PUTEREA DE VIZUALIZARE

Tu po i schimba lumea. Este u or. Cum? In aceasta nregistrare video, omul de tiin a Gregg Braden explica modul in care Legea Atrac iei func ioneaz , ca exista un cmp in jurul nostru, o con tiin a colectiv , la care noi to i participam. Aceasta con tiin a colectiva creeaz realitatea noastr . Ea poate fi influen at de noi prin ADN-ul nostru, folosind puterea gndurilor si inimii noastre. Noi putem folosi aceasta lege in mod individual, insa si la nivel colectiv, pentru a schimba lumea noastr . Exista chiar si o formula pentru a afla c i participan i sunt necesari pentru a se manifesta un anumit efect (de exemplu pentru a aduce pacea), intr-un grup mai mare de oameni. Acest aspect a fost dovedit in mod tiin ific, prin experimente. Pentru a schimba lumea la nivelul ntregii ei popula ii este nevoie doar de 8000 de participan i. Puterea de a vizualiza este un dar oferit de Dumnezeu omenirii, pentru ca aceasta sa isi ia soarta in propriile mini si pentru a nu r mne neputincioasa in fata experien elor pe care le tr ie te. Deci, haide i sa acceptam acest dar cu recuno tin a si sa l folosim! Imaginile cu Gregg Braden sunt luate din nregistrarea sa video, "The Science of Miracles" care poate fi g sita si pe YouTube.

Transcriere a nregistr rii video: "Din anii1887 pana la nceputul anilor 1900, ntreaga tiin a din Vest s-a Gregg Braden bazat pe principiul conform c ruia ceea ce se petrece intr-un loc nu afecteaz absolut deloc ceea ce se petrece intr-un alt loc. Si acum noi tim ca acest lucru este in mod absolut neadev rat. Deci, as dori sa mp rt esc cu voi trei experimente ce zguduie temelia fizicii vestice. Primul dintre acestea a fost condus de fizicianul rus, Vladimir Poponin, la nceputul anilor 1990. El a venit in Statele Unite pentru a ncheia aceasta serie de experien e. Poponin a dorit sa investigheze leg tura dintre ADN-ul uman si materialul din care lumea noastr este formata, adic micile buzunare de energie pe care noi le numim fotoni, mici particule de lumina, daca dori i sa va raporta i la ele in acest mod. Astfel, experimentul a constat in a lua un tub, un tub de sticla din care s-a scos tot aerul, ob inndu-se ceea ce noi numim ast zi un vid, ceea ce implica sa nu mai avem nimic altceva in acest tub. Totu i, noi tim ca nc a mai r mas ceva. Sunt aceste mici particule de lumina. Deci, Poponin a m surat particulele pentru a vedea cum sunt ele distribuite. Zboar ele peste tot in spa iul disponibil din interiorul tubului sau au r mas depozitate in partea de jos a tubului sau ce s-a ntmplat mai exact cu ele? Rezultatul acestei p r i a experimentului nu a fost o surpriza. Asta pentru ca micile particule de lumina, fotonii, se aflau intr-o dispunere cu totul aleatoare. Si acesta era si rezultatul pe care l a teptau. Urm toarea parte a experimentului devine foarte, foarte interesanta, deoarece ei au plasat ADN uman in interiorul acestui tub. Atunci cnd au m surat fotonii, ADN-ul uman i-a determinat pe ace tia sa se aranjeze cumva specific. ADN-ul avea un efect direct asupra materiei din care este compusa lumea noastr ! Acela i lucru l-au sus inut dintotdeauna si tradi iile spirituale str vechi. Mai exact, ca ceva din noi n ine are un efect asupra lumii din jurul nostru ( Omul sfin e te locul , n.t.) Cel de-al doilea experiment este unul fascinant. E un experiment militar. Ei au luat practic ADN uman, mostre din esutul aflat in interiorul gurii unui donator sau voluntar si au plasat acest ADN intr-un dispozitiv care putea m sura efectele acestuia in interiorul unei camere dintr-o cl dire, in timp ce donatorul de la care provenea ADN-ul se afla intr-o alta camera a aceleia i cl diri. Ei au supus voluntarul la ceea ce ei numeau stimulare emo ionala, care sa provoace r spunsuri emo ionale autentice, de bucurie ori de triste e, de sup rare ori de furie, intr-o anumita parte a cl dirii. Si m surau ADN-ul pentru a observa daca acesta ar afecta emo iile

donatorului. Dar de ce ar face asta? In prezent, in fizica vestica nimic nu sugereaz ca ADN-ul este nc in conexiune cu donatorul, pe de o parte. Pe de alta parte, ei au realizat aceste experimente si au g sit exact opusul, adic faptul ca donatorul avea cre terile si sc derile sale emo ionale in una dintre camere, ADN-ul avea cre terile si sc derile sale emo ionale intr-o alta camera si totul se ntmpla in acela i timp. Iar cel de-al treilea experiment a fost realizat din nou in anii 1990 de c tre Institute of HeartMath, o organiza ie pioniera de cercetare, localizata in nordul Californiei, care aprofundeaz ideea ca inima umana ar fi mai mult dect o simpla pompa care ajuta sngele sa circule prin corpurile noastre. Si cu toate ca inimile noastre realizeaz exact acest lucru, acesta poate sa fie cel mai nensemnat aspect al activit ii acestora. Ei descoper ca inimile noastre au cel mai puternic cmp magnetic nregistrat la nivelul corpurilor noastre fizice, iar cmpul electromagnetic, produs de inimile noastre, are un efect ce se extinde cu mult in afara trupurilor noastre. A a ca au conceput un experiment pentru a testa cat mai exact aceasta teorie. Nu este nici o surpriza ca au luat o mostra de ADN uman si l-au izolat, cernd anumitor persoane, care erau antrenate sa simt ceea ce este cunoscut sub numele de emo ii umane coerente , emo ii foarte clare, de iubire, de apreciere, de compasiune, de sup rare, de furie si de ura, sa aib aceste emo ii atunci cnd li se va cere. Si pe m sur ce persoanele care erau antrenate sa s aib acest fel de emo ii le aveau, au m surat modul in care ADN-ul a r spuns. Au ajuns la urm torul rezultat: au descoperit ca in prezenta sentimentelor de apreciere, de iubire, de compasiune, de iertare, ADN-ul a devenit extraordinar de relaxat. Si exact opusul este si el adev rat. In prezenta sentimentelor de sup rare, de furie, de ura, de gelozie, ADN-ul era strns precum un mic nod. Ei bine, fiecare dintre aceste trei experimente au fost interesante in felul lor. Cu toate astea, cant le pui mpreuna, ele sunt mai mult dect interesante, mai mult dect ni te experimente izolate, ncep sa spun o poveste. Si povestea suna cam a a: primul experiment, cel al lui Vladimir Poponin, sus inea ca ADN-ul din trupurile noastre are un efect direct asupra mediului nostru, asupra materiei fizice din care lumea noastr este formata, asupra materiei fizice din care lumea noastr este realizata, asupra nivelului energetic. Cel de-al treilea experiment arata ca emo iile umane au abilitatea de a schimba structura ADN- ului, care la rndul sau are un efect asupra mediului in care ne aflam. Iar experimentul dintre cele doua, cel care a fost condus de c tre armata Statelor Unite, demonstreaz ca, fie daca te afli in aceea i cl dire sau la 400 de mile (aproximativ 600 de km, n.t.) dep rtare, efectul r mne acela i. Noi un suntem limita i de spa iu si timp. Si de fapt, rezultatele acestor experimente indica exact acest lucru, ca tu si eu avem o putere in interiorul trupurilor noastre, care nu este condi ionata de legile fizicii, a a cum le n elegem noi ast zi. Tradi iile str vechi nu numai ca recunosc aceasta rela ie, dar ele l invita pe cel interesat sa fac un pas chiar mai departe, l snd indica ii precise referitoare la modul prin care sa aplicam aceasta rela ie in vie ile noastre. In ultima parte a anilor 1980, eu eram un inginer care lucra in ap rare, in corpora iile Aerospa iale. Am nceput sa explorez aceste concepte, prin prisma unui inginer care observa lumea din jurul meu pentru a n elege istoria celor care au existat naintea noastr . Si aceasta gndire e cea care m-a condus in cele mai extraordinare locuri din lume. De la templele din Egipt, la mun ii Anzi din Bolivia si Peru, in India, Nepal, in n l imile Chinei centrale si Tibet, pana in partea de sud-vest a desertului American, pentru a c uta informa ii si indicii care sa ne ajute sa n elegem modul in care interac ionam cu lumea si cum putem utiliza aceasta putere a tr irilor interioare, aceasta putere care vorbe te limbajul lumii din jurul nostru. Si asta e exact ceea ce c lug rul din Tibet ne-a descris. El descria un mod de rug ciune, care se bazeaz pe tr irea interioara. El a spus: Trebuie sa tr im l untric, ca si cum ruga ne-a fost deja ndeplinita. Si in acea tr ire noi discutam cu for ele crea iei, care permit universului sa ne r spund , permi nd acestui cmp, hologramei cuantice, Mintea Lui Dumnezeu, sa ne r spund cu ceea ce noi sim im in inimile noastre. Deci, dect sa ne rugam, sim indu-ne lipsi i de putere intr-o situa ie data Doamne, te rog, fa sa fie pace in lume acest mod de a ne ruga ne face sa sim im ca participan i la acea pace.

In 1972, dou zeci si patru de ora e din Statele Unite au fost angrenate intr-un experiment, in care oamenii au fost antrena i sa simt o stare de pace, intr-o maniera foarte specifica, fiind plasa i strategic in aceste ora e. Fiecare ora avea o popula ie de peste zece mii de persoane, care au fost documentate in unele dintre cele mai cunoscute studii TM (Transcendental Meditation Studies) care au fost realizate la nceputul anilor `70. Ceea ce s-a petrecut a fost ca, in timp ce oamenii experimentau acele st ri de pace, in comunitatea din jurul acestora, dincolo de cl dirile in care ace tia treceau prin acele st ri, comunit ile au nregistrat statistic reduceri considerabile ale infrac iunilor. Crimele violente mpotriva oamenilor, accidentele din trafic au sc zut. In unele ora e precum Chicago, unde se afla bursa de schimb, pia a de ac iuni s-a ridicat, in timp ce pacea era la ordinea zilei. Si cnd ace tia si-au ncheiat rug ciunile, toate acele statistici s-au inversat, iar ei au f cut acela i lucru din nou si din nou. Si totul este att de precis nct noi tim acum ca cei care au realizat aceste statistici au fost capabili sa determine exact num rul de persoane necesar pentru a determina acest tip de efect. A a ca voi mp rt i formula si apoi voi descrie ce nseamn aceasta formula. La nceput, efectul este observat de ndat ce un anumit num r de persoane participa. Si acel num r, num rul minim, este radical dintr-un procent ( 1%), al unei popula ii date. Deci, ce nseamn asta? Daca ai un ora cu o popula ie de un milion de oameni, de exemplu, iei un procent dintr-un milion (pe micul t u calculator) si apoi extragi radical din valoarea acelui procent. Si acel num r i i spune c i oameni sunt necesari, num rul limita, pentru a se manifesta efectul. Desigur, cu cat mai multe persoane participa, cu att e efectul mai mare. In cazul unui ora de un milion de locuitori, num rul necesar e in jur de o suta. Intr-o lume de sase miliarde de oameni, radical dintr-un procent al popula iei date este doar in jur de opt mii de persoane. De-a lungul acelei perioade, am avut oportunitatea sa vad unele nregistr ri video care ar tau cum era vindecata o tumora canceroasa, cu un diametru de aproape 7,5 cm, din corpul unei femei, care, dup standardele medicale vestice, fusese diagnosticata ca fiind inoperabila. Aceasta femeie a mers, cu ultimele puteri, la un spital f r tratamente medicamentoase in Bejing, China. [acum nchis de c tre guvernul Chinez - VisualizeDaily.com] Deci, in documenta ia video, filmul prezint femeia, ntinsa in camera de spital. Ea este pe deplin treaza, perfect con tienta si crede in procesul care este pe cale sa aib loc. naintea ei se afla un tehnician de ultrasunete care mnuie te o bagheta de ultrasunete asupra abdomenului ei inferior, pe care l putem vedea pe ecranul dublu al unui televizor. In partea stng a ecranului, se face o poza, o captura video, ca referin a. A a ca noi putem vedea care a fost condi ia acesteia la acel moment dat. In partea dreapta a ecranului putem vedea, in direct, trei speciali ti care se afla in spatele ei si care ac ioneaz energetic asupra trupului ei prin tr irile experimentate de corpurile lor. Ei ncep sa fac incanta ii ale unui cuvnt pe care l-au ales mpreuna ca fiind un cuvnt ce le nt re te sentimentul ca ea e deja vindecata. Invoca ia spunea in esen a, Deja vindecata , Deja realizat . Si pe m sur ce ei ncep sa aib aceasta tr ire si spun aceste cuvinte intre ei, pe ecranul televizorului putem observa, in direct, cum aceasta tumoare cancerigena dispare in mai pu in de trei minute in timp real. Nu este unul din acele cadre de documentar derulate rapid, care arata un trandafir ce se deschide in 30 de secunde, procesul durnd, de fapt, zile ntregi. Aici, totul se petrece, efectiv, in trei minute. Corpul ei a rezonat cu tr irile speciali tilor, care erau antrena i sa aib genul de tr iri resim ite atunci. Si ei nu sim eau altceva dect ca se aflau in prezenta unei femei deja vindecate, pe deplin revigorata, pe deplin capabila. Ei nu o vedeau ca pe o femeie care era bolnava. Ei nu spuneau, Cancer r u, trebuie sa ie i afara . Am avut oportunitatea de a vorbi cu un domn, Luke Chan, care chiar a realizat acest film. Si i-am pus o ntrebare: Dar daca acei trei speciali ti nu erau acolo? Putea aceasta femeie s fac asta, am putea careva dintre noi sa reu im singuri? Mi-a zmbit cnd i-am pus ntrebarea si a spus, Gregg, dup toate probabilit ile, ea ar fi putut sa ruseasca si singura. Totu i, e ceva la noi, oamenii, pentru ca ne sim im mai ncrez tori si mai puternici atunci cnd suntem sus inu i de al ii in lucrurile in care credem, in lucrurile pe care alegem sa le realizam.

Chiar mai recent, cercetarea realizata de c tre omul de tiin a Masaru Emoto, cu privire la rela ia dintre emo iile umane, sentimentele umane si pic turile de apa, prezint aceasta rela ie si "Iubire si Recunostinta" mai punctual. Astfel, acest om de tiin , aceste proiecte particulare de cercetare au descoperit ca pic turile de apa, care oricum reprezint peste aptezeci la suta din lumea noastr si aptezeci la suta din corpurile noastre, pic turile de apa r spund la emo iile umane, fie ca acestea sunt sim ite in corp, ori sunt chiar scrise pe etichete, care sunt plasate pe fiole de apa. Si emo iile cercet torului, precum si etichetele sunt scrise si plasate sub acele fiole. Fiolele au fost apoi nghe ate pentru o anumita perioada de timp, nl turate din procesul de nghe are si pe m sura ce ncep sa se dezghe e, cristalizeaz . Si forma cristalelor este cea care ofer indicii asupra ceea ce se petrece cu emo ia respectiva. [poze ale cristalelor de apa f cute de Dr. Emoto] Si este un exemplu cu adev rat minunat, un exemplu foarte direct despre cum fiecare dintre noi are ansa de a participa. Nu pentru a controla si a manipula, ci pentru a participa la evenimentele din lumea in care tr im, la evenimentele din viata noastr , ale familiei noastre, ale comunit ii noastre si ale corpurilor noastre, prin cmpul care une te totul in crea ie.