DREPT CIVIL CAP.I SECTIUNEA I.

INTELESUL SI DEFINITIA
Notiunea de dr civil provine din ius civile, parte componenta a sist de drept roman dreptul care apartinea exclusiv membrilor unei cetati -> in conceptia legislatorilor romani, calitatea de cetatean era determinant pt incidenta dr civil. Dr civil poate avea mai multe acceptiuni: - Pt un student acesta este unul dintre subiectele de studiu - Pt un cercetator al st juridice, acesta este una dintre ramurile sist de drept obiectiv si pozitiv care poate face obiectul sau de cercetare - Din perspectiva teoretica, prin dr civil se poate intelege idea de dr subiectiv acea putere conferita de lege unui subiect de drept concret (pers fizica sau juridica) de a vea o anumita atitudine sau comportament in raport cu orice alte persoane (ex. Drepturile reale dr de proprietate sau de servitute de trecere cu piciorul). Astfel, notiunea de dr civil este privita din perspectiva efectelor unui act sau fapt juridic civil ori ca un element structural al continutului rap juridic nascut, modificat sau stin, ca effect al aparitiei unui act sau fapt juridic. Dr subiectiv trebuie deosebit de dr obiectiv -> dr. obiectiv este totalitatea regulilor sau legilor care guvereneaza act omeneasca in societate si a caror respectare este, la nevoie, asigurata de forta coercitiva a statului. El este unul si acelasi pentru toti cetatenii supusi aceleiasi comunitati politice. Dreptul este, prin esenta lui, pozitiv. (O.Ungureanu) In completarea dreptului pozitiv - dreptul natural -> derivand din natura si din ratiuneel a izvorat din natura umana(O.Ungureanu) Din perspectiva sistemului dreptului romanesc, dr civil apare ca o ramura a acestui sistem, aflata intr-o stransa interconexiune cu toate celelalte ramuri ale sistemului. Normele juridice nu exista izolate; ele se grupeaza in institutii si ramuri. In felul acesta, norma juridica reprezinta elemtul de baza al sistemului dreptului, ea formeaza sistemul juridic elementar. Norma juridica este masura inerenta a sistemului, deriva din schea sa si implica functia pe care o va juca sistemul ca atare. Ramura de drept: ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale dintr-un anumit domeniua al vietii sociale, in baza unor metode specific de reglementare si a unor principii comune. Criteriile in temeiul carora se structureaza ramurile sistemului de drept sunt: - Obiectul reglementarii reatiile sociale ce cad sub incidenta normelor juridice - Metoda reglementarii modalitatea practica de influentare a conduitei in cadrul respectivelor relatii sociale - Principiile commune ramurii de drept respective

In lume exista mai multe sisteme de drept: 1. Common-law - S-a format mai intai in Anglia, apoi s-a extins si in alte state -> SUA, Canada, cu anumite exceptii provincial, Noua Zeelanda, Australia, etc. - Unul bazat pe jurisprudenta nu se regaseste intr-un corp de legi statuat de catre organul legiuitor; sist anglo-saxon lasa judecatorului libertatea ca, utilizand experienta trecutului (precedente, uzante care se numesc common-law) sa pronunte solutia cea mai rezonabila. - Oblige judecatorul de a se margini la regulile impuse de predecesorii sai intr-un caz analog (stare decisis). Totusi, aceasta regula nu exclude posibilitatea judecatorului de a lua in considerare circumstantele spetei si deci de a modifica solutia precedenta. 2. Sistemul romano-germanic - Originea sa se afla in dreptul roman, caruia I s-au adaugat cutumele de origine germanica - Unul dintre cele mai raspandite sisteme din lume - Se poate observa orientarea unora dintre adeptii sai catre sistemul latin avand la baza, in principal, dreptul roman -> Franta, Italia, Spania, Portugalia, Romania, etc - Dar si catre subsistemul dr Germanic, rezultat din sincretismul dintre dr roman si cutumele germanice -> Germania, Austria, Norvegia, Danemarca, Suedia,etc - Caracteristici: diviziunea dr public si dr privat, organiz judecatoreasca in mai multe grade de jurisdictie, in fruntea tuturor instantelor aflandu-se o instant suprema, motivarea hotaririlor judecatoresti, judecatorul are o anumita libertate in aprecierea probelor, jurisprudenta desi nu este izvor de drept are un anumit rol creator, ca si doctrina de altfel, normele sale au un character general. 3. Sistemul de drept religios - Are o importanta deosebita in unele state ex. cele musulmane -> tendinta de laicizare/ modernizare - Izvorul sau este unul religios, provine din surse divine, fiind inspirat si relevant de Dumnezeu dreptul canonic emis de biserica catolica, precum si cel emis de biserica ortodoxa

DEFINITII
1. Dreptul civil este definit ca fiind aceea ramura de drept care reglementeaza raporturi patrimoniale si nepatrimoniale stabilite intre personae fizice si personae juridice aflate pe pozitii de egalitate juridica 2. Dreptul civil este ramura care reglementeaza raporturile patrimoniale si nepatrimoniale stabilite intre persoane avand la baza libertatea si egalitatea juridica

 subiectii au initiativa incheierii unor astfel de raporturi egalitatea juridical a partilor apare ca o trasatura incontestabila a rap juridic civil; continutul rap juridic este det de drepturile si obligatiile partilor -> egalitatea partilor trebuie sa fie continuta de catre orice definitie a dr civil 3. Dreptul civil este alcatuit din ansamblul normelor juridice prin care se reglementeaza, de drept comun, stabilirea, modificare si stingerea rap juridice cu character privat, precum si continutul acestora 4. Dr civil este acea ramura de drept privat care inmanuncheaza normele juridice care reglementeaza relatiile sociale patrimoniale si nepatrimoniale dintre persoane, in care partile se gasesc pe pozitie de juridical egalitate, precum si conditia juridical a participantilor la aceste raporturi juridice Noul Cod Civil (NCC), in art.2 alin.(1) obiect de reglementare -> rap patrimoniale si cele nepatrimoniale dintre persoane ca subiecte de dr civil; codul este alcatuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pt toate domeniile la care se refera litera sau spiritual dispozitiilor sale. Alin.(1) al art.3 dispozitiile sale se aplica si raporturilor dintre profesionisti, rap dintre acestia si orice alte sub de dr civil. Codul civil este principalul izvor normativ al dreptului civil. Aptitudinea persoanelor fizice si juridice de a fi subiecte de drept civil art.25 alin.(1)-(3) NCC -> subiectele dr civil persoanele fizice si juridice; persoana fizica omul privit individual, ca titular de drepturi si obligatii civile; persoana juridica orice forma de organizare care, intrunind conditiile cerute de lege, este titular de drepturi si obligatii civile

SECTIUNEA II. Domeniul dreptului civil

Obiectul sau domeniul de reglementare al normelor de drept civil raporturile patrimoniale si/sau nepatrimoniale care se nasc, modifica ori se sting intre pers fizice si juridice, care por avea sau nu calitatea de profesionisti. Nimeni nu poate deveni subiect al unui raport juridic de drept civil decat daca isi exprima consimtamantul intr-un astfel de sens sau daca actioneaza spre un astfel de efect. Exceptie fac stiuatiile cand un anumit rap juridic se naste in urma unui eveniment natural, care se produce in afara vointei partilor raportului juridic cum ar fi nasterea sau decesul unei persoane -> ex. Actiunile directe reglementate de art.1856 NCC (pag. 7); stipulatiile pentru altul procedeu juridic prin care o persoana, numita promitent, se oblige fata de alta persoana, numita stipulant, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, fata de o alta persoana numita tert beneficiar si care va dobandi astfel doar drepturi, nu si obligatii, dintr-o conventie la care nu ia parte accepta / daca nu prin art.1286 alin. (1) NCC dreptul sau se considera a nu fi existat vreodata. Grupele de norme juridice civile care reglementeaza o val comuna -> institutia de drept civil: raportul juridic, actul juridic, ineficacitatea actului juridic (nulitate, inexistenta, caducitate, etc), bunurile, subiectele raporturilor juridice, drepturile reale, obligatiile, contractele, succesiunile, prescriptia extinctive, etc. Ansamblul normelor juridice care reglementeaza o anumita institutie juridica -> regim jurdic.

Structura noului Cod Cartea I. Despre persoane persoane fizice si juridice, legea civila, reglemetarea, continututl, aplicarea, interpretarea si efectele, publicitatea drepturilor, apararea drepturilor patrimoniale. Cartea II. Despre familie casatoria, rudenia, autoritatea parinteasca, obligatia de intretinere. Cartea III. Despre bunuri continutul raporturilor juridice patrimoniale (dr reale, dr de proprietate private, fiducia, administrarea bunurilor altuia, proprietatea publica,proprietatea temporara, cartea funciara si posesia). Cartea IV. Despre mostenire si liberalitati mostenire, liberalitati ->transmisiunea si partajul mostenirii Cartea V. Despre obligatii rap obligationale contractuale si delictuale -> problemegenerale si special, cum ar fi: izvoarele obligatiilor, modalitatile obligatiilor, obligatiile complexe, executarea obligatiilor si transmisiunea si transformarea obligatiilor, stingerea, restituirea prestatiilor, garantii, privilegii Cartea VI. Despre prescriptia extinctive. Decadere si calculul termenelor Cartea VII. Dispozitii de drept international privat Dispozitii generale, Conflictele de legi, excluzand conditia juridical a strainilor si conflicetele de jurisdictii Raporturi juridice patrimoniale: se stabilesc intre pers fizice si/sau juridice, drepturile si obligatiile pe care ac raporturi le genereza putand fi evaluabile in bani; ex. Contract de locatiune (inchiriere) a unui imobil intre proprietarul terenului si al constructiei (locator) sic el care-l primeste in chirie (locatar/ chirias) Raporturi juridice nepatrimoniale: genereaza drepturi si obligatii care vizeaza chestiuni sau prestatii care nu pot fi evaluate in bani, de regula, pentru ca acelea sunt strans legate de pers fiecareia dintre partile rap juridic civil; ex. Dr la nume, la domiciliu, la resedinta al pers fizice care nu are calitatea de profesionist ori dr la sediu al unei asociatii ori fundatii, ambele privite ca pers juridice fara scop lucrativ (intentia de a obtine un anumit folos material ori de alta natura, care sa poate fi impartit intre memebrii resp organizatii), drepturi ale personalitatii (dr la viata, la sanatate, la integritate fizica si psihica, la onoare si reputatie, dr la respectarea vietii private, dr la propria imagine art.58,61-68 NCC) Prin calitatea de profesionist, dr la nume, la domiciliu, la resedinta, sediu social, alte atribute de identificare (emblema), in anumite situatii pot deveni evaluabile in bani, mai ales cand se instraineaza unor terte persoane, singure sau impreuna cu alte valori specifice act profesionistilor.

SECTIUNEA III. Delimitarea raporturilor de drept civil de cele apartinand altor ramuri de drept
O astfel de delimitare s-ar putea obtine pe doua cai: 1) Aceea prin care legiuitorul, prin ipotezele normelor pe care le edicteaza, stabileste obiectul ori domeniul la care acestea trebuie sa se aplice (autodelimitare) 2) Delimitarea unei ramuri de drept de o alta, fiind opera doctrine si jurisprudentei Grupare a rap juridice patrimoniale: - Rap patrimoniale reale, ce au in continutul lor drepturi reale, cum ar fi dr de proprietate, de usufruct, de uz, etc. - Rap patrimoniale obligationale, ce au in continutul lord r de creanta, ce isi au izvorul in raporturi obligationale, contractuale sau delictuale.

Grupare a rap personale nepatrimoniale: - Rap nepatrimoniale care privesc existenta si integritatea sub de drept civil (maj dr personalitatii) - Rap privind identificarea sub de dr civil (dr la nume, la domiciliu, la sediu, etc.) - Rap privind creatia intelectuala (dr derivate din creatia stiintifica, literara, artistica, etc.) Trasatura specifica a dr civil este aceea ca rap juridice se pot stabili atat numai intre pers fizice, cat si numai ntre pers juridice (raporturi unitare), dar si intre pers fizice si juridice -> rap mixte sau hibride + egalitatea juridical a partilor.

SECTIUNEA IV. Principiile dreptului civil

Art. 1 alin.(1) sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzantele si principiile generale ale dreptului; alin.(2) - :in cazurile neprevazute de lege se aplica uzantele, iar in lipsa acestora, dispozitiile legale privitoare la situatii asemanatoare, iar cand nu exista asemenea dispozitii, principiile generale ale dreptului. - TGD remarca faptul ca termenul de principiu provine din lat. Principium inceput, obarsie, avand si sensul de element fundamental. - TGD: principiile de drept sunt ideile conducatoare ale continutului tuturor normelor juridice; ele au atat un rol constructive, cat si unul valorizator pt sist de drept , dar si rol normativ. - Principiile dreptului se bazeaza pe cat si conceptele juridice -> elem-suport pt formularea principiilor juridice si invers, dau substanta si consistenta cat si conceptelor juridice - Principiile juridice trebuie deosebite de normele juridice, desi sunt strans legate (normele juridice preiau principiile dreptului, iar materializarea acestora se realizaeaza prin aplicarea normelor) -> normele dr isi propun sa conserve si sa ocroteasca valori de natura diversa, pe cand principiile explica de ce trebuie ocrotite juridiceste astfel de valori - Principiile dreptului trebuie deosebite de asa-numitele maxime, aforisme si axiome, deoarece gradul lor de generalitate este mult mai mic decat al principiilor Principiile sunt idei calauzitoare care guverneaza act de legiferare civila si de aplicare a legislatiei civile si care vizeaza toate institutiile acestei ramuri de drept, chiar daca ele nu-si manifesta prezenta cu ac intensitate. Principii generale ale dr civil: - Principiul proprietatii Considerat ca fiind unul general pentru dr civil pt ca proprietatea este o valoarea soci-economica de baza Este reglementat, ocrotit si garantat de Constituie, de NCC si alte acte normative Constitutie: dr de proprietate si creantele asupra statului sunt garantate; prop private eeste garantata indifferent de titular; sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita in proprietate publica pe baza apartenentei sociale, entice, religioase, politice sau de alata natura; propr publica este garantata si ocrotita de lege; prop private este inviolabila NCC: art. 553-554 def proprietatii publice/private Acte normative: -

- Legea nr. 15/1990 organiz unit economice de stat ca regii autonome si soc comerciale; - O.U.G nr. 99/2006 institutiile de credit si adecvarea capitalului (M.Of. nr. 1027 din 27 dec 2006); - Legea nr. 18/1991 fondul funciar; - Legea nr. 112/1995 reglementarea situatiei juridice a unor immobile cu dest de locuinte, trecute in proprietatea statului; - Legea nr. 114/1996 a locuintei; - Legea nr. 213/1998 bunurile proprietate publica; - Legea nr. 247/2005 reforma in domeniile justitiei si proprietatii, precum si unele masuri adiacente; - Legea nr. 10/2001 regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 mar 1945 22 dec 1989, etc - Principiul egalitatii in fata legii civile - Reglementat de art. 16 din Constitutie, exprimare si in NCC art. 30 -> rasa, culoarea, nationalitatea, originea etnica, limba, religia, varsta, sexul sau orientarea sexuala, opinia, convingerile personale, apartenenta politica, sindicala, la o categorie sociala ori la o categorie defavorizata, aveream originea sociala, gradul de cultura, precum si orice alta situatie similara nu au nicio influenta asupra capacitatii civile; - Pers juridice: art. 192 NCC pers juridice legal infiintate se supun dispozitiilor aplicabile categoriei din care fac parte, precum si celor cuprinse in prezentul cod, daca prin lege nu se prevede altfel. - Principiul exercitarii drepturilor si a executarii obligatiilor civile cu buna-credinta - 2 componente esentiale: 1. Prohibirea abuzului de drept (exercitarea drepturilor si obligatiilor intr-un mod vatamator pt ceilalti participanti la circuitul civil, cu depasirea limitelor premise de lege si intr-un scop contrar celui recunoscut de lege); 2. exercitarea drepturilor si obligatiilor civile cu buna- credinta, adica cu intentia de a face bine si nu rau -> sa tina seama de exigentele normelor de ordine publica, precum si de bunele moravuri. - buna-credinta in raporturile juridice este prezumata (se presupune ca exista); - consacrata de Constitutie art.57 cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa isi exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti. - NCC art.14, art.15 - Principiul garantarii si ocrotirii drepturilor subiective civile - Constitutie art. 1,18,21,25,26-30,44,46 dr subiective si libertati cetatenesti - NCC art.26 dr si libertatile civile ale pers fizicesi ale pers juridice sunt ocrotite si garantate de lege + art.27, alin.(1)-(2) cetatenii starini si apatrizii sunt asimilati, in cond legii, cu cetatenii romani, in ceea ce priveste dr si libertatile lor -> regimul national. - Principiul aplicarii tratatelor internationale privind drepturile omului (art.4 NCC) - Art.20, alin.(2) Constitutie neconcordante intre tratele cu privire la dr fundt ale omului la care Rom este parte si legile interne -> prioritate au reglem international, cu exc cand Const sau legile interne sunt mai favorabile.

Principiul aplicarii prioritare a dreptului Uniunii Europene (art.5 NCC) Art.5 NCC normele UE se aplica in mod prioritar Principiul publicitatii la care face referire art.18 NCC Principiile institutiilor de drept civil

Sectiunea V. Aspecte comparative intre dreptul civil si alte ramuri de drept

Criterii de delimitare: - Obiectul de reglementare - Metoda de reglementare; calitatea subiectilor de drept - Caracterul sau tipul normelor juridice - Caracterul sanctiunii care trebuie sa se aplice; principiile dreptului civil a. Dreptul financiar si fiscal: ac obiect de reglementare (raporturi patrimoniale), dar met de reglem nu este egalitatea partilor, ci subordonarea uneia dintre parti celeilalte b. Dreptul administrativ: obiectul de reglem difera -> rap juridice care se nasc, modifica sau se sting in act de organiz, asigurare si executare in concret a legilor intre autoritati si pers fizice si/sau juridice de dr privat ori numai intre aut si/sau aut si inst publice; met de reglem -> subordonarea subiectelor rap specific aut insarcinate cu executarea legii (autoritara). c. Dreptul constitutional: ob de reglementare -> statul si somponentele sale, modul de organi si funct ale statului, cetatenia, sist electoral; met de reglem -> dr public; autoritara, subordonarea sub de dr const fata de autoritati (legiuitoare) d. Dreptul muncii si protectiei sociale: dr muncii se trage din dr civil -> delimitare dificila; dr civil si dr muncii au ca ob al reglem numeroase rap juridice patrimoniale, dar in dr muncii subiectele rap trebuie sa aiba calitatea de salariati si angajatori, pe cand in rap juridice civile nu se cere o anumita calitate. Met de reglem-> ap la dr public, cat si privat. e. Dreptul procesual civil: stransa legatura, de tip fond-forma; dr civil reglem rap juridice patrimoniale si nepatrimonialecare genereaza in patrimonial ac sub ale rap drepturi si obligatii, iar at cand ac sunt inculcate ori nerespectate->process civilprocesul se afla intr-o stransa legatura cu dreptul, fiind destinat sa contribuie la realizarea acestuia. f. Delimitarea dr civil de alte ramuri sau subramuri ale dr privat -> usor, nu este necesara utilizarea unor criterii complexe (dr familiei, dr comercial lg nr.71/2011, dr cooperatiei, dr international privat). Intreprindere: orice operator economic angajat intr-o activitate constand in oferirea de bunuri sau servicii pe piata data, indifferent de statutul sau juridic si de modul de finantare, astefl cum aceasta este definite in jurisprudenta Uniunii Europene. legea nr. 149/2011 => intreprinderea cnsta intr-un mod autorizat, permanent si sistematizat de organizare a unor activitati cu scop lucrative (eventual, in scopul obtinerii de profit) pe riscul intreprinzatorului, combinand resurse umane si material, mijloace logistice si nu in ultimul rand,informative, in conditii de concurenta.

Liberi profesionisti: persoane fizice care exercita profesii liberale (se exercita independent de catre pers fizice care au dobandit anterior o pregatire profesionala adecvata). Pot intra: avocatii, notarii publici, executorii judecatoresti, medicii, farmacistii, psihologii, medicii veterinari, practicienii in insolventa, expertii contabili, contabilii autorizati, arhitectii, persoanele autorizate in dom cadastrului, pers autorizate sa presteze servicii conexe actlui medical, consultantii fiscali si specializati in prop industriale, etc. Activitatea economica: activitatea Agricola, industriala, comerciala, desf pt a obt unor bunuri sau servicii a caror valoare poate fi exprimata in bani si care sunt destinate vanzarii ori schimbului pe pietele organizate sau a unor beneficiary determinati ori determinabili, in scopul obt unui profit. Intreprinzator: pers fizica care organiz o intreprindere economica. Intreprindere economica: act economica desfasurata in mod organizat, permanent si systematic, combinand resurse financiare si forta de munca atrasa, materii prime, mijloace logistice si informative, pe riscul intreprinzatorului, in cazurile si conditiile prevazute de lege.

Sectiunea VI. Norma juridica, definitie, structura, trasaturi caracteristice, clasificare

Def! NJ este o norma de conduit edictata de catre autoritatea competenta potrivit legii fundamentale a unui anumit stat si care se aplica in mod repetat tututot situatiilor si persoanelor aflate in aceleasi sitiatii si a carei nerespectare este sanctionata prin utilizarea fortei de costrangere a statului. - De maxima generalitate si character impersonal si de aplicare repetata, atata timp cat este in vigoare - Se regasesc grupate si sistematizate in diverse acte normative juridice, purtand denumiri diferite si avand forta juridica diferita -> izvoare de drept - generale (Constitutia, legile organice, legile ordinare, ordonantele si hotararile Guvernului, etc), precum si specific fiecarei ramuri de drept (Codul Civil, Codul de procedura civila, Codul penal si de procedura penala, Codul fiscal si de procedura fiscal, etc) - A nu se confunda norma juridical cu legea sau cu orice act normative in general -> ac sunt formate din norme juridice, care are in continutul sau articole si alienate. Norma juridica civila = norma care reglementeaza rap patrimoniale si nepatrimoniale care se stabilesc intre sub de drept pers fizice si/sau pers juridice, pe baza libertatii de vointa si care se afla in poz de egalitate juridica. - Norme material sau substantiale ->reglem in mod direct si nemijlocit nasterea, odif si/sau stingerea unor rap juridice Structura/elementele normei juridice: ipoteza, dispozitie si sanctiune. Legea nr. 24/2000, art.8 :proiectele de legi, propunerile legislative si celelalte proiecte de acte normative se redacteaza in forma presciptiva proprie normelor juridice. Dispozitiile caracter obligatoriu. Pot fi dupa caz: imperative, supletive, permisive, alternative, derogatorii, facultative, tranzitive, temporare, de recomandare s.a.

Ipoteza = ne indica sub de drept carora ea li se poate aplica, in ce cat de situatii si in ce conditii. Ne indica si izvorul de drept al unui anume rap juridic civil sau faptuul juridic care da nastere, odifica sau stinge un rap juridic. Ex:art.86 alin.(1) NCC. Dispozitia = indica sub de drepti avuti in vedere de ipoteza, conduit, actiunile sau abstentiunile la care legiuitorul il oblige. Sursele juridice ale efectelor. Ex: art.100 alin(1) NCC Sanctiunea = masura de constrangere ori, in general, oricare din consecintele, personale ori patrimoniale, de care vor fi atinsi sub de drept in cazul nerespectarii dispozitiilor rap juridice. In fct de nat normei jridice, sanctiunie vor avea natura si efecte diferite. Normele juridice civile: fac parte din cat normelor de dr privat (intern), deoarece reglem rap dintre particulari, pers fizice si/sau juridice de dr privat, dr comun si sunt cu precadere morme imperative de ordine private, fie supletive. Libertatea contractuala, art.11.alin.(2) NCC nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaterale de la legile care intereseaza ordinea publica sau de la bunele moravuri. Dupa natura conduitelor pe care le prescriu Norme imperative: prohibitiv sau onerativ, stabilesc o conduita univoca si strict determinata de la care sub raportului juridic de dr civil nu se poate abate decat asumandu-si riscul sactiunii prevazute de lege. Norme imperative onerative: impun sub de drept anumite act sau prestatiuni. Ex. Art.134 alin.(1) NCC Norme imperative prohibitive: interzic savarsirea unei anumite act ori adoptarea unei atitudini de catre sub de drept. Ex: art.144, alin.(1) NCC Norme dispozitive/interpretative sau declarative: inlesnesc libertatea partilor, fie suplinindu-le vointa neexprimata, fie intregindu-le vointa, fie protejandu-le drepturile sau interesele in privinta carora are a decide insusi titularul dreptului. Norme permisive: nu obliga la o anumita conduit sau atitudine, ci lasa deplina libertate partilor sa-si aleaga conduita de urmat, conform intereselor lor legitime si in anumite limite legale. Ex. Art.1780 alin.(1) NCC Norme supletive: acea categorie de norme juridice care nu impun partilor o anumita conduita sau atitudine si care, atunci cand totusi partile nu au optat pentru o anumita solutie, vor suplini (inlocui) lipsa manifestarii de vointa necesara formarii ori executarii, modificarii ori stingerii unui anumit act juridic. Ex.art.1720 alin(1) NCC Norme generale: max generalitate o cat de rap jurice civile (contractul de mandat in general) Norme speciale: reglem doar un anumit elem din ac categorie de rap pe care le reglem norma generala (contractul de mandate comercial, intre profesionisti).

Sectiunea VII. Izvoarele dreptului civil

Norma de drept civil ar putea fi definita ca regula generala si abstracta care reglementeaza conduita subiectelor in raporturile juridice civile. Izvoare certe: Constitutia, legile constitutionale, cele organice si cele ordinare, ordonantele si hotararile Guvernului, ordinele ministrilor, etc.

Izvoare incerte: cutuma, obiceiul juridic, jurisprudenta, doctrina, etc. Izvor de drept -> mai multe acceptiuni: - Acceptiune materiala/substantiala: prin not de izvor de drept se evoca anumite conditii concrete, social-economice si istorice, specific unei anumite tari, conditii care determina si impugn emiterea unor anumite reglementari juridice de catre autoritatile indreptatite sau competente, reglem prin care se urmaresc anumite scopuri economice, politice, sociale, culturale, etc. ex: cand se incearca interpretarea istorica a unui act normativ. - Acceptiune formala: prin not de izvor de drept avem in vedere denumirea sub care este emis si recunoscut un anumit tip de act normative care reglem rap juridice civile -> Constitutia, legile const, legile organice, legile ordinare, ordonantele, hot Guvernului, ordinele ministrilor, ordinele si instructiunile autoritatilor administrative central, hot cosiliilor judetene, municipale, orasenesti si comunale, etc. Art. 1 NCC -> izvoarele dr civil sunt limitate in mod substantial doar la legi (ca emanatie a puterii legiuitoare, inclusiv ordonante ale Guvernului, de urgenta ori care sunt emise in baza unor legi de abiliatare), uzante (cutume si uzuri profesionale), precum si la principiile generale ale dreptului, dispozitiile legale analoage- limite art. 10 (solutionarea unor probl generate de lacune legislative), vor putea constitui si actele normative emise de catre autoritaile Uniunii Europene. Prevederile Uniunii Europene asigura cadrul necesar integrarii statelor europene intr-un mechanism economin, social si politic comun aplicarea prevederilor acestuia este guvernata de cateva principii de maxima importanta: - Principiul suprematiei sau intaietatii dreptului Uniunii Europene (se aplica cu prioritate cele eu) - Principiul aplicarii imediate a dreptului European sau al aplicarii directe (fara formalitati) - Principiul efectelor directe ale dreptului European (in mod direct drepturi si obligatii)

Izvoarele dreptului Uniunii Europene mai multe categorii: a. Izvoare primare: tratatele prin care s-au instituit Comunitatile UE; tratatele incheiate intre statele member b. Izvoare secundare sau derivate: ansamblul actelor normative emise de catre institutiile Uniunii Europene in scopul aplicarii tratatelor (regulamente, dispozitii, directive, avize, recomandari) c. Izvoare complementare: toate acordurile incheiate intre statele member in scopul aplicarii tratatelor, alte acorduri incheiate cu state member ori organizatii internationale. d. Izvoare nescrise: principiile generale de dr eu, jurisprudenta instantelor de judecata si cutuma Izvoare interne ale dr civil acceptiunea propriu-zisa a actului normative => care emana exclusive de la Parlament, ca unica putere legiuitoare. Art.73 din C-tie: Parlamentul adopta legi constitutionale prin care se poate revizui Constitutia, legi organice, prin care se reglem diverse probl de maxima importanta lit. a)-e) alin. (3) art.73, celelalte legi per a contrario- legi ordinare. Cea mai importanta reglementare pentru dreptul civil romanesc este Codul civil - adoptat prin Legea nr. 287/2009 si a fost pus in aplicare prin Legea nr.71/2011.

10

Ordonantele Guvernului emise in baza unei legi de abilitare emisa de Parlament, art. 108 alin.(2) si art. 115 alin.(1) din Constitutie, fie in situatii extraordinare. Ordonantele de urgenta pot fi emise in cazuri urgente, temeinic motivate si in domeniile rezervate de Constitutie legilor organice -> reguli: intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere in procedura de rugenta la Camera comoetenta sa fie sesizata si dupa publicarea ei in Monitorul Oficial. Uzante: art. 1 alin(6) NCC obiceiul sau cutuma si uzurile profesionale. Cutuma = ,,obiceiul sau cutuma constituie o practica indelungata, inradacinat si continua, pe care cei ce o aplica o considera obligatorie. Uzantele sau uzurile profesionale = ,,o anumita conduita a partilor, care nu se nase dintr-un act ori operatiune izolata, ci este rezultatul unei atitudini exprimate express au tacit, constant si ca ceva obisnuit, o perioada de timp, mai mare sau mai mica, cu character general sau numai intr-un sector de activitate. Jurisprudenta sau practica judiciara este alcatuita din totalitatea hotararilor pe care instantele, de toate gradele, le dau in cauzele ce le-au solutionat. Ea presupune o anumita continuitate si consecventa in interpretarea si aplicarea legii formarea unui obicei. Nu poate si nici nu trebuie sa constituie izvor de dept, deoarece judecatorii trebuie sa fie independent sis a se supuna numai dispozitiilor legale, nu si solutiilor din pracica judiciara., iar hot judecatoresti au efect doar intre partile litigante si succesorii lor in drepturi, neputandu-se institui norme obligatorii pentru toate categoriile de persoane aflate in situatii similar. Doctrina sau stiinta juridica constituita din lucrarile de specialitate, in care sunt commentate, explicate si interpretate textile diferitelor acte normative, atat in scopul crearii unei posibilitati accesibile de cunoastere a dreptului, cat si in scopul de a se oferi judecatorului solutii argumentate in chestiuni controversate, iar legiuitorului, de viitoare legiferare.

11