In dec.

1988 la ONU Gorbaciov a facut public ca URSS isi reduce unilateral efectiN/u1 militar, iar trupele stationate in RDG, Cehoslovacia, Ungaria vor fi retrase. In acel moment Seful Statului Major al URSS va demisiona. Liderii armatei sovietice nu erau de acord cu reducerea armamentului conventional in lipsa reciprocitatii. Gorbaciov devenea mai popular in Europa si peste ocean, dar avea din ce in ce mai multe probleme in URSS, pe de o parte se vedea antrenat intr-o lupta cu propria armata, pe de alta parte nu reusea sa identifice solutiile de rezolvare a problemei economice si financiare cu care se confrunta economia URSS. 28.05.2012 Totul va lua sfarsit pentru Gorbaciov in dec.1991, cand liderii Rusiei, Belorusiei si Ucrainei s-au intalnit langa Minsc pentru a hotara dizolvarea URSS si crearea unei Confederatii de State Independente CSI. In acest moment se poate spune ca a luat sfarsit Razboiul Rece. Criza financiara Imediat dupa cel de-al 2-lea razboi mondial asistam la aparitia sistemului monetar international de la Bretton Woods. Acest sistem a reprezentat o incercare, in mare parte reusita, de cooperare internationala intr-o problema nevralgica si de maxima importanta pentru economia mondiala. A stat la baza creearii unui mecanism de decontari multinationale, a liberalizarii in masura limitata a miscarilor internationale de capitaluri si a asigurarii necesarului de mijloace financiare si de credit pentru refacerea si relansarea economiilor nationale. Pe de alta parte a cuprins si o serie de neajunsuri ce s-au dezvoltat si au dus la erodarea si lichidarea acestui sistem. Principiile ce au stat la baza sistemului Bretton Woods: 1. principiul etalonului aur-dolar (moneda de referinta a tuturor tarilor) 2. principiul universalitatii 3. principiu1 stabilitatii paritatilor si a cursului valutar 4. principiul crearii unei rezerve echilibrate de lichiditati. In urma unor atacuri speculative majore in 12 si 13 aug 1971, bancile central europene vor interveni masiv pe piata de schimb pentru a apara dolarul si vor acwnula cantitati ecorme de dolari in propriile rezerve de schimb. In fata unei asemenea presiuni presedintele SUA Nixon va anunta pe 15 august 1971 suspendarea convertibilitatii in Aur a dolarului SUA la un pret fix. Pe 18 aug 1971 in urma acordului de la Washington se decide devalorizarea

oficiala a dolarului cu 7,89% si largirea marjei de fluctuatie a cursurilor valutare fata de paritate cu 2,25%. Din 1973 cursurile valutare vor fluctua zilnic in cadrul flotarii generalizate a monedelor. Acest sou sistem impunea schimbarea statutului FMI ceea ce se va intampla in ianuarie 1976 la Kingston in Jamaica. Dupa 1980 asistam la o schimbare fundamentala in ce priveste modelul de dezvoltare si functionare a pietelor. Pana atunci s-a plecat de la ideea ca pietele nu 1.1atctioneaza perfect si in consecinta este nevoie de interventie. Aceste masuri de interventie vizau eu deosebire cresterea cheltuielilor, scaderea impozitelor, seaderea ratelor dobanzilor. Ulterior conceptia e exact opusa, adica statul reprezenta principala problema, pietele trebuiau lasate sa joace cat mai liber, iar cei 3 piloni pe care s-a bazat politica FMI pana in prezent sunt: austeritate fiscala, privatizare, liberalizarea pietelor. Pe ansamblu, asistam la o piata financiara din ce in ce mai dereglementata in care principala categorie de operatiune e cea a operatiunilor speculative. In plus, creste semnificativ anonimatul in piata financiara. In acest context situatiile limita nu intarzie sa apara: criza mexicana, criza asiatica au reprezentat momente in care echilibrul financiar global a fost pus in pericol, iar rezolvarea a fost controversata; criza mexicana reprezinta momentul cand pentru prima data o tara declara starea de faliment, iar rezolvarea acestei crize a insemnat mobilizarea celui mai mare program intemational de credite acordat dupa 1951 (peste 50 mild dolari), in conditiile in care nu au fost respectate prevederile legislative in vigoare. Evident explicatia a fost aceea a interventiei rapide a FMI pentru a evita propagarea la nivel mondial a colapsului. In realitate era clar ca cea mai putemica tara a planetei si cel mai important organism financiar se supuneau dictatului unei forte a carei capacitati nu o cunosteau si despre care incepeau sa cunoasca din ce in ce mai putin (ne referim la piata financiara). Un alt moment important este criza din Asia de est, zona care nu numai ca se dezvolta foarte rapid, dar inregistra si cele mai semnificative succese in lupta impotriva saraciei. Atat criza din Coreea de Sud, cat si cea din Tailanda aratau ca, chiar si in conditiile in care o economie se inscrie pe o traiectorie ascendenta, economiseste eficient si asigura premisele unei dezvoltari durabile, nu poate fi diferita de operatiunile speculative. Dincolo de aceste momente au existat si altele, fie ca e vorba despre atacuri speculative asupra unor monede nationale sau prabusirea

unor fonduri de investitii care ilustrau pe de o parte vulnerabilitatea generata de noile conditii de furictionare a pietei financiare, pe de alta parte ca spargerea noilor baloane create era doar o chestiune de timp. Azi cand lumea trece prin cea mai semnificativa recesiune mondiala se pune intrebarea care au fost cauzele principale?" Tehnic vorbind declansarea la sfarsitul lui 2007 a crizei financiare SUA si apoi a celei mondiale, are in principal 3 cauze: fondurile de acoperire imprumuturile sub prime mecanismul de securizare 1. Fondurile de acoperire In realitate aceste fonduri nici nu protejeaza nici nu acopera, ci doar incearca sa genereze un profit maxim de pe urma fluctuatiei pietei. Acest lucru se poate realiza prin deschiderea unor pozitii scurte cu niste active si a unor pozitii lungi cu alte active. Intrarea pe lung" - a te pune in pozitia de a castiga daca pretul activelor creste. Intrarea pe scurt" - a te pune in pozitia de a castiga daca pretul activelor scade. Mecanismul este urmatorul: pozitiile scurte reprezinta actiuni imprumutate de la proprietar cu promisiunea returnarii lor la o anumita data, la un pret fix; activele sunt vandute mizand pe faptul ca pretul lor va scadea si pot fi recuperate inainte de data inapoierii lor la un pret mai mic; profitul obtinut e folosit pentru a cumpara active al caror pret se estimeaza ca o sa creasca; in consecinta marele avantaj e faptul ca se pot face investitii mult mai mari decat reprezinta capitalul propriu al unui fond de investitii. Nimeni nu stie cat de mari au fost aceste fonduri datorita fie a lipsei de reglementari, fie a posibilitatii de a functiona in regim offshore (anonime). In realitate piata financiara a continuat sa se dezvolte, iar fondurile de acoperire sa se inmulteasca. Concurenta era din ce in ce mai mare, iar marjele de profit din ce in ce mai scazute. Cand panica a cuprins piata, toti au incercat sa vanda dar nimeni nu mai cumpara.
2.

Imprumuturile sub prime

Vizeaza titluri de rang B (de a 2-a sansa). In traducere e vorba despre credite acordate celor care nu se calificau pentru cele cu cele mai mari rate ale dobanzii. Un imprumut sub prima are o dobanda mult mai mare decat cel pentru titlurile de rang A. datorita riscurilor foarte crescute. Termenul de sub prima" se refera la statutul de credit al imprumutului. De la inceput au fost 2 curente: pro si contra. Argumente contra acestor credite se bazau pe ideea ca finantatorii axati pe aceasta nisa se angajau in practici de imprumut de tip predator" (adica acordarea acestui tip de credite se facea in mod deliberat stiin ca imprumutatii nu vor putea sasi indeplineasca obligatia, ceea ce duce la intrarea in posesie a garantiei). Argumentele pro acestor credite le sustineau bazandu-se pe ideea ca li se oferea sansa acordarii de imprumuturi celor care in alte conditii nu aveau acces.

3.

Necesarul de securitate

Finantatorii au plasat mai departe riscurile mari asumate folosind mecanismul securizarii instrumentat de banci de investitii. Securizarea e impachetarea unui grup de imprumuturi (creante) cu plata cu un anumit nivel de cosmetizare" a creditului si redistribuirea acestui pachet catre investitori. Prin impachetarea imprumuturilor sub prime bancile SUA au reusit sa plaseze riscul mai departe peste tot in lume. Problemele au inceput sa apara in 2006 odata cu caderea pietei imobiliare SUA, au devenit generale la sf.2007 si in 2008 au generat o criza globala fara precedent. Aceasta in conditiile in care dupa cel de-al 2-lea razboi mondial, datorita creativitatii operatorilor financiari si avand de partea lor intreg lantul bancar si financiar (banci centrale. agentii de rating, media financiara, politicieni, analisti economici), datoria SUA devenea principalul produs de export si principalul avantaj al SUA in fata lumii. Acest lucru s-a datorat si capacitatii de a inventa mereu noi si noi scheme pentru a strange finantari. Aceasta dinamica a atins apogeul in perioada in care presedintele FED, a fost Greenspan, perioada in care au crescut toate categoriile de datorii (publice, imobialiare, ipotecare, etc), toata lumea era fascinata de inventivitatea Wall Street si continua sa cumpere aceste ,bunuri-datorii" Made in SUA. Chiar si fenomenele de criza care au aparut au fost tratate ca esecuri izolate. Din 2006 pana in 2008 incercarile de a spori productia de datorii a continuat in speranta ca economia reala recupera decalajul fata de nivelul de datorii produs sau ca din inertie restul lumii va continua sa cumpere datorii americane refinantate cu alte datorii americane. In realitate nu s-a intamplat altceva decat raspandirea la scara modiala a acestor deseuri financiare toxice. In 2008 finantatorii din toata lumea realizau ca debitorul acestei uriase uzine de fabricat datorii era pe cale sa devina insolvent. Bancile SUA s-au vazut nevoite sa recunoasca adevarul. O pondere importanta din datoriile SUA generate de creditele sub prime nu vor mai putea fi recuperate niciodata. Marile banci internationale s-au vazut puse in fata unor riscuri de lichiditate si au inceput sa stranga lichiditati reale si sa renunte la operatiuni financiare care aveau probabilitate sa se transforme in pierdere. Criza crediteIor sub prime a fost declansatorul. Orice banca din lume, in ipoteza ca toti creditorii isi retrag banii din conturi si depozite in acelasi timp, da faliment.

A urmat o criza financiara fara precedent cu banci absorbite, falimentate, cu companii nationalizate si cu schimbari majore de actionarat. Desi economia americana a primit o infuzie de peste 1500 miliarde $ este pe departe de a-si rezolva problemele. In plus gaurile financiare ale tarilor europene ameninta stabilitatea Europei si de aici pana la o situatie de colaps in genaral nu mai este decat un pas. In concluzie economia mondiala se afla intr-un echilibru foarte fragil iar realist vorbind colacul de salvare pare sa fie China, tara cu cea mai importanta rezerva valutara a planetei. In ce masura o astfel de conjunctura va genera schimbari in ierarhie la nivel mondial vom vedea in viitorul apropiat.