FORMELE APEI IN NATUR

n natur, apa se gsete n stare lichid, solid i gazoas. Trecera apei dintr-o stare n alta face s apar: norii, ceaa, ploaia, grindina, roua, bruma, zpada, poleiul. Norii se formeaz ca urmare a evaporrii apei din sol si de la suprafaa apelor, si a ridicrii vaporilor n straturile superioare ale aerului. Acolo, vaporii, dnd de straturi reci de aer, se condenseaz, formnd picturi fine de ap. Ceata se formeaz n zilele reci, cnd vaporii de ap se condenseaz foarte aproape de pmnt. n zilele cu cea, circulatia oamenilor si a vehiculelor este ngreunat. Ploaia se formeaz cnd norii trec prin straturile reci de aer, iar vaporii se condenseaz si cad pe pmnt sub forma de picturi. Ploile sunt necesare vieii plantelor. Ele cur aerul de praf si l rcoresc.

Grindina apare vara, cnd picturile de ploaie trec prin straturile foarte reci de aer i se transform n boabe de ghea. Grindina este duntoare culturilor agricole. Roua. n nopile senine de var, vaporii de aer, n atingere cu corpurile reci de pe pmnt, se condenseaz i formeaz stropi mici de ap. O dat cu nclzirea aerului, stropii de ap se evapor. Bruma. n noptile senine i reci, de toamn sau de primvar, corpurile de pe pmnt se rcesc foarte mult. Vaporii de ap care vin n atingere cu aceste corpuri se condenseaz, iar picturile de ap nghea, formnd un strat fin albstrlucitor. Bruma este duntoare culturilor. Oamenii iau msuri de protejare a culturilor, fcnd focuri mocnite n grdini sau n livezi. Fumul cald mpiedic formarea brumei. Zpada se formeaz n timpul iernii, cnd temperatura aerului scade sub zero grade. Picturile de ap nghea i se transform n fulgi de zpad. Fulgii de zpad cad pe pmnd, acoperindu-l. Sub zpad, culturile sunt ferite de gerul iernii.

Lapovita se formeaz iarna, n zilele mai calde, cnd cad picturi de ap amestecate cu fulgi de zpad. Poleiul este o pojghit de gheat care se formeaz iarna deasupra solului, ca urmare a unei ploi mrunte. Pe strzi, poleiul ngreuneaz mul circulatia, favoriznd accidentele. Plantele au de suferit din cauza poleiului.

CIRCUITUL APEI IN NATUR

n natur, apa se gsete din abunden, n toate strile de agregare: -n stare lichid (form n care acoper 2/3 din suprafaa pmntului; sub form de mri, oceane, ruri, fluvii, ape subterane); -n stare solid (formeaz calote glaciare); -n stare gazoas (atmosfera conine o cantitate considerabil de ap, sub form de vapori de ap, invizibili).

CIRCUITUL BIOLOGIC

n cadrul acestui mare circuit natural se disting circuite secundare, dintre care, importan deosebit prezint circuitul biologic. Acesta const n ptrunderea apei n organismele vii i redarea ei n circuitul natural prin respiraie, transpiraie i moartea organismelor.

REGIMUL DE AP AL PLANTELOR

Care este regimul de ap al plantelor? Cum absorb plantele apa? Datorit transpiraiei la nivelul frunzelor, celulele acestora se afl ntr-o stare de nesaturaie mrind fora de suciune (francez: succion = sugere). Aceasta se transmite prin tulpin si rdcin pn la perii absorbanti. Acestia absorb fara efort apa din sol impreuna cu sarurile minerale..Acest tip de absorbie asigur cea mai mare cantitate de ap absorbit de o plant terestr superioar. Pentru ca sunt inconjurate de apa plantele acvatice nu au perisori absorbanti . Ofilirea se manifest atunci cnd apare un dezechilibru n aprovizionarea cu ap a unei plante. Datorit unei accentuate lipse de umiditate, n cazul unor secete, apare ofilire de durat. Deoarece transpiratia este un fenomen care se intensifica la caldura , in zonele de desert multe plante si-au redus frunzele pina la tepi (cactusii)iar in tulpina isi fac rezerve de apa.

APA SI VIEUITOARELE

Apa este un component indispensabil vieii. Un om consum n medie 3 l ap/zi, iar corpul su are un coninut de 60-70 ap. Un pom evapor aproximativ 200 l ap/zi. esutul adipos i oasele conin 33 ap, muchii 77, plmnii i rinichii 80, substana cenuie 85, iar lichidele biologice: plasma 90, saliva 99,5. Un om adult, cntrind 70 kg conine ap ntr-un procent de 65-70 din greutatea sa, adic pn la 50 kg ap. Fiinele vii nu pot supravieui n absena apei, tolerana la deshidratare depinznd de specia respectiv.

Apa este nu numai un constituent al organismelor vii dar joac i un rol extrem de important : -de regulator termic(prin transpiratie se evita supraincalzirea ) , -de irigator al esuturilor vii : seva bruta , seva elaborata si sangele transporta toate substantele prin corpul vietuitoarelor -de eliminare a produsilor toxici prin sudoare si urin. Un adult normal trebuie s absoarb aproximativ 2,5-3 l ap/zi, preluai fie sub form de buturi sau ap coninut n alimente. Dac ne raportm la regnul vegetal, apa este coninut n :salate, castravei, andive, pepene (95) sau n roii i morcovi (90). Merele conin 85 ap, cartofii 80.

Dac apa joac un rol att de important pentru via, n mod firesc se pune ntrebarea: care este rezistena organismelor n condiiile lipsei apei? Cmilele traversnd deertul i pot produce aproximativ 40 l ap prin oxidarea grsimilor ce se gsesc n cocoa. La fel animalele din stepe si desert isi fac rezerve de grasime pentru a le arde la nevoie. Se cunosc insecte ce iau apa de la vegetale uscate dar higroscopice (absorb umiditatea din aer).

Aceste reptile sunt foarte bine adaptate la mediul secetos in care traiesc. Ele isi sapa bazine in care sa se adune apa de ploaie si atunci cand aceasta este iminenta asteapta rabdatoare sa se umple. In rest, testoasa isi ia necesarul de apa din umezeala ierbii si florilor salbatice pe care le mananca primavara. Interesant este ca aceasta reptila poate trai chiar si un an fara sa bea apa. Carnivorele care au nevoie imediat de ap, pentru a-si elibera reziduurile azotoase se hrnesc cu erbivore ale cror esuturi conin mult ap. Omul s-a adaptat la condiiile mediului nconjurtor- populatia nomad a deserturilor consum o cantitate mai mic de ap dect populatia sedentar.

Apa are proprietti uimitoare si cu multiple implicatii, dar cea mai putin cunoscut pare a fi capacitatea ei de a forma o pelicul superficial rezistent. De existenta ei este legat viata multor insecte(Gonitorii , larve de tntari, gndaci de ap)

Alta proprietate o reprezinta marirea volumului atunci cind se transforma in gheata .Drept urmare devine mai usoara si se ridica la suprafata.
In timpul iernii apele ingheata la suprafata , asigurind o temperatura constanta (4 grade )in profunzime , loc unde se refugiaza animalele.

In zonele polare , se formeaza banchize de gheata , pe care isi duc viata nestingheriti ursii polari , focile si pinguinii .

POLUAREA APEI
Apa din natur trebuie s fie curat, adic s nu contin substante toxice, duntoare vietii. Apa pe care omul o foloseste pentru but trebuie s fie o ap potabil. Apa din jurul fabricilor, fermelor de animale, oraselor mari este poluat. Ca apa s devin potabil, omul o trateaz, folosind filtre speciale. Cu cat apa este mai murdara cu atit cresc cheltuielile de curatire a acesteia.

Instalatie de tratare a apei

Rezervor de colectare a apei. Contine argil, alge, bacterii. Saturator. fierul dizolvat este oxidat, formnd un precipitat. Bazin de amestec. Se adaug sulfat de aluminiu pentru a precipita argila si clor pentru a distruge bacteriile. Bazin de sedimentare. Particulele de argil se depun. Filtrare. Apa este filtrat prin straturi de nisip fin. Bazin de clorurare. Se adaug din nou clor pentru distrugerea bacteriilor. Clorul este un agent oxidant puternic si reactioneaz cu bacteriile. Bazin de stocare. Toalete 33%; Chiuvete si baie 48%; Curenie 10%; Gtit si but 1%.

Incalzirea globala duce la : - topirea banchizelor de gheata , prin urmare sunt amenintati cu disparitia animalele polare. - iarna ploua iar apa cazuta se transforma in polei(pericol de accidente) Deversarea gunoaielor determina fenomenul de inflorire a apelor si disparitia organismelor acvatice din lipsa de oxigen Deversarile de petrol impiedica patrunderea luminii si a oxigenului in apa

I TOTUI

Apa este substanta cea mai des intalnita pe Pamant si care ne insoteste in fiecare clipa a vietii. Cunoastem noi oare secretele acestui element extraordinar? De unde a venit? Cine a adus apa pe planeta noastra si de ce? Probabil ca doar apa insasi poate raspunde la aceste intrebari. Stiati ca exista tot atat de multa apa pe Pamant astazi pe cat era la inceputuri, cand lumea si-a dobandit forma si senzatiile pe care le cunoastem asa de bine? Apa a fost analizata din multiple unghiuri de oameni de stiinta, cercetatori, fete bisericesti, care o considera toti ca fiind mai mult decat o substanta fizica ea este un concept legat in mod special de ideea de viata.

Apa percepe sentimentele noastre

n 1984, medicul japonezului Masaru Emoto a avut ideea de a vedea dac structura cristalului de ghea depinde de tipul apei (distilat, de izvor, de lac, de ru, curat, potabil, poluat) deschiznd, practic, o nou ramur de studiu. Cea mai surprinztoare constatare a lui Emoto este capacitatea apei de a memora i reflecta informaia din exterior. Japonezul a fotografiat moleculele de ap ngheate dup ce le-a mrit de 500 de ori. n urma experimentelor sale, el a ajuns la concluzia c apa ar fi un element viu, capabil s interacioneze cu ambientul i cu entitile vii. Apa percepe sentimentele noastre, emoiile, cuvintele, rugciunile, ascult muzica i reacioneaz divers la aceti stimuli, ca i cnd ar putea s-i aprecieze valoric

Numele lui Hitler sperie moleculele de ap

n experimentele sale, Masaru Emoto a pus ap distilat n eprubete, dup care, n apropierea lor, diferite persoane au rostit cuvinte frumoase i blnde precum mam, iubire, nger, muumire. Dup ce a ngheat apa din eantioane, a fotografiat cristalele de ap care luaser forme superbe, armonioase, geometrice. Acelai tip de ap a fost, dup aceea, supus unui bombardament cu vorbe dure sau negative de genul: rzboi, moarte, snge, demon Hitler. Acelai experiment a fost fcut folosind de data aceasta muzica. Atunci cnd apa a ascultat Mozart, Vivaldi, Schubert, Beethoven, s-au obinut cristale de o frumusee deosebit. Cnd apa a fost asurzit cu muzic hard rock i heavy metal, cu texte dure i violente, cristalele obinute preau s fi explodat, erau rupte i strivite. ,,Va veni o vreme in care vom cumpara de la farmacie muzica vindecatoare, afirma Masaru Emoto.

Apa pura tratata cu vorbe bune , muzica placuta

Apa contaminata , tratata cu vorbe dure si muzicametal , hard rock

,,EDUCAREA APEI,,

Ideea de purificare(educare ) a apei a aparut cu secole in urma in scopul imbunatatirii vietii. Medicina traditionala chineza s-a bazat timp de secole pe vibratia si rezonanta continutului de apa al corpului. Care este explicatia rugaciunii dinaintea mesei prezenta in iudaism, crestinism si islamism? Se pare ca aceasta creeaza o structura armonica in apa, care se afla absolut in toate alimentele. Concluzia este sa avem o buna dispozitie la masa si sa nu mancam impreuna cu oameni agresivi deoarece acestia au un efect distructiv asupra sanatatii noastre. O persoana cu ganduri negative isi polueaza propria apa, din care este alcatuit corpul sau.

Aghiazma - un ,,elixir,, de busuioc

n mai toate religiile antice, apa era simbolul purificrii. n Egipt, China, India, Grecia antic se prescria folosirea terapeutic a apei. Chiar i n Vechiul i Noul Testament abund textele despre puterea curativ a apei, Iisus mplinind diverse minuni cu ajutorul ei. Agheasma este elixirul magic cel mai larg folosit n lume. n practica tradiional, agheasma este un remediu de prim ordin pentru alungarea duhurilor rele, n exorcizri i orice cretin care se respect are n cas o sticlu cu lichidul sfinit. Cea mai preuit agheasm este cea adus din locurile unde slujesc preoii cu har, mai ales de la mnstiri i sihstrii. Puterea cea mai mare o are agheasma purificat n zilele de Boboteaz i de Izvorul Tmduirii (prima vineri, dup Sfintele Pati). Agheasma este de fapt o esen floral a bucheelelor de busuioc lsate s se macereze n ea, dar care este ridicat la rangul de lichid miraculos n urma slujbelor i rugciunilor din locurile sfinte

Apa leac cunoscut din cele mai vechi timpuri

n medicina popular se cunoate c apa poate mprumuta puterile binefctoare ale rsritului de soare, ale Lunii, ale plantelor, ale aurului ori ale cuvntului rostit sau scris. n Munii Apuseni, apa capta puterea vindectoare a aurului, dac era preparat astfel: se scobea o rdcin de morcov, se turna n ea ap de fntn peste un ban sau un inel de aur, se lsa cteva ore, apoi se bea, acesta fiind un remediu n afeciunile hepatice. Roua de pe flori, impregnat de razele solare, era folosit contra bolilor de piele i a deochiului. Cele mai puternice elixiruri de dragoste se extrag din ap de la o fntn n care s-a oglindit Luna. Un mare vindector folosea n leacurile sale ap inut ntr-un vas de lut ars, pe fundul cruia era scris numele lui Dumnezeu n toate limbile Pmntului. Impregnarea apei cu puterea descntecelor rostite cu voce tare este de asemenea cunoscut de milenii. Celebrele remedii ale doctorului Bach se bazeaz pe ap de izvor n care este inut, timp de cteva ore, o anumit cantitate de ierburi i flori.

Importanta apei in procesul de calire al organismului

Procedurile de clire cu ap produc modificri serioase n activitatea inimii, a vaselor sanguine, a aparatului respirator i a metabolismului. Ele trebuie s fie de scurt durat, repetate la intervale de timp scurte i alternate cele calde cu cele reci. Calitatea apei s fie ct mai aproape de cea a apei potabile. Cele mai bune metode sunt : Dusuri reci alternate cu dusuri calde Hidromasajul Scaldatul , de preferat in mare Consumul a unui pahar de apa imediat dupa trezire

IN INCHEIERE.
tim cu toii c organismul uman este n proporie de 70% ap. S ne imaginm cum reacioneaz cele 70 de procente de ap din organismul unui om care este supus tot timpul unor stimuli negativi. Nu trebuie s ne mai mire c omul se mbolnvete. E uor de neles de ce toate religiile mari ale lumii pun accent pe cultivarea emoiilor i gndurilor pozitive i au creat forme de meditaie prin rugciune. i de ce medicii ne sftuiesc s bem n fiecare zi cel puin 2 - 2,5 litri de ap. Dac dorim s avem o via frumoas trebuie s avem grij s bem mult ap proaspt n fiecare zi i, de asemenea, s fim ateni la modul n care gndim i acionm pentru a nu influena negativ apa din interiorul nostru. Sa eliminam poluarea informationala care otraveste apa. Putem purifica apa prin cuvinte ca IUBIRE si RECUNOSTINA, prin rugaciuni si sfintire. Depinde numai de noi ce vom alege!