Cheltuielile de transfer = Reprezint trecerea unei sume de bani de la buget la dispoziia unor persoane juridice, unor persoane fizice

(omeri, pensionari) sau a unor bugete ale administraiilor locale. Ele pot avea caracter economic (subvenii pentru acoperirea unor cheltuieli de producie, stimularea exportului, redresarea financiara, restrngerea unor activiti economice sau caracter social (burse, pensii, ajutoare, indemnizaii definitive) si fr contraprestaie. Bugetele publice = Individualizarea bugetelor publice ca relaii economice specifice potrivit cu afirmaia de mai sus este susinut de necesitatea constituirii i repartizrii unor fonduri publice, la i de la dispoziia statului, n vederea satisfacerii unor nevoi de interes general (i comun) ale populaiei. Respectivele relaii, ntr-un sens mai restrns, apar pe fondul repartiiei valorii nou create (venitului naional) la care particip cei implicai n realizarea acesteia att n mod direct ct i indirect. La fel, ca n
cazul finanelor, n sensul determinrii (apariiei) lor, pornind de la stat i la bugetele publice apare n prim plan, acelai organizator al activitilor social-economic n societate, statul. Structura activitilor n care este implicat populaia este de o pronunat diversitate i complexitate. Totui, n planul unor grupri ori aezri structurale respectivele activiti pot fi clasificate n dou sfere: o activiti materiale (productoare de bunuri, prestatoare de servicii, realizatoare de lucrri, toate comensurabile, ca efort i efect) o activiti nemateriale (concretizate n nevoi de ordin educativ, cultural, de protecie social, de aprare, de justiie). Funcie de aceste dou sfere de activitate, venitul naional se repartizeaz n dou etape (distribuire i redistribuire) ctre stat i partenerii lui din relaiile bugetare. NTR-O PRIM FAZ, A DISTRIBUIRII SAU REPARTIIEI PRIMARE=se mobilizeaz la dispoziia statului de la regiile autonome, societile comerciale cu capital de stat i instituiile publice mijloace bneti cu titlu de vrsminte, contribuii, prelevri, impozite i taxe. Distribuirea valorii nou create are loc n cadrul proprietii de stat. Practic, de la ntreprinderile, domeniile i instituiile statului, potrivit cu sensul comun de obiect al aezrilor veniturilor bugetare sunt preluate mijloace bneti cu destinaia fondurilor publice centralizate, n cadrul aceleiai forme de proprietate. N FAZA REDISTRIBUIRII VENITULUI NAIONAL=avnd drept cauzalitate sfera activitilor nemateriale, tot la dispoziia statului, se mobilizeaz din celelalte forme de proprietate (particular i cooperatist sau de grup), sume de bani cu titlu de impozite, taxe i contribuii. Repartiia secundar (derivat) a venitului naional contureaz n materie de relaii bugetare, n mare msur, sensul i semnificaiile date de fiscalitate (n plan instituional i procedural). Formele concrete, ca exprimare bneasc a relaiilor bugetare, rezultate prin repartiia venitului naional, mobilizate la dispoziia statului, sunt folosite cu sensul de repartizare avnd drept destinaii pe acelea care exprim satisfacerea unor interese de ordin public. Coninutul economic al bugetelor publice este dat, potrivit cu cele menionate, de locul n care se manifest cu preponderen relaiile bugetare de mobilizare a resurselor la dispoziia statului. n acest sens, sunt relevante dimensiunile pe care le are n bugetele publice, veniturile provenite de la agenii economici sub form de impozite, taxe i contribuii ce ajung s reprezinte pn n jur de 65-75% din acestea. Participarea populaiei ocupate n ramurile i domeniile economice la formarea fondurilor din bugetele publice poate conduce la mrimi relative mult mai mari i astfel sensul de apartenen la relaiile economice a celor bugetare este mai bine conturat. D.p.d.v. al instrumentelor economico-financiare de aciune, bugetele publice sunt balane financiare operative unde relaiile specifice se regsesc sub forma de indicatori ai finanelor publice, separat, pentru venituri i separat, pentru cheltuieli Indicatorii de venituri =sunt nscrii n bugetele publice n dimensiuni minimale, sigur de realizat i cu o repartizare relativ uniform i echilibrat pe ntregul an bugetar. nscrierea veniturilor ca limite minimale n bugetele publice are scopul s genereze siguran n alimentarea cu mijloace bneti a nevoilor publice aprobate sub forma indicatorilor de cheltuieli. Cheltuielile din bugetele publice= privite ca balane financiare operative, sunt exprimate prin indicatori care au dimensiuni date de subdiviziunile clasificaiei bugetare att, cu caracter funcional, (pri, capitole, subcapitole) ct i cu caracter economic (titluri, articole, alineate). Ele au limite maximale de nscriere n respectivele balane, cu

sensul de a nu fi depite pe parcursul execuiei bugetare, nici global i nici structural (n raport de subdiviziunile clasificaiei bugetare). Limitele minimale (la venituri) i maximale (la cheltuieli) contureaz atitudini i comportamente n plan tehnic i procedural care plaseaz bugetele publice ca instrumente economico-financiare ntr-o anumit zon specific de administrare i gestiune a banilor publici. Prin bugete ca balane se are in vedere meninerea strii de echilibru n gestiunea banilor publici. Minimul de la venituri trebuie s asigure susinerea cheltuielilor n cifrele maximale aprobate. De aici, aparenta idee de egalitate a veniturilor cu cheltuielile n bugetele publice. Unele dintre ele, n interiorul unei ri i n anumite perioade se pot gsi n starea de egalitate. Totui, la nivel de ar, cu referire la bugetul de stat, ca fiind cea mai important component a sistemului de balane financiare operative, starea de echilibru ca egalitate ntre venituri i cheltuieli se regsete mai greu n realitatea practic. Explicaia se poate gsi ntr-o constatare general i anume c, din totdeauna, n evoluia societii umane, att la individ ct i la nivel de stat (ar) necesitile au fost, sunt i vor fi mai mari dect posibilitile de acoperire n sensul valoric a cantitii de bani disponibile. n practica bugetar din rile cu economie de pia, rezult c bugetele de stat sunt mai ntotdeauna, chiar din faza de elaborare, deficitare (cheltuieli mai mari dect venituri). n fapt, cheltuielile de ordin public au dimensiuni mai mari pentru care veniturile posibil de mobilizat nu sunt suficient de acoperitoare. n planul interaciunii dintre cele dou poziii de abordare a bugetelor publice se poate afirma existena unor raporturi de determinare i de influenare cu consecine n circulaia i administrarea banului public generat de nevoi, cerine i trebuine ale colectivitilor umane aflate n anumite situaii de ordin social, economic, cultural, educativ etc. Ca expresie a unor relaii economice specifice, bugetele publice fac parte din baza economic a societii i determin structura i configuraia balanelor financiare operative unde, sunt concretizate sub forma de venituri i respectiv de cheltuieli. La rndul lor, ca balane financiare, bugetele publice pot influena relaiile specifice producnd modificri n cadrul acestora. Cu dubl ipostaz a bugetelor publice, n practica economico-financiar, se poate contura sfera de manifestare i administrare a banului public, att la mobilizarea acestuia, ct i la repartizarea i respectiv utilizarea lui. Mijloacele, metodele, tehnicile ori procedeele utilizate de ctre cei implicai n circuitul fondurilor publice sunt diferite esenial pe latura mobilizrii de cea a utilizrii lor.

Consideraii generale privind sistemul bugetar din Romania Bugetul statului a aparut si s-a dezvoltat in urma necesitatii corelarii cheltuielilor publice cu resursele disponibile mobilizate in fiecare an la nivel national. In evolutia finantelor publice, bugetul s-a dezvoltat la inceputul perioadei contemporane, ca principal instrument de protectie a veniturilor si cheltuielilor publice. In Romania, primele forme de buget au fost reprezentate de "Condica de venituri si cheltuieli" din timpul domniei lui Constantin Brancoveanu si de ``Saniile visteriei`` din timpul lui Nicolaie Mavrocordat. Bugetul, in sens modern al notiunii, a fost introdus in Principatele Romane prin Regulamente Organice. De-a lungul timpului in literatura de specialitate, au fost emise mai multe definitii referitoare la bugetul de stat. Astfel, bugetul este definit ca fiind o previziune cifrata a afectarilor de resurse si de responsabilitati pe centre de activitati, in vederea realizarii cat mai eficiente a obiectivelor strategice[1]. Bugetul public reprezinta instrumental prin care statul isi indeplineste functiile pe care le exercita: alocare, redistribuire, stabilizare macroeconomica, reglare a activitatii agentilor economici[2]. Conform Legii finantelor publice[3], prin buget se intelege acel document prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile, sau numai cheltuielile, dupa caz,

in funcie de sistemul de finanare al instituiilor publice. Aceasta definiie oferita de legea romana, este compatibila cu definiia oferita bugetului prin Regulamentul financiar al Comunitarii Europene prin care se hotaraste faptul ca bugetul reprezint "actul care prevede si autorizeaz in prealabil, in fiecare an, cheltuielile si veniturile comunitarilor". Deci bugetul este una dintre cele mai importante si complexe probleme ale finanelor publice. Aflat la confluenta dintre economic si politic, bugetul provoac ntotdeauna vii controverse in ceea ce privete resursele care il alctuiesc, dar mai cu seama destinaiile pe care aceste resurse urmeaz sa le acopere. Prin intermediul bugetului public se asigura realizarea echilibrului intre nevoile colective si mijloacele cu care se acoper. Bugetul cunoate o abordare att din punct de vedere economic, cat si din punct de vedere juridic. Abordarea din punct de vedere juridic presupune ca bugetul este un act prin care sunt prevzute si autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale statului. Aceasta definiie evideniaz necesitatea aprobrii parlamentare a indicatorilor bugetari. Fiind un document ce necesita autorizarea prealabila a puterii legislative, bugetul de stat are caracter obligatoriu. Totodat, se subliniaz faptul ca bugetul este un act de previziune al resurselor publice si al modului de utilizare a acestor resurse. Bugetul de stat se elaboreaz pe o perioada de 1 an. De-a lungul timpului s-a constatat ca intre prevederile nscrise in legea bugetului de stat si execuia veniturilor si cheltuielilor publice pot interveni neconcordante ce reclama unele corecii si aprobarea de ctre puterea legislativa a unor rectificri ale bugetului in cadrul aceluiai exerciiu bugetar. Din punct de vedere economic, "bugetul materializeaz acele corelaii macroeconomice determinate de evoluia si nivelul produsului intern brut". Bugetul a evoluat de la un simplu instrument de control parlamentar executat asupra Guvernului, la cel mai eficient si utilizat instrument de politica publica. Prin buget sunt derulate resurse financiare publice ce mbrac forma unui plan financiar, in structura cruia sunt cuprinse venituri si cheltuieli aferente unei perioade determinate de timp in vederea ndeplinirii unor sarcini si obiective stabilite de entitile publice care fac obiectul respectivului buget. Bugetul public naional ndeplinete un rol deosebit in procesul redistribuirii de valori intre economia naionala pe de-o parte si intre stat si populaie pe de alta parte. Bugetul public naional intervine de asemenea, in redistribuirea resurselor financiare intre sfera productiva si cea neproductiva, in asigurarea proteciei sociale, intre unele zone ale teritoriului si chiar in diviziunea internaionala a muncii. Resursele financiare publice se constituie si se gestioneaz prin intermediul unui sistem unitar de bugete, format din:

bugetul de stat; bugetul asigurrilor sociale de stat; bugetele locale; bugetul asigurrilor sociale de sntate; bugetele fondurilor speciale; bugetele trezoreriei statului; bugetele instituiilor publice autonome; bugetele instituiilor publice finanate integral sau parial din bugetul de

stat; bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri proprii; bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat si a cror rambursare, dobnzi si alte costuri se asigura din fonduri publice; bugetele fondurilor externe nerambursabile. Aceasta poate fi reprezentata astfel (Figura nr.1): Figura.nr 1 Structura sistemului bugetar din Romania

Importanta deosebita a bugetului public naional in cadrul sistemului finanelor publice si al relaiilor social-economice, poate fi sintetizata astfel: Participa in mod direct la ndeplinirea funciilor sarcinilor statului; Asigura autonomia reala a colectivitilor locale, constituite in cadrul unitarilor administrative-teritoriale; Garanteaz realizarea efectiva a proteciei sociale a unor categorii importante din rndul populaiei; Asigura echilibrul financiar, monetar si valutar al statului; Are un rol stabilizator al economiei naionale.