Apa

Hidrosfera, a carei geneza nu este pe deplin lamurita, are o mare insemnatate atat in proportii (7/10 din suprafata totala a globului), incluzand oceanele si marile , lacurile si fluviile, apele subterane etc., cat si prin faptul ca vietuitoarele s-au dezvoltat prioritar in oceanul planetar ce detine si astazi cea mai mare amploare de pe Terra. Este importanta si datorita faptului ca este un mare generator de oxigen atmosferic ( numai fitoplanctonul oceanicadica totalitatea organismelor vegetale unicelulare care plutesc in masa apei - emana anual in atmosfera circa 363 milioane de tone de oxigen ); este cel mai mare absorbant si emitator de caldura, precum si principala veriga in circuitul apei in natura, iar prin apele continentale, principala sursa de apa potabila. Rolul apei in viata omului si in economie Omul a folosit apa in diferite scopuri, inca din cele mai vechi timpuri. La inceput a folosit apa izvoarelor, a paraielor, a raurilor; cu timpul a folosit apele pentru transport, apoi a invatat sa calatoreasca si sa pluteasca pe apa lacurilor, a marilor si a oceanelor. Cu luntrii si plute primitive vechile popoare, cum ar fi polinezienii au impanzit toate arhipelagurile Pacificului. Apa i-a dat omului si resurse de trai: alge, pesti, mamifere acvatice, unele saruri minerale, pescuitul fiind una dintre primele indeletniciri ale omului. Si astazi mai sunt popoare care au ca baza a hranei de toate zilele resursele oceanice, si mai ales, pestele; de exemplu, japonezii care sunt cu predilectie ihtiofagi (mancatori de peste), ca si populatiile din jurul regiunilor circumpolare. Zonele mlastinoase desi, in general au o influenta negativa in viata omului, au importanta stiintifica, deoarece unele dintre ele, pot conserva relicte de flora si fauna si pot avea si o importanta economica, fiind folosite pentru amenajarea de orezarii sau pentru extractia de turba. De multe ori, insa, ele stanjenesc culturile, caile de comunicatie, centrele populate si pot constitui focare de infectie, si mai ales de raspandire a malariei, datorita tantarilor anofeli. Dar, in tarile civilizate mari astfel de suprafete mlastinoase au fost asanate, Olanda fiind una din tarile care au recuperat suprafete foarte mari de uscat, pe aceasta cale; si la noi in tara, mai ales intre anii 50-60 zone intinse din Delta Dunarii au fost desecate in scop agricol; nu se stie inca, daca pe termen lung efectul produs de modificarile acestor ecosisteme naturale, este benefic sau nu.

Importanta apei devine si mai mare in deserturi, unde aceasta este foarte pretioasa, scumpa, si se foloseste pana la ultima picatura. Exista state, cum ar fi Kuweitul care importa apa la schimb cu petrol. In pustiu, singurele posibilitati de alimentare naturala cu apa sunt izvoarele si fantanile din oaze, care alcatuiesc punctul central al vietii, desi, apa este adeseori calda si noroioasa. Ca influente negative ale apei se pot aminti inundatiile,unele dintre ele foarte grave avand drept consecinte pierderea de vieti omenesti, distrugerea gospodariilor, a podurilor a instalatiior electrice si producand in anumite state , unde frecvente lor este mai mare, adevarate pagube nationale. De aceea multe fluvii si rauri din lume au fost indiguite si amenajate petru a rezista in astfel de situatii( de ex. in China, Rusia, dar si in bazinele Amazonului, fluviilor Congo, Missisippi, Nil, Tigru, Eufrat si chiar al Dunarii). Pentru viata economica este importanta si zapada, deoarece prin topirea ei se inmagazineaza in sol mari cantitati de apa , favorizand agricultura regiunilor de stepa; tot zapada protejeaza culturile de toamna impotriva inghetului. Apa ocupa un loc insemnat si in reteaua feroviara, in industria materialelor de constructii, in marile gospodarii zootehnice etc. Agricultura reclama si ea cantitati foarte mari de apa, in functie de felul culturii, de perioadele de dezvoltare si de situatia climatica a unei regiuni. Apa pentru diversele sisteme de irigatii (canale, bazine, stropitori) poate fi luata din rauri, lacuri, bazine de retentie, ape subterane). Prin irigatii se intelege aprovizionarea controlata a solului cu cantitati de apa suplimentare fata de cele primite in conditii naturale astfel incat sa se asigure productii agricole ridicate si constante, pe cat posibil si din punct de vedere calitativ superioare. Apa ca resurs strategic 2,8 de miliarde de oameni triesc n regiuni n care lipsa apei este o problem, iar numrul acestora s-ar putea ridica la 3,9 miliarde pn n 2030. Crizele globale de ap ar putea duce la conflicte i la un numr crescut de refugiai. Unii experi prevd c rzboaiele viitorului se vor duce pentru ap i nu pentru petrol. Apa este deja cauza unor tensiuni ntre regiunile care folosesc aceleai ruri sau fluvii. Nilul, de exemplu, este folosit ca surs de ap de ctre nou ri: 100% din apa folosit n Egipt (unde nu plou) provine din acest fluviu. Etiopia i Sudanul, situate n amonte, ar putea folosi mai mult ap pe viitor,

din cauza creterii populaiei, reducnd astfel cantitatea de ap din care se aprovizioneaz Egiptul. Rurile Tigru i Eufrat sunt un alt exemplu de acest fel. Acestea aprovizioneaz trei ri: Turcia, Siria i Irak (80% din apa folosit n Siria provine din rurile care vin din Turcia). Siria i Irak, situate n aval de Ankara, s-ar putea simi ameninate de proiectul GAP dezvoltat n Turcia, care presupune construirea a 22 de diguri i a 18 centrale hidraulice. Odat operaional, proiectul GAP ar putea reduce debitul rului Eufrat pe teritoriul Siriei cu 40% i n Irak cu pn la 80%. Apa nsemn via Creterea populaiei, a produciei agricole (70% din apa pe care o folosim este consumat n agricultur), gestionarea greit a surselor de ap i uneori situaia politic pot duce la lipsa apei potabile n unele regiuni. n secolul 21, schimbarea climatic va intensifica deertificarea Africii, lucru ce va duce la imigrarea populaiei din zonele afectate de lipsa apei n zone cu acces la ap (ca Europa). Bolile transmise prin ap cauzeaz 80% din mbolnvirile i decesele din rile n curs de dezvoltare, ucignd un copil la fiecare opt secunde. Dei Europa are provizii suficiente de ap, acest continent se confrunt cu probleme legate de poluare, depozitarea nepotrivit a deeurilor i folosirea abuziv a apei. Dunrea, de exemplu, este unul din cele mai ameninate cursuri de ap, care dispar din cauza polurii. WWF (World Wide Fund for Nature) a avertizat recent c fluviul este ameninat de canalizri, care pun n pericol aprovizionarea cu ap a 20 de milioane de oameni. Turismul este la rndul lui un factor de risc pentru apa potabil din Europa, n special pe coasta mediteranean (un turist care locuiete la hotel consum n medie cu 30% mai mult ap dect un locuitor din aceeai regiune).