Bun venit la Wikipedia! Dac dorii s contribuii v recomandm s v nregistrai/autentificai.

Insulin
De la Wikipedia, enciclopedia liber Salt la: Navigare, cutare Insulina este un hormon, secretat de insulele lui Langerhans, ce particip la metabolismul glucidelor. Insulina este cel mai important hormon n metabolismul glucidelor. Insulina contribuie n primul rnd la micorarea concentraiei glucozei n snge. Aceasta mrete permeabilitatea membranei celulare pentru glucoz. Insulina are o aciunea antagonist glucagonului.

Cuprins
[ascunde]

1 Istoric 2 Structura 3 Sinteza 4 Reglarea secreiei 5 Metabolism 6 Funcii o 6.1 Metabolismul glucidelor o 6.2 Metabolismul lipidelor o 6.3 Metabolismul proteinelor o 6.4 Alte funcii 7 Hipo- si hiperglicemie o 7.1 Hipoglicemia o 7.2 Hiperglicemia 8 Boli legate de insulin 9 Insulinoterapie 10 Descoperirea insulinei 11 Vezi i 12 Bibliografie

[modificare] Istoric
n 1921, Frederick Grant Banting i Charles H. Best au descoperit insulina n timp ce lucrau n laboratorul lui John J.R. Macleod la Universitatea din Toronto. Banting i Best au extras material din pancreasul cinilor. Acest material a fost folosit pentru a menine n via cini, iar n 1922 a fost folosit cu succes pe un biat de 14 ani cu diabet. n 1923 chimistul James B. Collip a descoperit ca purificnd extractul poate preveni multe din efectele secundare. n 1923 Banting i

Macleod au primit Premiul Nobel. Best i Collip au fost omii, dar Banting i Macleod au mprit banii cu ei. Insulina a fost primul hormon sintetizat complet n laborator, n 1966 de ctre americanul Michael Katsoyannis i cercettori chinezi.[1]

[modificare] Structura

Imagine computerizat a moleculei de insulin Insulina este un hormon, ce este compus din 2 lanuri peptidice, formate din 20 - 30 aminoacizi, unite ntre ele prin 2 legturi bisulfidice. Moleculele de insulin sunt asemntoare la mamifere, astfel nct muli bolnavi de diabet sunt tratai cu insulin extras de la porci. Aceste molecule tind s formeze dimeri n soluie. Insulina este o protein mic cu masa de 5734 daltoni i cuprinde 51 resturi aminioacidice. Este alctuit din dou lanuri, un lan A (cu 21 resturi aminoacidice) i unul B (cu 30 resturi aminoacidice) legate prin dou puni disulfurice (A7-B7 i A20-B19); o a treia legtur disulfuric leag restul Cys-A6 cu Cys-A11.Insulinele altor specii difer de cea uman. Diferena cea mai mic exist ntre insulina uman i cea de porc, acesta deosebindu-se numai prin natura restului C-terminal al lanului B. La om este treonina, la porc alanina. Insulina de porc din care s-a detaat treonina terminal este practic lipsit de antigenicitate i este folosit n tratamentul diabetului. Prin tehnologia ADN recombinant s-a obinut insulina uman pentru uz terapeutic. Insulina formeaz cu ionii Zn2+ agregate, dimeri, tetrameri, hexameri. n pancreas insulina se afl sub form de hexameri. Forma activ circulant este probabil monomerul.

[modificare] Sinteza
Insulina este sintetizat n insulele lui Langerhans, pancreas, de ctre celulele-beta. Sinteza acesteia cuprinde cteva etape: 1. Dup gena insulinei, aflat n cromozomul al 11-lea, se formeaz ARn-ul corespunztor; 2. dup mARN-ul dat (ARN mesager), este translat un lan peptidic, care introdus n reticulul endoplasmatic, se transform n proinsulin; 3. dup expunerea proinsulinei la unele endopeptidaze, apare forma matur a insulinei. Insulina, ca i alte proteine secretorii, este sintetizat sub forma unui precursor, pre-proinsulin.Segmentul N-terminal, pre, cu 23 aminoacizi, peptidul semnal hidrofob are rolul de a

conduce polipeptidul nscnd n cisternele reticulului endoplasmatic unde este ndeprtat. Proinsulina, polipeptid cu 86 resturi aminoacidice, cuprinde lanurile A i B ale moleculei virtuale de insulin legate prin puni disulfurice. Captul N-terminal al lanului A este legat de captul C-terminal al lanului B prin intermediul unui peptid de legtur. Proinsulina este transportat din reticulul endoplasmatic n aparatul Golgi unde este transformat n insulin. Prelucrarea proinsulinei are loc sub aciunea unei endopeptidaze care rupe dou legturi peptidice flancate de resturi aminoacidice bazice.Rezult trei fragmente asupra crora acioneaz o carboxipeptidaz care detaeaz resturile de arginin i lizin de la captul Cterminal al lanului B (din insulin) i la peptidului de legtur. Complexitatea structural a proinsulinei este necesar stabilirii corecte a punilor disulfurice din insulin. Lanurile A i B separate nu se pot organiza spontan n molecula activ a insulinei. Insulina, peptidul C i o cantitate mic de proinsulin sunt ncorporate n granule secretorii i sunt eliberate mpreun n circulaie.

[modificare] Reglarea secreiei

Glicemia este factorul reglator principal al secreiei de insulin.Glicemia jeun (80-100 mg/dl) este suficient pentru a declana secreia de insulin. Eliberarea insulinei crete odat cu glicemia, rspunsul maxim obinndu-se la 300-500 mg/dl. n afar de glucoz muli ali factori influeneaz secreia de insulin: - alte monozaharide uor metabolizabile ca fructoza, manoza au efect stimulator; - aminoacizii, n special arginina, lizina i leucina, stimuleaz puternic secreia de insulin; - agonitii -adrenergici inhib secreia de insulin; adrenalina prin -recepie este un inhibitor fiziologic al secreiei de insulin; - somatostatina, produs de celulele D din pancreas, prin aciune paracrin, inhib secreia de insulin; - GIP (Gastric Inhibitory Polypeptide), polipeptid eliberat de mucoasa duodenal i jejunal la ingestia de glucoz, stimuleaz eliberarea de insulin; aciunea GIP explic constatarea mai veche c glucoza administrat oral este un secretagog mai puternic pentru insulin dect glucoza administrat intravenos.

[modificare] Metabolism
Timpul de njumtire al insulinei este de 3-5 minute.Insulina este inactivat n principal n ficat, prin dou mecanisme:

a) desfacerea legturilor disulfidice interlan printr-o reacie de schimb cu glutation, catalizat de glutation-insulin transhidrogenaz.Lanurile A i B sunt degradate rapid prin proteoliz; b) o proteaz specific atac molecula de insulin ce atare.

[modificare] Funcii
[modificare] Metabolismul glucidelor

Insulina este cel mai important hormon n metabolismul glucidelor. Insulina contribuie n primul rnd la micorarea concentraiei glucozei n snge. Aceasta mrete permeabilitatea membranei celulare pentru glucide. Insulina de asemenea particip la transformarea glucozei n glicogen (substan de rezerv), i la depozitarea glicogenului n ficat. Hipersecereia insulinic care are loc pe cale vagal, duce la o cretere a consumului tisular periferic de glucoz. Din aceast cauz n citoplasm are loc o sintez excesiv de lipide. Cunoscndu-se acest efect se bazeaz administrarea terapeutic de doze mici i repetate de insulin pentru a se obine un efect hiperponderal.[2]

[modificare] Metabolismul lipidelor

Insulina particip la sinteza acizilor grai n ficat, stimulnd lipogeneza. Aceasta de asemenea poate inhiba descompunerea lipidelor din esutul adipos, prin inhibarea lipazei intracelulare.

[modificare] Metabolismul proteinelor

Insulina are un rol important n sinteza proteinelor, prin creterea transportului de aminoacizi n cadrul celulelor. Poate astfel accelera sinteza proteinelor n cadrul muchilor.

[modificare] Alte funcii

Poate stimula creterea organismelor.

[modificare] Hipo- si hiperglicemie

Concentraia normal de glucoz n sngele omului trebuie s se menin ntre 70 i 110 mg/dl. Dac concentraia este mai mic de 70 mg/dl, atunci este hipoglicemie. Dac concentraia se afl ntre 110 - 180 mg/dl, atunci concentraia se menine n limite relativ normale, i poate semnifica c persoana dat a consumat de curnd produse bogate n glucide. Dac ns concentraia de glucoz este peste 180 mg/dl, atunci este un caz evident de hiperglicemie.

[modificare] Hipoglicemia [modificare] Hiperglicemia

[modificare] Boli legate de insulin

Diabet

[modificare] Insulinoterapie [modificare] Descoperirea insulinei

Descoperitorul insulinei este cercettorul romn Nicolae Paulescu.

[modificare] Vezi i

Pomp cu insulin

INSULINA: O DESCOPERIRE ROMANEASCA FURATA

February 21st, 2006 Comentati (14 Comentarii)
Diana Iane Motto: n ce m privete, eu afirm sus i tare c sunt tot att de sigur de existena sufletului, ct de oricare alt adevr dovedit de tiina experimental. i nu este vorba aici de o simpl convingere, ci de o credin adnc, dobndit n mod tiinific. (N. Paulescu)

ORI DE CATE ori incercam sa ne reprezentam un popor o facem prin reprezentantii sai cei mai de seama. Cine sunt romanii? Cum au contribuit ei la evolutia omenirii? Acestea sunt intrebari firesti ale celor care vor sa ne cunoasca cu adevarat. Din pacate, tocmai calitatea de a fi romani i-a impiedicat pe multi dintre mari nostri oameni de cultura si stiinta de a accede la recunoastere internationala. Aceasta piedica nu este insa una intamplatoare, pentru ca, sa nu uitam, orice descoperire stiintifica aduce cu sine uriase castiguri banesti. Este si cazul lui Nicolae Paulescu (1869-1931), romanul care a decoperit pentru prima data insulina, utilizata in tratarea diabetului. Descoperirea sa a salvat milioane de vieti. Enciclopediile ii prezinta insa, la acest capitol, pe doi eroi canadieni Frederick Banting si Charles Best care, in 1922, aveau sa primeasca Premiul Nobel, in dauna lui Paulescu. Cei 30 de ani de munca si staruinta in laborator ai profesorului au fost furati de cei doi tineri canadieni, care luasera cunostinta de munca romanului din publicatiile vremii. In baza articolelor acestuia, ei au reusit sa izolelze insulina si sa o foloseasca in tratarea unui pacient. Cu 8 luni inainte, Paulescu publicase in revista de specialitate belgiana rezultatele cercetarilor sale sub titlul Recherches sur le rle du pancras dans lassimilation nutritive. Doar ca n-o numise insulina, ci pancreina. Insa, in 1916, pe cand se afla in stadiul final al cercetarii, trupele germane ocupasera Bucurestiul. A trebuit sa-si amane anuntarea rezultatelor definitive. De ce nu a fost recunoscut meritul lui Paulescu? Exista un complex de factori, dar doi dintre acestia prevaleaza: 1. Nicolae Paulescu figureaza in Raportul privind holocaustul in Romania pe lista antisemitilor. Iata cum il prezinta un fragment din acest raport: Dup primul rzboi mondial, Cuza [e vorba de A. C. Cuza, lierul Ligii Apararii NationalCrestine, n.AM] a mpletit n litaniile sale teme din antisemitismul cretin i noi interpretri bazate pe teologia cretin i pe filosofie. n acest sens a fost influenat de Nicolae C. Paulescu (1869-1931), profesor de fiziologie la Facultatea de Medicin din Bucureti, specialist de talie mondial n domeniul biochimiei i al psihologiei. Paulescu era de asemenea un autodidact ntrale filosofiei, pe care a folosit-o ca arm antisemit, i, ca i Cuza, a semnat diverse lucrri pseudo-tiinifice care au servit drept vehicule pentru rspndirea urii rasiale i religioase.

Paulescu a fost co-director la ziarul lui Cuza inaugurat n 1922, Aprarea Naional, unde a i publicat articole regulat. Crile i articolele scrise de el urmreau s contopeasc teologia, medicina i tiina ntr-o fiziologie filozofic, care n realitate era doar o cale prin care i putea exprima antisemitismul obsesiv, fcnd ca aceste puncte de vedere s fie foarte atrgtoare pentru Cuza. Paulescu a gsit originea perfidiei evreieti n Talmud, stabilit de el ca fiind instrumentul de exterminare a celorlalte naiuni (exterminarea sistematic i total), dar i n Cahal, care punea la cale n secret dezastrele ce afecteaz restul omenirii. Dei nu putea s anticipeze existena lagrelor de exterminare naziste, condamnarea evreilor era la Paulescu att de total nct a ridicat posibilitatea exterminrii paraziilor nefati, la fel cum sunt omori pduchii. (Putem oare s-i exterminm cum bunoar se ucid ploniele? Acesta ar fi mijlocul cel mai comod de a ne scpa repede de ei) . Este interesant c nu numai Cuza a fost influenat de Paulescu, ci i tnrul Codreanu, viitor fondator al Grzii de Fier, a recunoscut puternicul impact al ideilor lui Paulescu n dezvoltarea sa. In 1923, el a fost co-fondator al L.A.N.C. alaturi de profesorul A.C. Cuza, de la care se va forma mai tarziu Legiunea Arhanghelului Mihail a lui Codreanu. Paulescu era un erudit in adevaratul sens al cuvantului, cunostea mai multe limbi straine si canta la pian. Cercetarile sale medicale lau condus, printre altele, la concluzii privind rasele umane, publicand studiul Degenerarea rasei evreiesti (1930). A scris numeroase articole pe tema chestiunii evreiesti, dar si cartea Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria. In prefata unei editii a aceastei carti, Gh Buzatu scrie :Paulescu si-a atras nu numai fulgerele cercurilor interesate ori vizate, dar, mai grav, a fost pur si simplu monitorizat in planul lumii stiintifice internationale, fiind eliminat din cursa pentru Premiul Nobel. () Este interesant ca, si dupa 1989, s-a incercat si se incearca, precum si in cazurile Nae Ionescu, Mircea Eliade, Petre Tutea, Emil Cioran, Constantin Noica, inclusiv Mihai Eminescu mentinerea savantului pe aceeasi lista infama si pentru acelasi motiv. Dar totul a fost si este in zadar! Caci reinstalarea lui N.C. Paulescu in centrul atentiei noastre nu a mai putut fi blocata, iar argumentele contrarii, tinand de ridicolul limbaj al intrarii Romaniei in Europa, s-au dovedit facil de demontat si false. In 2004 trebuia sa se dezveleasca o placa comemorativa si un bust la spitalul parisian unde profesorul Paulescu lucrase ntre 1891-1894. Aparitia in ziarul Le Monde a unui articol in care se arata ca profesorul Paulescu a avut atitudini antisemite au zadarnicit toate aceste eforturi. In articol, se recunoaste totusi ca el a descoperit insulina (sic!). 2. Brevetarea insulinei ca descoperire a lui N. C. Paulescu si acordarea premiului Nobel ar fi adus uriase sume de bani lui si statului roman, pentru ca brevetul trebuia cumparat de o companie producatoare de medicamente. Ca intotdeauna, acuzatiile de antisemitism si negare a holocaustului ascund importante interese materiale si strategice. Brevetul obtinut de cei doi canadieni a fost cedat pentru 1$ Universitatii din Toronto, care a acordat contractul pentru testarea si producerea insulinei companiei Eli Lily&co., o importanta companie farmaceutica avand de-a lungul timpului legaturi cu clanuri precum Rockefeller si Bush (George Bush Sr. a fost intre 1977-1980 membru in consiliul de administratie al acestei corporatii, dupa ce a fost director al CIA). In 1940, Eli Lilly & Company a realizat sub directivele CIA experimente pentru controlul mintii umane, inclusiv cu arme psihotronice primitive. In prezent, Eli Lily&co. este un important sustinator financiar al lui Bush (a contribuit cu peste 3 mil $ in ultima campanie electorala a acestuia) primind in schimb imunitate totala in fata legii. Acuzatiile aduse societatii nu au fost putine, compania fiind suspectata chiar ca realizeaza experimente ilegale pe oamenii

fara adapost. In plus, prin fundatiile Eli Lily este finantata Hadassah, Organizatia Femeilor Sioniste din America, proprietara inclusiv a unei divizii in domeniul medical. Urmarind evolutia de aproape un secol a fabricarii insulinei, vedem cum uriasele sume de bani de care ar fi trebuit sa beneficieze Romania si profesorul Paulescu au ajuns sa finanteze organizatiile evreiesti. Este un caz tipic, dar extrem de moralizator privind situatia economica actuala a Roamniei. Nu este vorba numai de prestigiu ci si de bani! (Miliarde dolari au fost platite de diverse state drept compensatii privind Holocaustul) Restabilirea prestigiului profesorului N. C. Paulescu Nicolae Paulescu a studiat medicina la Paris, ncepnd cu anul 1888, obinnd n 1897 titlul de Doctor n Medicin cu teza Recherches sur la structure de la rate (Cercetri asupra structurii splinei). A lucrat n spitalele din Paris, (1891 1894) cu tienne Lancereaux cel mai ilustru clinician si anatomo-patolog al epocii. Ulterior a mai obtinut inca doua titluri de Doctor in stiinte. Desi se bucura de un imens interes in cercurile stiintifice internationale si de sustinere materiala in cercetarile sale, a preferat sa se intoarca in tara, unde a fost numit profesor de fiziologie la Facultatea de Medicina din Bucuresti (1900-1931), calitate in care a desfasurat o ampla activitate stiintifica in fiziologia medicala, metabolismul glicogenului, diabetul, rolul pancreasului in asimilatia nutritiva, coagularea sangelui hepatic, mecanismul mortii subite, anevrismele, etc. Pe baza cercetarilor asupra fiziologiei hipofizei i epifizei, a elaborat o metoda original (1906) de extirpare a hipofizei la caine, pe cale temporala, care ulterior va fi aplicata in chirurgia hipofizei la om. De asemenea, a obtinut rezultate extrem de importante privind structura splinei. Demn de remarcat c deschiderea cursurilor sale la Facultatea de Medicin din Bucuresti s-a facut cu o severa, dar bine documentata, critica a darvinismului. Mai marii timpului s-au simtit clatinati, si nici astazi aceasta absurda teorie a evolutiei omului din maimuta nu a fost desfiintata. S-a cerut chiar, n Parlamentul vremii, inlaturarea lui Paulescu de la catedra de Fiziologie a Facultatii, intrucat nu convenea glasul suu autentic stiintific, ce darama templul scientismului materialist. Timp de 30 de ani a muncit consecvent in cercetarile sale, si, desi nu a beneficiat de dotarile necesare, nimic nu l-a putut opri. In sesiunea din 23 iulie 1921 a Societatii de Biologie, Nicolae Paulescu prezinta in patru comunicari rezultatele cercetarilor sale privind actiunea extractului pancreatic n cazurile de diabet. Brevetul cu titlul Pancreina si procedeul fabricatiei ei din 19 aprilie 1922 si articolul publicat de revista de fiziologie belgiana in august 1921 aveau sa serveasca drept probe in incercarea acestuia de a dovedi ca este adevaratul descoperitor al acestui leac miraculos al secolului al XX-lea. In zadar insa: Premiul Nobel a revenit celor doi eroi canadieni La fel patise si un alt roman, Nicolae Tesla care, in 1915, a refuzat sa imparta premiul Nobel cu Edison. Si pentru ca a refuzat, nu l-a mai primit niciodata Profesorul Paulescu declara cu amaraciune ()unii m-au devalizat, altii incearca sa-mi inabuse plangerile. Si aceasta se petrece in sanul cinstitei familii a oamenilor de stiinta. Odinioara credeam ca un cercetator poate munci in liniste, caci eram convins ca publicatiile sale il pun la adapost de orice nedreptate. Din nefericire, astazi sunt silit sa marturisesc ca m-am inselat cu desavarsire. A murit neimpacat in 1931, fiind inmormantat in cimitirul Bellu. In 1990 Dr. Nicolae C. Paulescu a fost numit membru post-mortem al Academiei Romane.

In 1969, raspunzand campaniei internationale de restabilire a adevarului, initiata de fiziologistul scotian Ian Murray in 1968 (in continuitatea careia se inscriu si eforturile unor specialisti romani, in frunte cu prof. dr. Ioan Pavel), Comitetul Nobel recunoaste meritele si prioritatea lui N.C. Paulescu in descoperirea tratamentului antidiabetic. Profesorul A.W.K. Tiselius (1902-1971), directorul Institutului Nobel, deplange situatia din 1923, dar exclude posibilitatea unei reparatii oficiale. Reparatie oficiala ar fi presupus si importante despagubiri materiale Intr-un articol din 1971, Ian Murray scria Lui Paulescu, distinsul om de stiinta roman, i s-a acordat o recunoastere insuficienta. Cand echipa din Toronto isi incepea cercetarile, profesorul roman reusise deja sa extraga hormonul antidiabetic din pancreas (insulina n.a.) si sa-i demonstreze eficienta in reducerea hiperglicemiei diabetice. Banting si Best sunt considerati a fi primii care au reusit sa izoleze insulina. Ei fost numiti descoperitorii insulinei. Renalizandu-se toate circumstantele, este sa ironic sa vezi cum Paulescu, cu toata experienta sa, este in pericol de oblivion, in timp ce tanarul si neexperimentatul Banting este prezentat ca si cum ar fi descoperit singur insulina. La fel se pronunta si Roif Luft, presedintele Fundatiei Internationale de Diabet si Director al Comitetului Nobel pentru Fiziologie si Medicina (1971). Orice incercare de distrugere si deconstructie a identitatii unui popor in functie de interesele vremii, se face actionand mai cu seama asupra numelor cu rezonanta, fie trecandu-le sub uitare, fie schimbandu-le reprezentarea. Se produce astfel o dezradacinare, insotita de o labilitate morala, care cu greu mai poate fi combatuta. Este de datoria noastra nu numai de a ne cunoaste marile valori personificate in mari romani, ci si de a le promova in contextul mondial. Nosce te ipsum nu numai ca individ dar si ca popor, ca suflet colectiv! (5 votes, average: 5.00 out of 5) Loading ...

Iti controlezi nivelul insulinei, previi imbatranirea!

tipareste | trimite unui prieten | trimite prin Y!M Unul dintre factorii declansatori ai imbatranirii este insulina. Aceasta scapa de sub control, de obicei, la varsta mijlocie si, nu doar ca favorizeaza diabetul, dar ataca arterele, ne seaca de energie, creste tensiunea arteriala si stimuleaza dezvoltarea tumorilor. Insulina este un hormon secretat de pancreas, care regleaza metabolismul glucidelor, lipidelor, proteinelor si mineralelor din organism.In anumite cantitati, insulina este vitala, insa atunci cand este in exces, devine nociva si chiar mortala. Dupa 35 de ani, nivelul ei in organism creste (odata cu glucoza), fiind imposibil sa ne mentinem tinere mai mult timp daca ne-a invadat arterele. Normalizati-i nivelul daca nu vreti sa aveti de-a face cu diabetul, obturarea arterelor, boli grave de inima si moarte prematura. Cum iti controlezi insulina pentru a preveni imbatranirea prematura

1. Reduceti zaharul din alimentatie - pentru prelucrarea alimentelor din categoria zaharuri si carbohidrati, organismul are nevoie de mai multa insulina. Prin urmare va creste productia hormonului. 2. Eliminati grasimile nocive - grasimea care se oxideaza repede declanseaza eliberarea de insulina si cresterea nivelului de zahar din sange. Cele mai nocive grasimi sunt cele polinesaturate (uleiul de porumb, cel de sofran si cel din seminte de floarea soarelui). Singura grasime benefica pentru organism este cea mononesaturata (uleiul de masline, de canola, fructele de avocado si nucile). Aceasta grasime nu oxideaza usor si, deci, nu declanseaza productia in exces a insulinei. 3. Luati suplimente cu crom - se recomanda zilnic 200 micrograme de crom organic pentru a mentine insulina la un nivel normal. Organismul compenseaza lipsa de crom producand insulina. Nu-i dati aceasta ocazie! 4. Slabiti daca sunteti supraponderali - cu cat trageti mai mult la cantar, cu atat sanatatea voastra este mai afectata. Slabind, stimulati activitatea normala a insulinei. 5. Luati suplimente cu vitamina E - aceasta impulsioneaza activitatea insulinei si reduce nivelul glucozei. In plus, protejeaza intgritatea membranelor celulare care se deterioreaza sub actiunea radicalilor liberi.

6. Un strop de alcool - acesta stimuleaza activitatea insulinei, astfel incat sa fie nevoie de o cantitate mai mica pentru prelucrarea zaharului. Beti un pahar de alcool pe zi pentru a tine sub control insulina, colesterolul si nivelul zaharului din sange. 7. Un strop de condiment -acestea stimuleaza eficienta insulinei. 8. Mese scurte si dese - uitati de cele trei mese importante din timpul zilei pentru ca ciuguleala este mult mai sanatoasa. Mesele bogate cresc brusc nivelul insulinei si al zaharului din sange, astfel incat decat sa mesteci masiv de trei ori pe zi, mai bine ciuguleste cate ceva de-a lungul zilei.

5 semne care tradeaza rezistenta la insulina 57 vizualizari | Marti, 26 Aprilie 2011 Share | |

Scapat de sub control sindromul rezistentei la insulina se transforma in diabet Sindromul rezistentei la insulina, numit si sindromul X, sindrom X metabolic, sindrom dismetabolic, sindromul metabolic cardiovascular, este o tulburare complexa a metabolismului energetic, care include tulburari ale metabolismului lipidic, respectiv obezitate si dislipidemie, glucidic (toleranta alterata la glucoza), proteic (hiperuricemie, cresterea cantitatii de acid uric si de urati din sange), dar si hipertensiune arteriala. Pentru a pune un astfel de diagnostic, medicii tin cont de urmatoarele:

- obezitatea abdominala, respectiv circumferinta abdominala mai mare de 102 cm la barbati si mai mare de 88 la femei;

- nivelul trigliceridelor mai mare de 150 mg/100 mililitri de sange; - nivelul colesterolului bun mai mic de 40 mg/100 ml de sange in cazul femeilor si mai mic de 50 mg/100 ml de sange in cazul barbatilor;

- nivelul glicemiei mai mare de 110 mg/100 ml de sange; - presiunea arteriala mai mare de 130/85 mmHg. Daca ati depasit trei dintre acesti parametri, aveti toate motivele de ingrijorare. Potrivit medicilor, 25% dintre cei diagnosticati cu acest sindrom dezvolta diabet de tip 2. 8 pasi pentru a tine glicemia sub control

Tratament Sindromul rezistentei la insulina se asociaza cu risc crescut de mortalitate prin boala cardiaca ischemica, alte afectiuni cardiace sau accidente cerebrale.,Boala poate fi tinuta sub control daca va schimbati stilul de viata. In primul rand trebuie sa scadeti in greutate, apeland la diete hipocalorice, in care proportia de glucide trebuie sa fie de circa 55%, cea de lipide de circa 25%, iar cea de proteine de circa 20%. Orice scadere in greutate este urmata de o ameliorare a tolerantei la glucoza, de reducerea nivelului lipidelor si a insulinei. Atentie, insa, orice castig in greutate are efect invers. Orice persoana trebuie sa adopte o alimentatie sanatoasa, ceea ce inseamna o alimentatie bazata pe un consum mare de vegetale, peste si lactate, cu limitarea produselor rafinate, prelucrate industrial, cu densitate calorica mare si bogate in grasimi saturate. Stilul de viata sanatos inseamna si evitarea sedentarismului. Este suficient sa va plimbati zilnic intr-un ritm alert. Sportul creste sensibilitatea celulelor musculare la actiunea insulinei. Pe langa efectul direct al activitatii fizice asupra sensibilitatii la insulina, trebuie avut in vedere si efectul "indirect", cel de scadere in greutate. In completarea masurilor vine tratamentul medicamentos. Se vor administra medicamente cu efecte antihiperglicemice si de sensibilizare la insulina.

Persoanele afectate de sindromul rezistentei la insulina trebuie sa faca periodic controale medicale. O data pe an trebuie sa consulte un nutritionist, un cardiolog si un endocrinolog.