Sunteți pe pagina 1din 1

Basmul Cult : Ion Creanga face parte din seria marilor scriitori romani clasici (a 2-a jumatat e a secolului

XIX -lea) alaturi de de Mihai Eminescu , Ioan Slavici si I.L.Carag iale . Criticul G.Calinescu spune ca alaturi de Amintiri din copilarie , povestea lui H arap-Alb , reprezinta una din cele mai reusite ceatii ale lui Creanga . Basmul Cult presupune o impletire de elemente culte si elemente proprii si de el emente populare ale basmului popular : Specia , schema , prezenta a doua categor ii de personaje , prezenta unor motive specifice , cifra 3 , calatoria eroului , elemetele miraculosae , finalul fericit care contine demascarea si predarea spa nului si rasplatirea feciorului de crai . Elementele culte : opera are autor cunoscut (opera care urmareste formare si mat urizarea eroului ) , dramatizarea actiuni prin dialog , individualizarea persona jului prin psihologia comportamentului si limbajului . Eroi din basm se comporta asemenea celor din Amintiri din copilarie . Harap Alb este fricos , impulsiv , plange crezand ca nu v-a putea depasi incercarile . Elemente caracteristice stilului : 1. Oralitatea stilului care provine din - adresareadirecta directa a povestitoru lui care creeaza impresia ca s-ar adresa unor ascultatori, - prezenta dativului etic , -prezenta propozitilor eclamative si interogative ,- utilizarea interject ilor si a verbelor onomatopeice , - folosirea unor proverbe si zicatori in vers uri si fraze ritmate . 2. Umorul provine din : - folosirea ironiei , - numele si apelativele comice ,folosirea unor diminutive cu valoare ironica ,- folosirea unor proverbe pentru a caracteriza o situatie . 3. Eruditia paremiologica : Ion Creanga este un foarte bun cunoscator al intelep ciuni populare dar in opera sa nu copiaza vorbirea taranilor humulesteni doar o recreaza intr-un mod original .Stilul artistic al lui I.C Caragiale a fost influ entat si de Ion Neculce 4. Economia mijloacelor artistice : In opera lui Creanga se folosesc foarte puti ne figuri de stil cu exceptia metaforelor uzuale . I. Creanga a fost comparat cu Homer Protagonistul basmului traverseaza un drum initiatic de tip labirintic presarat cu probe : trecerea celor 2 paduri , traversarea paduri labirintice , coborarea in fantana si schimbarea identitati (din fiu de crai in sclav ) , aducerea sala tilor din gradina ursului (cu ajutorul SF. Duminici ) , taierea capului de cerb cu nestemate (o proba a cinstei) , alegerea macului din nisip. La capatul acestui drum dificil eroul se maturizeaza , astfel ca intalnirea sa c u spanul si imparatul ros reprezinta si confruntarea cu raul necesar reprezentat de omul insemnat : spanul , imparat ros . Dupa G. Calinescu basmul lui Creanga ilustreaza zicala "Soiul bun se cunoaste su b orice strai " . dar si cea referitoare la neascultarea povetei parintesti " Ci ne de parinti n-asculta sufera durere multa " Coborarea in fantana a eroului reprezinta o experinta initiatica asemanatoare cu o descindere in infern (lumea mortii) si o renastere spirituala pe un plan supe rior . Povestitorul este omniscient dar viziunea narativa nu este obiectiva , intervent ile autorului fiind numeroase . O caracteristica importanta a basmului cult este umanizarea fantasticului , cadr ul prezentat fiind asemanator cu cel al satului moldovenian din a doua jumatate a secolului XIX -lea In basm predomina termeni populari si cei regionali , zicatorile populare fiind numeroase . Basmul lui I. Creanga contine urmatoarele categori de persoane : protagonistul ( HA) , antagonistul (spanul) , sfatuitorul (calul nazdravan ) care ii da sfaturi si il ajuta cucu puteri supranaturalle , donatoroi (SF. Duminica ) , ajutoarele (monstri simpatici) care sunt simboluri ale unor neputinte omenesti .