410

TRATAT DE CRIMIN.AUSTU

Poate fi ascultata ca martor si persoana vatamata, numai daca nu sc constitute parte cr. -sau nu participa in proces in calitate dc parte vatamata (art.82 C.pr.pen.). In conformitat^ . -prcvedcrile art.83 C.pr.pen., martonilui ii revin, in esentS, doua obligatii principale: v" in/atifeze la locul, ziua si ora indicate in citatie si sa declare tot ce $tie cu privire la tap:. -cauzei . Acestor doua obligatii li se subsumeaza atat obligatia generala de informarc, c.v. obligatia de a spunc adevarul2. In privinta drepturilor martorilor, amintim faptul ca ci sunt protcjati dc lege impot:- . oricSrei violente, amenintSri ori a altor mijloace, indifcrent de natura lor, chiar ax-stiintifice, prin care ar fi constransi sa dea declaratii. Art.68 C.pr.pen. prevedc ca estc op: . se intrebuinta violenta, amenintarea ori alte mijloace de constrangere, precum si promi-: sau indemnuri in scopul de a obtine probe. O problems specials, sub raport proccsual penal, cu incidents in conduita tactica spec.-".. o reprezinta protectia martorilor. Potrivit modificarilor aduse Codului de procedure per.-. : in partea generala a acestuia au fost introduse articolele 86'-

865. Ele contin reglcmcr.:.".-privind protectia datclor de identificare (art.861), modalitatile speciale de ascultare (art.v ' audierea martorilor sub 16 ani (art.864) si protejarea deplasSrii martorului. De remarcat aplicarea acestor reglementari si in cazul martorilor carora li s-a atrihi-..-aha idenlitate, precum si investigatorilor sub acoperire, care sunt ascultati in calitate :. martor. Rcgulile tactice privind ascultarea martorilor, pe care le vom detalia mai jos. >. . icidcntc, desigur, in cazul audicrii tuturor categoriilor dc martori, cu difcrentierile care se vcdea in continuare. Prin urmarc, conduita tactica a cclui care audiaza un martor va trcbu: : sc modcleze si in functie de calitatea de martor sub acoperire.
2. Privire asupra valorii probante i relativitatii declarator martorilor 2.1. Estimari privind forta probanta a marturiei din perspectiva psihologicJ ConsideratS la fel de veche ca si justitia si ocupand un loc central in sistemul probelor c . - tara a i se mai atribui o valoarc doveditoare superioarS altor mijloace de proba - proba ... martori, aparent simplu de

administrat si de evaluat, a fost si este privita, totusi, intranumita mSsura, cu o doza de neincredcre, de scepticism, de natura sa-i diminuc/. credibilitatea3. Concluzia potrivit careia declaratiilc martorilor au un caracter relativ a fost desprinsa at..-din indelungata experienta judiciarS, dar mai ales, dintr-o serie de cercetari sistematice, a:. caror rczultate au facut sa se afirme ca proba testimonial^ este aparent fragila, iineiinelatoare i cu o valoare deslul de aleatorie4. Avansand ideea relativitatii marturiei, autor: de specialitate nu au in vedcre, fircste, martorul de rea-credinta, persoana care savarcsu infractiunea de marturie mincinoasa, ci martorul dc buna-credinta, care a perccput faptcle <.,. propriis semibus si care doreste sincer sa serveasca justitiei.
F.Neagu, Drept procesualpenal - Tratat, Ed. Global Lex, Bucurejti, 2002, p.353 $i urm, ?i Drept procesu,. penal - partea generala, vol.11, Ed. EuroTrading, Bucurcti, 1992, p.79. - N.VoIonciu, Drept procesual penal, Ed.Paideia, Bucureti, 1995, p.175-178; Gr.Theodoru, L.MoIdovan. op.cit., p. 135. ' T.Bogdan, Pmhleme de psihologie judiciara, Ed.tiintifica, Bucureti, 1973, p. 146 ?i Curs de psilwlogi. judiciara. Tipografia invatamanrului, Bucurejti, 1957. p. 196-199. A.Ciopraga, Evaluareaprobci testimoniale in proccsulpenal, EdJunimea, lai, 1979. p. 10-11.