Gen de cc este o masina electrica de cc care transforma en mecanica a unei surse primare de energie n energie electrica sub forma

cc. La baza functionarii gen de cc, se afla fenomenul de inductie electromagnetica, care consta n inducerea unei tensiuni electromotoare ntr-un conductor care delimiteaza o suprafata prin care exista o variatie de flux magnetic. Stator: -carcasa -scuturile -piesele polare -infasurarile statorice -dispoz port-perii cu perii Rotor: -ax/arbore rotor -miezul magnetic al rotorului -infasurarile rotorice -inelele colectoare -ventilator/lamele de ventilatie(pt masinile de putere mare)

Princ de fct: Se considera o spira dreptunghiulara care se roteste intr-un camp magn constant de ind B(vect). La capetele spirei se gasesc cele 2 semi-inele colectoare, care se rotesc odata cu spira. In contact cu cele 2 semi-inele colectoare se afla periile A si B, care sunt fixe si intre care se conecteaza sarcina generatorului Rs. Deoarece spira se roteste intr-un camp magnetic cu o viteza v, => o variatie a flux. magn. prin suprafata spirei si astfel, cf legii ind

elmagn,in conductoarele active ale spirei ab si cd se induce o tem al carui sens se det cu regula mainii dr. Cnd un conductor de lungime l se deplaseaza ntr-un cmp magnetic de inductie constanta B, cu o viteza v, iar deplasarea conductorului se face sub un unghi oarecare alfa fata de vectorul inductie magnetica, tensiunea electromotoare indusa n conductor are expresia:

n cazul rotirii spirei, unghiul a este variabil n timp. Daca unghiul alfa=0=>conduc toarele ab si cd se deplaseaza paralel cu liniile de cmp magnetic si tensiunile induse n cele doua conductoare sunt nule (ue = 0). Daca spira se roteste cu 90 ,tensiunile induse n cele doua conductoare devin maxime. Daca alfa = 180 si tensiunile induse sunt nule. Daca alfa = 270. Tensiunile induse sunt maxime, ca n cazul alfa = 90, dar se observa ca s-a schimbat polaritatea acestora, acum capatul a are semnul minus si capatul d plus. Sistemul format din cele doua semiinele, care reprezinta lamelele colectorului, si periile formeaza de fapt un redresor de tensiune si polaritatea tensiunii culese la cele doua perii ramne neschimbata: plus la peria A si minus la peria B. Prin aceasta se obtine un sens neschimbat al curentului i prin circuitul exterior, reprezentat prin sarcina RS.

Clasif gen ca

Dupa modul n care se alimenteaza nfasurarea de excitatie a generatorului de curent continuu, se disting 2 tipuri de gen: gen de cc cu excitatie separata; gen de cc cu autoexcitatie.

Generatorul de c.c. cu excitatie separata La acest tip de generator nfasurarea de excitatie este alimentata de la o sursa de tensiune continua externa.

Generatorul de c.c. cu autoexcitatie Pentru aceste tipuri de generatoare alimentarea nfasurarii de excitatie se realizeaza cu tensiune proprie produsa de gen, datorita magnetismului remanent al polilor de excitatie. Gen de cc cu autoexcitatie sunt de urmatoarele tipuri: gen de cc cu excitatie derivatie (nfasurarea de excitatie este alimentata n serie cu circuitul indusului); gen de cc cu excitatie serie (nfasurarea de excitatie este alimentata n serie cu circuitul indusului); gen de cc cu excitatie mixta (este prevazut cu doua nfasde excitatie, una alimentata n paralel, iar cealalta n serie cu circuitul

Gen de cc cu excitatie derivatie Infasurarea de excitatie este conectata n paralel cu nfasurarea rotorica si cu sarcina. Cu potentiometrul RP se regleaza curentul de excitatie, deci si tensiunea electrica produsa de generator.

Generatorul de c.c. cu excitatie serie. n acest caz nfasurarea de excitatie este conectata n serie cu nfasurarea rotorica si cu sarcina. Potentiometrul RP cu ajutorul caruia se regleaza tensiunea de iesire se conecteaza in paralel cu nfasurarea de excitatie.

Gen de c.c. cu excitatie mixta Acest generator contine o nfasurare de excitatie serie si o nfasurare de excitatie derivatie. n cazul n care fluxul de excitatie serie are acelasi sens cu fluxul de excitatie derivatie, excitatia gen este aditionala, iar n caz contrar (cele doua fluxuri magnetice de excitatia au sensuri opuse), excitatia

generatorului este diferentiala.