Partea a 2-a Retailerii se asteapta ca partenerii lor sa aiba si sa furnizeze informatii atat despre trendurile curente si comportamentul de cumparare

al consumatorilor cat si despre viitor.Un alt domeniu cheie care apare pe lista de prioritati este legat de eficienta lantului de aprovizionare,logistica fiecarui furnizor,prin care se pot obtine diminuari masive ale costurilor si marirea stocurilor. Furnizorii trebuie sa fie pregatiti sa faca fata situatiei,cand in orice plan de afaceri,ei vor lua in considerare probleme ca reducerea deseurilor si a emisiilor de dioxid de carbon si furnizarea de produse organice.Deoarece retailerii cauta noi metode de imbunatatire a modelelor de afaceri,nu exista niciun dubiu ca aceste elemente vor avea un rol central in comertul dintre retaileri si furnizori. Puterea de negociere a cumparatorilor este moderata din cauza marimii si condensarii retailarilor mari.Pentru a reduce puterea si a-si pastra clientii,retailerii cauta metode de diferentiere a produselor si creerea unor branduri puternice.Clientii individuali au o putere de negociere relative mica in fata marilor lanturi de retail,insa,puterea lor este mai mare pentru retailerii mici care sunt mai putin organizati.Ca un rezultat al crizei economice,puterea mica de cumparare si trendul descrescator al increderii consumatorilor romani in viitor,retailerii au trebuit sa isi ajusteze stocurile in functie de schimbarile in comportamentul consumatorilor,concentrandu-se in special pe produsele cu un prt accesibil si pe promotii. Un studiu de intelegere a comportamentului consumatorului pe timp de criza,realizat de institutul GFK in 25 de tari ,a aratat ca 84% dintre participantii la acest studiu au fost fortati sa isi schimbe comportamentul.Principalele lucruri care au fost afectate de criza au fost:iesitul in oras,facturile la energie si telefon dar si frecventa vacantelor si calatoriilor.Intrebati in ianuarie 2010 ,in timpul studiului GFK,la ce au renuntat in ultimele 12 luni,romanii au numit in ordine descrescatoare:hainele si pantofii,cheltuielile cu vacantele si calatoriile,incapacitatea de a face economii si nu in ultimul rand o iesire noaptea in oras. In privinta petrecerii timpului liber ,romanii au fost orientati in 2009 spre activitati mai putin costisitoare ca plimbarile si sportul.Un alt trend rezultat in urma crizei il reprezinta ingrijorarea romanilor pentru sanatate.Studiul GFK a aratat ca in segmentul alocat finantelor 39 % dintre romani au de gand sa se ocupe cu investitiile in 2009 fata de 13% in 2008. Consumatorii romani au inceput sa fie interesati de o buna gestionare a banilor din dorinta de a asigura un viitor sigur atat pentru ei cat si pentru cei dragi. Un fapt notabil il reprezinta disparitia consumatorilor ocazionali.Daca acestia cumparau rareori produse din categoria celor pentru rasfat sau din curiozitate ,acum nu le mai cumpara deloc. Acestia se concentreaza acum pe achizitia bunurilor de stricta necessitate,in masura in care standardele de viata si puterea de cumparare au scazut considerabil. George Mucibabici,presedintele Deloitte Romania,considera ca in acest moment suntem martori la nasterea unui nou tip de consummator,care prefera produsele utile si cu o durata mare de utilizare,care renunta la achizitia unor produse din impulsivitate si prefera sa analizeze mai atent decizia unei achizitii,punand in balanta pretul,calitatea si valoarea data unui produs .Criza s-a dovedit a fi o experienta din care consumatorul a invatat ceva si noile lui obiceiuri vor continua si dupa iesirea din criza.Pentru retaileri si prodicatorii de bunuri de consum provocarea va fi sa se adapteze la noile cerinte si sa aduca piata de consum la nivelul la care era inainte de criza. In privinta evolutiei acestor tipuri de magazine ,studiul GFK arata schimbari in cotele de piata in canalele de distributie in 2009 fata de 2008.Astfel in 2009 hipermarketurile si-au crescut cota de piata cu 1%(ajungand la 19 %) fata de 2008, iar supermarketurile au inregistrat o cota de piata descrescatoare de la 14% in 2008 la 13% in 2009. In contrast cu acestea se afla magazinele de discount a caror cota de piata a crescut de la 6% in 2008 pana la 9 % in 2009,astfel crescandu-si cota de piata cu 50%. Chiar daca multe investitii in alte domenii economice au fost blocate din cauza crizei, lanturile comerciale isi continua expansiunea in tara noastra anuntand saptamanal proiecte noi.Companiile de retail au trasat si o linie pe aceasta piata fiind preferate deschiderile unor magazine de proximitate in defavoarea celor de tip hypermarket . Firmele se duc cat mai aproape de clienti pentru a putea avea acces la un grup cat mai mare de posibili cumparatori. Prin deschiderile programate, Profi va ajunge sa detina o retea de 132 de magazine in 81 de localitati. Compania a avut anul trecut o cifra de afaceri de 214,5 milioane de euro, in crestere cu aproximativ 29% fata de anul anterior, marcile proprii reprezentand circa 18% din vanzarile totale. Pentru Profi lucreaza in jur de 2.500 de romani. Lantul Profi este controlat de fondul de investitii Enterprise Investors, care la inceputul acestui an a decis sa dea o alta imagine unitatilor de vanzare trecand de la magazinele de discount la cele de

proximitate. Atunci, Pawel Musial a declarat ca s-a schimbat mediul de afaceri in retail, iar granitele dintre magazinele de discount, supermarketuri si hipermarketuri au devenit tot mai incerte, fiecare dintre aceste categorii imprumutand din metodele si atractiile celorlalte, cu accent pe confort, calitate si comoditate. Si Carrefour mizeaza foarte mult pe aceasta zonaGrupul Carrefour este cel mai mare distribuitor european si cel de-al doilea la nivel mondial. Prezenta in 32 de tari din lume cu peste 15.500 magazine, compania are peste 475.000 de angajati. In Romania, Grupul Carrefour numara 59 de supermarket-uri, 7 francize si 24 de hypermarket-uri. Incepand cu 2010, Carrefour Romania si-a indreptat atentia catre comertul de proximitate investind mai mult in acest domeniu. Comertul de proximitate nu este adoptat insa ca strategie de dezvoltare doar de Profi si Carrefour si celelalte firme de profil fiind interesate de acest tip retail. Zeii sunt insa belgienii de la Mega Image care lovesc in concurenta prin viteza cu care deschid locatii de vanzare noi. Fondat in 1995, Mega Image este cel mai mare lant de supermarketuri din Romania cu o retea ce cuprinde 154 de supermarketuri in Bucuresti, Constanta, Ploiesti, Pitesti, Brasov, Targoviste, etc. Dintre acestea 117 sunt sub brandul Mega Image, iar 37 sub brandul Shop&Go