Psihologie Educationala 8, continuare curs 7 17 martie 2004

Durkheim spune ca o educatie pur laica, rationalista, ar sta la baza unei revolutii in domeniul pedagogiei; aceasta afirmatie se bazeaza pe postulatul rationalist ,,nu exista nimic in real care sa fie in mod radical refractar explicatiei stiintifice. Conform lui Durkheim, fundamentele morale ale educatiei morale se gasesc in sociologie; aceasta paradigma incurajeaza observatia stiintifica si refuza in buna parte introspectia filosofica. Teoria durkemiana a moralei,identifica trei elemente fundamentale ale educatiei morale: 1. 2. 3. spiritul de discernamant care s-ar afla la radacina vietii morale si care presupune respectul autoritatii regulilor, normelor, legilor. atasamentul fata de grupurile sociale, pt ca indivizii prin ei insisi nu au valoare morala; aceasta se capata in momentul atasarii la grup. autonomia vointei

Primele doua elemente sunt pe de-o parte universale,in sensul ca nici o societate nu poate exista fara ele, iar pe de alta parte formale, deoarece continutul normelor sau al regulilor disciplinei, variaza de la o societate la alta. Al treilea element e specific societatii industriale moderne,care avanseza ideea ca un act e moral numai daca e facut in deplina libertate ( fara constrangere si presiuni ). Aceasta idee de autonomie,pe care se va intemeia paradigma psiho-sociologica A educatiei morale si pe care o lanseaza E. Durkheim, se intalneste si in lucrari ale unor sociologi romani ca G.G.Antonescu care arata ca ,,un fapt nu poate fi apreciat din punct de vedere moral,decat daca acela care l-a infaptuit a fost liber ( adica nu a fost presat ). Facand comparatie cu ceea ce s-a intamplat In domeniul stiintelor naturii, Durkheim arata c in ordine moral, stiinta societatii e cea care-l face pe individ autonom, ajutandu-l sa inteleaga necesitatea regulilor: ,,el nu inceteaza sa li se supuna, dar supunerea lui este voluntara si in acest sens, autonomia e inteligenta moralei. ,,A preda morala,nu inseamna a predica ci a explica ( Durkheim ). Inteligenta constituie un element,din ce in ce mai important, al moralitatii, care-I ofera specificitate constiintei morale a omului contemporan. Scoala nu reprezinta decat un intermediar, care-l pregateste pe elev pt viata sociala, politica ( Durkheim , ,,Educatie si sociologie, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1980, pg. 6 ).

Intre pedagogii romani, Stefan Brsnescu a aderat la ideile durckheniene si a scos lucrarea ,,Probleme de educatie nationala in Romania de azi, Volumul ,,Vremea scolii, 1940.

Paradigma constructivista sau psihologica Ideea de baza: exista o morala specifica fiecarei varste. Piaget si epistemologia genetica stau la baza teoriilor educative constructiviste. Se pune intrebarea ,,Cum este posibila educatia morala?; pt aceasta Piaget propune o alternativa la conceptia sociologica a lui Durkheim, care vine dinspre sociologia copilului. In esenta, Piaget arata ca interesanta nu este interiorizarea unor reguli complet elaborate de adulti si care de cele mai multe ori nu sunt pe masura trebuintelor si pt uzul copiilor, ci mai interesanta e experienta elaborarii regulilor chiar de catre copil, cu scopul ca el sa inteleaga mecanismul constituirii moralitatii. Piaget concepe formarea moralitatii prin educatie morala, drept o educatie de la un stadiul la altul: 1. realismul moral = stadiul sau etapa ascultarii sau etapa heteronoma (valorile si normele morale exista in sine, independent de constiinta, si se impun obligatoriu, indiferent de imprejurari. 2. stadiul sau etapa cooperarii si a autonomiei constiintei morale ( regula nu mai e exterioara si coercitiva, nu mai e sacra si relevata, ci constituie ,,un decret liber al constiintei, ,,o constructie progresiva si autonoma ). Piaget arata ca ,,trecerea de la regula din constrangere la regula din cooperare, marcheaza transformarea regulii intr-o lege morala efectiva ( Piaget, ,,Judecata morala la copil, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980 ). Piaget ii reproseaza lui Durkheim, ca prin teoria sa, a esuat in definirea autonomiei {comentariu: argumentele lui Piaget trebuie luate insa, cu titlu de exagerare} Piaget sustine ca morala pe care o promoveaza Durkheim si pe care o propune educatorilor, nu e decat una, care in ciuda intemeierii pe principiul rationalitatii, corespunde realismului moral al copilului. Piaget atentioneaza asupra a 2 moduri ale socialului: 1. 2. un social al familiei si al institutiilor adultilor care se exercita in chip constrangator( Ex. gradinita, scoala etc .) un social al grupului de egali, de copii si prieteni, care creeaza si dezvolta cooperarea

Putem vorbi astfel de doua tipuri de morala:

1. constrangatoare, ( autoritara si heteronoma ) 2. autonoma, ( a cooperarii ) Paradigma piagetiana a avut o mare influenta in Europa, dar a influentat teoriile educatiei, in special din America. Kolberg va elabora o teorie a dezvoltarii morale tot pe etape, la care va lucra 20 de ani. El identifica trei niveluri ale judecatii morale la copil, fiecare nivel prezentand doua stadii: I. Nivelul preconventional ( 4-10 ani ) In aceasta etapa caracterul moral al unui act bun sau rau, este evaluat in functie de consecinte. Cele doua stadii sunt: 1. stadiul de autoritate si ascultare 2. stadiul de relativism utilitar ( este bun acel act care conduce la succes, la castig ) Ex. daca sunt laudat, dc obtin o nota mare, fara sa conteze dc am copiat de exemplu. II. Nivelul conventional ( 10-13 ani ) Este etapa in care ordinea sociala, legala, constituie criteriul moralitatii. Cele doua stadii sunt: 3. intrarea in rol ( e bun acel subiect care-si intra bine in rol ) Ex. elevul care invata bine 4. lege si ordine ( e buna actiunea caer decurge din ordinea stabilita si regulile care o exprima ) III. Nivelul postconventional Este nivelul moralei autonome in care valorile sunt definite la modul abstract. Cele doua stadii sunt: 4.contractul social ( 20-25 ani ) : raul echivaleaza fie cu nerespectarea legilor stabilite democratic, fie cu lezarea drepturilor cetatenilor Ex. e vorba de grupul social larg, de societate in general, nu numai de grupul prietenilor, egalilor. 5. stadiul principiilor etice universale ( este un stadiu ideal, greu de atins )

Aceste stadii ale progresului moralei nu au putut fi experimentate in scoli, pt ca autoritatile multor state americane le-au interzis pe cale judecatoreasca; motivul: invatamantul moral propus nu este neutral si cade in indoctrinare. Concluzia1:omul nu se naste ca fiinta morala, ci el devine fiinta morala, iar maniera in care devine, depinde in mod esential de educatia pe care o p rimeste. Concluzia2: omul se naste cu o inclinatie spre moralitate, cu un ,,simt moral; e aproape imposibil de precizat dc acest simt moral e in totalitate sau numai partial innascut. Concluzia3:cel putin o componenta importanta a acestui simt este innascuta si ofera specificul comportamentului uman. Darwin considera ca deosebirea cea mai mare dintre om si animal rezida in acest simt moral,care este innascut si nu dobandit. Nu toti oamenii sunt educabili in aceeasi masura; fiecare are gradul su de educabilitate S-a demonstrat ca si in lumea animala gradul de educabilitate difera. Specialistii sustin ca: - inclinatia spre moralitate trebuie considerata cel putin partial innascuta - inclinatia spre moralitate nu inseamna deloc preocupare etica si viata morala - simtul moral se poate atrofia sau dezvolta pana la nivelul de constiinta morala,carese poate exprima in conduita morala - dezvoltarea simtului moral, depinde de educatie