
spre Anglia, unde este invitat
de Carol I pentru a fi pictor de
curte. Este numit cavaler si
recompensat cu 200 de lire
anual si numeroase cadouri
valoroase. Toat Curtea Angliei
va trece pe dinaintea sevale-
tului su. Duce o viat fastu-
oas si se cstoreste cu fru-
moasa Maria Ruthven.
Dup moartea lui Rubens,
n mai 1640, Van Dyck a vrut
s-si mai ncerce o dat norocul
n patrie. A plecat la Anvers n
toamna aceluiasi an. S-au pur-
tat tratative cu el pentru termi-
narea operelor maestrului su,
Rubens, destinate Spaniei, dar
preturile lui au prut att de
nesbuite, nct Cardinalul-
Infante a rupt tratativele.
S-a ntors deci n Anglia.
Istovit de boal si excese,
moare la 9 decembrie 1641. Pe 1
decembrie i se nscuse unica
fiic. Rmne n pictura
flamand printre cei mai mari.
Van Dick - Autoportret cu floarea soarelui
31
Anul IV, nr. 6(34)/2013
Emil BUCURE{TEANU
Am pornit la lecturarea crtii
Planuri de viat, Ed. Polirom,
2012, a d-lui Vasile Baghiu, con-
cettean de Piatra-Neamt, deter-
minat de elogiile fcute la lansare,
att volumului ct si autorului.
Un laudatio aparte a aprut si n
presa local. Adaug la motivatia
mea faptul c Planuri de viat a
fost obiect de discutie si la Tr-
gul de Carte Bookfest, iar dup
unele informatii, nssi Ana Blan-
diana i-ar fi fost sustintor.
La lansarea de la Piatra-
Neamt, d-l Baghiu a amintit des-
pre manifestul su literar, Hime-
rismul. Dup ale sale afirmatii,
teoria himerismului a avut drept
cauz dorintele dumnealui de a
cltori prin strintti, pe care
le considera irealizabile, cltori-
ile, deci niste himere. Subtirele
argumente pentru ca asemenea
idee s se transforme ntr-un cu-
rent literar. Himerele n mitologie
reprezent cu totul altceva.
n ultimii ani, Domnul Baghiu,
beneficiar al mai multor bursede
studii, a fot rezident n tri ca Ger-
mania, Elvetia, Olanda, deci hi-
merele si himerismul au disprut,
autorul fcnd cunostint la fata
locului cu o lume care i chinuise
multi ani fiinta. Din ultima depla-
sare n strintate, bucurndu-
se de timpul liber necesar scri-
sului, bursele n acest scop se
acord, a rezultat romanul Pla-
nuri de viat. Asa a spus audi-
toriului. Vorbind despre procesul
de creatie a romanului, am aflat
c la nceput cartea a fost scris
la persoana I singular si apoi la
persoana a III-a, tot singular. Du-
p ce am citit volumul, am nteles
ratiunea acestui demers din par-
tea autorului. Personajul princi-
pal din carte, pe numele de Vili
Barna, are calitti, care cu greu
se pot fi acceptate ntr-o carte
de memorialistic. Pentru cei care
cunosc cte ceva din viata auto-
rului este lesne de dedus c Vili
Barna nu este altcineva dect
Vasile Baghiu. Planuri de viat
este o autobiografie detaliat, cu-
prinznd broderii fictive despre
locurile natale si din strintate,
precum si despre multe persoa-
ne, cartea fiind calificat drept
roman.
Interesant ni se pare metoda
de narare a faptelor si prezentare
a locurilor. Autorul si imagineaz
unlift temporal cu ajutorul c-
ruia trece din prezent n trecut si
vice-versa. Mereu se translatea-
z dintr-o ipostaz n alta, de la
viata de copil la cea de matur, de
la situatia din tar la cea din trile
pe care le viziteaz si se afl n
starea de rezident cultural. n ro-
manul d-lui Baghiu nu numai
timpul este comprimat ci si alt
dimensiune a realittii, spatiul.
Putem spune c autorul romanu-
lui circul, la figurat desigur, n
roman, si cu un alt vehicul, unul
spatial de mare vitez, mai ceva
ca a lumini, din moment ce doar
cteva rnduri l despart de sor-
bitul unei cafele pe o elegant
teras din Elvetia sau Germania
de sticla de bere de la iarmarocul
de la Roznov (presupunere) sau
de strachina cu dresal de acas.
Redarea faptelor fcndu-se
numai la timpul prezent, autorul,
n aparent, fiind permanent n
mijlocul lor, face ca lecturarea
crtii s fie destul de greoaie.
Presupune un efort mintal aparte
pentru a realiza ntregul si nu a
rmne cu povestiri separate. As
mai aminti c translatarea de la
un plan la altul este, uneori, cum
s zic?, hai s-i spun eufemistic,
nepotrivit. Dup ce faci, de pil-
d, judecti de valoare despre
opera lui Balzac, despre Paris sau
Viena s treci, pe aceleasi pagini,
si s spui c vaca se apra cu
coada de muste, c cineva mer-
gea la moar stnd n crut pe
sacii cu boabe, nu prea se potri-
veste. Dar fie...
Subiectul crtii se rezum de
fapt la o prezentare a diferentei
dintre situatia politic, social,
economic, cultural din Rom-
nia epocii ceausiste si post-re-
volutie, ultima fiind o continuare
sub o alt form a vechilor me-
tehne de dinainte de 1989, dup
expresia autorului tara este plin
de reziduuri comuniste, si Occi-
dent. Trile apusene vizitate
sunt pline de flori, de fericire, de
lumin, Romnia - de mizerie, de
hotie, de escroci, de lenesi...
Personajele principale sunt
Vili Barna si al lui tat, Grigore
Barna, fost prizonier de rzboi n
Uniunea Sovietic. Vili Barna
este scriitorul plin de talent, dar
si cercettorul stiintific n dome-
niul psihologiei. Tema de studiu:
Influenta omului asupra psihi-
cului plantelor. O tem camp-
sreasc, dar n literatur totul
este posibil, cum a fost posibil si
proiectul, prezentat n carte, de
pscut un metru ptrat de iarb
de o fat, coleg de rezident cu
d-l Vili Barna. De altfel, lumea
modern, admirat pn la epu-
izare de Vili Barna, este plin de
fel de fel de proiecte nstrusnice;
scldatul n noroi, lupte de femei
prin bltoace. Tot Apusul a ac-
ceptat homosexualitatea si apoi
cstoria ntre parteneri de acest
gen, fapte orict de democratice
ar fi ele, sunt totusi contrare legi-
lor firii si ale divinittii: orice fe-
meie sntoas erotic, mam de
copii, aflnd de asa ceva, si-ar
face cruce si ar zice: duc-se pe
pustii!
Admiratia romnului pentru
Apus nu este nou. S vorbim
nti despre intelectuali. Au fost
dou orientri: unii s-a ndreptat
spre Paris, mai vechii Alecsandri,
Blcescu, Grigorescu si mai noii
Brncusi, Enescu, Mircea Eliade,
Ionesco. Altii au urmat drumul
Viena-Berlin: Eminescu, Rdu-
lescu-Motru si naintasul lor, Titu
Maiorescu. Primii si ultimii au fo-
losit Apusul doar pentru studii.
Ceilalti au avut motive s rmn
n strintate. S-l includem pe
domnul Vili, alias Vasile Baghiu,
n categoria acestora ar fi prea
mult, desi ntr-o poezie viseaz
destul de departe. ntlnind n
drumurile sale prin strintate
mai multe statui ale unor perso-
nalitti celebre, Mozart, Goethe,
Strauss etc. se ntreab, ntr-o
poezie, fcnd parte precis din
Himerism, cnd va fi si statuia
dumnealui alturi de acestea.
Dreptul la visare, la planuri de
viat l are fiecare. Nici o dictatur
nu a putut pune sub obroc acest
drept al omului. Realizarea vi-
sului este mai dificil, nici cele
mai democratice si mai bogate
societti nu o pot garanta n to-
talitate.
Ceva similitudine se afl ntre
d-l Vasile Baghiu si Constantin
Rdulescu-Motru. (Nu v te-
meti, nu-i voi aseza pe aceeasi
treapt ntr-o scar a valorilor).
Amndoi au studiat psihologia
(la ce nivel este o alt problem)
si amndoi simpatizeaz cu
nemtii: C.R-M considera c
nemtii aveau o cultur definiti-
vat, iar la romni era abia n for-
mare. V.B apreciaz pe nemti pen-
tru c sunt educati, au orasele
curate, manifest solicitudine,
sunt civilizati. C.R.-M. i si critic
destul de dur. Vili Barna (V.B.)
este mndru c a dat mna cu
Domnul Vili
Domnul Vili
32
Anul IV, nr. 6(34)/2013
cancelarul Germaniei. Sper c d-
l Baghiu a auzit de Auschwitz si
Dachau, stie c nemtii au vrut s-
si extind civilizatia cu forta nu
numai asupra Rusiei comuniste
(n copilria mea sloganul ger-
man era Deutschland, Deusch-
land ber alles), stie c Anglia a
fost un imperiu colonial mondial,
c n muzeele din Franta, Anglia
si alte tri apusene sunt valori
culturale nu numai ale popoa-
relor francez si englez etc., ci si
ale altora; si nu cumprate. Cnd
noi ne retrgeam n munti din
cauza ttarilor, hunilor, turcilor,
slavilor, n Apus se construiau
universitti, palate, catedrale.
Roma, si prin ea Atena, au fost
mai aproape de Berlin, Paris,
Viena. Dar fiecare popor are
istoria lui, psihologia lui, cultura
lui, frumusetea lui.
Undeva, n roman, d-l Vili
aminteste despre cum a nvtat
carte la un liceu din Piatra Veche
(Piatra-Neamt). Nu cu mare pl-
cere vorbeste de profesoara de
socialism, scotnd n evident un
defect fizic. Poate nu au dezbtut
nu stiu ce probleme de profun-
zime filosofic, dar nici nu i-a
spus s trag cu pistolul automat
asupra colegilor cum se mai n-
tmpl prin tri pe unde domnul
Vili visa sau poate mai viseaz
s emigreze. Dispretul fat de
profesori l mai ntlnim si cu alte
prilejuri n naratiunea domnului
Baghiu. De pild, se arat nemul-
tumit c domnii din conducerea
revistei Accente (n realitate
Antiteze) prefer s publice ar-
ticole de la profesori si nu ce do-
rea el. Nu numai c este un fals,
dar participarea profesorilor cu
articole n revistele nemtene ar
aduce un plus de valoare. Sunt
n scolile din judet profesori com-
petenti, cu studii temeinice. Atra-
gerea lor n viata cultural a ju-
detului ar nltura diletantismul
din multe articole ale revistelor.
Un personaj important din
romanul Planuri de viat este
Grigore Barna, tatl lui Vili Barna,
fost prizonier n Uniunea Sovie-
tic. Ne sunt relatate momente
dramatice din lagrele rusesti.
Despre prizonierul Grigore Bar-
na, romancierul V.B. a mai scris.
Cel putin o postfat la volumul
Prizonier n U.R.S.S., aparitie
postum a lui Vasile Gh. Baghiu,
nimeni altul dect tatl lui Vasile
Baghiu, a crui contributie la a-
paritia crtii a fost esential, pre-
supun. Volumasul de 75 de pa-
gini A5 ne prezint fapte de un
rar dramatism. Prizonierul Vasile
Gh. Baghiu va ntlni n calvarul
su nu numai avortoni ai lumii,
ci si oameni integri, chiar din
rndul rusilor. Au existat si multi
romni ajunsi efi care ngreunau
viata propriilor conationali.
Vasile Baghiu, romancierul,
foloseste n Planuri de viat si
un fel de intertextualitate, este
narat, cu unele asemnri, sur-
ghiunul la care a fost supus Va-
sile Gh. Baghiu. Sper c fiul, Va-
sile Baghiu, n-are s se supere
dac afirm c tatl lui este mai
profund, mai autentic n poves-
tirea faptelor. Este si normal, Va-
sile Gh. Baghiu transfigureaz
ceea ce a trit, iar tririle lui nu
numai c emotioneaz dar si tra-
seaz un drum de viat.
n fine, unul din personajele
din Planuri de viat este Gic
Bantas, cruia, desi-i este vr de-
al doilea, autorul i spune unchi.
Interesant este formula de adre-
sare dintre ei, nu ca ntre rude, ci
folosesc apelativul domnule, sau
tovarsul, ironic. n roman, Vili
Barna l besteleste n fel si chip
pe Gic Bantas, care ar fi avut o
evolutie contradictorie. Slujbas
al comunistilor, salariat constiin-
cios n uzina din Sulesti, desi
este invitat s intre n partid, nu
accept. Dup 1989 evolutia lui
este de la ur mpotriva vechiului
regim la simpatie pentru Ceau-
sescu, si acum, cnd vede de ce
sunt n stare postrevolutionari,
ar accepta s fie membru de par-
tid. Din dialogurile lui Vili Barna
cu Gic Bantas aflm c munci-
torii de la Sulesti erau niste
puturosi, niste hoti, c locuiau
n mizerie, c mergeau la serviciu
n conditii inumane. Pcat c d-l
Vasile Baghiu nu cunoaste re-
alittile zonei de dinainte de rz-
boi. Pe cmpul unde s-a ridicat
uzina de la Sulesti (Svinesti)
se cultiva hrisc si secar. Din
Iina acestor cereale mncau s-
vinestenii pine. Uzina de la S-
vinesti a dus la modernizarea n-
tregii zone, de la Piatra Neamt la
Buhusi, de la Tazlu la Mrgi-
neni. Mii de copii au nvtat
carte n Liceul de Chimie, zeci de
mii de trani au devenit orseni,
locuiesc si acum, e drept nu n
vilepemaluri deape, ci n apar-
tamente de dou sau trei camere,
si poate si n garsoniere, ca Gic
Bantas, dar nu mai fac baie n
ciubr, au nlocuit strachina cu
farfuria, lingura de lemn cu lin-
gura de metal, opincile cu pan-
tofii, folosesc periuta si pasta de
dinti, nu mai merg pentru nece-
sittile fiziologice n spatele ca-
sei. Asta nu nseamn c acopr
Irdelegile fcute de comunisti,
dictatura, ororile din nchisori.
Realitatea, chiar si n literatur,
trebuie prezentat n ntreaga ei
complexitate, nu numai n alb si
negru.
Cu ani n urm, la anticariatul
d-lui Dan Constantinescu, din
Piatra Neamt, am ntlnit un om
cu numele de Baghiu. Am fcut
cunostint, firesc, discutnd
despre crti si despre situatia po-
litic, economic a Romniei si a
lumii. Aveam preri si preri, fie-
care cu experienta lui de viat.
Era foarte exigent n combaterea
ceausismului. L-am ntlnit, apoi,
la lansarea crtilor d-lui Vasile
Baghiu. Simplu, am dedus c
sunt rude. ntrebat fiind, mi-a
confirmat. Deci d-lui Bantas, cr-
turarul, nu-i erau indiferente suc-
cesele nepotului sau vrului Vili.
La ntlnirile mai recente, cu totul
accidentale, mai schimbm o vor-
b. D-l Baghiu, crturarul, este
suprat, dezamgit, ca multi alti,
ca si d-l Vili, personajul dinPla-
nuri de viat, de situatia n care
a ajuns tara. Si are dreptate. Ati-
tudinea scriitorului fat de unchi
sau vr poate ar fi trebuit s fie
alta. Asemenea practic nu este
singular. Am cunoscut copii ca-
re si-au trdat printii n numele
moralei proletare.
Editura Polirom a nscris apa-
ritiaPlanurilor de viat n seria
Fiction Ldt. Petru cititorul de
aiurea, cartea poate fi o fictiune.
Pentru pietreni, fictiunea este
strvezie. Sunt descifrate usor nu
numai numele de localitti, ci si
numele reale ale unor personaje,
faptele lor, relatiile acestora cu
autorul. Literatura este fictiune,
dar nu orice fictiune este litera-
tur. ntr-un roman, o nuvel,
prin fictiune se ntelege crearea
unei lumi noi, verosimile, crearea
de tipuri de oameni posibile.
Dac n loc de Borca scrii Borna,
n loc de Piatra-Neamt scrii Piatra
Veche, pe Svinesti l nlocuiesti
cu Sulesti, nu nseamn c
transfigurezi realitate.
n perimetrul european, Ro-
mnia reprezint, cu toate ncer-
crile de stergere a granitelor, m
refer n primul rnd la cele cul-
turale, un spatiu aparte. Psiho-
logia romnului, modul lui de
gndire, se afl n lupt cu efor-
turile de modernizare a societtii.
Un observator dezinteresat sesi-
zeaz c nu numai modul de a-si
construi habitatul, mbrcmin-
teaseschimb laromni, ci sunt
importate obiceiuri, cuvinte, este
atacat cultura n ceea ce are mai
rezistent, limba. Priviti emisiunile
TV si mi veti da dreptate. Glo-
balizarea duce la universalizare,
la disparitia diferentelor. Dar nu
se va realiza o lume nou, ci una
dup chipul si asemnarea mari-
lor puteri. Si comunistii visau o
astfel de societate universal,
dar ei voiau s-o impun cu forta.
Banul este mai puternic dect
orice armat si, constient sau in-
constient, si gseste adepti.
Vili Barna reprezint un per-
sonaj tipic pentru aceste timpuri
romnesti. Rdcinile sale se afl
ntr-un spatiu rural, dar spre de-
osebire de nstrinatii Semn-
torismului, care nu-si gseau lo-
cul n viat n alte perimetre, d-l
Vili nu-si gseste locul n propria
sa tar, dar nu pentru c nu-si
gseste o bucat de pine, pre-
cum cpsunarii din Spania sau
fetele din casele italiene, ci pentru
c dincolo este lumea civilizat.
Pe pagina patru a copertii este
nseriat un text fr s poarte o
semntur. Se scrie: [...] La pa-
truzeci i cinci de ani, Vili Barna
ii contempl viata cu un calm
netulburat Planurile sale tin-
tesc spre o viat dincolo de gra-
nite, unde bunvointa strinilor
i poate asigura din cnd n cnd
mcar o frm de normalitate.
Prea putin pentru vrsta, con-
siderat de psihologi, cea mai
fertil pentru creatie. De orice fel.
Exist si o anumit durere dac
numai strinii ne pot oferi o f-
rm de normalitate si nu ne-o
putem realiza noi nsine. S fie
oare aceasta istoria trist a nea-
mului romnesc?
33
Anul IV, nr. 6(34)/2013
Octavian LUPU
Nimic nu se compar cu scrisul, aceast
asezare ordonat de cuvinte si litere n serii
succesive de propozitii, fraze sau paragrafe.
Asemenea unei simfonii a gndurilor si tr-
irilor felurite, mbinarea exprimrii prin inter-
mediul simbolisticii scrierii confer adncime
opiniilor transpuse sub forma unor linii melo-
dice ce se ntreptrund, se sprijin reciproc
sau se opun dramatic ntr-un joc feeric fr
de egal. Iar rezultatul este de fiecare dat
sublim prin orizontul pe care l descrie, sau
mai bine zis, ce se deschide naintea citito-
rului, ca o priveliste de un pitoresc aparte
avnd un farmec plin de atractie.
Si de aceea, cnd scriu aceste rnduri,
retriesc diferitele experiente de viat prin
care am trecut, fapt ce m-a determinat n cele
din urm s rup cenzura tcerii si s ncep
asternerea prin intermediul cuvintelor a
reactiilor pe care le-am avut n fata unei
realitti contradictorii si inexplicabile. Fr
s vreau mi aduc aminte de acele clipe din
copilrie, cnd colindam fr tint strzile
Brasovului n timpul orelor de scoal, de care
mi doream s scap cu orice chip. Imediat, se
juxtapun impresiile culese mult mai trziu,
cnd m plimbam pe bulevardele prfuite ale
Bucurestiului, un oras n care nu as fi dorit
s ajung vreodat, dar n care mi-am petrecut
cea mai mare parte a vietii. Mai departe ob-
serv cum se ntinde necunoscutul a ceea ce
va fi, acel spatiu transcendent ce m atrage
inexorabil cu sperant si team, sau cu bu-
curie si tristete, n acelasi timp.
Dar aceast ntretiere de triri si gnduri
dureaz foarte putin, fiindc n scurt timp
alte imagini prind chip n cmpul constiintei,
de data aceasta prezentul captivndu-mi
atentia prin ceea ce ncerc s exprim ntr-un
efort de autoanaliz, mai bine zis de eviden-
tiere a proceselor misterioase ce se ascund
n spatele folosirii cuvintelor. Surprinztor,
cu ct ncerc s observ mai bine izvorul tr-
irilor luntrice, cu att el pare s se estompeze
mai bine dincolo de perdeaua dens ridicat
de alte gnduri, ce se ridic asemenea abu-
rilor de ap dintr-un pmnt nclzit de razele
soarelui dup trecerea unei ploi abundente
ce a udat n profunzime ntinsul solului.
Undeseafl aceasurs plin demister a
tririlor ce se revars n orizontul interior al
sufletului? De unde provin acele dorinte ce
se lupt spasmodic n ncercarea de a-si dis-
puta spatiul ngust al atentiei prin irezistibila
putere a seductiei? Profunzimea universului
luntric pare s fie asemenea unui ocean abi-
sal si fr contururi clare, acestea pierzndu-
se n negura continu a imensittii spatiului
si timpului.
Poate din aceast cauz, scrierea gene-
reaz un straniu fenomen de polisemantism,
de exprimare a unor idei ce trec dincolo de
intentia autorului si de redescoperire a sen-
surilor profunde n exercitiul interpretrii a
ceea ce a fost smuls efemerului prin asezarea
n corpuri de liter tiprite pe hrtie sau n-
corporate n mediile de stocare electronice.
Citesc aceleasi rnduri scrise de un autor
care a trit n urm cu mai multe sute sau mii
de ani, dar ntelesul pare a fi mereu altul.
Observ detalii ce nu mi erau clare la prima
vedere sau amnunte ce rstoarn ntelesul
unor nvtturi ce preau a fi bine asezate
pentru vesnicie.
Si tocmai de aceea, ajung s detest dog-
matizarea oricrui gen de nvttur, adic
acea betonare a conceptelor sub forma unor
exprimri ce nu vor putea fi modificate vre-
odat. Acest exercitiu, util pentru creatorii
de sisteme totalitare, mi este cu totul strin,
fiindc n cutarea esentei gndurilor nu poti
s te cantonezi n spatele zidurilor unei for-
trete invincibile, fiindc pur si simplu astfel
de ziduri nu exist, ci doar te amgesti cu
existenta unor lucruri ce teoretic ai impresia
c nu pot si nu au dreptul s fie schimbate
vreodat. Dac totusi mergi pe o astfel de
cale, urmeaz invariabil dezamgirea si aban-
donarea complet a ideii de spiritualitate,
recursul la materialitate fiind inevitabil,
profanul nghitind pe nedrept ideea de sacru
n cel mai scurt timp.
Fiindc n jocul dialectic al cunoasterii
prin intermediul notiunilor aflate mereu n
miscare, a rmne pe loc nseamn pur si sim-
plu a regresa, iar a fi inflexibil se traduce prin
a deveni ignorant. Si m amuz din aceast
cauz de acei vesnici inchizitori, n fapt ur-
masi ai mult hulitilor farisei, cunosctori a
tot ce exist, n fapt fiind doar niste nestiutori
cu pretentii de mari nvttori. Si toate aces-
tea se ntmpl din cauz c exercitiul cu-
noasterii este flexibil si dinamic, asemenea
curgerii unui ru dinspre nltimile abrupte
ale unui munte ctre malurile unduioase ale
marelui ocean.
Iar dac reusesti s exprimi armonios
unduirile gndirii n exercitiul sublim al
cunoasterii, atunci acel izvor tainic ncepe
ncet s se descopere dincolo de vlul dens
al impresiilor de o clip, ce obtureaz si fas-
cineaz pe cei care nu reusesc s treac de
materialitatea nseltoare a lumii n care trim.
Si de aceea, am convingerea c atingerea
acelui plan luntric fundamental va conferi
profunzime tririi, seriozitate exprimrii si
Farmecul scrierii g@ndurilor,
tr#irilor [i emo]iilor
Farmecul scrierii g@ndurilor,
tr#irilor [i emo]iilor
Nimic nu se compar cu scrisul, aceast aezare ordonat de cuvinte i litere n serii
succesive de propoziii, fraze sau paragrafe. Asemenea unei simfonii a gndurilor i
tririlor felurite, mbinarea exprimrii prin intermediul simbolisticii scrierii confer
adncime opiniilor transpuse sub forma unor linii melodice ce se ntreptrund, se
sprijin reciproc sau se opun dramatic ntr-un joc feeric f de egal. Iar rezultatul
este de fiecare dat sublim prin orizontul pe care l descrie, sau mai bine zis, ce se
deschide naintea cititorului, ca o privelite de un pitoresc aparte avnd un farmec
plin de atracie.
34
Anul IV, nr. 5(33)/2013
consecvent actiunii, indiferent de natura lor.
Adic se va constitui ca un rspuns valabil
la multiplele nedumeriri si provocri n mij-
locul ncercrilor felurite ale vietii.
Dar pn atunci, perdeaua dens a gn-
durilor de o clip se va multiplica tot mai
mult sub impactul unor medii de comunicare
ce inund constiinta cu imagini fr sens si
cu dialoguri lipsite de consistent ale medi-
ilor sociale din care facem parte. Iar izvorul
tainic va rmne nestiut, n adncime si n
bezn pn la finalul vremelnicei noastre tre-
ceri prin acest univers, n care din ratiuni
misterioase am aprut undeva, n trecut, iar
altundeva, n viitor, vom disprea fie n neant,
fie n alt univers mult mai bogat.
Si din aceast cauz, ori de cte ori aleg
s mi transpun n scris gndurile, tririle si
emotiile, ajung s experimentez bucuria de a
privi dincolo de aparente si de a adnci prin
contemplare ceea ce este aparent ascuns.
Poate gndurile pe care le exprim nu sunt si
nici nu vor fi vreodat populare, dar ele vor
accentua ntotdeauna importanta cunoasterii
de sine, ce mereu se ngemneaz cu desco-
perirea fascinant a marelui univers. Dar poa-
te nici nu mai conteaz aceast popularitate
lipsit de noim, fiindc numai bucuria de a
privi sursa tririlor luntrice ti poate aduce
o pace sufleteasc durabil n mijlocul trecerii
n nefiint a tuturor lucrurilor din jurul tu.
Este ca si cum un mrgritar de mare pret s-
ar afla chiar n inima ta, dar tu niciodat nu ai
sti acest lucru, cutnd n zadar fericirea n
aspectele trectoare ale existentei, ce si a-
runc iluziile si umbrele prin mreje ce i prind
pe cei nestiutori cu atractii fatale pentru
destinul lor vesnic.
V
a
n

D
i
c
k

-
D
o
n

F
r
a
n
c
i
s
c
o

d
e

M
o
n
c
a
d
a
Dumitru ICHIM
(Canada)
mprteasa ngerilor
Am auzit niste albine, n ospetie florilor
acas, de-o veste cum c ngerii,
albi ca din neamul norilor,
s-ar fi vorbit s te aleag,
exact pe tine, chiar peste heruvimi
mprteas. Si le-am grit bujorilor
cu care m-nteleg
fiind de-aceeasi team
c tu n-ai s accepti pentru nimic,
unui Copil att de mic ca ei s-i fure
pe singura lui mam.
E bine cum le-am spus?
o ntreb cu fric Iisus.
Jocul de-a aluatul
...dar Eu nu dorm, cum tie ti se pare,
cnd m-nvelesti cu adierea inului tcut,
creznd c genele sub floarea de srut
ca pe-o lalea Mi le-ai nchis.
Urechea nu se duce la culcare,
c nici nu stiu pe unde s-ar ascunde.
Oh, ct de curioas te pndeste!
Ca puiul vulpii din culcus
poftindu-i lunii penele.
...si mi separe, ns nu evis.
Tu cntecu-Mi de leagn
continui mai departe,
de parc n lumina lui te rogi,
cnd singur cu aluatul
ncepi nstrusnic s te joci.
De ce de jocul Pinii
att de-ascuns de Mine te feresti?
M-nnegur mirarea prerilor de ru
de parc el ar fi primul nscut al tu:
l prinzi si te ascunzi din nou,
te caut si te gseste-n rs,
l gdili sub brbie;
i dai din tot ce se cuvine mie, cnd l ridici
cu tta mare! pn la tavan.
Apoi ncepi s-i cnti
din ceea ce fusese doar al meu.
Cum s nu-ti spun? M doare,
de parc din livada Mea,
pe la apus de soare, iubirea dat-n prg
Mi s-a furat. Jocul acesta de lumini si aluat
nu cumva oare Dumnezeu, odat,
la izvor de vremi, de-a pinea si de-a omul
cntnd l-a frmntat?
De ce de-nvtul Lui nu vrei s-mi spui
cnd pe ascuns te joci de-a prinsul
cu lumina Lui? Tu nu stii oare ct as vrea
visului meu s nu-i mai dai ocol?
Cum te-ai simti trezindu-te din somn
s-ti rd-n nas cuptorul c e gol?
Dac-a fost vis, i-l tinuia Fecioara
nendrznind s-nnoade torsul de mister
cum mama ca lumin L-a prins pe
Dumnezeu
cnd cu frmnt de-a omul s-a jucat
pn la Pinea ce s-a pogort din cer.
nnourata profe(ie
Azi l-am surprins pe Iosif
cum motia la amiaz,
printre scule la un capt de raz.
Pleoap peste pleoap.
Ca dintr-un somn urt a tresrit
cnd ntrebai:
De ce chiar florile mbtrnind uscrii
att de ru trifoiul lor nteap -
mtasea de otav cum de se face cui?
La miel eu m gndeam.
Poate c paiele-l nspin,
c uneori att de trist l-aud
cnd doarme cum suspin prin somn
de parc toate visele l dor.
I-am spus lui Iosif c-o s merg cu tine
acolo pe-unde deprtrile cobor
s m ajuti s prind un pui de nor.
- Si ce-ai vrea ca s faci cu el?
- Palat de spum pentru miel.
... si Maica-ntelesese
de ce Btrnul tresrise printre dlti si tesle.
Oare Copilul nc-si aminteste
de primul somn ce-L chinui n iesle?
Ce o fi vrnd s spun cifrata ntrebare:
De ce cnd floarea se usuc
att de crud te-nteap?
Nici ea n-avea rspuns la profetia
ce din durerea mrii te adap.
Sau poate - da. Ce sfnt-mbrtisare!
l srut pe frunte, rotundul spus cu dor:
Las c-o s mergem la cules de nori,
stlpul de foc
cnd v-a-nflori n flacra de nori.
35 Anul IV, nr. 6(34)/2013
Profesorul, scriitorul, criticul
literar si hermeneutul Adrian
Botez ne surprinde, din nou, pu-
blicnd de curnd o lucrare her-
meneutic, uimitoare prin con-
cluziile la care ajunge si care va
strni discutii aprinse printre li-
terati. Cartea se intituleaz Nor-
malitatea reac(ionar: sinergia
scris - fptuire - fiin(are cos-
mic, la Grigore Ureche, Miron
Costin, Ion Neculce, Ed. Rafet,
2012, si, asa cum ne asteptam,
lucrarea concretizeaz onou si
diferit abordare hermeneutic
a textelor celor trei cronicari mol-
doveni de la finele Evului Mediu
si nceputurile Modernittii, n
maniera inconfundabil a profe-
sorului Adrian Botez.
Mrturisesc c sunt surprins
de abordarea profesorului Botez,
ntruct, dup stiinta mea, nimeni
nu a conferit semnificatii mai
adnci operelor cronicarilor mol-
doveni. O spune explicit autorul
nArgumentul crtii:
Pentru c ei TREBUIE so-
cotiti ca fcnd parte (precum
toti Voievozii Sfinti si Martiri, pre-
cum Voievodul Eminescu sau Vo-
ievodul Codreanu!) dinLogos-
ul ntemeietor yi Mntuitor al
Romnilor! Ei sunt (alturi si
dimpreun cu toate Geniile Ocro-
titoare de Logos/Nomos Artistic-
Valah) Ctitorii Logos-ului
(Artistic!) Scris/Exorcizator-
LITURGIC, al Duhului Vala-
hilor... - chiar dac, fireste, str-
mosii TRACI stiau si ei s scrie,
si nc din adncimi de timp
insondabile! (p. 5).
Hermeneutul Adrian Botez
porneste de la premisa c n Evul
Mediu romnii au redescoperit
Magia Scrisului ca element ca-
re ne scoate din Teroarea Isto-
riei, din Teroarea Timpului ca
uitare a Coerentei Spatiale De-
svrsite, echivalent, n Se-
mantica Divin, cu Sacralitatea
Spatiului - Spatiul Sacru fiind
sinergic cu Sacralitatea Fiintei si,
deci, a Logos-ului.
Timpul este rezultatul Cderii
Omului de dup Pcatul Originar.
Asadar, are o puternic compo-
nent subiectiv, despiritualizat
si despiritualizant, iar ca dimen-
siune non-real, adic subiecti-
v, poate fi hiperbolizat pn la
disolutia complet a Fiintei/fi-
intrii. Ideea, desi nu este nou,
este, desigur, seductoare, fiind,
de altfel, laitmotivul unei lucrri
celebre, Fiin( yi Timp, a lui
Martin Heidegger.
Adrian Botez, urmnd o lo-
gic bine stabilit n acest re-
gistru, consider c nsusi ter-
menul decronicari este gresit
si trebuie, n cazul celor trei, re-
evaluat. n conceptia sa, acestia
consemnnd timpul cu acribie,
fug tocmai de timp, exorcizndu-
l, pentru a scpa de obsesia lui
tiranic: Grigore Ureche, spre
exemplu, re-concepe, deci re-cre-
eaz un Centru Sacral, acela al
ntemeierii Lumii - si scrie nu doar
ca s nu se uite Fiinta/Fiintarea,
ci, mai ales, pentru a re-nfiinta
Fiinta Umano-Divin! (p. 35).
n acest sens, pentru Grigore
Ureche Magia Scrisului este una
metanoic, preschimbnd Fiara
din om - necat n informul Ilu-
ziei Timpului/Uitrii -, n Uma-
nitate Divin, deci n Lucrare
Divin-Fapt/nfptuire Mntu-
itoare de Iluzia Demonic a Tim-
pului - pentru a pstra Coerenta
Fiintial a Fptuirii Fptuitoare,
printre cioburile mpclite ale
anilor, semne ale disolutiei,
prin Iluzia Temporal: ca s nu
s nnce a toate trile anii trecuti
si s nu s stie ce s-au lucrat, s
s asmene fierlor si dobitoa-
celor celor mute si fr minte -
cf. G. URECHE,Letopise(ul T-
rii Moldovei, ed. a II-a, Bucuresti,
1958, p. 7 (p. 35).
Modelul Grigore Ureche este
urmat de ctre ceilalti doi cro-
nicari a-cronisti, Miron Costin
si Ion Neculce. Pentru toti trei
exist un Topos al nfiintrii: Pa-
radisul, initium-ul sacral al
Moldovei, este Singura Realitate
care d consistent Existential-
Spatial - Fiintei Neamului. n
functie de acest Topos Sacru,
exist sau nu Pontifi-Voievozi,
care conduc expeditia de Aflare
ntru Con-Formare a Fiintei - si,
de aceea, Stefan cel Mare nu
este doar mare, ci este singura
baz de orientare fiintial a
poporului, care tinde, mereu, s-
si regseasc Fiinta Supra-
Individual-NEAMUL. (p. 36).
De asemenea, n functie de
Modelul Stefanic sunt judecati
ceilalti domnitori ai Moldovei,
pentru c se instituie o mult mai
precis judecat asupra Fiintei si
Fpturii voievodale: A FI VO-
IEVOD devine o functie ste-
fanic. A FI VOIEVOD n-
seamn, de acum, a accepta s
nu existi ca personalitate, ca
individualitate - ci s existi ca
Functie Nomotic - functie de
NOMOS-ul instituit de Stefan
cel BUN. (p. 73).
Dintre descendentii Voie-
vodului, doar Petru Rares, fiul
nelegitim al lui Stefan, este cel
mai apropiat de NOMOSUL
STEFANIC. Ceilalti Musatini nu
se ridic la nivelul cerut de Mi-
siunea Stefanic, de a TRANS-
CENDE ISTORIA N ANISTO-
RIE.
Un alt aspect pe care l iden-
tific profesorul Botez n lucrarea
lui Grigore Ureche este norma-
litatea reac(iunii: (...) ceea ce
se reveleaz clar, n Scrisul
nfiin(tor al Pontifului Grigore
Ureche, Stpn yi Paznic al
NOMOS-ului - esteREACTIU-
NEA fpturii umane fat de orice
se ntmpl, orict de grav si ori-
ct de periculos - sau orict de
neasteptat de benefic. Si aceast
REACTIUNE nu este una dic-
C#t#lin MOCANU
Adrian Botez [i cronicarii
moldoveni sau despre
na[terea identit#]ii, prin
ie[irea (controlat#!) din istorie
Adrian Botez [i cronicarii
moldoveni sau despre
na[terea identit#]ii, prin
ie[irea (controlat#!) din istorie
36
tat, manipulat - ci tine de
NORMALITATEA/ FIRESCUL
VITALIST AL FIINTRII!!!
Numai re-actionnd, dai dovad
c esti viu. Chiar dac reactia nu
este con-format total peste
NOMOS-ul Sacral, se cheam,
totusi, c triesti, tocmai Fp-
tuind, ntru Gloria Scrisului Exor-
cizator de Timp, al Crturarului-
Mag, Grigore Ureche-A-CRO-
NIDUL! (p. 90).
Sectiunea din lucrare dedi-
cat lui Miron Costin debuteaz
cu o inspirat comparatie ntre
Treimea filosofic elin - So-
crate, Platon, Aristotel, si cea
cronicreasc ntru a-cronie -
Ureche, Costin, Neculce -, asu-
pra modului de raportare laMIT/
SACRALITATEA $TEFANIC:
a - Grigore UrecheCREDE
n MIT/ SACRALITATEA
$TEFANIC, fr clintire;
b - Ion Neculce nu mai cre-
dea, fr crcnire, nFUNCTIA
SACRAL-$TEFANIC - dar
RESPECT CREDINTAMA-
ESTRULUI - Grigore Ureche -
deci NU UIT!!!;
c - Miron Costin (crescut si
educat la iezuitii polonezi!) - nu
mai crede, dar nici nu mai are
respect: deci,UIT MITUL/SA-
CRALITATEA (de tip$TEFA-
NIC!)!!! - si, prinMIT/SACRA-
LITATE, esentialitatea spiri-
tual...! (p. 102).
Dac Grigore UrecheTR-
IE$TE N INTERIORUL LO-
GOS-ului RITUALIC, fiinta lui
Grigore Urecheidentificndu-se,
empathic, cu Ritualul-Logos,
Miron Costin nu se mai identi-
fic, empathic, cu Ritualul-Lo-
gos. Miron Costin doar comen-
teaz Logos-ul, dintr-un na-
far non-empathic, autore-
flexiv (p. 103).
Odat cu Miron Costin, se
pierde (partial, deocamdat!) nu
doar perspectiva Centrului Cos-
mic al Logos-ului, ci si Semantica
Integral, de Logos Liturgic, a
Scrisului - deci, nc de La Miron
Costin se nregistreaz nfrn-
gerea omului, ca vizionar al
Arheilor Izbvitori. (...)
Miron Costin, amestecndu-
se, fiintial/ontologic, cu eveni-
mentialul istoric, pierde Perspec-
tiva Cosmic a Ritualului, pierde
Viziunea Centrului Cosmic al
Logos-ului - si obtine, prin scris,
tot un amestec Ne-suspendat
Arheic: sunt doar pulberi de fap-
te, amalgamuri irespirabile de
Iptuiri fr orizont semantic,
amestecate fiind fptuirile cu
pulberi de fiinte/fiintri (p.104-
105).
Totusi, nDe neamul moldo-
venilor, Miron Costin face cel
mai impresionant elogiu tocmai
Logos-ului, a crui semnificatie
era pe cale s-o piard: S n-
ceap osteneala aceasta, dup
atta vci de la disclecatul t-
rlor cel dinti de Traian mp-
ratul Rmului, cu cteva sute de
ani peste mie trecute, s sparie
gndul. A lsa iars nescris, cu
mare ocar nfundat neamul a-
cesta de o seam de scriitori,
ieste inimii durre. BIRUIT-AU
GNDUL S M APUCU DE
ACEAST TRUD...
Analiza operei lui Ion Ne-
culce ncepe cu o afirmatie ca-
tegoric a profesorului Botez:
...Letopise(ul Trii Moldo-
vei, al lui Ion Neculce, n-ar fi ceea
ce este, fr cele 42 de povestiri:
O sam de cuvinte.
De ce? Pentru c valoarea a
ceva se stabileste doar prin ra-
portare, printr-un sistem de re-
ferinte - si, n primul rnd, prin
fixarea unui CENTRU al NO-
MOS-ului. Or, dac n-ar exista
cele 10 povestiri despreLogos-
ul $TEFANIC (cca. L din totalul
celor 42 de repere epico-spiri-
tuale, plasate n debutul Leto-
pise(ului), practic, am asista, mai
curnd, la un soi de carnaval
sinistru al Mortii, sau la un balet
al dezintegrrii, prin Demonul
Istoriei. (p. 161).
Ceea ce-l deosebeste pe Ion
Neculce, de Grigore Ureche si
Miron Costin, n aceste vremi ale
jocului Mortii, este faptul c-
si lrgeste considerabil concep-
tia despre Om si despre Voievod,
despre apartenenta lor la o anu-
mit etnie: fireste c Ion Neculce
este patriot, fireste c ar astepta,
precum sfintii din mnstiri, a
doua venire a lui Mesia-Hristos...
- ...dar stie c are de nfruntat si
descntat si exorcizat ISTORIA
TLPIZ. (p. 191).
Si totusi, desi trieste n vl-
toarea unor vremuri tulburi, de o
REACTIVITATE INVERS,
Ion Neculce rmne, cu pretul
Martiriului Pesimismului de
Via( (aparent! - de fapt, al n-
crncenrii n refuzul accep-
trii Minciunii yi Iluziei De-
monice!) - dar ndrtnicie be-
nefic a Reactionarismului
Romnesc si cu ntelepciune si
Bun-Simt pur romnesti, ECHI-
LIBRISTUL PRINTRE DEZE-
CHILIBRE, al unei epoci pe care,
prin Magia Suveran a Scrisului,
o pstreaz, strict, ntre limitele
fixate de Primul A-CRONID
dintre Magii Scrisului Romnesc
- Grigore Ureche, Ctitorul A-
CRONISMULUI SCRISULUI
ROMNESC! - ntru pregtirea
de Exorcizare a Logos-ului/No-
mos-ului Romnesc, prinFor(a
$TEFANIC! (p. 259).
Ei, bine, paseistul si pro-
tocronistul Adrian Botez, ster-
gnd colbul de pe cronice b-
trne, socoteste c faptele celor
de odinioar: fie Voievozi Sfinti
(cnd si ct au mai existat!), fie
boieri patrioti si cu durere de tar,
fie simpli rzesi-cavaleri, trani cu
fruntea sus, nu rbdau nici ne-
dreptatea, nici pe strinii care-i
jefuiau (sau mcar ncercau s-i
jefuiasc) de Dumnezeu, de tar,
de Neam - nici pe romnii tr-
dtori, care se luau dup strini,
si ne jefuiau, si ei, cu tot atta
spor... trdndu-si, uneori, Dum-
nezeul, Tara si Neamul! (p. 263),
sunt o lectie aspr pentru vre-
murile noastre de astzi - VRE-
MURI DE EGOISM $I DE
MESCHINRIE DE CRTITE
$I DE VIEZURI, NU DE OA-
MENI AI LUI DUMNEZEU!!!
VREMURI DE ANORMALI-
TATE PASIV, DECI SINUCI-
GA$! - VREMURI DE ADOR-
MIRE CVASI-TOTAL A FOR-
TEI VITAL-REACTIO-NARE,
FAT DE DEMONUL ILUZIEI
TEMPORALE!!!(p. 264).
Dar nainte de a fi o temerar
lucrare hermeneutic - ceea ce,
desigur, este! - cartea profeso-
rului Botez este un manual de
PEDAGOGIE NATIONAL.
C#r]i primite
la redac]ie
37
Anul IV, nr. 6(34)/2013
A scrie despre Mircea Dinescu seamn,
pentru unii, cu a face campanie electoral,
numai c poetul nu are nevoie depurttor
de cuvnt; el s-a impus, desi - la fel ca noi
toti - mai bjbie n cutarea sinelui pier-
dut, dup ce a iesit si el, ca si noi, dinconge-
latorul istoriei.
Am fost cu totii martori la toate iposta-
zele prin care a trecut acest proprietar de
poduri: zltar de Slobozia, agent KGB, spi-
on olandez, maghiar i norvegian, vnztor
de tar, analfabet, criminal i dement, vn-
dut, cumprat, destabilizator, strnepot al
lui Lenin i copilul din flori al lui Mata-
hari
1
.
Acest copil minune, tigan alb de pe
crivile Sloboziei, s-a nimerit i el - nu cu
vioara, nici cu suriul, nici cu bidineaua, ci
c-un bont de creion n mna dreapt i,
netiind ce s fac, mzgli ntr-o doar
vreo opt crti analfabete si, mai apoi, se
gndi s ne arate nou, celor din Cetate
2
, ce
va s zic acest capitalism, considerat de nea
Ceasc, att de cotropitor si inuman, c ne
treceau fiorii, auzindu-l...
A fost nevoie ns caprticica de dum-
nezeire i de romnism care a fost ncre-
dintat acestei asezri, s fie binecuvntat
de unul dintre romnii care, de pebaricadele
televiziunii, ne-a anuntat c am scpat de
Epoca de Aur! Acesta nu este altul dect
poetul Mircea Dinescu, pe care reporterul
si eseistul Nicolae Coande, de la ziarul
Cuvntul Liberttii, din Oltenia noastr - si
cruia i sorbim interviurile sau judectile
de valoare pe care le semneaz n acest co-
tidian - l tutuieste, considerndu-l insti-
tutie national, deoarece... nu poti s-i spui
Casei Poporului sau Omului din muntii
Bucegi - dumneavoastr!
Poetul Mircea Dinescu, cu teribilisme de
nger rural, rtcit n romantica ore-
neasc, acest proprietar de poduri vine n
Cetatea noastr camoier, cobornd, cu mari
sperante, nAfrica de la Dunre si ne arat
ce nseamn s fii capitalist adevrat, s sal-
vezi de la pieire obiective care, orict ar fi
fost de distruse de vreme si de vandali, vor-
beau, si prin ultima grind lsat n paragin,
despre cldireaPortului, despre faptul c
acolo s-au perindat destine, c din acel punct
se ntretinea legtura cu lumea, c Portul
din Cetate era - pentru agricultorii satului -
prticica de bunstare din casa fiecruia;
acest spirit rzvrtit ne arat tuturora ce n-
seamn s investesti niste bani n lucruri
perene si eficiente...
nParadisul teluric, ridicat de cel care
abia ateapt s devin un btrn cum-
secade
3
, s-i dispar coltul acela nervos
care nc mai muc, sosesc
4
nenumrati
artisti din tar si din strintate care, alturi
de talazurile Dunrii, de superba pdure de
salcmi din preajm si de ciresii sditi de
poet, deArca lui Noe (rate, gste, cte, lisite,
porci, capre, cini etc.), plin de vietti ce se
plimb n voie n fata tuturora, deMuzeul n
aer liber (crute, calesti, trsuri etc. de la
nceputul secolului al XX-lea), creeaz ope-
re, n conditii cu totul aparte, de acelea n
care mesajul trebuia ndumnezeit, ntr-o biat
camer de bloc.
Din ratiuni de spatiu, nu ne permitem s
prezentm ce miracole se mai produc n acel
perimetru, cruia noi i cunoastem si formatul
pietrelor de pe dig, fiindu-ne att de drag si
familiar, deoarece, digul din apropiere deCa-
sa Dinescuare scri curate, udate de valurile
Dunrii, apa este limpede, pestii noat la su-
prafata apei, lumea se spal sau scutur
5
ru-
fele, iar conditiile de not sunt splendide! Spe-
rms scriemo alt carte despre toate acestea!
Ceea ce ne bucur ns este faptul c ar-
tistii si vizitatorii care vor veni laCetate -
care, dup prerea poetului Mircea Dinescu,
va fi cel mai important centru cultural din
Romnia
6
-, vor purta n suflet si n cartea
7
o-
ferit, publicat de noi, imagini de neuitat despre
stenii si despre locurile copilriei noastre.
Noi, ca oameni plecati de pe aceste plaiuri
si trecuti prin cultur si civilizatie, i ntrebm
pe cititorii nostri: Cum credeti oare c re-
ceptm aceste locuri mirifice, dac poetul
Mircea Dinescu, nscut tocmai n Cmpia
Brganului, a hotrt s-i uneasc desti-
nul cu al nostru, intrnd ntr-un mariaj spi-
ritual desvrit i cu ultimul tignu ntl-
nit pe Uga Cettii, venind sptmnal la
Castelul din Port i pendulnd n triunghiul
amoros Bucureyti-Cetate-Mnstirea?!?
Avnd n bibliotec doar patru dintre cele
zece volume
8
de poezii ale lui Mircea Dinescu
si recitindu-le acum, la o vrst a bogtiei n
ani, dar, mai ales, cunoscndu-l pe poet asa
cum ni se reveleaz tuturora, la televizor, am
nteles c nota dominant a poeziilor acestuia
esterzvrtirea, dar si utopia sublim.
ncercnd s inventariem jocurile de
limbaj ale poetului, am dedus c toate con-
cur spre ideea c sufletul su, de copil teribil,
face din inocenta vrstei, un cntec grav al
existentei.
Intuim n poeziile sale un joc dublu, si
anume: acela al poetului care si conduce
poezia cu miestrie, ducndu-si-o de mn
si poezia care si conducepoetul prin sunetul
ei rebel, n asa fel nct:
... steaua cea aleas poate fi oricare -
n singurtate alergm perechi.
(Fuga n doi)
... din cnd n cnd mi umbl prin trup
un dor mai mare
i m-a lsa cu mierea copilriei uns.
(Pe cump)
Mircea Dinescu, poet cu un tempera-
ment energic, las si impresia c ar fi un Don
Quijote, cuttor de fericire:
Si dac mor poeti pe harp
mpini n vidul din cuvnt
s inventm putin iarb
sau complicate mori de vnt.
(Metamorfoz XX)
Se simt n poezia lui Mircea Dinescu si
urme fine ale avangardistilor, n stilul poeziilor
lui Ion Vinea, versurile derulndu-se n cas-
cade, iar jocurile de limbaj si figurile dines-
ciene punndu-l pe cititor n ncurctur si
Ada ILIESCU
Mircea Dinescu
- un poet r#zvr#tit
Mircea Dinescu
- un poet r#zvr#tit
38
Anul IV, nr. 6(34)/2013
Icndu-l s intuiasc, dac e posibil, acel
inefabil care musteste nc din laboratorul
fanteziei sale artistice:
Fandosit tristete - iat-ti chiria
vine vremea cnd m cred dinamit
ies la marginea oraului
Si explodez fericit.
(Dinamita)
Se observ n poeziile de acest gen ab-
senta semnelor de punctuatie si lipsa pre-
ocuprii de a marca majuscula, dar si prefe-
rinta pentru cuvntul neologic.
Biografie srac - poezie emblematic
pentru autodefinirea sa si pentru derularea,
tot n stil avangardist, a ipostazelor eului po-
etic alturi de cei dragi, este, dup prerea
noastr, un act de curaj, asemntor rndu-
rilor scrise de poet la sfrsitul volumului
Proprietarul de poduri, sub titlul n loc de
postfat, ntr-un limbaj coltos, nfumurat, dar
sincer, ajutat si de superbul perfect simplu
oltenesc:
Si gndii c-i mai sntos s m divulg
singur dect s vie altii s m toarne,
Doamne ferete, la politie. Da,
domnilor! Aflati c fusei capitalist pe
vremea comunitilor! Am fost
proprietarul de poduri.
Cam att despre poezia dinescian, deo-
camdat.
Promitem ns - dac ne veti aprecia efor-
tul, ca ntr-un alt articol, s ptrundem si mai
mult n laboratorul de creatie al poetului.
Ceea ce trebuie s stie cititorii nostri este
faptul c poetul - printr-o modestie dezar-
mant - ne-a permis, cu toat amabilitatea,
s-l amintim n cartea scris de noi despre
comuna aleas de poet ca loc de creatie si de
odihn, nesugerndu-ne un cuvnt mcar
despre Domnia sa, dar oferindu-ne ca solutie
cele dou interviuri date n ziarul Cuvntul
Liberttii,n anul 2002. Att si nimic mai mult.
Nu negm ns c nu i-a surs ideea noastr.
Recunoastem c figura D-sale ne bine-
dispune ori de cte ori apare pe micul ecran,
c i-am urmrit traiectoria - ca artist al cuvn-
tului -, c l-am citit si i-am savurat poemele si
l-am binecuvntat c a salvat cldirea cpi-
tniei Portului Cetate, c avenit cu un suflu
nou n comun, c efolosit camodel demo-
ier democratic s.a.m.d.
Un singur lucru i-am reprosa: Cetatea nu
are doar taraful Mambo Siria si steni ncl-
tati ntr-un papuc
9
, ci oameni care, n srcia
lor si n dorinta de a intra n NATO
10
,
muncesci-n rugciune si mai respect nc
valorile morale si crestinesti, ncercnd s le
transmit copiilor lor (mprtite, spovedanii,
mprtanii, sloboziri de ape, de fntni
i de cruci de lemn, pomeni, zile cretine,
ursitori, botezuri, nunti s.a.m.d.).
Dumnezeu s binecuvnteze locul pe
care - dintre toate colturile trii -, Mircea
Dinescu l-a preferat si l-a sfintit cu sufletul,
cu trupul, cu ospitalitatea si cu poezia sa -
comunaCetate.
NOTE
1
Autocaracterizare fcut de poet pe coperta a
doua a volumului Proprietarul de poduri, Bucu-
resti, Editura Seara, 1990
2
Comun din judetul Dolj, de pe malul Dunrii, n
care noi ne-am nscut si care a fost si este oaza de
liniste a noastr, precum si a poetului si a artisti-
lor care poposesc la castelul Mircea Dinescu.
3
(n.n. - adic, nteleptit si prin btrnete).
4
(mai ales, n anotimpurile clduroase, desi con-
ditiile de trai de la casa Dinescu sunt ireprosabile
n orice moment al anului, bucatele sunt alese si
ospitalitatea e la ea acas ).
5
a scutura = a limpezi rufele (n graiul local).
6
v. Nicolae Coande, n Cuvntul Liberttii, 6-7
aprilie 2002, p. 5.
7
Cetate - superb aezare dunrean (micromo-
nografie), Editura Universitaria, 2003
8
Elegii de cnd eram tnr, Bucuresti, Editura
Cartea Romneasc, 1973; Exil pe o boab de pi-
per, Bucuresti, Editura Cartea Romneasc, 1983;
Rimbaud, Negustorul, Bucuresti, Editura Cartea
Romneasc, 1985;Proprietarul de poduri, Bucu-
resti, Editura Seara, 1990.
9
pe care steanul l pierduse fiind (luat de ctel),
alergnd la poart s-l vad pe Mircea Dinescu,
venit pe mahalaua lui cu cameramanul.
10
(desi majoritatea stenilor nestiind dac este
persoan, armat, for international etc.)
BIBLIOGRAFIE
Dinescu, M., Elegii de cnd eram tnr, Buc.,
Editura Cartea Romneasc, 1973;
Dinescu, M., Exil pe o boab de piper, Buc.,
Dinescu, M., Rimbaud, Negustorul, Buc.,
Dinescu, M., Proprietarul de poduri,
Bucuresti, Editura Seara, 1990.
Era o dup amiaz clduroas, cnd pasii
m purtau la o ntlnire literar. Fusesem
invitat la lansarea de carte a scriitorului Ion
Ochinciuc, pe care l-am cunoscut cu ani n
urm cu ocazia montrii piesei sale de teatru,
Actiunea Codalbul, la Teatrul I. Creang
din Bucuresti, n care am jucat si eu.
Acum era vorba de un nou roman intitulat
Viata ca anecdot.
Am ptruns n frumoasa librrie Mihail
Sadoveanu de pe Bd. Magheru, condus
de d-na Munteanu, pe care o cunosteam di-
nainte de revolutie. Sala, unde trebuia s aibe
loc evenimentul, forfotea de lume. Dintr-oda-
t s-a lsat linistea. La masa din fata noastr
s-au asezat autorul si vorbitorii care urmau
s prezinte cartea. Cel care a luat primul cu-
vntul a fostAl.Mironov, care ne-a dezvluit,
printre altele, c Ion Ochinciuc s-a nscut n
Basarabia romneasc. Au urmat aprecieri la
adresa crtii, specificndu-se c este scris
ntr-un stil oral, radiofonic si deci mai usor
de asimilat, amintindu-ne c autorul a lucrat
n radio. Cele peste o mie de personaje vin
Vasile MENZEL
din istoria presei, a radioului. Romanul e viu
si place. A urmat d-naSofia $incan,carene-
a spus c aceast carte face parte din gama
volumelor de memorialistic, dar, n acest caz,
evenimentele nu sunt culese din alt parte,
ci sunt trite. Iar din portretele pe care le
face autorul se degaj iubire si nostalgie. Vo-
lumul recent arat o alt fat a vietii cu tragi-
comedia ei, cu ntmplri paradoxale. Este
un volum limpede, cu un limbaj frumos, mol-
dovenesc, un volum de vacant. La rndul
su, Carol Mlinescu, referindu-se la va-
loarea anecdotei, ne aminteste de Societatea
Literar Junimea, prezidat de Titu Maio-
rescu, la al crui cenaclu scriitorii trebuiau
s se opreasc din lectur, atunci cnd cine-
va dorea s spun o anecdot. Tot el remarc:
Viata nssi se poate concentra ntr-o anec-
dot. Apoi reaminteste c un nepot de a lui
Ion Ghica a scos un volum, pe care l-a
intitulatIstoria n anecdote. n ncheiere prof.
univ.dr. Titus Vjeu a adugat: Autorii de
jurnal si rescriu biografia n biblioteci. Ochi-
nciuc scrie despre propria sa fiint, cu bucu-
riile si greuttile ei. El este tonic si sincer.
Prin evaluarea fcut Radioului National
cartea poate constitui o surs de inspiratie
pentru istorici.
Nu as dori s m opresc aici, fr a-mi
spune si eu un scurt punct de vedere, por-
nind de la o remarc a d-nei Sincan. Volumele
de memorii nu au niciodat sfrsit. Eu ada-
ug: pe cnd un nou volum?
Att primul volum, Jurnal anapoda, ct
si pe cel de al doilea, Viata ca anecdot, le-
am citit pe nersuflate.
39
Anul IV, nr. 6(34)/2013
Silvia BALLESTRA
(Italia)
Silvia Ballestra s-a nscut n 1969 la Porto San Giorgio, o sta(iune balnear la Marea Adriatic,
situat ntre Ancona yi Pescara. A debutat cu dou povestiri n antologiaPapergang n 1990. n 1991
se impune cu Il compleano dellIguana, volum tradus n Fran(a, Germania yi Portugalia. Dup
povestirea La guerra degli Ant s-a turnat filmul cu acelayi nume n regia lui Riccardo Milani. Cu
Nina (2001) cytig Premiul Tarquinia Cardarelli. n 2009 Silvia Ballestra intr n conflict cu
Silvio Berlusconi, care si-a sim(it onoarea lezat de afirma(iile scriitoarei privind raporturile dintre
sexualitate yi putere. n prezent, Silvia Ballestra trieyte la Milano.
Talentul scriitoarei se vede clar din aceast povestire care d titlul volumului din 1991: o stpnire
a lexicului folosit de tineri (autoarea avea 22 de ani cnd a publicat cartea) yi a unei problematici
foarte delicate din via(a acestora, precum yi surprinderea cu fine(e a reac(iilor psihologice ale celor
dou personaje, fr nicio und de moralizare. Finalul deschis oricrei interpretri las cititorul s
zboveasc mai mult asupra textului.
Traducere, prezentare yi note: MARIN BUDIC
Spre patru dup amiaz, el si fcu aparitia
la Medusa, un fel de stabiliment balnear greu
de recomandat, n timp ce splcita con-
templa crligele de atac ale lui Ziocane m-
potriva popicelor aprtoare ale prietenului
Francia. La fiecare lovitur, masa mic de
biliard nainta cu doi sau trei centimetri, si
dezechilibra parapetul, iar n orificiul lateral
bilele de rezerv se ciocneau furioase de
lemnul ramei.
Cineva i-a spus c semna cu J ohn Ly-
don, dar el nu prealingusit deasta. Cnd a
fost ultima dat la Hamburg, si-a vopsit prul
n culorile florii de cercelus. Pr de culoarea
cercelusului, de adevrat pusher
1
.
Adulmec cu nasul, nfipse tigareta dup
ureche, se uit cu atentie de jur-mprejur.
Scrboas cldur, zise, privind indi-
ferent perechile de turisti de dincolo. Se n-
deprt de sirul de biciclete care treceau ca
un zid pe lng mare, se apropie de msutele
cu ncltminte de pnz. M asteptai pe
mine?, ntreb fr nicio mldiere a vocii.
Cam asa, rspunse splcita. Se gndi
c de trei sferturi de or privea gardul de la
intrare, tarcul de pitosfori
2
, locul gol din jur.
Privea la nimic: gardul de la intrare - un nimic,
pitosforii care mprejmuiau - un nimic. El zise:
Am btut tot Porto San Giorgio. N-ai ce s
faci n morga aia. Am ncercat si la Rotonda,
dar de Betto nicio umbr. n mod sigur c
imbecilul nc doarme. i salut pe Francia
si pe Ziocane cu o fluturare a minii, se asez
s-o vad pe splcit din profil, ridic din
umeri. Pariez c nu te-ai enervat, asa e?,
zise. ns pe mine, da. Mie, si bratelor mele
ne pas.
Fcu un fel de alergare pe loc, si arunca
genunchii nainte ca Gatto Silvestro
3
n fug,
rse. S plecm, da? S iesim din rahatul
sta, bine?
Plec, fr s se preocupe prea mult dac
splcita l urma sau nu. Merse cu pasi mari
pn la fntna mic de sub acoperisul sta-
bilimentului, scoase insulina
4
din cutia trans-
parent, nvrti robinetul. Apa umplu micul
recipient, el l nchise la vrf cu dou degete,
se ntoarse n directia splcitei si ntinse
bratul. Vezica umflat de ap de-abia se mis-
c. El, afisnd o expresie de complicitate,
zise: Ti-ar displcea s mpingi dintr-o
dat? i pas sculetul inestimabil ca un
administrator tnr de luna park. Nici un
pestisor, de data asta. mi pare ru, zise.
E ca un premiu, asa?, zise splcita.
A murit pestisorul. S-anecat, zise. Se
ntoarse la stabiliment. Asteapt o clip, te
rog, adug. Dispru n spatele gardului
de pitosfori, lsnd-o ca pe o tmpit n com-
pania acelui premiu iluzoriu.
Splcita si ncrucis bratele, cutnd
s ascund ntr-un fel cutiuta, nu prea deloc
o proast de cincisprezece ani care-i ajuta
pe toxicomani. si sprijini spatele de parapetul
alb de ciment care separa trotuarul de plaj.
Privi n fug alternanta de palmieri si oleandri
de-a lungul falezei, sirurile paralele de um-
brele mari din spate. Acolo era un fel de Texas
marchigian
5
ciudat.
El apru pe linia de pitosfori cu un bidon
de coca-cola si cu o jumtate de limonad
nfsurat ntr-un servetel de mas. Venea n
grab, coplesit de pedanteria ritualului.
O prinse pe splcit de ncheietur.
Trebuie s-ti vorbesc, zise. E important.
Dar unde mergem?, ntreb splcita.
si smuci mna. Vezi c la cinci am ntlnire
cu dermatologul, zise.
Cu dermatologul, reflect ironic. si
muta greutatea de pe un picior pe altul. Ce
vrei s faci la un prost de dermatolog?, n-
treb. Rnji. Pun pariu c esti ciupit de
vreo porcrie de boal veneric.
Nicio boal veneric, zise splcita.
Poate c am nevoie doar de o cur s scap
de momelele tale josnice.
El fcu nu din cap, o trase de mnec f-
r s adauge ceva. Traversar strada, cei doi
metri de iarb tuns scurt ai fsiei din mijlocul
strzii, pn la un 127 alb
6
parcat n diagonal
cu fata la trotuar. El se asez pe locul so-
ferului, ntinse bratele pe volan, o privi ne-
rbdtor. Zise: Eh, se poate sti ce dracu as-
tepti? Aranj oglinda retrovizoare, ls jos
fereastra din partea opus, se aplec n afar:
Du-te-n m-ta! suier. Cobor din masin,
ocoli pe lng capot, merse si deschise por-
tiera cu gesturi inutil agresive. Zise: Hai,
urc.
Ok zise ea, urc. Dar numai dac
juri c lacinci suntemdin nou n centru.
Jur, zise el. i lu recipientul cu ap din
mn. Se ntoarse napoi, introduse partea
deschis ntre capot si us si l ls acolo,
agtat spre pmnt, ca o par moale. Porni
motorul.
i spusese c trebuia s-i vorbeasc des-
pre lucruri importante, ns nu deschidea
gura. Conducea 127 ca si cum ar fi condus
motocicleta. Cum masina o luase pe un drum
Ziua de na[tere a Iguanei
Ziua de na[tere a Iguanei
40
de crute, putea s mearg cu motorul n
treapta doua. ()
Esti att detcut, ziceatipul din cnd
n cnd. Att de departe, surioar. Spl-
cita nu sufla.
Intrar pe sleaul unui Jaguar verde engle-
zesc, pe a crui plcut de nmatriculare scria
TE 197235. Dac suma cifrelor ar fi fost un
numr par, ar fi pariat c easepuneacu bo-
cetele pe el. i plcea s fac jocuri secrete
cu numerele de nmatriculare.
El zise: Dac m-ai iubi, ai ncerca s m
faci s termin cu asta. Ar trebui, stii? Pentru
binele subsemnatului. Dar, evident, te doare-
n plrie de sntatea mea. Esti doar o ego-
ist, asta esti. O prostut care vrea s fac o
mic experient cu noi, marginalizatii. Te
excit c m droghez, corect? Te excit c un
srntoc si vr rahat n ven. Te face s te
simti incredibil de deasupra, asta e.
Esti o persoan care provoac scrb.
Vorbesti ca s arti c esti scrbos, zise sp-
lcita.
Sunt scrbos, h? Bah, las-m s-ti
spun ceva, surioar. Exist oameni care vor
s ne salveze, pe noi, scrbosii ca mine. Noi,
scrbosii, facemceva care e o nebunie pentru
o grmad de rahati. Si stii ce cred? Cred c
nu ai un minim de trte n dovleac ca s
ntelegi ce nseamn un miel irecuperabil n
aceast cloac de porci!
Ce plictiseal!, zise ea. Chiar ar trebui
s schimbi placa, tticule. ntr-adevr. Jela-
niile tale sunt plictisitoare, tticule. Alunec
pe sptarul scaunului, ridic picioarele, le
puse pe bordul masinii. Fredon refrenul fi-
nal dinJimmy Jazz al celor de laClash
7
, n
timp ce el lua o curb strns, manevrnd
repede volanul cu degetele.
Sigur, i zise. Ce altceva ai putea s
rspunzi tu. Ah, multumesc mult, adug,
ncetinind la intersectia cu drumul national.
Ca tovars esti un adevrat rahat. Fru-
moas prieten, Sfinte Cristoase!
Tu n-ai nicio prieten, rspunse sp-
lcita. Murdri tabloul de bord cu pantofii,
scoase pachetul de Marlboro din buzunarul
bluzei. Zise scandnd cuvintele: Stii ce vrei
cu tot dinadinsul n momentul sta? Vrei s-
ti faci o par
8
. n momentul acesta vrei s-ti
faci o foarte frumoas par. E unica idee care
te roade, nu? i privi tremurul carotidei, cli-
pirile pleoapelor, picturile de sudoare de-a
lungul tmplelor si pe gt. Toate acestea nu-
i provocau nici mcar o und de mhnire, cu
toate obsesiile sale de animal tnr disperat.
Zise: Deci atunci f-o cum ti place. Dup
aceea ne vom simti mai linistiti.
Desigur, zise el. Vom fi mai linistiti.
Eu si bratele mele vom fi mai linistiti. si
musc buza. Ea i vzu sirul de dinti albi timp
de o secund.
El lovi mnios ciorchinele de chei care
atrnau de micul bloc al demarorului. Zise:
Stii sau nu, c toti prietenii de la serviciu
m sftuiesc s m feresc de tine? Mereu mi
spun c voi, cele de cincisprezece ani, puteti
s-mi faceti mult ru. Sunteti periculoase
fiindc v aruncati usor, asta-i treaba. Apoi
avu un surs abtut, de ndrgostit, si zise
cu un glas smiorcit: Ai putea s m faci s
sufr destul de mult, dac continui s te
comporti asa.
Cioaca, zise splcita. Adevrul e c
tipii de douzeci si trei de ani care circul cu
spade
9
de rezerv n bordul masinii, astep-
tnd tmpitele de cincisprezece ani ca s le
dezvirgineze bratul
10
, dup care... oh, acei
tipi de douzeci si trei de ani ct sunt de
periculosi cnd zic prietenilor: Rahatul acela
nu vrea s-o fac! Doamne, ct sunt de peri-
culosi si de scrbosi!
El ridic din umeri, rnjind n sil. Esti
nebun, zise ironic. Nu stiu ce fel de ne-
bunie, dar dup subsemnatul nu stai bine cu
cerebelul. Scutur din cap. Cine dracu te-
o ntelege pe tine, zise.
Ajunser n vrful pantei cimitirului, la
captul unei sosele de tar, complet pustie.
El opri 127 la marginea potecii. Era un loc
destul de curat, apreciat si de alti toxicomani.
El lu fiola de heroin din compartimentul
port-permisului, o infiltr ntre buze. Lu o
tigaret din pachetul splcitei, despic celu-
loza, strecur si filtrul ntre buze. Azvrli capa-
cul de la Coca-Cola. Nu vrei un strop?, zise.
Splcita fcu nu din cap si privi spre
piateta de la captul soselei nepavate.
Tipul goli bidonul pe ferestruic. Scotoci
sub bordul masinii, apoi zise: Ridic picioa-
rele de acolo, te rog. Gsi un briceag, fcu o
tietur n recipient si se puse iar pe scotocit.
D-te la o parte. Mi se pare c faci pe
tmpitica superioar, zise. Pescui o batist
de hrtie, sterse fundul recipientului. i lustrui
cavitatea.
Fcea totul ca ntr-un ritual, cu gesturi
studiate, controla cu ocheade efectul fiecrui
gest asupra ei.
n seara asta cei de la serviciu vin la
Oceanic, i zise. Va fi o serbare n cinstea
lui Iggy Pop.
11
Ziua de nastere a Iguanei.
12
Patruzeci de ani de Iggy Pop, cred. As putea
veni s te iau pe la zece si s dm o ochead.
Cesarino vine, zise. Si Ant Elefantul, si
Steve, zise.
n seara asta nu pot s m misc din ca-
s, zise splcita. Btrnul e cu ochii tot
timpul pe subsemnata. Si pe urm cei de la
serviciu mi ntorc stomacul pe dos. Chiar si
cnd l srbtoresc pe Iggy Pop. Totdeauna
m fac s vomit.
Cellalt nu rspunse. Ddu din cap si-si
relu treburile lui.
Splcita cunostea bine liturghia, acum
stia ct valora. l vzuse n actiune n diferite
mprejurri, n putinele luni de cnd se ntl-
nea cu el. Totusi, ncerca s nu piard niciun
detaliu. i era indiferent c se afla n fata unei
ntmplri nefericite ntre attia portocali
luminosi si pete de acid de la baterie pe asfalt.
El apuc giaca de pnz de pe scaunul
din spate, siringa din buzunarul drept si des-
chise usa, atent s nu rstoarne apa din scu-
letul inestimabil.
nfipse acul n celofan. Acum era la o
distant sideral fat de tot, cu desvrsire
aruncat n afara habitaclului.
Fcu n continuare totul cu grij, apoi
art siringa din mna dreapt. Cuta s fac
figura unui olimpic epuizat care ceda n fata
adversarului si zise: Asta e ultima mea
par. Se uit la splcita cufundat n t-
cerea unui artificier, si pipi gtul cu degetul.
Cnd si trase capul pe spate, ea reusi s-i
vad gtul subtire de bietan.
El ncerc s intre n cmpul vizual al
oglinzii, o nclin usor n jos. S nu faci g-
lgie, parasut spurcat, zise. nfipse acul
n gt. mpinse ncet pistonul. Cu atta gin-
gsie, acum, att de atent n gesturi, ca nici-
odat cnd o penetra ntre picioare. Ls s
coboare pistonul de-a lungul micului cilindru
gradat, dar nu ajunse la fund. Se ntoarse s-
o priveasc pe splcit. Ar mai fi nc trei
linii, surioar, zise. As putea s le las, eh?
Ea tinea ochii n alt parte. Nu te lsa
apucat de aceste atacuri de generozitate,
rspunse. Scurse compozitia mortuar n
rpa de lng cimitirul care se prelungea pn
la mare, prora cimitirului spre ap, cu ngerul
mare, vizibil de la distant, asistnd suflete
mortilor. Auzi vocea lui spart zicnd: Bra-
vo, micuto, faci bine c nu cazi n curs, stii.
Credea c-si putea permite cteva con-
V
a
n

D
i
c
k

-
R
e
g
e
l
e

F
i
l
i
p

a
l

A
n
g
l
i
e
i
41
Anul IV, nr. 6(34)/2013
sideratii din amvonul lui improvizat.
Apoi i zise: Va fi vai de tine dac desco-
pr c te atingi de rahatul sta. Puse deo-
parte albitura
13
si imediat iesi la iveal obis-
nuita calitate de tat nenteles. Te trans-
form, bondoaco, n broasc rioas dac aflu
c o faci, zise. Fiindc tu ntelegi c eu
doar m pun la ncercare, nu-i asa? si inject
si ultimul rest de heroin. Siringa gradat de-
veni de culoarea rosu-aprins. Sunt mndru
c micuta mea e tare, zise inexpresiv.
Capul i alunec pe spate si cpt o cu-
loare de vegetal palid, relaxarea deteriorat
provocat de colaps. si scrpin nasul.
Splcita l privi cu pleoapele ncretite
nchise pe jumtate, n vreme ce cilindrul
14
mic omnipotent pendula la gt.
Cellalt respira cu suflri puternice, mo-
lesit, pe scaun.
Hei, te-a apucat damblaua, se poate sti
asta? i prinse o mn dar el era complet
inert. Atunci arunc siringa de la gt, ncerc
s-i curete un pic sngele din jur frecndu-l
cu batista de hrtie. Ei, e bine?, ntreb,
dar cellalt nu rspunse. Ajunsese rezemat
de us, cu tmpla lipit de geamul ei. Se lsase
moale ca un sac plin cu zdrente. Ea l scutur
de umeri, dar degeaba. Nu reusi s-l trezeas-
c din acel somn impresionant.
n larg, dou flying dutchman
15
se leg-
nau, cu ipotenuza
16
velelor perfect vizibil la
orizont. Era ciudat. Brcutele se nsirau r-
epede pe creasta apei, ns aerul era cu totul
nemiscat.
Splcita se asezase pe pmnt, sprijinit
debotul lui 127. Firestec ntlnireacu der-
matologul se ducea acum de rp.
Am cincisprezece ani si sunt scufun-
dat complet nfiction
17
, si zise. Iar el, la
douzeci si trei, e vrt n rahat pn la gt.
Se gndi c n ceea ce o priveste avusese
la inim un filfizon, doar pentru faptul c fu-
sese primul pentru ea. Cu logodna oficial n
casa n care tria, la Torre di Palma, un logod-
nic mai mult sau mai putin secret, si n rest
frumoasa companie a unor storsi de puteri
cu care se ntelegea cnd nevoia de droguri
i obliga s-si miste fundul; ar fi vrut s intre
n masin si s-l trezeasc, s-l ia la palme,
s-l oblige s se schimbe, s scoat cuiul, s
se opreasc, s nu mai fac asa ceva. si zise
c nimeni nu va reusi s vorbeasc cu acest
vesnic plngcios, n buzunar cu toate melo-
dramele de moralitate toxic, ca toti epuizatii
care se ntlnesc prin aceste prti.
Mai trziu, el ncepu s-o cheme. i cerea
s-l ajute s ias din masin, pentru c era
bine dar nu se mai simtea n putere.
Hei, surioar, zicea. Aici, surioar.
Note
[1]
pusher (engl.) =aici cu sensul de traficant de
stupefiante
[2]
pitosfori sau pittospori =arbusti ornamentali
foarte parfumati, cu flori albe. Sunt foarte rspn-
diti n statiunile balneare si pentru rezistenta lor
la sarea marin
[3]
Gatto Silvestro =personaj din desenele ani-
mateLoney Tunes si Merrie Melodies, dar si din
Speedy Gonzales sau Hipety Hopper. Numele
Silvestro deriv din latinescu silvestris,
numele stiintific al pisicii slbatice
[4]
insulina =sering de plastic de unic folosint
[5]
Porto San Giorgio, locul actiunii, se afl n pro-
vincia italian Marche
[6]
127 =este vorba despre automobilul Fiat 127,
fabricat n Italia ntre 1971 si 1983
[7]
Clash =grup muzical punk-rock britanic, ce-
lebru ntre 1976-1986
[8]
par =n argou, o injectie cu heroin
[9]
spade (n argou) =siringi
[10]
a dezvirgina bratul (n argou) =a face prima
injectie cu heroin
[11]
Iggy Pop =cunoscut cntret american de mu-
zic pop, nscut n 1947, celebru pentru noncon-
formismul su
[12]
Iguana e supranumele lui Iggy Pop
[13]
albitur =alt nume n argou pentru heroin
[14]
cilindrul =partea de plastic a siringii.
[15]
flying dutchman =barc cu vel, usoar si ra-
pid. Literar nseamn olandezul zburtor
[16]
ipotenuza =aici latura lung a triunghiului
dreptunghic format din vela mare si rand
[17]
fiction =fictiune, deci n ceva fals, ireal. Dar
pentru c fiction este un termen care se refer la
texte artistice, autoarea vrea s spun c perso-
najul trieste ntre-o dimensiune artificioas, c
se simte ca ntr-un roman sau film.
CAII SLBATICI
Asteapt-m mam pe dealuri
Ca n povestile cu printi
Caii slbatici s ne-aduc
Pine, si sare, si arginti
Vom despica firul de iarb
n viile de dup nori
Cnd caii nostri si vor pune
Aripi de piatr-n subsuori
Vom aduna livezi n poal
Si le-om spla cu anotimpuri
Caii flmnzi s vin-acas
S fie cald n asternuturi
Asteapt-m sub lun plin
Umbra-mi trimit pe jumtate
Iar cea care mi e strin
Copita calului o bate.
Miruna OCN~RESCU
(Canada)
VALSUL NOPTII
Las-m s valsez printre maci
Pe tlpi s-mi pun coronite de soare
S-ti intru cu Luna n cetti
Si umbrameas ti-o pun lapicioare.
De va fi anotimpul ploios
Las-mi potec de vise n urm
F-mi un semn prin perdeaua de stropi
Ca s mai vin cu macii mei n turm.
S m-astepti sub firul lor verde
Ca un copil la prima scldtoare
n rosul gndului s te-nfs
Cnd marea de maci mi-o pui la picioare.
N ABSENTA-MI
Dem vei colindalapoartaserilor
Oi pune drugul ostenit s-ti spun
C mi-am fcut culcus n hora ielelor
S-ti dntuiesc n fot de strbun.
De m vei cuta pe ulicioare
M-oi face umbra liliacului btrn
Ti-oi umezi obrazul cu racoare
Si l-oi usca de va cdea o stea n fn.
Ori de m vei striga peste ulcele
De straj iti voi pune vntul n chimir
S-alunge vorba cu sperietorile
Si s ti-o scalde n izvoarele de mir.
Atunci te-oi prinde de clusul patimii
Te-oi mprti n patru corzi de scripc
Gustnd dumnezeirea azimii
Din suflet ti-oi ciupi o prticic
42
Stephan DELBOS, Andrew FINCHAM, Zbynek HEJDA, Lyn MOIR
(Anglia)
Aceste poeme sunt
traduse n cadrul
Proiectului
Interna(ional Poetry
PRO, coordonat
de Lidia Vianu,
Director
al Masteratului pentru
Traducerea Textului
Literar Contemporan -
Universitatea din
Bucureyti,
http://mttlc.ro
Stephan Delbos (n. SUA) locu-
ieste n Praga din 2004. Operele
sale au fost publicate recent n
Bordercrossing Berlin, The Sin-
gapore Literary Review si The
Los Angeles Journal. Poezia sa,
Curtea Castelului Praga, a fost
publicat n volumul Povestiri
din Praga.
Curtea Castelului Praga
Fntnile au contenit a susura.
Bazine secate ndur tcerea
Cu o rbdare pe care orice
pasre cocotat si-ar pierde-o.
Sunetul anotimpurilor calde
scldndu-se
n cavitti de piatr
S-a redus la tcere,
la o simfonie seac.
Pn si regii gravati n piatr
Par lipsiti de maiestate,
Plnuind ntrevederi hibernale
prin fntni,
Domnind peste scuaruri
Unde negura se asterne
peste urechile de marmur
Ce asteapt susurul apei,
Surde la graiul aerului.
Andrew Fincham(n. 1964, Staf-
fordshire, Anglia) este co-fon-
dator al Proiectului International
New Europe Writers (N.E.W.).
Poeziile sale au fost incluse n
numeroase antologii. Poezia bi-
lingv Srodek ciezkosci (Centre
of Gravity) i-a adus acestuia Pre-
miul UNESCO / Poezja Dzisiaj
pentru Poezie Strin, decernat
n Polonia. Povestile sale cu Un-
chiul Dint au aprut si n anto-
logiile N.E.W. anterioare.
Secundar
Faima orologiului atrage
multimi n a Vechiului Oras
Inim. Sase secole
Si nu pierde o btaie
Vin s vad nu o curioas
masinrie complex
o antichitate bohemian
ori ceva astrologic
n nvelis orologic
nici aristocratie urban
n orologie municipal
Nici mcar pe Isus si pe
apostolii si ori Moartea
sunnd clopotele pentru turci.
Dar cnd bate ora fix
Se adun n jurul lui
Turistii Orasului Vechi
cerbii betivanii s fie prtasi la
conservarea timpului s
priveasc acel ceva pe care noi
nu ni-l mai facem aproape
ultimul poate cel mai bun din ce
ne-amai rmas: Un ceas.
(Astept s se adune multimea
si gsesc n nssi minunea
privitoare multe de admirat)
Zbynek Hejda (n. Hradec Kr-
lov, 1930) Dup invazia sovie-
tic din 1968, si drept urmare a
faptului c semnase Carta 77, a
fost nevoit s se angajeze ca por-
tar n Praga. Din 1990, pred filo-
zofie la Universitatea de Medi-
cin Carol. Poezia sa, Crciuma
ce rsun de voci, tradus din
limba ceh n limba englez de
Tobby Litt, a fost publicat n vo-
lumul Povestiri din Praga.
Crciuma ce rsun de voci
n crciuma ce rsun de voci.
Eul meu singuratec; asteptnd
o femeie, care se tot
ndeprteaz.
Fumul se nalt, asemeni unei
profetii formnd rotocoale
de-a lungul tavanului.
Din cnd n cnd, cte un betiv
iese n curte pentru a se usura.
Prin us intr bezna si rcoarea
noptii, urletele unui betivan,
tnguirea femeilor usoare.
Cinele trndav mrie,
hingherul e dup us.
Duhneste a piele de animal, a
snge. Femeile usoare l plac pe
hingher, dejasi ridic coada-
iat, ies din ou puii de sarpe.
Moartea, precum un fosnet
abia deslusit, mai deloc chiar.
Afar plou, trilul nocturn
al psrii e nbusit de frunze.
Din ceruri, o npast plumburie
se prvleste,
dezndjduirea noastr - cutite.
Zadarnic m uit ctre us,
zadarnic, nimeni nicierea,
pretutindeni, toat lumea
doarme singur, ca un criminal.
Lyn Moir: Poezia mea este
inspirat de cltorii - att cele
din copilrie, cnd traversam
Atlanticul n vreme de rzboi,
odat chiar ntr-un portavion, ct
si cele din vduvie, petrecut o
perioad ndelungat, ntre 1984
si 1998, n Europa Rsritean,
cum se numea pe atunci. De cu-
rnd, sursa mea de inspiratie a
devenit o veche poveste de dra-
goste redescoperit. M mai
inspir, de asemenea, orice altce-
va mi strneste interesul.
Podul Carol
Au lsat garda jos: niciun
telescop ori microfon nu mai
supravegheaz din turnuri.
Precum tarabele ce se-nmultesc
ca buruienile, trompele fluturilor
se afund lacom n fiecare floare
strin. Carnavalul a luat locul
solemnittii, spectacolele
desfsurate de la un capt la
altul le readuc regilor de piatr
palate si bufoni, bijuterii,
veritabile ori false; zmbete largi
pe toate chipurile, hulpave,
menite anume a le lua banii
victimelor constiente de
escrocherie, zmbete false, ca
marfa vndut. Turistilor nici c
le pas, vraja orasului
mascheaz arta chicioas;
si la ce bun s se destrame
magia, cnd ei caut dinadins o
peripetie de care s-si
aminteasc cu drag acas?
Pe pod ns, tocmai cnd zorii
disipesc bezna noptii, cnd este
golas, despuiat de toate, mai
putin de sfintii aliniati militreste,
monarhi, astrologi si sarlatani
nc bntuie sala tronului,
ignorati la rndul lor de
rmsitele noptii, felurite si bete.
Traducere de
Alexandra Munteanu,
masterand MTTLC
43
Anul IV, nr. 6(34)/2013
Mihai {TIRBU
Imaginea lui Marin Preda este asociat,
de cei mai multi cititori, cu Nicolae din
Morometii, sau pur si simplu cu furitorul
Celui mai iubit dintre pmnteni. Dar,
asemeni tuturor oamenilor, a trecut, nc din
copilria care nu i-a fost de loc usoar, prin
multe. De aceea, poate si cele mai multe din
personajele scrierilor lui sunt inspirate din
realitatea trit. De exemplu, Ilie Moromete
este tatl scriitorului (Tudor Clrasu), Nil
si Paraschiv sunt fratii si, iar Ilinca, sora.
Cocosil, Iocan si Dumitru lui Nae sunt oa-
meni care au existat n realitate. Scriitorul a
purtat numele mamei (Joita Preda), ntruct
printii nu ncheiaser o cstorie legal,
astfel Joita Preda putnd primi pensie ca v-
duv de rzboi. Viata personal a scriitorului,
nscut la 5 august 1922, a fost monitorizat,
cum este firesc n cazul personalittilor, de
multi si de multe (multi autori, multe publi-
catii), unele dezvluind aspecte deosebite
prin evocarea prezentelor feminine care i-au
fost aproape, ntr-un fel sau altul.
Un poet, discipol al lui Marin Preda si fost
director al Editurii Junimea, spune c scriito-
rul a avut patru sotii, si nu trei, asa cum s-a
mai scris. Prima femeie, care a intrat n viata
sa, ar fi fost o megies delamargineaBucu-
restiului, care avea si o cas. Pentru c scriito-
rul, aflat la nceput de carier era tnr si fr
bani, megiesa l-ar fi sustinut, financiar, o vreme.
La 32 de ani, cnd ncepuse s scrie nu-
velele din viata trneasc, a cunoscut o
domnisoar de 20 de ani, care era coleg la
Scoala de literatur M. Eminescu cu Ni-
colae Labis. Era Aurora Cornu (pseudonim
al Aurorei Chitu-Burchiu din Provita de J os,
judetul Prahova, fiica Aureliei si a lui Nicolae
Chitu-Burchiu, antreprenor; numele cu care
si semneaz poeziile vine de la comuna
Cornu, din judetul Prahova, unde a fost cres-
cut de fratele tatlui su). Din 1954, viata
lui Marin Preda a fost mplinit de aceast
miss poezie (care arta bine, si reprezenta o
aparitie inedit n lumea cultural cenusie a
acelor ani, bntuit de prolecultism), prima
si cea mai mare iubire, care l-a determinat s
publice primul volum din Morometii, spu-
nndu-i: Marine, aici zace o capodoper.
Va fi cartea vietii tale. Tulburat de tnra si
frumoasa femeie, dar si de propriile senti-
mente, scriitorul i s-a confesat irezistibil, po-
vestindu-i de ce tinuse romanul n sertar timp
de cinci ani, dar si raportarea sa laMorometii,
socotit de critica literar drept o capodoper:
Romanul place! Asta nseamn c sunt ab-
solut singur cu viziunea mea, nimeni nu e de
prere cu mine! (Marin Preda,Scrisori ctre
Aurora Cornu, Editura Albatros, Bucuresti,
2001). Sigur, scrisorile de dragoste ale lui
Marin Preda nu fac parte din clasicul canon
de frumusete literar, retorica sa amoroas
nu e sclipitoare, arsenalul su e srac, nu
pot rivaliza n nici un caz cu desfsurrile
seductoare ale marilor ndrgostiti ai lite-
raturii, remarca Georgeta Drghici. Prima
scrisoare de dragoste de la el dezvluie vraja
de care fusese cuprins, admiratia ntreag
fat deAurora, dar si teamadeanu o fi rnit
sufleteste: Dar iat c o adiere de durere, de
prere de ru, de mhnire, izvorste din inima
mea. Te-am fcut s suferi (nu stiu unde, cnd
si de ce), dar simt c acest lucru s-a ntmplat
si mi-e greu s ndur asta acum, singur, cu
gndul la tine, scriindu-ti ntia mea scrisoare
de dragoste. Te iubesc de tot, cu prul tu,
cu hainele tale verzi, cu salopeta si sandalele
tale ciudate. Iubesc cingtoarea ta ascuns,
copcile, oasele trupului tu... Totul, aspiratiile
tale, somnul tu... Vanitatea si cochetria ta
distilat, nelinistile tale profunde, gndul tu
putin nghetat, categoric si fr ascunzisuri,
att de temut de ctre amatorii de compro-
misuri.
Aurora Cornu era o tnr poet, nl-
tut, subtiric, avnd ceva de cprioar, cu
ochii mari si vii, talentat si inteligent, o fa-
t foarte frumoas si cu totul special. Se
ntlniser la mare, cnd Marin Preda era un
tnr prozator singuratic si morocnos. S-
au ndrgostit definitiv. La nceput doar au
vorbit. Nu sream n pat, pe vremea aia fe-
meile nu sreau n pat, brbatii nu sreau n
pat ndat, nu era moda, asa c discutam,
si aminteste poeta, continundu-si desti-
nuirile: Marin era fermector si e greu de
crezut pentru cine nu-l cunostea intim. Era
ntotdeauna senin, la bine si la ru era senin
si foarte fascinat de ce se ntmpla n jurul
lui, avea o curiozitate de copil, la tot ce se
ntmpla, bun sau ru.
Fapt este c iubita mea Aurora mi d de
rezolvat o nou obsesie - fiinta ei -, dup ce
abia reusisem s mai scap de obsesia propriei
mele fiinte, considera Preda. Se pare c era
un scriitor pentru care literatura si scrisul
nsemnau totul, scriitor care nu a contenit
niciodat s-o iubeasc pe femeia de lng el,
ns nu att de mult nct relatiile s dureze,
fiindc dup aproape cinci ani, Aurora l-a
prsit. Amtinut piept patru ani - spuneea.
Cred c am trit n patru ani o concentratie
de timp care la o alt csnicie ar fi tinut 20 de
ani. Nu mai era nimic de adugat la dragostea
noastr. Mai mult ar fi nsemnat pentru mine
anularea, nu a personalittii mele, ci chiar a
persoanei mele creatoare, pentru c tot ce
respiram mergea ctre literatura lui, care era
fascinant si foarte puternic. Nu regret ni-
mic, dar... traiul cu Marin Preda implica o
tensiune foarte mare, de care nu-ti dai seama.
Un scriitor e ca o uzin energetic si mai ru,
e ca un aspirator si utilizeaz tot..., mrturisea
Aurora. Dac Aurora vrea s se despart,
Motto: Marin Preda, romancierul de care ne este mereu
dor, a spus c Dac iubire nu este, nimic nu este...
44
eu trebuie negresit s m vindec de dragostea
pentru ea, si numai timpul m poate ajuta. S
m vindec de tot, ns nu vreau si nu pot s
concep, ci doar att ct s-i pot reda libertatea
si tri fr ea, consemneaz Marin Preda n
jurnalul su, pe 24 august 1958, jurnal pu-
blicat de Editura Ziua n 2004. n vremea cnd
erau ndrgostiti, obisnuia s-i spun: Ma-
rine, tu esti cel mai iubit dintre pmnteni,
ceea ce a dat, peste ani, titlul unuia dintre
cele mai frumoase romane din literatura
romn- povesteste Aurora Cornu. Cnd l-
a prsit, i-a lsat doar un bilet. Att. Am
scris un bilet pe o buctic de hrtie: Cheile
sunt n casa de bani, mult noroc, Aurora.
Desi a durat doar cinci ani, povestea de
dragoste dintre cei doi scriitori fascineaz
nc. Ea si-a refcut viata la Paris, unde s-a
cstorit cu Aurel Cornea (inginer de sunet
si jurnalist la Televiziunea Francez), a scris
cronici de poezie pentru Europa Liber, a
primit rolul principal (o poetes din Est) n
filmul Genunchiul Clarei, al celebrului regizor
Erich Rohmer, a scris crti si a realizat un film
de mister si parapsihologie, intitulat Bilo-
cation, ncoronat cu un premiu la Psychic
Film Festival, New York - Montreal, povestea
unui om trind n acelasi timp n dou orase
diferite. A scrisSuita liric, dedicat lui Pre-
da, care va intra n componenta adevratului
ei volum de debut, intitulatDistante, tiprit
n 1962. n acelasi an a tradus si publicat
Hamlet de W. Shakespeare, sub pseudo-
nimul Stefan Runcu. n 1965 a participat la
Bienala International de Poezie de la
Knokke-le-Zoute (Belgia). Si-a tradus singur
n limba francez poeziile, pe care le-a adunat
n volumul La Deesse au sourcil blanc
(1984). n 1998 a aprut volumul Marin
Preda, Scrisori ctre Aurora, Eugen Simion
- Aurora Cornu, Convorbiri despre Marin
Preda, postfatat de Eugen Simion. Reve-
nit n Romnia, a fcut n satul Cornu o bi-
seric, avnd Hramul Sfintilor Ioan Evan-
ghelistul si Cuvioasa Eufrosina.
Fapt remarcabil, au rmas prieteni pentru
totdeauna, iar cnd Preda o vizita, la Paris,
se certau zi de zi, dar n felul lor tandru.
ntmpltor sau nu, cel care a ajutat-o s des-
copere Parisul atunci, a fost Ely Lothar, fiul
nelegitim al lui Arghezi. El a introdus-o n
boema parizian, prezentndu-i pe cei mai
cunoscuti scriitori ai vremii. Aurora a cltorit
n toat lumea, si-a trit viata din plin, fr a-
l uita niciodat pe Marin al ei. Ceva o nemul-
tumea: Nemultumirea este c beneficiez de
glorii si de avantaje n care nu e meritul meu,
scrisorile, filmul... Iar unde e meritul meu, nu
m cunoaste nimeni, nici mcar amicii nu vor
s m cunoasc.
Marin era fermector - n felul su - cu
femeile, si le aducea ntr-un univers care era
extrem de covrsitor, dar era afectat de sin-
gurtatea preferat uneori de el, pn la ne-
vroz.
S-a cstorit cu Eta Wexler - critic literar
de origine evreiasc. Aceasta cstorie nu
era bine vzut de partid si de politia politic
a anului 1965, considerndu-se c Marin
Preda ar fi fost influentat de cercurile natio-
naliste evreiesti. Fiind un autor de succes,
serviciile secrete il vedeau ca pe un bun
cultural al poporului, si-i aveau grija. n
Dosarul cu numrul 11.119 din Fondul D
al Arhivei Serviciului Roman de Informatii,
se consemneaz: La recomandarea si aran-
jamentul unor evrei, Marin Preda s-a c-
storit cu o evreic, ajungnd treptat s fie
nconjurat si ndrumat n literatur si n viata
sa, aproape n exclusivitate, de elemente na-
tionaliste evreiesti, cum sunt: Ovid S. Croh-
mlniceanu, critic literar, element dusmnos,
Paul Cornea, conferentiar universitar, element
dusmnos, Horia Bratu, critic literar, Nina
Cassian, scriitoare, N. Tertulian, critic literar
si altii (Evz.ro duminic, 11 Februarie 2007
Marin Preda, cstorit cu o evreic).
Nici aceast legtur sentimental-su-
fleteasc n-a fost de lung durat, poate si
din cauza situatiei politice. A scpat ns de
suspiciunea serviciilor secrete, divortnd de
Eta si publicnd volumul doi din Morome-
tii, considerat un compromis politic de ctre
unii critici. Eta a plecat la Paris, iar Marin
Preda a rmas din nou coplesit de singur-
tatea apstoare.
I-a urmat Elena Preda, cu care a avut doi
bieti: Nicolae si Alexandru. Si Elena a simtit
c, pentru sot, literatura si scrisul erau mai
puternice si mai importante, aparent, dect
orice. Prea un om dificil n relatiile cu ce-
ilalti. Pentru el, nu existau dect familia lui,
copiii si scrisul. n primul rnd, scrisul. Chiar
fiind sotia lui, mi venea cteodat destul de
greu s creez momente de intimitate, s-l scot
din preocuprile lui obsesive. n lumea lui
era foarte greu de ptruns, a precizat Elena
ntr-un interviu acordat sptmnalului For-
mula As.
Desi era taciturn, posomort si mohort
de cele mai multe ori, era fericit cnd a adus-
o pentru prima dat la Mogosoaia pe tnra
sa sotie, Elena. Foarte fericit era si cnd i
avea aproape pe cei doi bieti, Nicusor si
Alexandru cel mic si peltic, cruia i spunea
Snducutu. Cnd s-a nscut Nicolae, bia-
tul nostru cel mare, am venit acas, unde
totul era pregtit - si camera, si ptutul. n
timp ce copilul dormea, am iesit s fac niste
mici cumprturi si, cnd am revenit, am r-
mas cutremurat - l-am gsit pe Marin n fata
ptutului lui Nicolae, n genunchi. Sttea si
privea nemiscat, de parc s-ar fi rugat. L-am
lsat n pace, nevrnd s tulbur aceast
scen, si, dup vreo or, cnd am reintrat n
camer, Marin se suise pur si simplu n p-
tutul lui Alexandru! Se fcuse att de mic,
nct s ncap acolo si s-si tin copilul n
brate. n veci, nu o s pot uita aceast ima-
gine: o efigie perfect a iubirii printesti, a
imenselor lui resurse de ocrotire si tandrete;
altdat, Marin scria la birou, iar Alexandru,
care avea doar 4 ani, mzglea o bucat de
hrtie n ptutul lui. Cnd Marin s-a apropiat
s vad ce face copilul, a rmas uimit. Alexan-
dru fcuse un desen, dup mintea lui de
atunci - desenul unui cap de om, cu o mn
si un stilou. Att de mndru a fost de Alexan-
dru, nct Marin purta desenul tot timpul cu
el, n buzunarul de la piept, si, uneori, l arta
cu mndrie la prieteni, si aminteste Elena
n revista Formula As.
Din 1974, universul matrimonial al lui
Preda s-a prbusit prin divortul si de Elena,
singurtatea apstoare determinndu-l s-
si nece necazurile n butur. Conform celor
relatate de Cezar Ivnescu n sptmnalul
Ieeanul, Elena i-ar fi spus verde-n fat aces-
tuia c-l nselase cu un instalator, cndva
prin anul 1978. Urmarea: cei doi au hotrt
s reclame fapta la Procuratur, dup care
Preda ar fi plecat la Editura Casa Rom-
neasc, unde-si avea biroul de lucru si si-a
necat amarul n butur pn spre ora 21.00.
Sfrsitul care nu iart pe nimeni nu l-a
ocolit nici pe el, ns a sosit prea repede, la
doar 58 de ani, pe 16 mai 1980. A fost gsit
Ir suflare n camera sa, n urma unei asfixii
mecanice, din cauze naturale, desi alcoolemia
era de dou ori mai mare dect cea admis.
S-a scris n pres c ar fi fost asasinat de Se-
curitate, deoarece fusese cstorit cu Eta. n
acea zi, Elena Preda primise un telefon de la
el, de la editur: mbrac-te, trebuie s mer-
gem la Mogosoaia! Femeia i-a explicat c
nu putea lsa copiii singuri, erau prea mici.
Dac vin, i iau si pe ei!. Marin Preda era
suprat si speriat fiindc primea telefoane
anonime, ameninttoare. Trebuie s vii s
stai cu mine! Cine l ameninta?
Si-n localitatea natal, Silistea Gumesti,
se vorbea c moartea lui n-ar fi fost natural.
Sora lui, Alboaica, spunea c avea o lovitur
la cap, pe care medicul legist i-o motivase
prin cztura din pat. Dar paturile de la Mo-
gosoaia erau att de joase, nct orict ar fi
czut din pat, nu putea s-i rmn un ase-
menea semn.
Scriitoarea Snziana Pop, jurnalist care
conducea revista Formula As si care fusese
prieten cu Marin Preda, a mentionat c el
si presimtise moartea. Se simtea urmrit, i
era fric, si baricada camera (de la Mogo-
soaia, centrul de creatie al Uniunii Scriito-
45
Anul IV, nr. 6(34)/2013
rilor), plngea, iesea noaptea gol, pe culoarul
pustiu, strignd ngrozit: M omoar, b-
iete, m omoar!. nssi sotia lui, Elena,
zicea: Da, Marin avea o multime de spaime.
Una din ele era legat de friguri, de boala lui
din copilrie. De pild, i era fric s mai
mearg la mare, pentru c acolo avusese
ultima criz...
Poate nu-i era fric moarte, dar gndul c
nu-si va putea termina romanele l nspi-
mnta. Odat a simtit c nu-si mai putea misca
o mn. Sotia i era alturi si ncerca s-l
mbrbteze. Tata n schimb era disperat.
Multi ani dup aceea, mama mi-a povestit
ntmplarea si mi-a descris groaza pe care o
citea n ochii lui. Micut, i spunea mamei,
nu-mi mai pot misca mna. Ce fac dac rmn
paralizat?... Eu cu stnga nu pot s scriu,
cum o s-mi mai termin crtile?. Fusese pro-
babil crampa scriitorului, dar dup aceea
si-a cumprat un reportofon cu microfon (lu-
cru rar la acea vreme) pentru ca, la o adic,
s poat dicta. Alexandru Preda, unul dintre
fiii marelui scriitor, si aminteste c niciodat
nu a scris la masina de scris, de aceea o pa-
gin de manuscris Marin Preda era un calvar
pentru orice dactilograf. Doamna Stnescu,
secretara lui, era singura specialist n desci-
frarea manuscriselor.
Dar, dup cum spunea Alexandru Preda:
Fr Marin Preda am fi fost mai distanti si
mai indiferenti. Mai putin atenti cu ceilalti si
probabil mult mai egoisti.
Bibliografie:
- Romnia literar, nr. 43 -2001, Portret al
artistului n tinerete, de Georgeta Draghici;
- Formula As, nr. 1034, 24.08.2012 - 30.08.2012,
Marin Preda n evocari, Snziana Pop;
- Lumea Credintei, anul V, nr. 11 (52) noiembrie
2007, Marin Preda nu are cruce la cpti, autor:
Gheorghita Ciocoi;
- Revista VIP.net, anul XXI, nr. 22 (1016), 27
august 2012, Marin Preda, o viat trit printre
rnduri, de Alexandru Stratan;
- jurnalul.ro, 18 martie 2009, Alexandru Preda:
Fr Marin Preda am fi fost mai distanti i mai
indiferenti. Mai putin atenti cu ceilalti i probabil
mult mai egoiti, autor: Claudia Daboveanu;
- evz.ro, duminica, 11 februarie 2007, Marin
Preda, cstorit cu o evreic;
- Wikipedia Enciclopedia Libera, Marin Preda,
Biografie;
- citapedia.ro, 11 noiembrie 2010, Marin Preda:
Biete, tia vor s m termine!, publicat de
Ion Bucovu n Memorii;
- Ziarul de duminic, 18 nov. 2010, Urmaii
scriitorilor romni se destinuie, de Antoaneta
Dohotaru;
- Melidonium, posted on 16 septembrie 2012,
Marin Preda: Dac dragoste nu e, nimic nu e,
Ion Ionescu-Bucovu;
- Romnia literar, 2006, nr. 50, Marin Preda,
ndrgostit, de Al. Sndulescu.
Viorel ROMAN
(Germania)
1989. Era clar c reconstructia statului
ortodoxo-comunist se va face printr-un dia-
log cu Roma. De aceea a venit Fericitul papa
Ioan Paul II la Bucuresti si a intrat Romnia
n UE/NATO.
Pe de alt parte, B.O.R. e autonom fat
de noul stat din UE, dar solidar cu Mos-
cova. Statul se vrea occidental, Biserica ori-
ental (?!). S-a renuntat la simfonia constan-
tinopolitan dintre stat si biseric la Bu-
curesti? O nou erezie 2013?
Puciul parlamentar recent, un guvern cu
de trei ori mai multi ministrii dect Germania,
cu functionari pltiti mai bine dect cei din
sfera productiv, nefolosirea fondurilor UE,
coruptie cu larg caracter de mas etc. ilus-
treaz incompatibilitatea si blocajul unui stat
ortodox, numai mimetic n UE/NATO.
Situatia din Grecia, Cipru si Bulgaria nu-
i nici ea mai ncurajatoare.
Ce-i de fcut? Anul viitor partida orto-
dox FRN, PMR, PCR, FSN, PSDR, PSD, PC,
PNL, USL vrea s srbtoreasc 25 de ani de
la asa-zisa Revolutie, vrea s celebreze clien-
telismul algoritmic, continuitatea cutumelor
fanariote, greco-pravoslavnice n cea mai s-
rac tar din Europa.
n realitate, ceea s-a petrecut n anul de
gratie 1989 e un esec imens, pentru c nu a
refcut unitatea crestin. Asa c acuma Rusia
se reface n parametrii satrapiei euroasiatice
si aspir spre vest, spre Balcani, iar Romnia
si Moldova au din nou optiunea: Roma sau
Moscova?
Eu pledez pentru Roma, pentru eman-
cipare, pentru o Biseric Romneasc si un
nou stat de tip occidental, care s nu mai fie
tolerat cum au fost sute de ani ortodocsii ar-
deleni n Sfntul Imperiu Roman, iar astzi
mai toti romnii si tiganii n occident.
Pe lng propagarea idealului de mai sus,
faptul c dialogul cu Roma este subminat la
Bucuresti lmureste si o serie de fenomene,
carealtfel sunt mai greu denteles. Deceau
ortodocsii salarii de zece ori mai mici dect
n vest, de ce sunt ei monitorizati, ru vzuti,
de ce nu li se iart datoriile etc.?
Pe aceast tem am publicat 30 de crti si
800 de articole n mai toate trile unde triesc
romni. Occidentalii percep tezele mele ca
pe ceva firesc, ortodocsii ca o trdare, iar eli-
tistii, masonii, evreii, maghiarii etc., cureaua
de legtur dintre Imperiu si Periferie, ca
politic incorect.
Statul [i Biserica.
O nou# erezie
2013
Statul [i Biserica.
O nou# erezie
2013
Van Dick - Copiii bolnavi s vin la mine
46
- Ai luat biletele?
Bun ntrebare! Eram, deja, n metrou.
Urcm ninterregio de Timisoara. Se asterne
la drum cu 32 de minute ntrziere. Pregtirea
pentru lunga noapte este scurt. Totul fiind
gndit de acas. Completat cu antrenamente
intense de acomodare n spatii mici. Urc scara
si poposesc n cuseta destinat. Rezervare
special. Stabilit de ardeleanca mea. n lipsa
televizorului, atacMagazinul. Cu stiri proas-
pete de secole. Repetitio mater studiorum!
- Da, pe us de ce scrie 41-43-45?
- Trebuie s fie locul nsotitoarei!...
Chiar de ce o fi trecut si 43? Nu termin
bine gndul si aud bti hotrte. n prag, o
namil de vreo doi metri. Cu un asemenea
gabarit, greu de ptruns n interior.
- Biletele!?!
Am rsuflat usurat. Nu era el... nsoti-
toarea! Le ia si dispare.
- L-ai vzut?, ntreb. Era de la CFR?!?
Stingemlumina. Cea verde, de veghe, mi
se fixeaz n ochi. Hodoronc-tronc, tranca-
tranca, trs-grpis, dup nou ore, trenul
acoper cei 462 de km de cale ferat. Ro-
mneasc. n nou ore eram dus-ntors la /
de la Londra. Cu avionul. Dar, ce s caut la
Londra?!? S iau un suc. n tren nu erau
asemenea servicii. Corect. Doar, aici, vii s
dormi.
Am ajuns cu dou minute mai devreme.
Mi, s fie!?! Plecat-am cu jumate de or mai
trziu si ajungem cu 120 de secunde mai de-
vreme! S vezi, iar primesc felicitri de la
NASA pentru noua performant! Dup cea,
de 1 mai muncitoresc, pe ruta Bucuresti-
Constanta. Realizat de CFR&Jandarmeria
Romn!
Sau s sefi schimbat fusul orar si nu ne-
a anuntat nimeni ?
Coborm n milenara Timisoar, cucerit
de avari pe la anul 553. Locuitorii sunt mndri
cu priorittile lor pe teritoriul romnesc: cea
mai veche fabric de bere (1718); Bega, cel
mai vechi canal navigabil (1728); primul oras
cu strzi iluminate cu lmpi (1760), apoi cu
gaz (1855); primul serviciu telegrafic (1854);
prima retea de telefonie (1881); primul oras
din Europa continental cu strzi iluminate
electric (1884); prima statie de salvare din
Ungaria si Romnia (1886); primul meci de
fotbal european din Romnia (1889), acum
aflat n mare suferint; prima strad asfaltat
(1895); primele proiectii cinematografice
(1897); al doilea tramvai electric dup cel,
din 1894, din Bucuresti (1899). Desigur, si cu
declansarea Revolutiei Romne mpotriva re-
gimului ceausist (16 Decembrie 1989).
E 10 Mai. Zi cu mari semnificatii att
pentru noi, romnii, ct si pentru ntreaga
omenire. Independenta, regalitatea, Europa.
...Se anun o zi plin. Taximetristul ne
face le buzunare cu pe de trei pretul normal.
Clar! Suntem n Romnia! La Timisoara.
Cazare, dus, patir!
Dac tot am btut atta cale, hai o fug
pn la Arad! S vedem minunile lui Falc
(primar)! n microbuz, noi si ctiva conce-
tteni. De-ai locului.
Telefonul m anunt: Bun venit n Serbia!
mi vine alt gnd. ntreb ct facem pn la
Belgrad. Dou ore. Las pe data viitoare. Nu
am la mine pasaportul.
Trecem prin Vinga, cu celebrele bom-
boane-bomb de altdat. La Sagu, politia!
Mi-l puric pe tnrul sofer cum scrie la carte.
Toate procedurile. Oare, pentru a fi siguri,
c viata noastr e pe mini bune!?!
- Aia, ai ? ... Autorizatia!... Carnetul... foaia
de parcurs... Nu-i bun asta, alta!... diagrama
... Aprinde semnalizarea din dreapta, farul din
stnga... Trage frna de mn!...
Ne cerceteaz fugar si pe noi. Cltorii.
Eu si sotia. Oameni de ncredere. Eu, cu prul
alb. Da, m gndesc, cti nu sunt cu prul
alb. Mafioti. Au dreptate oamenii! S ne con-
troleze! Si pe aici, nu numai prin Cipru. Pn
la urm dau liber ladecolare, vdit nemul-
tumiti.
Nici pustiul n-a vrut s le deadreptul.
Bravo, se schimb mentalittile!
Coborm la noua catedral si parcurgem
La Rambla ardean plin de verdele intens
al primverii nebune. ntr-o or, maximum
dou, fr magazine, am ndeplinit obiectivul.
La Primrie o amenajare de prost cu gust.
Pe bani publici. Grei, am nteles. De la un ar-
dean. Mi-a amintit de Crciun. Cam pustiu,
desi era o vreme superb. De weekend.
Revenim la casa temporar. Din cochetul
si aerisitul campus universitar. De vest. Cred
c e unic n Republica Romnia. A treia. Se
asemn cu cel din Viena, plasat ntr-o pdure
urias. Parc, aici, cu mult mai multe terase,
baruri, restaurante, haormerii, fast-food-uri
... unde se pot sparge, accidental, tot felul
decolocvii! Amintirile m coplesesc. Atta
Sergiu G~BUREAC
47
Anul IV, nr. 6(34)/2013
tinerete! Peste 21.000 de studenti. Sunt si
magazine diverse cu preturi mici, mici! Fr
concurent! Pentru studii si aplicatii prac-
tice la economie !? Rutcisme!
Dus, prnz si patir!
Catedrala Mitropoliei Banatului ne n-
tmpin cu multiplele ei turle acoperite cu
ceramic colorat smltuit. Credeam c sunt
prin Piatra Moldovei!
Un amnunt. Catedrala a fost inaugurat
n anul 1946 n prezenta Regelui Mihai si a
primului-ministru Petru Groza!?!
n muzeul de la subsol se afl, ntre cele
trei mii de crti bisericesti, Cazania lui Var-
laam (1643) si Noul Testament de la Blgrad
(1648).
Are 5.000 de locuri, iar Biserica Patriarhiei
Romne cca 300 de locuri! Sunt nemernici,
proveniti din molusc, care comenteaz n
fel si chip intentia secular de a avea si po-
porul romn o catedral a neamului, pe m-
sura istoriei milenare, dac nu a prezentului!
Strzile din jur amintesc de evenimentele
din Decembrie 89. Nici astzi nu se stie cine
a dus cei peste 40 de morti (Operatiunea
Trandafirul) la crematoriul din Bucuresti. S-
a tot vorbit de diverse scenarii ale Revolutiei.
Acum, lucrurile sunt clare. Perestroika,
glasnosti!... Igen!
Cu noi sau fr noi, revolutionarii, cde-
rea comunismului din Europa de Est tot s-ar
fi petrecut. O stiau, deja, unii disidenti de
dup 1985! Dar, atunci, multi au fost victime
ale grupurilor romnesti de interese dornice
s accead la putere. Si nu numai la Timi-
soara. Omagiu!
Obsedant, se manifest n denumirile
institutiilor bntene, cuvntul vest. Dup
cum au mers lucrurile, n ultimele decenii,
pare de nteles.
Sun telefonul. Urmeaz o sear cu prie-
tenii. Ne ntlnim, normal, ntr-obibliotec
din campus, unde citimvolume de Heineken,
Peroni sau de autori locali Timisoreana,
Ursus... Fiecare, dup ce limb a mai nvtat!
Pe ecrane, rula unremake ntre foste glorii
ale fotbalului romnesc. De ast dat, doar
multe artificii! Prin tribunele ncinse de oa-
menii cavernelor contemporani. A doua zi am
aflat rezultatul.
Previzibil!...
M bucur c o romnc, din Basarabia, a
cntat romneste si s-a calificat prima.
FELICITRI, Aliona Munteanu! Ai dat o
lectie dmbovitenilor plini de fite si imitatori
de limb! Asta nseamn s fii romn!
S tii la limba ta! Si s fii normal.
***
- Desteptarea!...
Trec pe lng o cldire de ultim gene-
ratie. Am crezut c este sediul central al noii
Biblioteci Publice din Timisoara. M-am nse-
lat. Era un sediu bancar. Uitasem. Nu eram
nici la Paris, nici la Madrid sau mcar la Cluj-
Napoca, Rmnicu Vlcea, Pitesti, Constanta,
Baia Mare, Sibiu... unde edilii au avut grij
ca accesul la informatie si lectur public s
fie asigurat la standarde europene. Spatiu,
colectii, tehnologii! De la aceast institutie
civilizatoare pleac evolutia unei comunitti
locale! Informatia =Putere!
Biblioteca orasului, principala furnizoare
de informatii pentru membrii comunittii, este
tot n aceleasi spatii igrasioase si nefunctio-
nale. TrecemBega. Ne desprtim. Fiecare cu
interesele sale. Consoarta pune cap compas
spre cel mai mare mall al trgului, eu la trgul
... colectionarilor. Prilejuit de expozitia na-
tional 110 ani de activitate filatelic timisan.
Organizatorii merit toate felicitrile. Apogeul
a fost atins acum cteva decenii, cnd existau
peste 3.000 de membri ai asociatiei judetene
de profil. Nici acum, activitatea nu este mai
prejos, desi mai sunt doar cteva zeci de fila-
telisti. Cu asidua contributie a Postei Romne
si a cpusei aferente, Romfilatelia. Din cei
peste 85.000 de colectionari romni, de odini-
oar, mai sunt cteva sute. Amatori de marca
postal romneasc contemporan! Greu cu
managementul hulpav! Constat, cu tristete,
c nici oficiile postale romnesti nu mai pri-
mesc corespondenta francat cu mrci pos-
tale romnesti! n ce tar trim?!?
Reunirea familiei are loc n jurul prnzului.
Conform celor dinainte convenite. Contrar
bunului obicei, de data asta eu sunt cel care
ntrzie! Dus, prnz, siest scurt si... pa-
tir!... Obiectivul, Piata Unirii, n plin proces
de refacere, mi sugereaz una dintre pietele
Madridului. La Muzeul Banatului, am vzut
si o retrospectiv Corneliu Baba. S vezi atta
Baba la un loc nu e de ici-colea! De la Baba,
tributar proletcultismului, la Baba artistul!
Dar cti oameni de cultur n-au fcut pactul
cu diavolul? Rosu. Mcar, maestrul a avut si
talent! n rest, ca mai prin toate muzeele
noastre judetene de art. Donatii, nevndute
colectionarilor, achizitionate de directiile de
cultur. Acum, fr socialist. n coad. Am
vzut tablouri reusite prin galeriile timisorene,
ns, cic, nu-s bani de achizitie! M-a bucu-
rat existenta multor librrii. nghitim strad
dup strad, cas dup cas, din orasul vechi.
Cu privirile atrnate de cer, turle, balcoane
de toate mrimile... Edificii vechi, diverse sti-
luri arhitectonice ce te fac s fii, pentru o
clip, la Budapesta, Praga, Paris sau Milano...
La vederea unora, gndul m duce spre itine-
rariul celebrelor case din Barcelona.
O lum spre campus pe una din strzi. La
ntmplare. Dar, cu sigurant, spre Vest! Cu
opririle de rigoare, pentru a mai scpa de cl-
dura peste limitele normale ale acestui florar.
Vd dou turle ce nteap cerul. Iezuitii?!?
Firesc gndul se duce spre noul pap!
De aici pn n campus mai sunt cinci
minute. Lng noi, rsare o jun.
- Departe-i campusul? ntreb pentru con-
firmare.
- Nu, deloc! Veniti cu mine!... Stiti, astea
sunt n stil art nouveau! Pcat c le-au stri-
cat la ultima reparatie! Romii
- Stiti, aici e Politehnica. Cldirea a fost
ridicat nainte de primul rzboi.
- Stiti, orasul este multietnic - romni,
maghiari, tigani, germani, srbi, bulgari, ucrai-
neni, slovaci, evrei... -, fiecare etnie lsndu-
si amprenta pe cldiri, comportament, cul-
48
tur... Sigur, avem probleme mari cu Bibli-
oteca!
- Stiti, nu gsesc ceea ce mi trebuie. Nu
sunt cursuri. Era vorba de biblioteca faculttii
pe care o urma.
- Stiti, pe aici sunt foarte multe insemne
ale masoneriei!
Tresar. S-l chem, oare, pe Dan Brown la
Timisoara? Cnd aud de masonerie, parc
vd inscriptiile la vedere de pe vilele somptu-
oase de pe insula Capri. A tot felul de orga-
nizatii secrete si ultra enigmatice. Pline de
snobi. Cu ifose afisate n orice ocazie. Am
vzut tot felul de sortulete, mistrii, echere.
Aflasem cte ceva, de tnr, de la tata si din
alte surse. De fapt, ar exista cu totul 20 de
masoni. La nivel planetar. Numai dac unul
d coltul, se completeaz echipa.
Schimbm informatii. ntreb, usor mali-
tios, cte sute de masoni sunt n oras. Stiam
eu, ce stiam! Fusesem invitat, cu ani n urm,
s activez ntr-una din multele loji masonice.
Autohtone.
Si mergem... Ne lumrmas bun cu o real
plcere si multumire.
- No, departe-i Campusul?
- Stiti, acum i departe!
Rde strengreste cu gura pn la urechi.
Dispare!
Timisoara (Temeschwar, Temeschburg,
Temesvr sau Temivar), cu peste 300.000
de locuitori. Al treilea oras al trii. Practic, un
altfel de Berlin. Cimisra veche, un oras care
asteapt s fie vruit. Timisoara comunist.
Ca peste tot, se ncearc o mblnzire a be-
toanelor cenusii. n culori mai mult sau mai
putin stridente. A crui fort de munc, bine
format si educat, asteapt s fie corect va-
lorificat. Turistic, cultural, sportiv, comer-
cial, industrial, economic... Am fost n Vest.
n vestul Romniei!
DUMNEZEU e MAFIOT
Dac i-as spune autorului piesei, ce se
joac cu casa nchis (!?) pe malurile Be-
gi, c i-am dedicat o pies: Mta-i curv, i-
ar conveni? Binenteles i-as demonstra c n
pies nu e tocmai asa, c de fapt, mama sa
nu e chiar curv, ci...
Stimabililor, autor, regizor, actori, manager
de teatru..., cu asemenea lucruri nu v jucati!
E un sfat crestinesc. De fapt, totu-i o chestie
de marketing. De prost gust. Care arat, a
cta oar, ct de cretini suntem ca natie.
Duceti-v, stimabililor, dup dealuri!
Alt creatie terifiant, care a consolidat,
din plin, imaginea Romniei!
De aceea, media francez i-a si fcut ce-
lebrului regizorului romn sceneta Sil vous
plat! O merit din plin!
SONETUL PRO
Declari oficial c zeu-i nul.
Fiindc l-ai ctat n... iadul-beci -
Un tarc ce-ascunde poate-un Taur - deci
n consecint-mi pari a fi fudul...
Esti chiar iconoclast creznd c-i cool,
Ori zeii toti ti par nitel zevzeci,
Sau ai ornat, de Halloween, dovleci
Sculptnd n ei figuri ca de pit-bull?
Eu cred n unii zei isteti, parol!
Si n zeitele avnd pe chip
Un zmbet ce le-mbrac trupul gol,
Si mai ales n muza-mi de argint
Ce mi ofer-un inspirat cirip
Ametitor ca miticul... absint!
SONETUL ZODIEI CAL
De ce nu s-ar gsi prin constelatii
Si-un cal creat de magi, pe cnd formula
Ce transforma n stele molecula
Era mai sus de orice reclamatii?
Sau poate c-a ta muz - deh, credula!
Avnd cu astrologii ti relatii
Si vrnd s ti procure mari ovatii
Interpretase-n felul ei pendula
Ce te purta pe cile astrale
Ctnd, prin... arc, alte animale
Spre-a le nchide-n zodiile-custi...
Dar astrologii-mi par a fi doar... pusti
Cu cas lagur, deci ar fi mai bine
S mai rmnem TAURI... eu cu tine!
Janet NIC~ Eugen DEUTSCH
SONET VEGETAL
Eu m-am gndit s-ti fac un ceai
S mntui febra ta stelar,
Dar vino repede la tar
Pe la sfrsitul lunii mai
Cnd clorofila face rai
Si e-n ciresi zpad rar:
S fierbi n oal: plumnar,
Dumbet, sovrv, sfunduc si scai,
Piparc, trnj, vetrice, zlac,
Leurd, cujd si grumpir,
Vzdoag, slaier si termac,
Si vrgute, cimisir
l bei apoi, cnd totul fierbe,
Cu modestie de proverbe.
SONET SONAT
Eu m mndresc ades c-s TAUR,
C sunt, ca zodie, pe cer.
Puteam s fiu un rinocer,
Sau, si mai ru, un dinozaur.
Dar Demiurgul, liric faur,
Din sfnt coc de mister
M zmisli ca pisicher,
Cu trup de-argint, cu gnd de aur.
Am coarne, dou, din nscare,
Si cred c e o treab bun,
Scutind jumatea iubitoare
De-a transpira s mi le pun
Cci, de la TAUR pn la BOU,
E doar o palm de ecou!
49
Anul IV, nr. 6(34)/2013
BLCESCU
1
De ce ti-e fric, Doamne, de mine
vin ars pe dinluntru de lumine
si fata din cer pn-n pmnt
mi-e rscolit ca un steag de vnt
si minile cum mi se scurg ca ruri
abia pierdute n pustiuri
si parc sunt un munte zdrentuit
din rsrit si pn-n rsrit
2
Si desi sunt eu nc n-am venit
Se aude ntunericul ce m urmeaz ca un
huruit
Si buzele mele iluminate-n cer
Parc sunt n noapte pe-un munte lmpi
de oier
Doamne, n tara mea cnd voi ajunge
Voi fi demult rstignit pe cer, snge!
E DOMNUL NOSTRU SACRU,
E DOMNUL NICOLAE
Cu sfintenie, mamei lui Blcescu!
Este un ceva straniu-n aceast tar veche
care umbl prin aer vuind si prin pmnt
un fel de suflet sumbru, un fel de vijelie
un fel de tort veche a unui fel de sfnt
Si muntii se fac plaiuri ntinse si blajine
niste mri antice pe care calc El
si e-o lumin-n lume pustie fr margini
dintr-o alt viat si fr nici un tel
Si dealurile sfinte cum se-nalt la cer
n lumina care de-a pururi cnt treaz
Si se aude-o voce urcnd de pretutindeni
Cine e acest rege care ne guverneaz!
Pe vile lumii se vd urcnd popoare
Prin nalta lumin ca printr-o mare ploaie
Si creste-un fel de munte din Cmpia
Romn
E domnul nostru sacru, e Domnul Nicolae!
Este un ceva straniu-n aceast tar trist
Care umbl prin ceruri cntnd si prin
pduri
O religia veche un fel de suflet tort
Urcnd prin muntii trii din mii si mii
de guri!
BRBATUL DIN FATA POPOARELOR
Iat un brbat n fata popoarelor
De pe ramurile scheletului lui se scutur
frunze n toamne
O albin se las pe un deal
n cmpiile lumii celeilalte rsare soarele
Lmpile se sting ncet n arbori
Fiinta de sticl alearg prin fata istoriei
Cu o tort n mn iat se vede
Reflectat n cer cum cade
Pe dealul lumii cnt cucuveaua
n cimitire mortii dau lampa mai mic
Si se aude cum se face trziu n univers
De parc-ar clipoci un ru
Fata poetului rsare trist pe cer
Cel care-a dat istoria cu un ceas napoi
Iat-l ca un cine fugind n fundul lumii
Brbatul din fata istoriei se ridic sumbru-n
picioare pe planet !
EU VIN SFNT
Eu vin sfnt ntr-un nor de lumin
Dintr-o tar antic de dincolo de Olt
Si strignd din istorie ca dintr-un pustiu
Revolt lumea si nu m revolt
Si cnt orb de pace si de iubire
Urcat pe un Arbore Munte de miere
Cu mna ntins peste popoare
Si peste moarte si peste nviere
Iat pe Ocean un crin nflorit
Noi cdem vesnic prin univers
Si ne ucidem si suntem mndri
De marele nostru destin invers
Si strig prin vzduh ca printr-o portavoce
S ne iubim ca Unul a toate existnd
Mai este-o clip numai s mai avem rbdare
Si vom fi zeii nostri n veci si n curnd
Noi suntem o frnghie pe dupe-un
Dumnezeu
Ca dupe-un mare scripet n cerul sideral
Noi suntem un elastic ntins cumplit
n timp
Si astfel noi ne rupem pe noi din animal
Ca dintr-o carier ca dintr-un fund de mare
Meteoritul care pierind devine raz
Strluminnd oceane el naste alt lume
Ce nu ne mai slveste si nu ne mai
vegheaz
Un paravan pe care ruleaz-un film eu sunt
ntre materie si-ntre a fi
Lumina trecnd prin rnile mele
Astfel e noapte si astfel e zi
Eu vin sfnt ntr-un nor de lumin
Dintr-o tar antic de dincolo de Olt
Si strignd din istorie ca dintr-un pustiu
Revolt lumea si nu m revolt!
FRATELE MEU
Fratele meu de pmnt
Si de fluturat n vnt!
MIORITA
Sotiei mele, Miorita!
Nici ntuneric nici lumin pur
Mireasma mai degrab si cntare
Te-as lua n brate ns mi esti zare
n tine cile mi se pierdur
Parc-ai fi cosmos si parc-ai fi nger
Cum vd deodat pn-n nceput
Un tipt sunt desi att de mut
Prin tine-n universul mare snger
Si cad prin mine ca un meteor
Si tot de tine dau ca de lumin
S fug as vrea dar totu-mi ti se-nchin
Si eu fiind detinemi edor!
{tefan DUMITRESCU
50
Anul IV, nr. 6(34)/2013
Ioan HAPCA
Pentru Mihai Eminescu, lumea aceasta
n-are alt nteles dect acela pe care izbuteste
s i-l dea omul. Oamenii, fiind diferiti, vor da
lumii acesteia sensuri diferite, chiar dac pro-
vin din acelasi mediu socio-cultural.
Poezia Noi amndoi avem acelasi das-
cl ilustreaz ideea filosofic, potrivit creia
obiectivitatea cunostintelor nu decurge din
acordul social, ci, dimpotriv, acordul social
decurge din obiectivitatea cunostintelor.
Obiectivitatea este proprietatea unei idei de
a reflecta adecvat realitatea, fiindc adevrul
nu este o conventie, ci o idee care reflect
exact realitatea.
Cunostintele sunt constructii omenesti,
iar pentru poet acestea sunt ,,preri care se
transmit de la o generatie la alta prin inter-
mediul dasclului:
Scolari suntem aceleiasi preri
Unitul gnd oricine recunoasc-l.
Ce stii tu azi, eu am stiut de ieri,
De-aceleasi lucruri plngem noi si rdem...
Non idem est si duo dicunt idem.
Maxima latin, transformat ntr-un lait-
motiv al poeziei, fiindc se afl la sfrsitul
fiecrei strofe, dezvluie rolul comunicrii
interumane si rolul adevrului n comunicare.
FrazaNu este acelai lucru dac doi vor-
besc la fel constituie traducerea literar a
maximei latinesti si sugereaz prerea c de-
vine obiectiv ideea asupra creia oamenii
sunt de acord, dar acest fapt nu schimb cu
nimic caracterul ei subiectiv.
Numerosi gnditori contest posibilita-
tea cugetrii subiective de a cunoaste obi-
ectul real, dar Eminescu sesizeaz c ntre
om si natur, adic ntre subiect si obiect,
exist nu numai opozitia care declanseaz
procesul cunoasterii, ci si unitatea care asi-
gur obiectivitatea cunostintelor.
n strofa a II-a, obiectul cunoasterii este
,,patria, despre care lumea constat c e-
n decdere si c De rs i de ocar au
ajuns, probabil, conductorii ei, dar poetul
nu este de alt prere, deoarece afirm:
Cnd cineva opinia mi-ar cere,
El ar primi tot astfel de rspuns,
Poetul este jenat de aceast situatie si
ncheie strofa cu versurile:
Ca de rusine ochii s-i nchidem:
Opozitia dintre pronumele la cele dou
persoaneEu i Tu constituie antiteza din-
tre poet si lume, antitez care d alt sens
maximei latine de la sfrsitul strofelor a III-a
si a IV-a. Cauza opozitiei dintre poet si lume
se afl n adncul gndurilor, din care
pentru lumersare ur, iar pentru poet
rsare amor. Antiteza acestor dou valori
fundamentale la care apeleaz oamenii pentru
a da sens lumii - ur si dragoste - se manifest
si n plan comportamental:
Tu ai vrea tot s mearg pe-a sa cale.
Eu celui slab i sunt n ajutor.
Lumea este indiferent de soarta indi-
vizilor, din cauza egoismului, dar poetul pre-
fer ntrajutorarea semenului datorit al-
truismului su.
Dac din primele dou strofe ntelegem
din maxima latin c adevrul se confirm
cnd doi spun la fel, n urmtoarele dou
strofe poetul constat c acelasi adevr pro-
voac disensiuni ntre oameni, mai exact,
ntre poet si lume:
Cu-acelasi gnd, noi totusi ne desfidem:
Disensiunile sunt generate de faptul c
fiecare vede lucrurile n felul su. Aceasta
este o alt interpretare a dictonului latin
mentionat.
Pentru poet, rul c patria e-n dec-
dere, desi rde, l doare profund, dar nu
disper, fiindc M tine linitea vietii-
ntregi, afirm el cu trie. Poetul stie c nu
exist un ru etern, dup cum nu exist nici
un bine etern. Rul nu este att de izolat de
bine, nct s poat fi ales odat pentru tot-
deauna, respingnd definitiv binele. Bine
este tot ceea ce contribuie la dezvoltarea
omului si ru este ceea ce o mpiedic. Binele
este cu att mai mare, cu ct efectele lui sunt
mai durabile si ating pe mai multi oameni. n
secret, toti ducem dorul unei instante su-
preme, care s se ngrijeasc s nu ni se n-
tmple ceva ru, care s pretuiasc binele si
s pedepseasc rul.
Poetul sesizeaz n strofa a IV-a c lumea
uit tot rul la raza de splendoare a promi-
siunilor, probabil, electorale, vrsate de con-
ductori:
Iar tu uiti tot la raza de splendoare
Ce-o vars-asupra ta a lumii regi...
Culmea rului social la care se poate
ajunge din cauza disensiunilor provocate de
faptul c fiecare vede lucrurile n felul su
ncheie aceast strof:
,S-ai vrea cu proprii mni s ne ucidem:
Explicarea acestui ru social constituie o
Ceea ce rmne mereu de neneles este c lumea
aceasta poate fi neleas. (Albert Einstein)
Noi am@ndoi avem acela[i dasc#l
de Mihai Eminescu
Valen]e ale textului liric
Noi am@ndoi avem acela[i dasc#l
de Mihai Eminescu
Valen]e ale textului liric
51
51
Anul IV, nr. 6(34)/2013
permanent dificultate ce este recunoscut
la nceputul strofei a V-a:
E greu a spune ce deosebire
Ne-a desprtit, de nu mergem de-a valma,
Poetul consider sinceritatea ca pe o mo-
dalitate principal de a demonta rul social
dezvluit n ntreaga poezie:
,Si s-ar vedea atunci fr-ndoial
Cnd noi ne-am scoate sufletele-n palm,
Ca-ntregul lor cuprins noi s-l deschidem:
Sinceritatea ar trebui s fie, n conceptia
lui Eminescu, principiul tuturor dasclilor
lumii, pentru c numai ea ne ajut s scoatem
sufletele-n palm / ca-ntregul lor cuprins
noi s-l deschidem
ntreaga poezie este un apel la sinceritate
si maxima latineasc ar putea fi tradus, mai
exact, astfel: Nu este acelai lucru dac, doi
discut sincer.
Despre sinceritate, Honor de Balzac
spunea: Asa sunt oamenii de inim: sinceri
de la primul pas. (Le cousin Pons / Vrul
Pons, pag. 114) Orice smecherie, orice n-
selciune este descoperit si n cele din urm
aduce pagub; orice situatie este mai putin
primejdioas, dac omul se situeaz pe te-
renul sincerittii. (Le lys dans la valle /
Crinul din vale, pag. 30) Oamenii cinstiti
sunt lipsiti de tact, n-au nicio msur a bi-
nelui, deoarece pentru ei totul este fr oco-
lisuri, fr gnduri ascunse. (Csar Biroteau,
pag. 43)
Din pcate, lipsa de sinceritate, sesizat
de poet n vremea sa, este principala me-
teahn a societtii din zilele noastre, lund
proportii monstruoase n orice campanie
electoral.
Sinceritatea aceasta, nedisimulat, ne
aduce si unele dezavantaje. Persoanele mai
sensibile ar putea interpreta acest fel direct
de a fi, drept o lips de tact. Gnditi-v, totusi,
c aceast naivitate exagerat poate fi foarte
pguboas n mprejurri nefavorabile.
Este de presupus c nu exist foarte multi
oameni att de sinceri si de drepti pe ct ati
dori dumneavoastr si pe al cror cuvnt s
se poat conta fr pic de rezerve. Acest
comportament onest, sincer si drept l pre-
tindeti tuturora. Pentru fanfaroni si panglicari
nu aveti nici un fel de consideratie. Pe de
alt parte, stiti cu exactitate cnd a sosit mo-
mentul s lsati jos garda si s jucati cu cr-
tile pe mas. Atunci cnd v simtiti amenin-
tat/ sau rivalizati cu cineva, deveniti impre-
vizibil/ pentru adversar. Dac nu vreti s se
stie ceva, nimeni nu poate afla planurile dum-
neavoastr secrete.
Faptul c n anumite mprejurri oamenii
si pot ascunde adevratul Ego, fiind con-
siderati a fi cu totul altfel dect sunt n rea-
litate, este un lucru posibil si n unele m-
prejurri chiar amuzant. n ultim instant
fiecare stie cel mai bine despre sine ce fel de
individ este. Dup cum cunoasterea n-
seamn putere, acest avans mic de informare
poate conduce la un sentiment plcut de su-
perioritate.
Motivul pentru care oamenii apeleaz la
arta disimulrii este vechi de cnd lumea si l
gsim n toate traditiile. S ne gndim la m-
pratul care s-a deghizat n cersetor, ames-
tecndu-se n multime, pentru a afla ce gn-
desc supusii si despre el. Atta timp ct
subaprecierea unei persoane dureaz pn
cnd eroarea este corectat spre satisfactia
celui defavorizat, lucrurile sunt nc pe calea
cea bun. Penibil este n situatia invers.
Desigur, apar uneori circumstante n
viat cnd este ct se poate de nimerit ca
cineva s-si ascund adevratele sentimen-
te. O persoan jignit n public nu i va da
satisfactie detractorului su, etalndu-si du-
rerea. Cine nu reuseste s si ascund viata
interioar de ochii celor din jur, mai cu seam
atunci cnd este n avantajul su, se va des-
curca greu n viat. Pericolul de a fi categorisit
drept naiv si a nu fi luat n serios este mare
ntr-o atare situatie.
Motivele pentru care unii oameni vor s
par altfel dect sunt pot fi multiple. Nu de
putine ori este vorba de actori multilaterali,
de persoane labile, cu un Eu slab, sau de
admiratori ai unor persoane ndrgite, pe care
ncearc s le imite. O asemenea ncercare
de identificare are loc doar superficial, numai
la exterior si nu dureaz mult timp. Aceste
identificri exterioare sunt cu precdere
caracteristice puberttii. n acest crmpei al
existentei ele sunt normale si slujesc la for-
marea propriei identitti.
Van Dick - Crucificarea
Buldozer de sentimente
Cu buldozerul turat
m-am repezit nspre cele
4 mori rvsite de vnt,
s le strivesc
pentru eternitate.
Prima a rezistat impactului,
opunndu-mi-se,
a doua s-a zgltit nitel, de dragul meu,
a treia s-a uitat ntrebtor la mine
cum o ngenunchez,
iar n a patra eram eu.
Eu cu ochii ca stelele,
cu chipul ca luna,
cu un luceafr pe umrul drept
si cu soarele pe umrul stng.
Pentru ce s distrug?
Cu buldozerul nu se face
ordine prin sentimente.
Vultur oprit
Vultur, ce-i cu atta zbatere?
Deschide ochii si nchide aripile.
Fii practic.
E prea strmt locul acesta
pentru zborul tu.
Colivia ti mpresoar trupul,
dar tu nc te miri de ce nu-ti iei zborul.
Strnge-ti aripile, vultur,
pseste ps-ps
prin nisipul uscat,
ploaia te va rcori luminndu-ti calea.
Ciocul ti-e puternic, doar
trupul slbit.
Curaj! ncearc!
E numai o etap.
Ludic
Era odat un palat
Cu o fetit de-mprat.
Era mare, sttea lng soare
Si se mira:
Cum poti tu
S faci tot ce vrei?
Eu nu pot.
Dect tu
minunat, fermecat.
Claudia SCORNEA
52
Virgil STAN
Bunicul Constantin se scul de dimi-
neat, trase briciul pe bucata de piele de to-
val, ntins pe un suport din lemn, se spuni
bine cu pmtuful si ncepu s-si dea jos
barba crescut peste sptmn.
Lampa cu petrol nu-i fcea lumin sufi-
cient, asa c iesi n bttur, si agt ciobul
de oglind de un cui btut direct n trunchiul
salcmului crescut falnic n fata casei. De el
se sprijinea si plita oarb, zidit din sprturi
de olan, lipite cu pmnt galben amestecat
cu baleg de cal.
Acolo pregtea bunica Floarea mnca-
rea, de cum se topea ultima zpad la nce-
putul primverii si pn cdea alta la sfrsit
de toamn trzie. Foloseau drept combustibil
ogrinji de porumb, ori tizic sau crengile us-
cate de vit de vie.
Bunicul era nelipsit n fiecare duminic
de la liturghia tinut de printele Plutasu n
biserica din comun. Preotul dac nu l-ar fi
vzut n biseric, a doua zi precis l-ar fi certat.
Era un participant important n corul bisericii.
Mai ndeplinea si functia de epitrop al bise-
ricii. El tinea toat contabilitatea donatiilor
din partea enoriasilor. Printele Plutasu dorea
s refac picturile locasului de cult si pentru
acest lucru era binevenit de orice donatie
de la enoriasii si.
Dup ce termin cu brbieritul, intr n
camera curat de la strad, cum i spuneau
btrnii, deoarece acolo nu dormea nimeni,
doar si tineau lucrurile mai bune. Deschise
lada de zestre a bunicii Floarea, pe care o
primise ca dot de la printi la mritis si si
alese costumul negru din dimie.
Materialul era tesut de ea la rzboi. Lna
pentru stof o luau de la oile proprii. Cump-
rau doar ata din bumbac pentru urzeal. Apoi
abua alb o trimetea la piu pentru prelu-
crarea si vopsirea ei, de obicei n negru.
Bunicul Constantin venise n Dobrogea
de prin zona Sibiului, odat cu transhumanta.
Aici soseau nu numai mrgineni sau tutuieni
cum li se mai spuneau mocanilor din zona
Sibiului, ci si mocani de prin partea Bra-
sovului, din zona Scele sau din Tara Brsei.
Cum terminau de tuns oile, pe la sfrsitul
lunii august, ncepeau s coboare cu turmele
de pe psunile montane, spre Lunca Dunrii
sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecnd
Dunrea pe la Vadul Oii n apropiere de Hr-
sova, prin Vadul Cailor la Clrasi, la Brila
pe la Ghecet, sau la Gura Ialomitei pe la Piua
Petrii. n urma turmelor de oi, n crutele cu
coviltir, i nsoteau adeseori sotiile si copiii,
care ntregeau familia peste iarn, pn la re-
ntoarcerea pe pmnturile natale de la munte.
Dobrogea n ciuda faptului c de-a lungul
secolelor a fost clcat de mai multe popoare
migratoare, sau c s-a aflat sub ocupatie oto-
man, si-a pstrat caracterul national, limba
si preocuprile care erau n general aceleasi
ca si a populatiei de dincolo de Dunre si
anume: pstoritul, cultivarea vitei de vie, a-
gricultura, apicultura, sau pescuitul prin bl-
tile, lacurile ori apele Dunrii. Aici ntlneai
ntinderi mari de cmpii mnoase, codrii desi,
ap pentru adparea animalelor, o clim mai
blnd si taxe mai mici dect n Transilvania.
Fenomenul transhumantei se perpetuase
de-a lungul secolelor n viata pstorilor, indi-
ferent de mprejurrile vremurilor, fie ele
rzboaie, fie schimbri de dominatie a zonei
Dobrogei. Pstoritul era una dintre preocu-
prile principale a muntenilor, alturi de api-
cultura, datorit faptului c agricultura nu
se putea dezvolta din lips de suficiente su-
prafete de pmnt arabil. Prin venirea oierilor
din Tara Romneasc pe pmntul Dobrogei,
sau consolidat relatiile dintre romni, datinile
si legturile economice cu restul trii, indi-
ferent sub ce ocupatie s-ar fi aflat.
Odat cu nscunarea pe tronul Romniei
a regelui Carol I si decretarea legii agrare din
1882, o parte dintre mocanii veniti n transhu-
mant nu s-au mai ntors cu oile la munte,
stabilindu-se definitiv n Dobrogea. Printre
ei s-a numrat si Constantin cu tnra sa
sotie Floarea, pe atunci un pstor tutuian,
venit cu turma de oi la iernat.
Odat stabilit n comuna Pecineaga,
Constantin si-a nstrinat o parte dintre mi-
oare si cu banii cstigati si-a ridicat o cas
pe cei patru mii de metri ptrati ce i s-au
acordat de ctre administratia local, n afara
celor douzeci si cinci de hectare de pmnt
arabil extravilan cum se spune mai curnd.
Avea acum acareturile sale, o gospodrie n-
floritoare n mijlocul comunei si cinci copii,
patru bieti si o fat: Pun, Dragu, Dumitru,
Stoica si Neaga.
Palmele btrnului erau bttorite ca p-
mntul din fata casei, de ct a strns coarnele
plugului, sau coada sapei, la arat sau la pr-
situl culturilor agricole.
Cnd a hotrt s rmn definitiv pe
pmnt dobrogean, a nteles c trebuie s-si
schimbe preocuprile. Nu mai hlduia cu
turma printre dealurile si vile din Dobrogea
sau printre muntii din Mrginime, ci trebuia
s-si cultive pmntul primit n posesie.
Interesul administratie locale era s se
dezvolte agricultura si n aceast parte a trii.
S i se schimbe destinatia de pmnt bun
pentru pscutul turmelor de oi sau a cirezilor
de vite, ale mocanilor veniti n transhumant.
De aceea i-a mproprietrit cu pmnt pe b-
jenari. S nu mai fie ca pe timpul dominatiei
otomane.
Mai trziu, cnd a aprut si cel de al doi-
lea val de migratie, noii veniti vor fi catalogati
drept colonisti si asa se va numi si cartierul
unde acestia si vor ridica locuintele.
Astzi era srbtoare si mos Constantin
dorea s mearg la biseric s asculte litur-
ghia preotului Plutasu, un preot btrn, cu o
barb alb ca si prul ce-i rsrea pe sub
potcap sau culion cum se mai numeste aco-
permntul de pe capul preotilor. Mos Cons-
tantin tria cu frica lui Dumnezeu, fiind o fire
evlavioas de felul su, stare de spirit mos-
tenit din mosi-strmosi.
Bunicul, se mbrc cu cele mai bune
haine ale sale si ncltat n niste botine luate
de la un negustor grec, care hlduia n cruta
sa cu coviltir din sat n sat s fac trocul cu
tranii, dndu-le cele necesare traiului ce
lipseau din prvlia steasc, contra pro-
duse agricole. Se repezi pn n grdinita
bunicii din fata casei, de unde rupse cteva
tufnele si cu buchetul de flori n mn, plec
voios spre biseric, la ntlnirea sa sufle-
teasc cu Dumnezeu. Locasul sfnt nu era
asa departe de casa lui, doar la trei-patru sute
de metri deprtare.
Cnd a ajuns, biserica era plin. Slujba
ncepuse. Era mare srbtoare, Sfntul Du-
mitru, praznicul cnd ciobanii returnau pro-
prietarilor oile avute n grij nc din prim-
var, si si primeau restul de simbrie.
Dup iesirea de la liturghie, fiecare pro-
53
Anul IV, nr. 6(34)/2013
prietar merge n prundul vacilor s-si aleag
oile proprii, care purtau un semn distinct al
stpnului, ori prin ncrustarea unei urechi,
ori prin vopsirea pe spinare cu o anumit
culoare dup cum avea fiecare.
Mosul toat sptmna s-a preocupat de
repararea portilor de la saivan si pregtirea
spatiului pentru iernatul mioarelor.
Paiele erau stivuite si asteptau s fie puse
n iesle, cele de ovz si de orz pentru hran,
cele de gru pentru asternut. De asemeni si
tulpinile de porumb dup recoltarea stiu-
letilor erau n cpite. Sare n bolovani cum-
prase de la magazin. Acum putea s vin
iarna, avea cu ce-si hrni cele treizeci de oi.
Cu att mai rmsese. Restul le-a vndut s-
si ridice casa si s-si cumpere o vac pentru
lapte la copii si cai pentru deplasare si munca
cmpului.
n gospodria unui tran sunt multe lu-
cruri necesare, mai ales cnd si schimb
profesia din pstor n cea de agricultor. Pen-
tru toate trebuiesc bani. Bunicul si-a dorit s
fie independent din acest punct de vedere.
Doar pentru utilaje mai mari trebuia s mearg
s se mprumute la vecini sau la cei mai avuti
si cu mai mult experient n agricultur.
Bunicul Constantin avea o mustat stu-
foas pe care i plcea s si-o rsuceasc de
parc dorea s strpung cerul cu vrfurile
sale. Era un brbat nalt, cu o fat roscovan,
brzdat de cutele lsate de vremea n care
si-a dus traiul. Si la cei peste saptezeci si
cinci de ani, tot se mai simtea n trupul su
vigoarea mocanului falnic. Era mndru c-i
mocan, om al muntelui, rtcit de nevoie n
cmpia dobrogean. Se vedea hrnicia tutu-
ianului prin casa ridicat cu minile sale,
nvtate mai mult s strng ntre degetele
sale osoase ugerul oii, s-l fac s tsneasc
laptele n spum, dect coarnele plugului,
dar ce nu face omul pentru familie n viata
lui? Le nvat pe toate de nevoie.
Ajuns lng strana sa, se altur corului
brbtesc al bisericii. Avea o voce frumoas
mosul, de aceea nu-i plcea btrnului preot
ca el s lipseasc de la slujb. De partea cea-
lalt erau femeile care cntau n cor. n biseric
era o muzic divin n timpul slujbelor. Niste
simpli trani ddeau mretie prin glasul lor
celor sfinte, nltnd imnuri de slav Crea-
torului. Era o ncntare s-i asculti.
Preotul Plutasu se mndrea nevoie mare
cu un asemenea cor. Se dusese vestea chiar
si la mai marii bisericii ortodoxe din Cons-
tanta si de aceea la acest praznic al Sfntului
Dumitru sosise la slujb un nalt prelat, s se
conving de existenta unui asemenea cor si
s dea prin prezenta sa o mai nalt pretuire
slujbei.
La sfrsitul liturghiei, bunicul Constantin
s-a dus direct acas s se schimbe de tinuta
de srbtoare, si-a ncltat din nou opincile
din piele argsit de bou, hainele de lucru si
porni spre prundul vacilor, unde se mprteau
oile. Nu dorea s-si murdreasc costumul
de mers la biseric. Cu banii necesari n bu-
zunar si cu o sticl cu vin s-l cinsteasc pe
cioban la el, se altur celorlalti steni ce se
ndreptau spre prund.
Lume mult ca si mioarele grase si fru-
moase. Fiecare stean astepta la rnd s-si
aleag oile din crd. Venindu-i rndul si lui
mos Constantin, acesta constat c-i lipses-
te o mioar. Lundu-l la ntrebri pe cioban
despre oaia lips, acesta ddea din colt n
colt c ar trebui s fie, ns oaia nu era nicieri.
La urm recunoscu c la un moment dat cnd
s-au ntlnit dou turme, s-ar fi putut s se
amestece mioara n turma celuilalt cioban.
Mos Constantin era hotrt s-si recapete
mioara, asa c nu-i mai ddu ciobanului sim-
bria necesar pn nu-i aduce oaia.
Ciobanului nu prea i-a plcut acest lucru,
dar nu avu ce s fac, stiindu-l ct este de
hotrt i promise c va cuta s-i aduc acas
oaia rtcit.
Propunerea lui de a i se opri valoarea oii
din simbrie, nu fu pe placul mosului. si iubea
mioarele si nu dorea s se despart de nici-
una, mai ales c astepta ca n primvar s-i
aduc si mieluti frumosi care s-i sporeasc
turma.
Ajuns acas cu mioarele, le nchise n
saivan unde aveau umplut ieslea cu fnul
cosit de pe loturile sale, sau de prin zonele
necultivate, unde crestea ntr-o flor slba-
tic spontan. Oile zbierau n tarc neobisnuite
s fie nchise ntr-un spatiu asa de mic. Se
obisnuise s triasc ntr-o turm mare si li-
bere, nu cteva ca acum.
Mos Constantin dorea s dea o petre-
cere odat cu aducerea oilor acas, mai ales
c avea si un biet cu numele de Dumitru,
asa c l invit si pe preotul Plutasu s-l ono-
reze cu prezenta familiei sale la aceast ani-
versare, totodat s-i binecuvnteze si oile.
Asez sub salcmul falnic din fata casei o
mas din blni de brad, peste care asternu o
fat de mas tesut la rzboi de bunica Floa-
rea, apoi atas dou canapele fcute din du-
lapi din lemn de salcm. Bunica Floarea aduse
o pine ct roata carului, coapt pe vatr n
cuptorul de alturi, farfurii din lut ars smltuit,
pline cu cas si brnz proaspt, ceap si ce
era mai important, o oal mare din argil ars,
frumos colorat cu motive florale, plin cu
zam de cocos. Era o ciorb fierbinte, dea-
supra creia pluteau stelute de grsime ce-i
ddeau o arom si un gust deosebit. Restul
de carne o fcuse friptur, la care adugase
niste cartofi pregtiti n acelasi cuptor, odat
cu pinea. Mai adug pe mas borcanul cu
hrean rzuit si conservat n otet diluat cu
ap, cu o lingurit - dou de zahr deasupra,
s-i mai taie din iuteal. Gtea bine bunica
Floarea. Stia ea retetele folosite de muntence,
dar nvtase si altele de la localnice, cu un
gust oriental.
Mos Constantin trimise un fecior n be-
ciul construit lng cas, s aduc o sticl
cu tuic de tescovin din anul ce trecuse si
o oal cu vin, un tulburel rozaliu din anul
respectiv. Fcea vin bun bunicul Constantin.
ncepur s-i soseasc oaspetii, care, din
politete, mai nti treceau s-i vad mioarele.
Doar era rvsitul oilor, cum se numea
aceast zi prin prtile lui de bastin.
- Bun ziua, Floareo si Constantine,
spuse printele Plutasu, cnd intr pe poart.
- Srut mna, printe. Bine ati venit la
noi. Poftiti, luati loc la masa de sub salcm.
- Las, Floareo, c de stat am s tot stau.
Stai s vin si coana preoteas. I-am trimis
Van Dick - Madona cu pruncul
54
vorb s vin si ea.
- Foarte bine, printe. Chiar nu am mai
stat de vorb de ceva vreme cu coana preo-
teas.
Printele, ca si ceilalti invitati, trecu pe la
tarcul oilor si binecuvnt animalele, s fie
sntoase, s fac miei frumosi si s deamult
lapte. Le stropi cu busuiocul nmuiat n
aghiazma adus de bunica Floarea si apoi
dup ce binecuvnt ntreaga gospodrie,
ca si pe cei prezenti, se asez la mas obosit
de atta stat n picioare n timpul slujbei din
biseric.
Sosise ntre timp si coana preoteas, asa
c se putea ncepe petrecerea. Cel srbtorit,
alturi de oile din tarc, era cel de al treilea
copil al lui Mos Constantin. Era nclinat mai
mult spre meserie. Nu-i plcea nici oieritul si
nici agricultura. i plcea fierria, de aceea l-
au dat ca ucenic la un localnic, s nvete me-
seria de fierar. Era mult de lucru ntr-o comun
asa mare ca Pecineaga, unde triau vreo pa-
tru mii de suflete. Coana preoteas era nv-
ttoare. Toti copiii lui mos Constantin si ai
Floarei i-au fost elevi. Ce-i mai urechea cnd
veneau cu lectiile nenvtate! Cte njurturi
de bisaltir sau de ceara m-si mai primeau ei
cnd venea coana preoteas si se plngea
c iar au venit nepregtiti la scoal. De multe
ori nu erau copiii vinovati, ci mos Constantin
care i lua cu el la munca cmpului, ori s tin
caii de drlogi la arat sau la prsitoare, sau
cine mai stie ce alte treburi puteau s fac si
un copil mai rsrit ca vrst, ns necopt
pentru muncile mai serioase ale cmpului.
Seara de sfrsit de octombrie se ls
peste satul dobrogean, asa c si mesenii lui
bunicul Constantin si ai bunicii Floarea n-
cepur s prseasc bttura , ndreptndu-
se spre casele lor, ca tot omul. A doua zi nu
mai era srbtoare si la tar timpul nu te las
s lenevesti n pat. Zilnic gsesti cte ceva
de fcut.
Bunica Floarea strnse totul de pe masa
pe care bunicul Constantin o cr mpreun
cu canapelele n chiler .
Se adunar cu totii n odi, sub lumina
chioar a lmpilor care mai mereu afumau
sticla. Merser cu totii la culcare. A doua zi
trebuiau s o ia de la capt. Unii cu munca
prin gospodrie sau cu aratul pmntului si
pregtirea ogorului pentru semnat, alti cu
scoala. Trebuia semnat grul de toamn. Si
asa i se prea btrnului c a cam ntrziat cu
aceasta. Intrar cu totii obositi sub toalele
de pe paturi si adormir fiecare cu gndul la
alte preocupri ce le avea de ndeplinit a doua
zi. Se druir cu plcere somnului dulce si
odihnitor, n aerul curat al cmpiei dobro-
gene, scldat de lumina nc dogoritoare a
soarelui de sfrsit de octombrie.
I
Vrsta mea nu are nicio important. Nici Dumnezeu nu are vrst. Ceea ce nu nseamn
c eu as fi egalul Lui, Doamne fereste. Chiar ieri aveam o discutie frivol despre amanti,
amante, cumprturi, medicamente, despre viii morti si mortii vii,
Am pierdut ceva timp, dar asta e viata. Femeia e un tip celebru, la Dunre ca si la Ebru,
Seductoare sau redus, mai rsrit, mai apus. Zeit este, partener, iar uneori,
chiar o himer, Pisic-sexy sau rival, n locul mamei face scoal. Ce pot s spun?
Parfumul ei mbat o trup de pigmei. Sau de eroi trufasi, de ce s o ludm pe Salome?
Excentric, impresii rare, cosmaruri nfiortoare sau vise dulci ca sarailia,
regreti lumina si trezia, scandalul e mereu prezent, cherche la femme, eveniment,
Exotic de vrea, de uit c-n jur sunt amorezi o sut, pletele ei sunt negre, blonde,
femei cochete, pudibonde, au sic, au voce de siren, femeie din femei, peren,
n Univers ea este Centrul, poti s spui nu, poti s fii pentru.
II
ntr-o scoic nchis e un ocean, versul poetului, un mrgean, n-are sfrsitul un nceput,
totul ne doare sau ne-a durut, frigul colind, cere-adpost, dragostea pleac,
viat n-a fost, somnul din monstri naste ratiune, inima tine cumpene bune.
Femeile m servesc cu zmbete, brbatii cu vorbe grele. mi iau cmpii si muntele l mut n
ghilimele, cnd am ceva pe suflet merg n pustiu si strig, de pild Jennifer Cooper mi tine
de frig. Ziua-i masiv alb si rece, ca un colegiu pentru colege, numai iubita, doar ea
se zreste ntr-o oglind ca ochiul de peste, trece cu trenul omul cu trenciul,
luat pe-o hrtie de treisprezece, numai iubita n nouri se scald, ziua-i masiv,
rece si alb, numai iubita, subtire, nalt, este. Iar eu sunt n lumea cealalt.
III
Trebuie s-mi tin ochii larg deschisi pn cnd Domnul mi-i va nchide,
Trebuie s fiu nendurtor cu mine, pn cnd Domnul se va ndura de mine,
Trebuie s cred n Har, pn cnd Harul se va pogor si asupra mea,
Trebuie s iert si s iubesc pn cnd voi fi si eu iubit,
Ruga mea este tcut ca melcul, ea nainteaz prin nopti de poezie limpede.
Cine este n epicentru cade primul, cei de la margine se uit, dau din picioare
S n-alunece n groap, cine se afl n epicentru va striga din adncuri,
De ce, Doamne, eu sunt alesul? De ce, Doamne? De ce?
IV
Bucuria de a te trezi la miezul noptii, n miez de zi, de a scrie versuri pe care nu le citeste
nici orbul cu sensibilitatea n deste. Sihastru nu sunt, nici sfnt, poate nebun,
raiul e doar o coal de hrtie. Vor nflori n curnd grdinile-n cer, mortii blnzi
din pmnt. Rolul meu este de a m interpreta pe mine, dup lectura Comediei Divine.
Eu mi scriu textul, regizorul sunt eu si, uneori, se amestec si Dumnezeu, dar,
din nefericire, spectacolul este mereu ntrerupt de exclamatiile unui surd,
ori poate c eu nu nteleg surzenia lui, care-i tot darul Demiurgului.
V
Cnd m voi teme, cnd voi ajunge la termen,
Cnd cerneala din stilou se va cerne ca o cenus uscat,
Cnd coala va rmne curat, cnd voi privi n gol,
Cnd voi desena cheia sol, fr s mai urmeze o not,
Cnd tcerea va deveni bigot, atunci, moarte a mea, s apari
n splendoare, cu ochii de jar, cu snii dezveliti, cu prul despletit
Si vom pleca mpreun, ndrgostiti.
VI
Ar trebui s fiu foarte trist, ca s pot asculta un disc,
O muzic, asa, un Beethoven, n urechea mea stng chiuie un ren,
Ar trebui s deschid o fereastr ca s v-ascult pe Dumneavoastr, Pasre Miastr.
Oare ct se vor mpiedica-n balamale, n belciuge n yale, Solfegiile siderale?
Eu nu cred n muzica pe care-o consum Auriculul Dvs. ca pe-o legum.
Dumneavoastr asteptati cnd sunteti tristi s-auziti n rai topit de artisti?
V spun, totusi, c pe domnul Beethoven l-am ntlnit mult mai sus, pe planeta Epsilon.
Boris MARIAN
55
Anul IV, nr. 6(34)/2013
Pe drept cuvnt se spune c
viata este o moartetreptat,
probabil, pentru a constientiza
c murim n fiecare zi, n fiecare
ceas... putin cte putin. Ne-nves-
mntm n mantia timpului-timp,
nvolburndu-ne ntre faldurile
ei, cu vii si-mbujorate dorinte,
pentru ca n final s descoperim
regrete, nempliniri si vise spul-
berate. Ne nastem scnteie, de-
venim flacr si cnd ajungem li-
crire a neantului, ne lamentm,
ne zbuciumm, plngem sau
umblm prin cerul gol la fel
ca pe pmnt / nu mai tiim de
nimeni, uitm i cine sun-
tem... (Ileana Mlncioiu) De
ce? Pentru c nu vrem, defel, s
acceptm c viata ce ni s-a dat
nu este dect unminus de eter-
nitate al mortii... (Emil Cioran)
Ideal ar fi ca pe tot acest tra-
iect, numit Viat, s constienti-
zm c ruga noastr zilnic ar
merita s o dedicm si surorii
noastre Moartea, asa cum a
procedat Sfntul Francisc din
Assisi, dedicndu-i, la 1226,
acest imn nlttor: Laud tie,
Doamne al meu, ntru sora
noastr moartea trupeasc / De
care niciun om tritor nu poate
fugi. / Vai celor care n pcate
aa de grele mor, / Fericiti cei
care vor fi gsiti mplinind prea
sfintele porunci, / Cei care, n
moartea din urm, durere nu vor
afla...
Cti dintre noi sunt pregtiti
s-o fac?
Dar s nu fimpreadrastici cu
fiinta noastr pmntean. Sl-
biciunile sunt ale firii noastre,
minuscule. Si-n momente de
cumpn, ne auzim rostind asa:
nvolburate-s, Doamne, zba-
terile neputintei mele! Privesc
tcut cum cea mai drag fiint-a
mea se zvrcoleste-n unduiri
lugubre, gata-a se scufunda n
vrtejurile smolitului Styx, iar
sora mea nu poate, Doamne-a m
ajuta!
Elegiacul devine soptire cu
striatii sngernde n momentul
n care Poetul simte c Sora cea
drag se stinge-ncet... ncet...
Nu-i oncolog. Nici terapeut. Nici
homeopat. Durerea domin fiinta
plpnd. Slbiciunea triumf.
Suferinta sap cute adnci. La-
crima brzdeaz drumul cel fr
de-ntoarcere.
Nu-si aude nici soapta n si-
nea ndumnezeit: s-a trezit ca-
n vis c-o poart / cineva pe ma-
rea moart... (Sora mea dus
de ape) Ca o deschidere spre-o
sfnt revelatie. Si-att. Cteo-
dat, n semi-reprize de calmie,
Ochii ei deschii... / luminau
n seara cald vslele proptite-
n valul / zmbetului care scald
/ blnd ntunecata cas / cnd
durerile te las...
Cum te simti micut, tu, fire
de tomnatic labirint?! Vezi spe-
rant de trire?! Vezi vreo sans
Livia CIUPERC~
de-a zbura peste Nyxul ndrt-
nic, noptaticul si negriciosul
spasm al nendurrilor?!
Nu, nimic din toate acestea.
n asa clipe de luciditate, tu, iu-
bit sor, m-ai strigat si mi-ai
desprtit numele n silabe / aa
cum mi-ai desface trupul / n
prtile din care a fost fcut...
(Mi-a fost fric)
Esti lucid si resimti vmile
infinitului ce se prefigureaz la
orizont: Minile tale ireal de
fine/ sap n tain grote cenuii/
toti paznicii lumii te pzesc s
nu evadeze/ dar cine te mai poate
opri? (Nu te-ai dus de tot)
Sora mea e-mprteasa.
Intuitia-i stpna lumii si ne spu-
nem, nencetat, c orice jertf e
unic n felul ei. Ascensiunea nu
poate fi dect divinatorie. Niciun
seceris nu-si urmeaz cursul fra
Ta, hotrre divin. Acum sunt
silit s vd c pn i lumina
poate s doar... (Lumin)
Malefica Durere are-o sor.
Ea se numeste Speranta. Si dac
ne-nvluie trecutul, s ne-amin-
tim de John Keats si-ale lui ro-
mantice zvcniri: Stnd lng
inima-mi nsingurat, / Cnd
gnduri hde-n bezn m-
mpresoar / Si-un vis n <ochiul
mintii> nu se-arat, / Si nu-mi
nate o floare-a vietii par, /
Sperant! Tu, cu aripi de argint,
Eteric vars peste mine-alint!
(Speran(ei)
Lumini si umbre tresalt n
dureroas neputint. Tristetea
durerii se cere anatemizat.
Imboldul de a te izola pare firesc:
S am un loc al meu anume
unde s plng dac se poate /
Cu capul sprijinit n palme i
nimenea s nu m tie...
(Dorin()
Unduiri de jerfelnic dor se
topesc nlcrimat, iar cuvntul
deveni-va gol nesfrit peste
care arpele se-ncolcete liber
cu sufletele celor ce s-au dus...
(Am un yarpe n os)
Si totusi, orict de multe
spasme muribunde-ar ncorseta
fiinta-ti plpnd, nu dispera!
Fruntea s-ti fie ctre Sfntul
Soare! Nu vei sti ce raz salva-
toare ti poate nnobila fiinta.
Oricnd se poate ivi licrirea de
chihlimbar. Menit a-ti nflori
fiinta, spernd. S-nctusm su-
ferinta si s-mbrtism amintirea
gndului senin. Dorul, sete neos-
toit, si va asterne covor mn-
gios peste toat firea. n timp,
asterne-se-va tcerea - umbra
unor strigte ucise (Octavian
Paler) si ntre cele dou surori va
curge noaptea marilor asteptri.
Chemarea, posibil, s-ar
putea mplini, pentru a,tine n
palm sufletul mult iubit, pen-
tru a-l rentlni, pentru o clip
ca-ntr-un tinut de vis si pentru
aciti nsemnul nobilei afecti-
uni (Ci iaryi (in n palm su-
fletul tu).
Constientiznd vechile cre-
dinte ale lumii conform crora
lumea e suferint, menirea
noastr nu rmne alta dect
zbaterea ntru iesire din latu-
rile ei, zbarerea ntru purificare.
Si astfel, vom ajunge s murmu-
rm precum Giuseppe Ungaretii:
Nu m prsi, rmi sufe-
rint!
Bibliografie:
Ileana Mlncioiu - Sora mea de
dincolo, Ed.Litera, Bucuresti,
2010
Ileana Mlncioiu - Ardere de
tot, Ed. Paralela 45, Pitesti, 2010
56
George PETRONE (n. 14.04.1936)
Nscut n localitatea Pascani, jud. Iasi. A absolvit Scoala Medie Tehnic de Exploatare Feroviar din Iasi (1954), a lucrat ca
tehnician la Cile Ferate Romne, iar dup trei ani s-a transferat la Trustul J udetean de Constructii Iasi, n prezent fiind pensionar.
Membru al Clubului Epigramistilor Cincinat Pavelescu, din Bucuresti (1974) si al Cenaclului Literar George Toprceanu, de
pe lng Regionala CFR Iasi, membru fondator al Academiei Libere Pstorel, din Iasi (1975) si presedinte ntre anii 1975-1990
si 1992-1997, membru fondator si Membru de Onoare (1996) al Uniunii Epigramistilor din Romnia. Participant constant la
manifestrile nationale de gen, se numr printre cei mai apreciati si premiati creatori de epigram, poezie si proz satiric (peste
130 de premii nationale) si este inclus n peste 60 de volume colective de epigram. A publicat volumele: Men fiche duo caniche
(epigrame si versuri satirice, n colaborare cu Aurel Brum, 2002), Potcoave de cai verzi (schite si tablete umoristice, 2006), Scrt
(catrene epigramatice, 2006), Recviem pentru capra vecinului (selectie de proz scurt umoristic, poezie satiric si catrene
epigramatice, 2010) si a colaborat, alturi de Vasile Larco si Constantin Iurascu-Tataia, la aparitia volumului colectiv n dulcele
trg al epigramei / Pstorel dup 20 de ani (1995).
Femeia
ti d frisoane, pot s zic,
Cnd despre ea nu stii nimic
Dar te cutremuri si mai si
Cnd afli ce n-ai vrea s stii.
Cstoria
E un turn de fildes dintre
Cele care-or s dureze:
Cei de-afar vor s intre,
Cei nchisi s evadeze.
Nscut n zodia Fecioarei
L-a zguduit un soc mintal
Pe proasptul nsurtel,
Vznd c-n patul nuptial
Era fecioar numai el.
Rug de tnr inocent
O, Maic Sfnt, Tu, care-ntr-o zi
Rmas-ai grea, fr-a pctui,
Cluzeste-m cum as putea
Pctui fr-a rmne grea...
Conflict ntre genera(ii
Cei tineri, sinceri cum i stim,
Ne reproseaz-n mod concret
Nu faptul c mbtrnim,
Ci c o facem prea ncet.
Romnii yi Spa(iul Schenghen
Vrei s stii de ce anume
nspre vest o iau la trap?
Multi, s scoat capu-n lume,
Altii, s-si ia lumea-n cap.
Romnii, ntre totalitarism yi libertate
Flmnzi, stresati, legati la plisc,
Sleiti din cap pn-n clci,
Pe-atunci s-o stergi era un risc.
Azi, e un risc s mai rmi.
Declara(ie
Declar aici, solemn si rspicat,
C-n anii-aceia (stiti si voi, n fine...)
Cu securistii n-am colaborat...
(Ci numai ei colaborau cu mine!).
Politicienii yi mirajul puterii
Cu presul cum ades ne-au dus,
E musai s gndim oleac
Si la ce fac s-ajung sus
Si ce ajung apoi s fac.
Guvernan(ii ne-ndeamn s sdim pomi
Dnd nteles ftis chemrii,
Pomul e viitorul trii
Sau, de-i dm un sens autonom,
Viitorul trii e n pom.
Moytenirea
Se ceart fratii cu avnt
S-mpart-o palm de pmnt.
Cu tarina n-au izbutit
Dar palme-n schimb si-au mprtit.
Doctrinarilor comuniyti
Diriguind societatea
Cu Marx si Lenin n desag,
Mereu ati mprtit dreptatea
(n loc s-o fi lsat ntreag!).
Rota(ia cadrelor
De-am consulta anume liste,
Am constata c, inerent,
Rotitii erei ceausiste
Suntnvrtitii din prezent.
La groapa fostului dictator
Satrapul ce sperase efectiv
S-l venereze un ntreg popor
E azi uitat de oameni, pe motiv
C oamenii... nu uit prea usor.
Musafirii
Cnd i invit la un festin,
Prilej real de-a mai petrece,
O parte uit si nu vin,
Iar restul uit s mai plece.
Pensionarii
Supusi la umilinti,
N-au hran, n-au cldur.
Ar strnge ei din dinti,
Dar n-au nici dinti n gur.
Analogie
Precum un amorez n parc
Luat la ochi de Eros, iat,
Amfost si eu rnit de-un arc
De la dormeza-mi prea uzat.
Eterna yi fascinanta Romnie
Sedusi de-a plaiului comoar
Si dnd imbold devotiunii,
Fac unii TOTUL pentru tar
Si tara TOTUL... pentru unii.
Atrac(ii turistice
Si mare-avem, si munti de stnc,
Si codrii-n care cresc stejarii,
Chiar si-o prpastie adnc:
Cea dintre preturi si salarii.
Preri yi preri
Desi s-a spus dup spectacol
Cum c solista-i un miracol,
Nedumerirea mea persist:
Prin ce miracol e solist?
Diploma(ia
E modul ipocrit, bazat
Pe termeni echivoc-oculti,
De a te face ascultat
Si-a te preface c asculti.
Adenom de prostat
Cu-aceast boal, cnd n fat
Mi-apare-un pom (si-l... abordez),
Presimt c ntr-o alt viat
Am fost un cine maidanez.
Epitaf celui care a agonisit
peste nevoile sale
Stau, socotesc si, abtut,
Deplng potrivnicu-i destin:
La cte case a avut
Doar un cavou nu-i prea putin?
Autocaracterizare
De-aceea fanii m aclam
Si adversarii nu m-nghit:
C sunt spontan n epigram
Si-n epitaf... subit.
G
r
u
p
a
j

r
e
a
l
i
z
a
t

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
Geo OLTEANU (11.11.1927-17.06.2012)
57
Anul IV, nr. 6(34)/2013
Nscut n comuna Ungureni, jud. Dmbovita; decedat la Ploiesti. A absolvit Scoala Medie Tehnic de Metalurgie din
Cmpina (1950) si Facultatea de Masini si Utilaj Petrolier, Sectia Rafinrii, la Institutul de Petrol si Gaze Bucuresti (1954). A
lucrat la Combinatul Petrochimic Brazi, ocupnd functii pn la aceea de inginer-sef. A lucrat mai multi ani pe santierele
romnesti din strintate, n India (rafinria Gauhati, n anii 60) si Iran (rafinria Siraz, n anii 70). Dup pensionare a mai lucrat
o perioad la Trustul de Constructii Industriale Ploiesti. Membru al Clubului Epigramistilor Cincinat Pavelescu, din Bucuresti,
al Societtii Scriitorilor Costache Negri, din Galati, Filiala Ploiesti, membru si vicepresedinte al Uniunii Epigramistilor din Ro-
mnia, membru fondator si presedinte al Cenaclului Intercity (1995). Poet, eseist si epigramist, apare n numeroase publicatii
de gen, semnnd si cu pseudonime: Leontu, Spinus, Teodora Onula, Gut Leca, Nae Teologu, Colt Alb, Neagu Otelo, primind
mai multe premii pentru creatiile sale. Fost redactor-sef la revistele Cacealmaua si Rezon. A tradus si publicat Rubaiyate de
Omar Khayyam (2004), a publicat patru volume de versuri, precum si: Focuri bengale (epigrame, 1997), Studii i eseuri despre
epigram (2001), Stante (sonete si rondeluri, 2001), Scoala de ciobani (proz scurt, 2007), Prjituri cu piper (fabule si poezii
umoristice, 2008), Urme pe nisip (epigrame si aforisme, 2009). Este inclus n peste 50 de volume colective de epigram.
Obryie
De v-ntrebati de stirpea mea,
Aflati acuma de la mine,
C eu sunt un oltean sadea:
M trag din Banul Mrcine.
Numai seara
Cu femeia, mi se pare,
Mult mai dulce ne-ar fi viata,
Numai seara de-ar apare
Si-ar dispare dimineata.
Soacra despre proasptul ginere
Se crede zmeu, dar n-are bani,
Frumos nu e, masin n-are
Si-a mai pierdut si patru ani
Cu... studii universitare.
Echilibru
De-ar fi doar genii pepmnt
Si n-ar mai fi si prosti destui,
Eu, sincer spun, m nspimnt,
C n-ar fi loc pentru statui.
Filosofia vie(ii
Poti merge singur pn la Polul Nord,
Poti inventa ce nimeni nu visase,
De-ar fi si cei din juru-ti de acord,
Nu s te-ajute, ci doar s te lase...
Mrturisirea unui poet de azi
Eu sunt poet de primul rang, s stii,
Si-asa voi fi ntotdeauna.
Am scris treizeci de crti de poezii,
Iar bietul Eminescu... numai una.
Musca
De-i flmnd sau stul,
S-o privim admirativ:
Cnd se-aseaz pe cciul,
E un mare detectiv!
Barmanii
S nu mai njurm barmanii!
Le curg banii ru n pung,
C ei ne prelungir anii
Cu vinul lor de... ap-lung.
Diploma(ia
Arta de-a-nveli minciuna
n gteal si polei
Si-a ascunde totdeauna
Adevrurile ei.
Integrarea Romniei
Cei din Apus, cum lesne se constat,
Lucreaz numai dup antiteze.
Ei vor si Romnia integrat,
Dar mai nti s se dezintegreze.
Romnia azi
Azi dac stm s-analizm
Cum merge treaba pe la noi,
Tot dup Lenin ne ghidm:
Un pas nainte, doi napoi.
Unde dai yi unde crap
Pe-un sef corupt l-am demascat;
Ce lovitur! Ce tapaj!
De-atunci sunt eu remunerat
Cu ajutorul de somaj.
Despre cderi
Cea de dam-i preferat,
Dac stau ca s discern,
Dar e mult apreciat
Si cderea de guvern.
Unui coleg care urmeaz a doua facultate
Am pentru dnsul toat stima,
Dar lumea n-a-ncetat s spun:
Mai bine repeta pe prima,
Mcar s aib una bun!
Medicul yi popa
Dac-i dai mai actrii,
Ca si popa te slujeste;
Despre partea vindecrii
ns... Doamne miluieste!
Reclama TV cu mncare pentru cini
Nu stiu pe cti intereseaz
Cnd o privesc, dar ce s-i faci?!
Stiu doar att: c saliveaz
Cinci milioane de sraci.
Unei cochete
Dup cum ni se relev
N-a ajuns la mritat,
Dar de cnd era elev
Tot mereu a exersat.
Dilem
La mare-l concepu si nu se teme
De gura lumii plin de venin,
E n dilem ns cum s-l cheme:
Pierre, Giuseppe, Uve sau Marin?
Unui sugar, la prima aniversare
Nu i s-a uscat buricul,
Dar e vesel si sprintar,
C l-a srutat tticul
Si mmica, prin ziar.
Verbe auxiliare
Mi-a spus o doamn, ntr-o zi,
Ct am pierdut n viata mea,
C stiu un singur verb, a fi,
Si nu stiu verbul a avea.
La nunta unui pensionar
Nunta lui s-a-nregistrat
Printre nuntile celebre,
C-a avut si-un invitat
De la Pompele funebre!
Turcii
De mult, n vremi ndeprtate,
Furau romncele din sate,
Acum vrjite de un ghiul
Merg singure la Istambul.
ngrijorare
Lumea a intrat n vrie,
Nu stiu ce-o mai fi de noi,
Nemtii fac negustorie,
Iar evreii fac rzboi.
Confra(ilor, la moartea mea
Acum, cnd zac ntr-un sicriu,
Ce-aveti n cap, cam bnuiesc:
V bucurati c nu mai scriu...
Si eu, c nu v mai citesc.
G
r
u
p
a
j

r
e
a
l
i
z
a
t

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
58
Nicolae (Nae) Prianu din satul Budele
de Nenciulesti, descendent din marele neam
boieresc al Prienilor de pe Valea Oltetului,
mpreun cu sotia sa Ana au avut patru copii:
Constantin, Alexandru, Nicolae si Dinuta. Cei
trei bieti au fost ntretinuti la scolile nalte.
Primul, Constantin, a devenit preot.Cel
de-al doilea, Alexandru, a fcut Facultatea
de litere si filozofie din Bucuresti. n 1929
trece la Conservator - Sectia art dramatic
(la clasa maestrului N. Soreanu), pe care l
absolv n 1933. Nicolae, mezinul, a ajuns
avocat, tot n Bucuresti. Dinuta, mai ca toate
fetele din acele timpuri, a fost tinut, pn la
cstorie, pe lng printi.
Alexandru Prianu s-a dedicat scrisului,
semnnd cu pseudonimul Bogdan Amaru.
A scris multe si de toate: poezii, schite, nu-
vele, recenzii si cronici literare, romane, repor-
taje, monografii. Dar opera lui reprezentativ
n literatur este piesa de teatruGoana dup
fluturi (1933).
Dac n-ar fi murit numai la 29 de ani, cu
talentul su incontestabil ca o lam de otel,
ar fi rmas un nume de referint n literatura
romn. n sustinerea acestei afirmatii venim
cu cteva aprecieri critice din multe altele.
Nu descoperisem, fireste, un nou geniu.
Nu era, n caietul acela cu scoarte negre, un
nou Hamsun sau un nou Panait Istrati. Dar
aceasta n-are nici o important. Important
era, pentru mine, c stia s scrie si c avusese
rbdarea s scrie o carte. Cu asemenea daruri,
poti ajunge oriunde (...).
Romanul pe care mi-l adusese era plin de
umor, plin de verv, plin de fantezie. Inventie
verbal, comparatii, liric, paradox, metafizic.
Prea mult - i-am mrturisit cu sinceritate. Prea
mult si prea multe
(Mircea Eliade:Soarta scriitorului tnr, Vremea,
an IX, nr. 459, 18 octombrie, 1936, pag. 3.)
A fost un mare artist al cuvntului, cruia
i-a dat strluciri perene, acest nabab al meta-
forelor, acest purttor al zmbetului blnd-
amar, trecut prea timpuriu n nesfrsita noap-
te a umbrelor.
(I. Peltz: Zmbetul care a pierit, manuscris)
(...) M uitam la el, tcut. Citea sfios,
ncurcat. Cutam s vd dincolo de gestul
lui frnt, nervos. M interesa omul de dincolo
de literatur (...).
Goana dup fluturi e o comedie n trei
acte. Are cteva personagii si un motto, dar
nici o lungime, nici o dulcegrie (desi e po-
veste de dragoste la mijloc) si nici unul din
conventionalismele mestesugului.
Situatiile sunt grotesti, iar oamenii triesc
dincolo de aparentele realittii, reactioneaz
anapoda si totusi fr s se falsifice un mo-
ment. Simti c autorul nu vrea s-i lase un
moment s fie comuni, lacrimogeni, conven-
tionali. Ai impresia c-i vezi rsfrnti, rnd
pe rnd, ntr-o aliniere de oglinzi concave si
convexe. Situatiile sunt destul de tragice une-
ori, dar eroii lui Bogdan Amaru nu vor s
plng. Au tria s rd de propria lor durere.
Cnd vreunul din ei spune un adevr dezo-
lant, are grij s debiteze imediat o glum,
orict ar fi ea de stupid, ca si cum i-ar fi fric
s nu trezeasc n ceilalti fantosele seriozittii
- a acelei seriozitti pe care Bogdan Amaru a
considerat-o ntotdeauna ca pe o resurs ine-
puizabil a banalittii. Unele replici sunt des-
tul de trznite. Altele copilroase. Multe,
ns, dovedesc o cunoastere adnc a omu-
lui si au un pitoresc inedit. O pies pe care un
spectator ca Urmuz ar fi aplaudat-o cu
entuziasm si poate n-ar fi sovit s-o semneze.
(G. M. Zamfirescu: Mozaic-4, vol. Mrturii n
contemporaneitate, I, Bucuresti, Editura Minerva,
1974, pag. 129-135.)
Bogdan Amaru mi era cunoscut si dina-
inte prin multe cronici vioaie, spirituale si,
mai ales, pline de sens poetic, sau chiar din
ncercrile, nepublicate nc, de piese de tea-
tru si de nuvele; dar din aceste simple rnduri
spontane, desi prea nflorite, de scrisoare,
evidenta talentului e la ndemna oricui. Iat
ce nseamn stpnirea unei limbi pline de
seva regional si arta de a orna; iat ce n-
seamn mestesugul expresiei figurate, al plas-
ticizrii si al ritmicei stilistice - iat ce nseam-
n, ntr-un cuvnt, talentul literar, incontes-
tabil ca o lam de otel!.
(E. Lovinescu: Destinul scriitorului romn: Bog-
dan Amaru, Scrieri 2 - Memorii, Editura Minerva,
Bucuresti, 1970, pag. 462)
Spontaneitatea, sinceritatea confesiv,
uneori crud, atenuat de un zmbet amar,
vrnd s ascund umilinta mizeriei sub masca
grotescului si s fereasc de compromisuri,
de njosire sensibilitatea, podoaba tinuit a
demnittii omenesti, fac ca prozele sale rs-
pndite prin publicatiile vremii s retie nc
atentia si explic ndeajuns vizibila simpatie
pe care autorul lor izbutise s o provoace, n
ciuda extrem de scurtei lui activitti, curmat
n fase de mprejurrile att de nesigure si
agitate nct drama sa personal va deveni
aproape un simbol pentru destinul tnrului
Ion I. P~R~IANU
creator rpus nainte de realizarea asteptat.
(Geo Serban:Bogdan Amaru, vol. Ispita istoriei,
Editura Stiintific si Enciclopedic, Bucuresti,
1980, pag. 202).
A ndurat frigul si foamea, de dragul unui
ideal, cnd i-ar fi fost de-ajuns s-si mpru-
mute o simpl sir a spinrii de cauciuc, pen-
tru a putea s mnnce de sase, de opt sau
de zece ori pe zi, ca attia sfertodocti ai lumii
noastre politice.
(Eugen J ebeleanu: Drama scriitorului tnr, vol.
Din veacul XX, E.S.P.L.A., Bucuresti, 1956,
pag. 98).
Am dorit s aduc n fata cititorilor aceste
fragmente ale unor mari personalittii ale lite-
raturii romne, ca un omagiu adus lui Bogdan
Amaru de ziua lui aniversar, 12 aprilie, asa
cum ne-o devedeste Certificatul de nastere
(originalul), care se afl la Arhivele Nationale
ale Romniei, Serviciul Vlcea. (No 6 aprilie
1907, cum consemneaz toate scrierile de
pn acum).
De ce numai citate? nchei tot cu cteva
rnduri scrise de marele critic Eugen Lovi-
nescu, care d si rspunsul si lmureste n
cea mai mare parte si titlul .
Numele d-lui Bogdan Amaru e foarte
putin cunoscut cititorilor.
Mai documentati, unii si vor nchipui c
e vorba de poetul sanscrit Amaru, autorul
poeziei Puterea lacrimilor, localizat la
Cosbuc, fr indicatia originii, n Balade si
idile, dup cum am artat-o de mult, fapt pen-
tru care am si fost nvinuit c ncerc s dis-
trug gloria lui Cosbuc, dup ce distrusesem
nainte gloria lui Caragiale si cum aveam s o
fac mai trziu cu Eminescu.
Bogdan Amaru e un tnr scriitor romn
si, fiindc nu poate fi prezentat prin acti-
vitatea sa literar inegal si risipit, l voi pre-
zenta prin cteva scurte fragmente de scrisori,
ce mi se comunic, asupra crora atrag cu
tot dinadinsul atentia cititorilor (...).
Iat n cteva rnduri impresionante icoa-
na mizeriei din trecut, la care se adaug acum
si boala... Cine dintre noi nu snger n fata
tragediei acestui destin, pe care tnrul scri-
itor l crede nvins chiar dac ar fi s rabde
de foame si de frig si s se ncaiere cu pun-
gasii si cu cinii pe maidane - si cine n-a
vzut n el, ntr-o msur, nsusi destinul
scrisului romnesc?
(Eugen Lovinescu: Bietii bieti, Adevrul, Bucu-
resti, 20 mai, 1936 si n Memorii, vol. III, pag.
109-114).
C@teva aprecieri critice referitoare la
talentul literar al lui Bogdan Amaru
C@teva aprecieri critice referitoare la
talentul literar al lui Bogdan Amaru
59
Anul IV, nr. 6(34)/2013
Dan Florian S~M~RESCU
(Germania)
Orasul Pitesti, ca multe din orasele Ro-
mniei, a fost crunt maltratat de comunisti.
Orasul copilriei mele era frumos, decent, bine
organizat, cu locuitori cumsecade. Pitestiul,
asezat ntre dealuri, pe valea Argesului, este
un oras vechi, lipsit astzi de monumente
istorice reprezentative. Centrul orasului isto-
ric, strzile Serban Vod si Domnita Blasa,
care se ntretiau la locul unde se afla Biserica
cu Ceas - fosta catedral a orasului -, Biserica
Sfntul Nicolae si Sfntul Pantelimon, exist
azi numai n amintirile pitestenilor, care locu-
iau n Pitesti pn n 1962, si n vederi vechi.
n 1962, n perioada detentiei politice a
preotului paroh al Catedralei - n timpul co-
munistilor, biserica nu mai functiona drept
catedral, fiind pedepsit pentru rdcinile
sale monarhice si brtieniste, istoria sa zbu-
ciumat si rezistenta la comunism -, n mod
criminal, Biserica Sfntul Nicolae si Sfntul
Pantelimon, Strada Mare si strada Domnita
Blasa au fost distruse. Pitestiul a fost vdu-
vit de istoria sa, de centrul su, de cartea sa
de vizit. I-au distrus trecutul. n locul acelor
strzi reprezentative si edificii istorice, co-
munistii au fcut niste blocuri. Orasul vechi
nu mai era. Biserica se cuvine reconstruit.
Era cel mai valoros monument al orasului, de
valoare istoric, asemntoare Catedralei de
la Alba Iulia. Simboliza Independenta Ro-
mniei.
mi amintesc orasul asa cum era n co-
pilria mea. Pitestiul avea sapte licee, avea
teatru, baie comunal, avea Trivalea, aleile,
pestera din parc si restaurantul alb din lemn
de mesteacn, avea magazine moderne, libr-
ria Staicu si cofetria Bornescu, Grdina Pu-
blic si avea pitestenii - oameni cumptati,
ordonati, harnici, civilizati -, care se cunos-
teau si se respectau.
Noi locuiam pe Strada Exercitiu, o strad
pe care, n 1978, Regele Carol I primise defilarea
trupelor romnesti, la ntoarcerea victorioas
n tar din Rzboiul de Independent. Nici
acea strad nu mai exist. Fosta Catedral a
orasului Pitesti, Biserica Sfntul Nicolae si
Sfntul Pantelimon, monument istoric de im-
portant national si monument de arhitec-
tur, nscris n lista monumentelor, prin str-
dania ultimului preot paroh, preotul Florian
Smrescu si drmat dup ntemnitarea
acestuia, a fost o redut a rezistentei la comu-
nismsi se impune RECONSTRUIREA EI. Era
emblema orasului si monumentul su repre-
zentativ. Preotul Florian Smrescu reusise
repararea integral a Catedralei, n 3 august
1959, cnd a fost rpit de securisti de pe stra-
d, torturat aproape un an n beciurile secu-
rittii si condamnat mpreun cu marele pa-
triot si fruntas PNL, Constantin Zamfirescu
Cteasca... omul n casa cruia s-au pus ba-
zele actului de la 23 august si care a fost omo-
rt n detentie, la puscria din Botosani, na-
inte de eliberarea detinutilor politici din 64.
Catedrala a fost drmat n 1962. Pitestiul
a suferit o grea pierdere. Atunci a fost demo-
lat istoria sa, au disprut Biserica, strada
Mare - strada Serban Vod - si strada Domnita
Blasa - strzile centrale ale orasului. Pictat
de Gheorghe Tttrscu, n Biserica Sfntul
Nicolae si Sfntul Pantelimon s-a oficiat pri-
mul Te-Deum de recunostint, dup victoria
armatei romne n Rzboiul de Independent,
n prezenta Regelui Carol I, care a druit bise-
rica cu obiecte de cult si podoabe de valoare.
Se impune ca dup reconstruire, bustul lui
Ion Brtianu s fie repus la loc, lng BISE-
RIC. Sprijiniti initiativa RECONSTRUCTIEI.
Istoria sa zguduitoare va continua. Trebuie
s continue. E istoria noastr, a poporului
romn. Copilria mea este strns legat de
Catedrala orasului, n care tata, Preotul Flo-
rian Smrescu, a slujit ca preot paroh, din
1940, la nceput mpreun cu printele Ange-
lescu, apoi avnd diacon pe printele Misu
Marinescu. Sunt printre putinii care au fost
n fiecare duminic, ani de-a rndul, n acea
biseric, monument istoric si de arhitectur,
demolat si nereconstruit. De aceea, sunt
obligat s-i pstrez vie amintirea. Parohia bi-
sericii era mic... cam 400 de enoriasi. Inclu-
dea, ns, institutiile orasului - primria, pre-
fectura, tribunalul, spitalul, unele scoli, tea-
trul, magazinele din centru, iar tata, sfidnd
regimul comunist, mergea de Boboteaz n
toate institutiile si mprtsea credinciosii. n
acea vreme erau notati si cei care intrau n
biseric. Uneori la serviciile religioase de du-
minica erau prezenti doi-trei credinciosi.
Oamenii ns si botezau n secret copiii si se
cstoreau religios la casele lor.
La slujba de nviere, care se celebra afar,
n fata bisericii, sau de hram, biserica era plin.
n tinda bisericii, la care se ajungea urcnd
cteva trepte, prin usi mari, aflate n cele trei
prti, exista o pictur mural zguduitoare,
zugrvind viata omului de la nastere pn la
moarte, incluznd si avertizri asupra pedep-
selor celor pctosi. Peretii din interior, de
lng tind, aveau portretele Regelui Carol I,
cred si al Reginei, dar n copilria mea erau
acoperite cu pnz. Imediat, spre stnga era
scara, care ducea la loja corului si apoi mai
sus, n turla mic, la clopotnit, si mecanismul
ceasului. Biserica era cunoscut drept Bise-
rica cu ceas. Ceasul fusese stricat la bombar-
dament si reparat nainte de arestarea tatei,
de ctre un necunoscut, care a venit la bise-
ric si s-a oferit s-l repare. ntreaga biseric
fusese complet reparat, dup stricciunile
de la bombardament.
Biserica era o constructie impuntoare,
cu pereti extrem de grosi, iar icoanele pictate
ale sfintilor si ferestrele mari, cu vitralii, sta-
bileau o atmosfer nlttoare, de reculegere
si rugciune. Poate si faptul c era o biseric
nalt, cu picturi de sfinti n picioare, contri-
buia la sentimentul de nltare sufleteasc.
Biserica datora pictura maestrului Gheorghe
Tttrscu si scolii sale, astfel nct calitatea
artistic era asigurat. Cele dou scaune m-
prtesti, destinate Regelui si Patriarhului,
rmneau neocupate, dar impresionau, mai
cu seam c aveau n fat acel policandru de
valoare, daruit de M.S. Regele Carol I, n urma
Te-Deumului de recunostint pentru obti-
nerea Independentei trii n 1877. Policandrul
era instalat sub turla mare, care avea si feres-
tre si picturi murale. Iconostasul avea icoane
de lemn pictat mai mici si icoane mari ale
Domnului nostru Iisus Hristos si Maicii Dom-
nului, precum si ale Sfintilor Nicolae si Pan-
telimon, toate aurite. Biserica poseda si o
colectie de covoare si obiecte de cult, unele
nscrise la patrimoniu. Unde se afl toate a-
ceste odoare nu stiu, dar s-ar cuveni cercetat,
60
pentru a se restitui Catedralei, cnd se va
reconstrui sau a se face un muzeu. Fiindc,
nu m ndoiesc, Ziua Reconstructiei se a-
propie. Altarul avea o us spre grdin, ne-
cunoscut de securistii, care, asa era atunci,
adesea l asteptau pe tata la iesirea principal,
ca s-l aresteze. Fiindc atunci oamenii dis-
pareau. Dac nu te arestau n ziua planificat
de ei, un timp rmnea omul n libertate. Apoi
veneau iar... Biserica a fost o redut a opo-
zitiei la rul comunist si slujitorii si au pltit
scump. Disparitia centrului orasului Pitesti,
odat cu demolarea sfntului locas a lsat
Pitestiul fr mrturia trecutului su. Comu-
nistii au demolat si istoria trii. nainte de
jumtatea secolului al XVIII-lea, n Trgul
Pitesti, pe Ulita Mare, devenit strada Ser-
ban-Vod si numit de comunisti Strada Vic-
toriei, s-a zidit Biserica cu hramul Sfntul
Nicolae. Anul primei ridicri nu se cunoaste,
dar cea mai veche carte de slujb crestin
donat bisericii dateaz din 1743. n lista
donatorilor pentru ntretinerea sfntului lo-
cas, nu sunt mentionate ranguri de dregtori,
ceea ce nseamn c biserica apartinea unor
bresle de trgoveti. n 1802, marele cutremur
a distrus-o n ntregime, c nu era din ostrete
de lemn, ci din zidrie, asa cum se scrie n
documente. A fost refcut din temelie si
trnosit la 30 oct. 1812, cu cheltuiala maha-
lagiilor si ajutorul crestinilor, n timpul Dom-
niei SaleIoan GheorgheCaradja, cnd rusii
s-au dus din tar. Pstorind pe norodul aces-
tei eparhii, Prea Sfintia Sa iubitorul de Dum-
nezeu Ion Chirio Chir Iosif (citat din pisania
bisericii, scris cu litere chirilice, care, spart,
se afl la Muzeul J udetean Arges). n 18 au-
gust 1848, la trei ceasuri din noapte, au ars
tot Trgul Pitesti, trei mahalale si trei biserici,
ntre care si Biserica Sfntul Nicolae. A treia
zidire, mult mrit, s-a sfintit n 1864, avnd
dou turle nalte, care se vedeau din depr-
tare. n anul 1873, farmacistul Stefan Babic a
druit Bisericii Sfntul Nicolae un mare ceas
cu patru cadrane, spre cele patru puncte car-
dinale, care a fost instalat n turla clopotnitei.
Conectat cu clopotul bisericii, anunta trece-
rea timpului, de se auzea n tot orasul. La 30
aprilie 1878, n Biserica Sfntul Nicolae s-a
oficiat primul Te Deum al Romniei Indepen-
dente, n prezenta regelui Carol I, dup ce a
primit defilarea Regimentelor de Dorobanti,
pe platoul unde astzi e Strada Exercitiu, al
crei nume vine de la poligonul de exercitiu
de tragere al armatei. A avut loc o manifes-
tare grandioas de multumire lui Dumnezeu
si glorificarea Armatei Romne, dup victo-
riile de la Grivita, Rahova si Plevna. Martorul
ocular, I. S. Teodorescu, directorul Scolii de
Bieti nr.1, citat de Tatiana Bobancu n Al-
bumul Religios din 1933, si aminteste cum
a sosit Domnitorul Carol, clare si plin de
praf si cum oamenii se mbrtisau, se srutau
si plngeau de bucuria neamului romnesc.
Atunci Domnitorul si-a stabilit comanda-
mentul militar la Pitesti si pregtea o linie de
aprare, cnd armata rus se stabiliza n Bu-
curesti. Dup cteva luni, Domnitorul Carol
a druit Bisericii Sfntul Nicolae un valoros
policandru, datat n amintirea primului Te
Deum oficiat n Romnia Independent. La
nceputul secolului XX, Biserica Sfntul
Nicolae a avut statutul de catedral a ora-
sului. Dup Marea Unire din 1918, n gr-
dinita bisericii, la umbra unei slcii pletoase,
s-a ridicat bustul din bronz al ilustrului om
politic Ion C. Brtianu, distrus de comunisti
n 1949. n inventarul Primriei Pitesti din anul
1948, Biserica Sfntul Nicolae era apreciat
a doua ca valoare dintre bisericile orasului
alturi de Biserica Sfnta Vineri. De amintit
c printele Postelnicescu, preotul paroh al
bisericii Sfnta Vineri a fost omort n an-
chet la securitate. Tot n anchet a fost ucis
si Maria Herescu. Prin H.C.M. nr.1 I60 din
1955, cinci biserici din Pitesti au fost declarate
monumente de arhitectur: Biserica Sfntul
Gheorghe, Biserica Sfntul Nicolae, Biserica
Mavrodolu, Biserica Sfintii Voievozi din Me-
culesti - Gvana si Biserica Schitului Trivale.
Tata insistase s fie nscris biserica pe lista
monumentelor istorice.
Statutul de monument de arhitectur al
Bisericii Sfntul Nicolae, declarat prin H.C.M
nr. I. 160 din 1955, a fost respectat numai
sapte ani, pn cnd prin H.C.M. nr.387 din
23 aprilie 1962 se aproba scoaterea din lista
monumentelor de cultur de pe teritoriul
R.P.R. a Bisericii Sfntul Nicolae din Pitesti,
semnat de primul ministru Ion Gheorghe Ma-
urer (n.n. de ziua sa onomastic). Se evita
denumirea de locas de cult, prin nlocuirea
cu monument de cultur, iar sintagma
scoaterea din list, n limbajul secret co-
munist, echivala cu distrugerea. La 24 aprilie
1962, Secretariatul General al Consiliului de
Ministri, cu nr. 781, a trimis H.C.M. cu pricina
Sfatului Popular al Regiunii Arges, n atentia
primului secretar Constantin Sandu. Prin Bi-
roul Documente Secrete, la 26 aprilie 1962,
documentul s-a trimis cu nr. 558, Sfatului
Popular al orasului Pitesti, pentru confor-
mare. Departamentul Cultelor din cadrul gu-
vernului, cu nr. 6. 596 din 17 mai 1962, rs-
punde Sfatului Popular al orasului Pitesti,
astfel: Ca urmare a adresei dumneavoastr
nr. 19.252 din aceeasi zi, v facem cunoscut
c Departamentul Cultelor avizeaz favorabil
demolarea Bisericii Sf. Nicolae din Pitesti! -
director adjunct ss C. Mireanu si economist
ss M. Marinescu. n acea vreme presedinte
al Sfatului Popular orsenesc era muncitorul
Marin Teodorescu. Pentru a se justifica de-
molarea, s-a format o comisie de constatare
a constructiei Bisericii, care a ntocmit fisa
tehnic cu concluzia stare de degradare
REA, ceea ce era un fals grosolan. n pro-
cesul verbal de constatare din 29 iunie 1962
sunt trecuti cei sase membri ai comisiei. La 5
iulie 1962 s-a eliberat autorizatia de demolare
nr.9, din care citm: Ca urmare a cererii a-
dresate de..., nregistrat la nr...., n baza avi-
zului Sectiei de Arhitectur si Sistematizare
si a Sectiei Gospodrii, se autorizeaz demo-
larea Bisericii Sf. Nicolae din Pitesti. Valoarea
lucrrii de demolare, conform devizului, este
de 50.000, Presedinte ss indescifrabil,
Secretar, ss indescifrabil. Pentru c nu se
precizeaz cine a fcut cererea de demolare
si nu are numr si data de nregistrare, au-
torizatia este ilegal. Nici numele presedin-
telui si al secretarului care au semnat auto-
rizatia de demolare nu sunt scrise la masin,
asa cum este uzanta, dar numele lor apar n
autorizatia de demolare a unei cldiri par-
ticulare, eliberat n aceeasi zi, cu numrul
10. Demolarea sfintei biserici s-a comis ime-
diat dup eliberarea autorizatiei, cu ajutorul
buldozerelor si al pompierilor n timpul de-
tentiei preotului paroh Florian I. Smrescu
Pisania din 1812, spart, si marele ceas sunt
expuse la Muzeul J udetean Arges. Am re-
tinut c H.C.M. prin care s-a hotrt de-
molarea sfintei biserici s-a dat la 23 aprilie,
ziua Sfntului Mucenic Gheorghe si procesul
verbal neconform cu starea cldirii, prin care
s-a justificat demolarea, s-a fcut la 29 iunie,
ziua Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Nicolae
Ceausescu era deputat de Arges.
Biserica Sfntul Nicolae si Sfntul Pan-
telimon, nu este posibil s nu fie reconstruit.
Asa s ne ajute Dumnezeu.
P.S. O parte din expunere, e preluat din arti-
colul din Wikipedia, care a fost sters nejustificat.

Constelatii Diamantine, NR 6 (34) / 2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Constelatii Diamantine, NR 6 (34) / 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revist# de cultur# universal#

editat# sub egida Ligii Scriitorilor Rom@ni

S-ar putea să vă placă și