daca Ora atunci vom mai avea o depreciere a cursului de schimb (spre deosebire de Bulgaria si Estonia, de exemplu, unde

cursul de schimb este fix). Dar, in lipsa reformelor structurale interne, iesirea din criza interns va fi doar o etapa tranzitorie pans la intrarea intr-o alts criza economics, mult mai devreme decat ar cere-o teoria heterodoxy a crizelor economice.

Criza lor: cauze si solutii

Am identificatin capitolele precedente atat natura interns, sistemica, a crizei economice in viziunea teoriei heterodoxe, cat si doua categodi mad de cauze imediate, si anume financializarea economiei mondiale, respectiv o suits de baloane speculative pe mai multe piete. Vom insista in continuare asupra acestor motivatii specifice vom trece apoi In revista atat solutiile implementate pans acum de principalele economii, cat si alte solutii alternative.

Crotty si Epstein (2008), doi cunoscuti reprezentanti ai teoriei heterodoxe, identifica o serie de slabiciuni structurale fundamentale a ceea ce ei numesc noua arhitectura financiara o arhitectura influentata de politicile neoliberale bazate pe liberalizare, dereglementare si credinta in ajustarea naturals a pietei, si care a condus la criza. Principala slabiciune a fost reglementarea insuficienta sau lipsa de reglementare a bancilor comerciale, a bancilor de investitii si a sistemului bancar din umbra 16. in primul rand, bancile comerciale ar fi trebuit separate de bancile de investitii. in trecut, bancile care dadeau credite pastrau creditele in portofoliul lor. Dar in noul sistem financiar au fost gasite diferite metode de a impacheta aceste impruinuturi, de a le converti apoi in titluri de valoare care sa fie divizate si vandute unor investitori (asa-numita securitizare a creditelor ipotecare [MBS]"17). Cei care acordasera un credit nu it mai aveau
16 17

Shadow banking system (tri engleza). Mortgage-backed securities (in englez5).

48

Sfarsitul economiei iluziei Criza lor Si criza noastr5

Criza

cauze solutii Sfaritul economiei iluziei

49

in portofoliu. In 1999 a fost abrogate in SUA Legea GlassSteagall din 1933, care impunea separarea bancilor comerciale, bine reglementate, de bancile de investitii, unde reglementarea era mai laxa. Mai mult, in 2000 a fost promulgate in SUA o lege, autodefinita drept una de modernizare, prin care instrumentele derivative erau scoase de sub reglernentarea supervizarea celor doua organisme care ar fi trebuit sa face asta in mod normal's, permitand astfel expansiunea fare precedent a produselor financiare inovative. in al doilea rand, a fost permisa infilitarea de catre bancile comerciale Si de investitii a unor entitati financiare care nu erau evidentiate in bilantul bancilor (OBSE) 19 initiatoare, dar care plateau comisioane grase acestora. Aceste entitati (Enron avusese de unde sa se inspire vezi cazul prezentat in capitolul 1 al cartii) erau opace pentru deponentul de rand, dar permiteau bancilor s raporteze profituri man, fare a inregistra in contabilitate costurile asociate fare a face provizioane de risc pentru investitiile derulate prin intermediul acestor vehicule financiare. Dar fare indoiala vinovatul principal este sistemul bancar din umbra, care include fondurile speculative (de investitii), vehiculele de investitii structurate (SIV) 2s, dealerii non-bancari de credite ipotecare, OBSE toate instrumentele financiare derivative asociate acestora, in frunte cu creditele ipotecare securitizate cu obligatiile de plata colateralizate (CD0) 21 . Criza a plecat de la securitizarea creditelor sub-stan18 19

dard, dar sfera ei de cuprindere a fost mult mai mare, pentru ca un intreg imperiu de carton se nascuse pe baza acestor instrumente derivative. Securitizarea implica formarea unui bazin de active financiare, in special cele pentru care nu exists o piata secundara lichida, precum ipotecile (dar nu numai), transferarea acestor active structurate catre un vehicul investitional specializat si folosirea for drept colateral pentru emiterea de not active financiare de catre acel vehicul investitional. Tot acest sistem putea functiona numai cats vreme valoarea activelor continua sa creasca datorita creterii preturilor imobiliare. Cand balonul speculativ imobiliar s-a spart, tot acest castel din carti de joc s-a prabu0t. A fost o schema financiara elaborate, dar pans la urma un fel de schema Ponzi22 . Exuberanta irationala", faimoasa expresie a lui Alan Greenspan (fostulef al Rezervei Federale), pare sa-1 fi caracterizat chiar pe acesta, care a nesocotit toate semnele crizei nu a facut nimic sa impiedice nici balonul speculativ imobiliar mai important, nici dezvoltarea nereglementata a sistemului bancar din umbra. Deli criza fondului speculativ Long Term Capital Management din 1998 (care ajunsese sa fie cel mai mare fond de felul sau din lume) ar fi trebuit sa-i dea de gandit, acesta fiind salvat doar prin interventia Rezervei Federale ca imprumutator de ultima instants, Greenspan a continuat sa creada in reglarea automata a pietei libere i in rezistenta sistemului financiar. Roubini (2008) explica: Majoritatea membrilor sistemului bancar din umbra se imprumuta pe termen stunt, au un grad de indatorare mai mare decat bancile Si imprumuta la randul for investesc in instrumente ilichide pe termen lung. Ca 0 bancile, ei se confrunta cu riscul de credit, (...) dar, spre deosebire de band, nu sunt protejati de acest risc. Panica a inceput
22 Schema de tip Ponzi presupune ca, deli costurile cu datoria sunt mai marl deck veniturile, pe o anumita perioad5 de timp aceste costuri sS poata fi acoperite prin refinantare sau prin cresterea datoriei. Este echivalati cu un sistem financiar fraudulos, in care promisiunile de platA nu pot fi, in cele din urrn5, onorate.

Securities and Exchange Commissions' Commission for the Commerce of Futures.

Off-balance sheet entities (in engleza). Structured investment vehicles (in engleza). (in engleza) instrument derivativ care ofera un ti21 Collateralized debt obligations tlu de participare la IncasSrile aferente unui pachet de credite ipotecare, dar In care unele
20

transe sunt principale, in sensul c5 beneficiaza de o garantie de prim rang asupra incasarilor de la debitori, iar plata acestora prevaleaza MO de detinkorii de alte transe. Transele principale erau clasificate drept foarte sigure de catre agentiile de rating, desi erau garantate de active imobiliare din imprumuturi sub-standard.

economies iluziei I Criza Ion cauze solutli SiSoitul

51

50

Sfiriind econcmlei %Wei Criza Ion cauze solutii

dupa spargerea balonului speculativ imobiliar, cand a planat incertitudinea asupra institutiilor financiare solvabile. Primul pas a fost colapsul vehiculelor investitionale structurate, cand investitorii si-au dat seama de toxicitatea acestor investitii si nu au mai avut acces la finantarea pe termen scurt. UrmAtorul pas a fost extinderea panicii asupra dealerilor de credite". Bear Steam si-a pierdut lichiditatea in cateva zile si desi Rezerva Federala a extins sprijinul de urgenta asupra dealerilor de credite importanti din punct de vedere sistemic, a fost randul lui Lehman Brothers sa devina insolvent, iar Merin Lynch a fost salvata de o fuziune pe o sums echivalenta cu un maruntis. Au urmat si alte institutii supraindatorate si probabil ilichide: Fannie Mae, Freddie Mac, AIG si altele" (Roubini 2009). La fel ca intr-o schema Ponzi, supraindatorarea 23 a jucat un rol din ce in ce mai mare. Intrarile de capital necesare pentru acoperirea datoriei sunt din ce in ce mai mari, raportul active/datorie se deterioreaza. In ce priveste bAncile de investitii, se estimeazA ca jumatate din castigurile for foarte mari din ultimii patru ani dinaintea crizei s-a bazat pe supraindatorare, in timp ce bancile comerciale erau doar in aparenta bine capitalizate, pentru cA ascunsesera in afara bilantului vehiculele financiare care facusera investitii toxice cu bani imprumutati (Crotty si Epstein, 2008). Mai mult, componentele sistemului bancar din umbra aveau un capital aproape de zero, ceea ce afecta raportul dintre capitalul propriu si cel imprumutat (Zamagni, 2009). 0 alta slabiciurte au constituit-o stimulentele persoanelor cu functii de conducere in sistemul financiar (incluzand bancile comerciale si de investitii, fondurile speculative, companfile de asigurari, fondurile de pensii etc.) de a-si asuma riscuri excesive; aceste stimulente au reprezentat un efect pervers al premierii performantei financiare. Vorbim aici despre comi,

sioanele bancare mari pentru securitizarea si dishibutia pachetelor derivative, despre primele de succes pentru bancheri24 atunci cand asumarea de riscuri ducea la profit mare pe termen scurt fAra sa existe si penalitAti atunci cand apAreau pierderile sau despre agentiile de rating plAtite de bAncile de investitii ale caror produse derivative trebuiau sa le evalueze. Un astfel de sistem asimetric de premiere a facut, in opinia lui Crotty si Epstein (2008), ca managerii de top din sistemul financiar sa isi asume Cm numele companiilor lor) xis= curi foarte man chiar atunci cand intelegeau cA prAbusirea pietei este previzibilA in viitorul apropiat. Si daca evaluatorii erau de bunA-credinta, complexitatea conglomeratelor financiare globale facea imposibila evaluarea corecta, iar modelele folosite subevaluau riscul, pentru cA plecau de la ideea socului exogen, nu endogen. Statistica poate fi inselatoare pe perioade scurte, de boom economic; astfel, multe institutii financiare au putut sa-si asume mai multe riscuri decat era normal sa o faca, larA a se recapitaliza. Dezvoltarea fara precedent a transferului riscului de credit (CDS)25 a vulnerabilizat bancile tocmai atunci cand ele credeau cA sunt protejate prin acest instrument. Pana la mijlocul lui 2008 numai pierderile din CDS totalizau la nivel mondial 5 trilioane de dolari si au dus la cazurile spectaculoase de peabuOre ale unor giganti precum AIG, Bear Stems sau Lehman Brothers.
24 De exemplu, in 2006, un angajat executiv de top la Goldman Sachs avea o prima

de 50 de milioane de dolari erau destui executivi de top. Este de asemenea cunoscuti aroganta fostului pre;edinte de la Royal Bank of Scotland (RBS), care, de;i banca tocmai fusese nationalizata, a plecat acasa cu o pensie anuala de 700 de mfi de lire sterline. RBS continua pe acee4 linie, patru not directori ai bancii avand prime de 5 milioane de lire sterline, de0 70% din actiunile bancii au fost preluate de guvernul britanic dupa ce banca a facut pierderi record de 28 de miliarde de dolari in 2008.
25 Credit default swaps fin engleza) instrument derivativ asemanator unei asigu-

rari, In care cumparatorul platete vanzatorului ni;te prime In schimbul carora este des23 Leverage

(In engleza).

pagubit daca instrumentul de credit respectiv (pachete de imprumuturi, de cele mai multe ori) devine neperformant.

52

I Sfarsitul economiei iluziei Criza

cauze si solute Criza Ion cauze li solutii Sfarsitul economiei iluziei

53

Instrumentele financiare derivative precum securitizarea creditelor ipotecare (MBS) sau obligatiile de plata colateralizate (CDO) ajunsesera sa fie extrem de netransparente. Ele nu se tranzactionau pe pi**, ci, in marea for majoritate, in negocieri directe 26 intre o banca de investitii si unul sau mai multi cumparatori. in cazul acestor instrumente derivative nu se mai poate sustine nici macar teoria standard conform careia pretul unui activ (financiar, in cazul acesta) stabilit liber pe piata este pretul corect pentru ca majoritatea intelegerilor nu aveau loc pe piata libera. Pretul for era de fapt stabilit de vanzator (banca de investitii) si de agentia de rating, in functie de niste modele matematice abstracte inoperante (pentru ca, fiind inovatii financiare, nu aveau un istoric de date pe care sa poti baza o modelare; de asemenea, testele de stres care se bazeaza pe socuri exogene individuale s-au dovedit insuficiente intr-o criza de sistem). Cand in cele din urma ajung pe piata, astfel de produse sunt ilichide desigur, intr-o perioada de crestere se gasesc cumparatori datorita castigurilor promise de aceste instrumente, dar intr-o perioada de cadere nimeni nu mai vrea sa le cumpere, pentru ca nimeni nu stie care este pretul corect, cat valoreaza in realitate. Pretul for este acum foarte jos, pe fondul disparitiei cererii iar cei care le-au cumparat cand pretul era stabilit sus, in mod arbitrar, inregistreaza pierderi foarte mari. 0 observatie interesanta fac, in acest context, Rossignoli si Arnaboldi (2009). Pe o za a bancilor din Marea Britanie si Italia, ei ajung la concluzia ca aceste inovatii financiare nu aveau de fapt nicio baza empirica nu erau rezultatul muncii unui departament de cercetare-inovare, nu erau insotite de schimbarea conditiilor de operare ale bancilor si nu conduceau la reducerea costurilor. Practic, ele erau inovatii doar cu numele, in realitate erau mai degraba niste scheme sofisticate de a pa26 Over the counter (in engleza).

cali investitorii. Iar cu cat bancile, fondurile sau societatile de astgurari implicate erau mai mari cu atat mai mare era si stimulentul de a inova", la adapostul convingerii ca aceste companii erau prea mari pentru a fi lasate sa cads". 0 alts poveste far% suport empiric a fost si aceea ca instrumentele derivative complexe reduc riscul, prin segmentarea acestuia. Fiecare investitor putea s investeasca in instrumente dintr-un anumit segment de risc, riscul impartindu-se astfel global, in loc sa se concentreze. Realitatea a demonstrat ca riscul nu s-a impartit, ci doar s-a multiplicat, securitizarea si finantarea pe piata globala perrnitandu-i efectului de contagiune sa apara si sa raspandeasca o criza locals din SUA pana' la dimensiunile unei crize sistemice globale. Primele masuri anticriza au fost luate, normal, acolo unde criza a izbucnit, in SUA. Akerlof si Shiller (2009) impart aceste masuri in trei categorii: fereastra de discount, injectii directe de capital in institutii financiare private si cresterea directs a creditarii prin companiile de stat. Fireste, toate acestea folosindu-se de banii publici primiti de Rezerva Federala prin Programul de Ajutor pentru Activele in Dificultate" (TARP) 27 700 de miliarde de dolari intr-o prima transa, urmata de alti si alti bani. Fereastra de discount okra imprumuturi garantate cu active, pe baza competitive, bancilor in dificultate. Companiile de stat se refers la Fannie Mae si Freddie Mac, cei mai importanti dealeri de ipoteci; sprjinirea creditarii de catre acestea s-a facut de fapt tot prin injectii de capital 500 de milioane de dolari pentru a cumpara credite ipotecare securitizate, si Inca 100 de milioane de dolari pentru a plati direct o parte din datorii. Dace aceasta interventie este putin contestata, injectiile masive de capital in institutii private ar trebui sa fie un subiect de controversa. 250 de milioane de dolari a costat salvarea bancilor intr-o prima faze; jumata27 Troubled Assets Relief Program

(in englezi)

Criza lor cauze si soluiii Sfaqitul economies iluziei 54

I Sfarsitul economies iluziei Criza br: cauze solutii

55

te.din acesti bani s-au dus catre sapte banci: Bank of America, Bank of New York Mellon, Citigroup, Goldman Sachs, JPMorgan Chase, Morgan Stanley, Well Fargo. Salvarea lui AIG, gigantul de asigurari, a costat Inca 85 de miliarde de dolari. Salvarea acestor institutii financiare cu bans publics are un aer de nedreptate, pentru ca pare sa recompenseze comportamentul financiar gresit al acestor banci. Mai mutt, s-ar putea ca aceste injectii de lichiditate sa nu aiba rezultatele scontate, si bancile sa nu isi onoreze promisiunile de a deschide noi linii de credit, din cauza constrangerilor creditelor neperformante si a operatiunilor din afara derulate inainte de criza. Cele mai liberate economii din lume, in teorie, cea americana si cea britanica, au nationalizat numeroase institutii financiare sub pretextul salvarii micilor investitori, dar acoperind de fapt pierderile uriase facute de conducerile acestor institutii. Personal, stint pentru interventia selective a statului in economie, dar pentru a fi eficienta ea trebuie sa aiba loc si in faza de reglementare, pentru a preveni aparitia crizei. Statul nu trebuie sa fie doar pompierul de serviciu, iar daunele nu trebuie sa le plateasca societatea in ansamblu. Acum insa s-a facut cea mai mare schimbare de roluri din istorie: oamenii nu mai jefuiesc bancile, ci- bandle jefuiesc oamenii, prin trecerea datoriei private facute de acestea la datoria publica (Crotty, 2008). Putem Inlocui o criza firtanciara cu o criza morals? Este in regula ca aceia care au produs pagube de sute de miliarde de dolari sa piece linistiti la pensie cu compensatii indestulatoare, iar populatia sa suporte pierderile? Se pare ca astfel de considerente morale nu au primat insa in fata necesitatii de a salva sistemul financiar global. in afara acestor salvari punctuale, unde injectia de capital a variat de la caz la caz, guvernele lumii au implementat si planuri anticriza pentru stimularea cererii agregate, pentru ca economiile dezvoltate intrasera deja in recesiune, estimate in

medie Intre -3,8% 28 si -4,3%29 pentru economiile dezvoltate in 2009. Brusc, a fost abandonata economia bazata pe oferta, specifica teoriei neoclasice, si s-a trecut la economia bazata pe cerere, specifica keynesistilor. SUA au aprobat un act de redresare si reinvestitii (American Recovery and Reinvestment Act), care includea: stimulente fiscale si stergere de datorii pentru midi intreprinzatori, de 54 de miliarde dolari; ajutoare familiale in valoare de 260 de milioane de dolari pe o perioada de 10 ani, Intre care reduceri de taxe de 800 de dolari pe familie, reducerea TVA la vanzarea de masini noi, un supliment de 250 de dolari fiecarui beneficiar de asistenta socials (inclusiv pentru pensiile veteranilor), un credit fiscal de 8 000 de dolari pentru cei care achizitionau prima oars o case, cresterea deductibilitatilor fiscale pentru cheltuielile cu copiii; 54 de miliarde de dolari pentru scolile publice; investitii in modernizarea infrastructurii de transport (46 de miliarde de dolari) si in modernizarea cladirilor federale (31 de miliarde de dolari); reduceri fiscale in valoare totals de 17 de miliarde de dolari pentru folosirea energiei regenerabile; 14 miliarde de dolari pentru facilitati de cercetare, 4 miliarde de dolari pentru investitii in infrastructura broadband; peste 100 de miliarde de dolari pentru imbunatatirea si cresterea gradului de acoperire a asistentei medicale. Marea Britanie a introdus un pachet de stimulente in valoare de 30 de milioane de dolari, axat pe investitii in baza tehnologica si in capitalul uman, dar si pe reducerea TVA de la 17,5% la 15%, contrabalansata partial de cresterea impozitului pe venit de la 40% la 45% pentru cei mai bogati 1% din populatie. Germania a aplicat un pachet de stimulare de 50 de miliarde de euro format din investitii in infrastructura, reduceri de taxe, in special reducerea contributiilor pentru asigurari de sanatate, cresterea alocatiilor pentru familiile cu
28 29

Estimarea Fondului Monetar International. Estimarea OECD.

56

Sfarsitul

economiei iluziei Criza

cauze

si

solutn

Criza

cauze solutii SftrOtul economies Iluziel

57

copii, precum un bonus de 2 500 de euro pentru cei care i0 schirnba ma0rtile vechi cu ma0ni noi (cunoscut la noi ca programul Rabla"). Planta are ea un plan anticriza de stimulare a economiei, de 26 de miliarde de euro, din care 15 miliarde pentru investitii publice 11 miliarde pentru stimularea afacerilor private. Austria a redus Si ea fiscalitatea pe munca, a redus TVA-ul la medicamente, a anulat taxele colare a extins la 18 luni un program prin care statul plAte0e pans la 90% din salariile artgajatilor pe care firmele nu ii disponibilizeaza, deli se confrunta cu o scadere a activitatii. In special acest ultim program mi se pare relevant, pentru ca vizeaza o problema reala: inairtte de a ne ocupa de crearea de noi locuri de munca, ar trebui sa ne ocuparn de pAstrarea locurilor de munca existente. Austria a implementat un pachet foarte important, de 100 de miliarde de euro, pentru sprijinirea sectorului bancar, cea mai mare parte a acestuia fiind alocatA stimularii imprumuturilor intrabancare. Uniunea Europeans a adoptat i ea un plan anticriza la nivel european de 200 de miliarde de euro, dar nu sunt bani noi, ci mai degraba o forma de a re'impacheta i potenta diferite scheme financiare deja existente; in plus, implementarea este lAsata in sarcina statelor membre. Totu0, o mAsura important agreatA la nivel european a fost cre0erea plafonului de garantare a depozitelor populatiei in banci de la 20 000 de euro la 50 000 de euro, ceea ce a ajutat la temperarea panicii pe plan european. Desigur, nu trebuie omise injectilie consistente de lichiditate ale Bancii Centrale Europene, care au fost necesare, nu o data, pentru a ajuta sistemul bancar european. In plus, BCE a ajuns cu dobartda de referinta la 1%, ceea ce nu a putut totu0 sA previnA o uoara deflatie in zona euro. Watt (2009) apreciaza insA ca, pe ansamblu, politica macroeconomica europearta a fost prea timidA, coordonarea politicii economice a fost inadecvatA, a lipsit i continua sA lipseascA solidaritatea (in special fatA de Europa de Est), aspectele

sociale distributionale nu au fost abordate s-a pierdut o oportunitate de reforme pe termen lung. Gros (2009) considers, la randul sau, ca exists o diferentA majors in abordarea solutilior anticriza intre zona euro i zona anglo-saxona. Deficitul bugetar in Marea Britanie se indreapspre 9% din PIB, in timp ce in zona euro doar spre 4%; pachetul de stimulente fiscale a fost mult mai mare in Marea Britanie i in SUA decal in Europa continentalA. Gros subliniazA cA lucrul acesta se datoreaza functionarii diferite a stabilizatorilor automati spun ca o sums de bani catigatA in urma unei reduceri de fiscalitate in SUA sau Marea Britanie este mai probabil sa fie consumata, in timp ce in Germania va fi probabil economisita. Consecintele masurilor de stimulare a economiei sunt insa asemanatoare, cum era Si firesc, in ceea ce prive0e inflatia. Van Brusselen (2009) calculeaza ca in urma pachetelor anticriza inflatia va devia progresiv de la nivelul pe care 1-ar fi 'inregistrat in absenta acestor masuri, cu 0,2% in 2010 in zona euro Si in SUA, mergartd pans la o cretere suplimentara de 1,35% in 2015, atat in zona euro, cat i in SUA. In acest context, Schmieding (2009) face o serie de observatii foarte interesante. Astfel, pentru ca o cretere a deficitului bugetar, care echivaleaza cu o transferare a poverii fiscale catre generatiile viitoare, sa fie bine justificata, un stimul fiscal in economie ar trebui sa indeplineasca trei condifii: sa fie rapid, ca sa ajunga in economie atunci cand este mai multA nevoie de el; sA imburtatateasca potentialul de cretere economics pe termen lung, pentru a facilita cre$erea incasArilor bugetare pe termen lung; i atentie mare! sa minimizeze riscul de a beneficia de el numai ni$e grupuri de interese cu conexiuni politice. Invest:it:ale publice, de exemplu, deli lAudate de toata lumea, ar putea sA fie directionate cAtre cativa beneficiari favorizati, caz in care cre0erea investitilior nu inseamna decat cre0erea volumului alocarii discrefionare, greOte, a banilor in economie. Investitifie publice ar putea de ase-

58

Sfarsitul economiei iluziei Criza Ion cauze si solutii

Criza lor. cauze si

solutii Sfarsitul

economiei iluziei

59

menea sa duce la construirea unor poduri catre nicaieri (nu orice investitie in infrastructure este automat eficienta, mai ales in tarile care au deja o infrastructure dezvoltatA) sau ar putea veni prea tarziu, cand economia se va afla deja pe o pants ascendents, inducand astfel tin efect prociclic in economie. 0 intrebare perfinenta este si dace Strategia Lisabona, care urmarea dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere in Europa, mai are relevanta pentru iesirea din criza sau pentru economia post-criza, mai ales ca asistam la o deteriorare a finantelor publice. Avand insa in vedere ca intr-o criza se largesc grupurile sociale vulnerabile si se adanceste saracia, Strategia Lisabona ramane foarte relevanta prin obiectivul ei de crestere a ocuparii fortei de munca. 0 crestere sustenabila pune accentul nu doar pe PIB si pe venit, ci si pe ocupare. Minsky apreciaza de altfel ca ocuparea, axe majors a Strategiei Lisabona, este elementul central al cresterii economice din perspective heterodoxa. Watt (2009) propune unele solutii alternative pentru iesirea din criza, intre care: conditionarea mai severs a sprijinului pentru sectorul financiar; strategii de iesire mai echitabile, insemnand un impozit pe venit mai mare pentru cea mai bogata patura a populafiei, sc taxe pe tranzactiile financiare; reducerea constrangerilor pentru tarile cu deficite bugetare man, pentru a le permite sa introduce politici expansioniste sc sa previna accentuarea recesiunii; reforma reglementarilor in sectorul financiar. In ceea ce priveste reforma reglementarilor in sectorul financiar, Wade (2009) propune: separarea bancilor comerciale de bancile de investitii; bancile comerciale sa se limiteze la acordarea de 'imprumuturi sc sa mentina aceste imprumuturi in portofoliul lor; produsele financiare derivative inovative sa fie aprobate de un organism de reglementare; toate operatiunile derulate de banci sa fie evidentiate in bilant. Crotty si Epstein (2009) sustin eliminarea vehiculelor financiare ex-

tra-bilanliere, evidenjierea tuturor investitiilor riscante si cresterea cerintelor de capital in mod corespunzator, precum si aprobarea produselor inovative de catre un organism de reglementare (eventual, de catre Banca Centrals din fiecare tars) 30 In plus, ei cer sc alte schimbari esentiale pentru a remedia slabiciunile sistemice ale finantelor mondiale, astfel: interzicerea vanzarii derivativelor care stint prea complexe si prea putin transparente; schimbarea structurii de stimulente care premiaza comportamentul cu apetenta pentru risc, inclusiv introducerea unor clauze prin care managerii care primesc prime pentru performante ce se dovedesc ulterior false sa fie obligati sa returneze primele primite; crearea de agentii publice de rating, pentru a reduce stimulentele de supraestimare a performantei unor active; inasprirea reglementarilor pentru bancile de investitii si mai ales pentru sistemul bancar din umbra; crearea unui fond de garantare firtantat de insfitutiile financiare (asa cum exists pentru bancile comerciale, sa se infiinteze astfel de fonduri de garantare si pentru bancile de investitii si pentru sistemul bancar din umbra). In general, masurile propuse merg in directia re-reglementarii, pentru ca dereglementarea excesiva ne-a adus in aceasta criza. Exists desigur si un risc de supra-reglementare, dar parca it prefer pe acesta situatiei in care trebuie salvate, cu sute de miliarde de euro din banii contribuabililor, institutilie financiare care s-au jucat prea mult cu focul. Cresterea reglementarii in sectorul financiar va irtsemna insa, mai mult ca sigur, si reducerea ratelor de profit in acest sector. Nu ne vom mai intoarce la economia de dinainte de criza, bazata prea mult pe speculatii financiare, pe financializare cel putin nu imediat. Rodrik (2009) crede ca dupa cri30 De exemplu, Comisia de Reglementare Bancara a Chinei functioneaza pe principiul

tot ce nu e permis In mod explicit este interzis" opusul gandirii neoliberale conform careia tot ce nu e specific interzis este permis. Exists totusi astfel de exemple de reglementare mai stricta si In Europa, cum ar fi obligativitatea baneilor spaniole de a primi aprobarea Bancii Nationale pentru infiintarea de vehicule financiare structu rate.

60

Sfarsitul economiei iluziei Criza

cauze solutii

Criza !or cauze solulii SfIrMul economiei iluziei

61

za cre0erea economics va trebui sustinuta prin revigorarea politicii industriale. 0 politica industrials explicita poate insemna insa nu doar subventii mai mari pentru anumite sectoare, ci bariere comerciale mai mari. tnchei acest capitol cu observatia justificata a lui Wade (2009) potrivit careia intre lucrurile care trebuie acute se numarl Si reeducarea economi$ilor. Desigur, nun trimite nimeni pe neoliberali pe monetari0i sa munceasca la canal, dar unele axiome ale teoriei economice standard merits repuse in discutie. Piata libera nu se autoregleaza, cererea oferta nu se intalnesc neaparat la echilibru, alegerile agentilor economic.' nu sunt intotdeauna rationale, banii nu stint neutri crizele economice nu stint exogene. Para' la urma, poate una dintre cauzele ciclurilor de avant prabuOre din economia neoclasica este faptul ca nu invatam nimic din crizele precedente.

Criza economics interns: sfarsitul economiei iluziei

Modelul de crestere economics pe care s-a inscris Romania dupe anul 2001, potentat de explozia creditarii Incepand din 2003 si de relaxarea politicilor fiscale si bugetare Incepand din 2005, a condus la mari vulnerabilitati. Economia Romaniei a devenit, In numai cativa ani, dependents de imprumuturile externe pe termen scurt ce-i drept, private. Cresterea economics s-a bazat pe consumul intern finantat din economii externe, pe boomul imobiliar si a fost umflata de politici fiscale si bugetare prociclice.

Criza pe care o traverseaza Romania nu este doar o criza economics temporara, o criza pornita de la finantarea deficitului de cont curent. Ea este mai mult decat atat, o criza de structure, de viziune Si, mai ales, o criza de asumare a reformelor, o criza de conducere. Criza nu este nici macar o noutate; in cei douazeci de ani de la caderea comunismului, recesiunea din 2009 este cea de-a treia in Romania. Primul episod de recesiune, 1990-1992, a fost unul firesc, o perioada de tranzitie de la economia de comanda la primii pa0 ai economiei de piata; celelalte economii din regiune au inregistrat acea recesiune. Al doilea episod de recesiune, 1997-1999, este considerat primul de recesiune transformationala; sub presiunea lipsei de resume valutare, aceasta perioada a fost marcata de tin val de privatizari de reforme chinuitoare, nu intotdeauna reunite. Cu exceptia Bulgariei i, pentru tin an, a Cehiei, celelalte tari postcomuniste au inregistrat in acela0 interval de timp o consolidare a cre0erii economice. vase din primii zece ani postcomuni0i au fost pentru Romania ani de

62

Sfarsitul economiei iluziei Criza loe cauze

si solutii

Criza economics interns: sfaritul economiei iluziei Sfinetul monomial iluzlef I

63