OPTIMIZAREA RELAIILOR INTERPERSONALE DIN CLASELE DE ELEVI

Asistm n ultimul timp, la o diversificare i perfecionare a metodelor i procedeelor de investigaie, de colectare i prelucrare a materialului faptic. Mai mult ca oricnd societatea contemporan simte nevoia unei cunoateri tot mai profunde a propriilor sale fenomene i mecanisme pentru a putea apoi interveni n dirijarea lor. Cercetrile sociologice se orienteaz tot mai mult spre microsocial i mai ales asupra grupului mic. Aceasta se datoreaz n primul rnd prin specificul organizrii activitilor umane care se concentreaz tot mai mult spre grup (echipa sportiv, colectiv de munc, clasa de elevi, plutonul etc.) incluznd n acelai timp diverse domenii: (sport, industrie, educaie, armata etc.). Tehnicile i metodele de cunoatere a grupului mic permit nu numai sa surprind momentele manifestate la acest nivel ci i s recomande pe baza celor constatate, modaliti concrete de aciune n vederea ameliorrii unor manifestri sau deviante, conducnd spre creterea eficienei activitii. Latura practic-aplicativ a psihosociologiei iese astfel cu pregnant n evident. Cercetrile ntreprinse asupra grupului mic au un caracter concret i urmresc o finalitate (ndeosebi cele de sociometrie asupra crora ne vom apleca n aceast lucrare) practic, determinat. Aria de cuprindere a cercetrilor de sociometrie s-a extins continuu asupra celor mai diverse domenii de activitate uman incluznd activitatea educational sau chiar militar. Activitatea instructiv-educativ din coala Militar (licee, coli de maistri sau academii) se orienteaz spre diferite forme organizatorice de tipul grupului cum ar fi clasa de elevi/studeni, grupul de studiu, de munc, plutonul, echipa sportiv, grupa n cadrul exerciiilor militare etc. Toate acestea pot fi investigate cu ajutorul metodelor i procedeelor caracteristice grupului in general. Rezultatele obtinute sunt folosite mai apoi in vederea perfectionarii, actiunii educationale, instructiv-militare, sau pentru a imbunatatii relationarea, adaptarea, coeziunea grupului in pregatire. Inainte de a face o paralela intre grup si colectivul de
1

elevi/studenti dorim sa evidentiem prin ce se caracterizeaza din punct de vedere psihosocial grupul. Unul din grupurile cele mai semnificative din viaa copilului este clasa de elevi, ea ndeplinind cel mai bine cteva dintre motivele fundamentale ale conduitei umane: nevoia de afiliere, de altul, nevoia de participare, nevoia de protecie, de securitate. Grupul clas se perpetueaz dea lungul ctorva ani de zile i are o imens influen asupra membrilor si. Clasa de elevi este un grup constituit pe baza unor reglementri colare, n funcie de anumite reguli i prin distribuirea unor roluri diferite pentru educatori i educai. Ea se caracterizeaz prin interaciunea direct, nemijlocit a membrilor si, interaciunea lund forma comunicrii, a relaiilor ierarhice i a relaiilor prefereniale. Interaciunea are ca rezultat modificarea comportamentelor i se realizeaz la niveluri diferite: cadru didactic-elev, elev-elev, elev-grup, grup-grup. n grupul-clas sunt prezente scopurile i motivele care susin aciunea de realizare a acestora. Scopurile sunt prescrise de persoane exterioare grupului i vizeaz procesul de instrucie i educaie, fiind scopuri de tip formativ. Scopurile comune coexist cu cele individuale, care dezvoltate, armonizate i integrate reciproc pot conduce la evitarea apariiei unor scopuri paralele provocatoare de disfuncii n grup. Integrarea contient i consimit a scopurilor individuale n cele comune ale grupului depinde de metodele utilizate de cadru didactic, de stilul de conducere al clasei, de climatul socio-afectiv din clasa de elevi. n clasa de elevi exist dou structuri fundamentale: o structur formal i o structur informal. Ca grup formal, clasa de elevi are o structur organizat i impus care se concretizeaz n investirea membrilor grupului cu diferite funcii i responsabiliti care permit realizarea ct mai bun a resurselor elevilor n rezolvarea sarcinilor colare i atingerea obiectivelor propuse.

Liderul formal are un rol important n reglarea relaiilor din interiorul colectivului de elevi ca i n stabilirea relaiei cadru didactic-elev. El are drept caracteristic esenial autoritatea dat de recunoaterea de ctre ceilali a acestei poziii i-i stimuleaz pe ceilali n vederea participrii lor la ndeplinirea sarcinilor ce stau n faa grupului-clas. Aceste caliti trebuie luate n considerare atunci cnd se desemneaz liderul clasei de elevi. Cadrul didactic trebuie s respecte cerinele grupului, s cunoasc tensiunile existente n grup, cazurile de deviere de la normele grupului. n clasa de elevi se dezvolt i o structur informal, ca rezultat al relaiilor intersubiective ce se stabilesc ntre elevi. Aceast structur are un caracter predominant afectiv, bazat pe legturi de simpatie, antipatie sau indiferen. Aceste relaii influeneaz uneori coeziunea i productivitatea grupului colar, sau acioneaz pentru a proteja membrii grupului contra practicilor autoritare ale liderilor formali. Ca urmare a relaiilor prefereniale din colectiv, apar liderii informali care pot avea o influen negativ, uneori, asupra celorlali membri ai grupului, de aceea este important ca noi s cunoatem calitile prin care se impun i dac influenele prin care se impun sunt convergente sau divergente. Grupul colar are un anumit grad de coeziune ce exprim gradul de unitate i de integrare a grupului, rezistena sa la destructurare. Sursele coeziunii grupului sunt: atracia interpersonal, msura n care membrii se simpatizeaz unul pe altul, climatul de ncredere mutual, consensul cognitiv i afectiv al membrilor, succesul n activitatea comun i satisfaciile generate de viaa de grup, cooperarea n cadrul activitilor grupului, prestigiul grupului de apartenen, msura n care grupul satisface aspiraiile membrilor. Grupurile colare au compoziie relativ omogen ca vrst, ca nivel de colarizare, nivel de instrucie, interese, nevoi, aspiraii. n sistemul colar romnesc, n foarte puine cazuri, clasa poate deveni un grup; pe de o parte, din cauza numrului mare de membri ( un grup mai mare de 16/20 de persoane se divide n subgrupuri ), pe de alt parte, datorit descurajrii comunicrii laterale ( comunicarea real ntre elevi este permis numai n pauze), a autonormrii
3

( sunt impuse reguli formale externe prin regulamente ), i a auto-orientrii ( finalitile individuale i de grup sunt definite din exterior i numai la nivelul sarcinilor de nvare). Chiar cnd se face lucru pe grupe, echipele sunt stabilite, de regul, prin numire de ctre cadrul didactic, n funcie de criterii formale i externe (vecintatea fizic, poziia n banc, nivelul recunoscut al performanelor colare). Cnd n unele clase se formeaz grupuri autentice, care i afirm norme i obiective proprii, sunt descurajate prin promovarea competiiei inter-individuale exarcerbate. Coeziunea clasei poate constitui un important factor educogen. Pentru a atinge un anumit statut n ierarhia colii, copiii fac front comun, nu att mpotriva unui coleg rusau lene, ct pentru a-l ajuta s devin mai bun. Acest spirit de ntrajutorare are la colarii mici cele mai pure intenii. Mai trziu, ajutorul colegial va mbrca i forma unei fronde colare, probabil datorit unei oarecari adversiti pe care preadolescentul i chiar adolescentul o nutrete n raport cu autoritatea. Coeziunea grupurilor este influenat de factori interni (similaritatea membrilor grupului, sistemul normativ si mrimea grupului) si factori externi (sistemul de recompense, ameninrile la adresa grupului). Cel mai important factor extern care influeneaz coeziunea este sistemul de recompens al grupului. Cnd acesta este orientat spre grup (grupul primete recompensa X) coeziunea este mai mare dect atunci cnd este orientat spre individ (fiecare membrul al grupului primete recompensa Y). Ali factori externi sunt ameninrile si provocrile crora trebuie sa le fac fa grupul. n activitatea sa, cadrul didactic trebuie sa caute toate metodele posibile pentru a crete coeziunea grupului de elevi. Nu este nsa de dorit obinerea unei coeziuni depline a grupului. Un grup prea coeziv risc s cad n pcatul gndirii de grup. Elevii care lucreaz n grup au tendina de a se coaliza n luarea deciziilor i n trecerea la aciuni cu care, de fapt, nici unul din ei nu este de acord. Obinerea acordului devine dominant i tinde s depeasc percepia asupra unor alternative de aciune, inhibnd gndirea critic independent
4

Activitatea cadrului didactic este esenial n funcionarea clasei de elevi ca grup social. Relaiile de comunicare intre elevi au un caracter spontan, cele dintre invatatori/profesori i elevi au un caracter preponderent formal. Schimbarea caracterului spontan al relaiilor de comunicare dintre elevi nu este posibil i nici de dorit. Ceea ce poate urmri invatatorul/profesorul prin dirijarea relaiilor de comunicare intre elevi este s le foloseasc drept mijloc de formare a competenelor comunicative ale elevilor, iar prin coninutul lor drept mijloc de influenare educativ. Cadrul didactic de la clasa trebuie s colaboreze cu grupul n mnuirea prerogativelor sale, elevii au nevoie de autoritatea profesorului, iar cnd aceasta lipsete ei se simt frustrai. n acelai timp ei nu suport "presiunea" sa, impunerea autoritii prin nsemnele funciei. Interaciunile din interiorul grupului pot influena activitatea de instruire i performanele elevilor. Rezultatele la nvtur sunt mai bune dac elevii se angajeaz n relaii de cooperare dect de competiie. Grupul colar ndeplinete pentru membrii si funcia de integrare social, care rspunde unor nevoi fundamentale ale individului (de apartenen, de recunoatere, de afirmare, de status). Cunoaterea colectivului de elevi nu presupune doar cunoaterea personalitii membrilor lui, ci mult mai mult. Cunoaterea colectivului de elevi vizeaz surprinderea acelor caracteristici prin care se definete ca un tot, ca o unitate de sine stttoare, ca un grup social. Se poate spune c identificarea unor trsturi personale ne ofer posibilitatea s nelegem mai bine semnificaia rolurilor pe care le joac elevii, iar prin intermediul acestora s ptrundem n mecanismul procesului de interaciune, mecanism care declaneaz i determin caracteristicile colectivului ca un tot unitar. Cunoaterea poate parcurge i drumul invers, de la trsturile definitorii colectivului, prin intermediul comportamentelor ce rezult din exercitarea rolurilor, la condiiile interne i particularitile psihologice ale membrilor si. n acest al doilea sens poate spune c tehnicile sociometrice asigur o cunoatere amnunit mai ales a
5

structurii informale/afective dar i n mod indirect a caracteristicilor de personalitate a elevilor. Fiecare colectiv are structura sa proprie, care se manifest diferit. Tehnica sociometric Obiectul si metoda sociometriei. Iniiatorul sociometriei este sociologul american J. L. Moreno, originar din Romnia. El afirma ca sociometria se ocupa doar de o parte a realitii sociale, si anume de relaiile interpersonale, acordnd o importanta deosebita aspectelor cantitative si calitative ale acestora. Tehnicile sau metodele sociometrice reprezint un ansamblu de instrumente si procedee destinate sa nregistreze si sa msoare configuraia si intensitatea relaiilor interpersonale din interiorul grupului colar. Sub aceasta denumire sunt incluse att instrumentele de culegere a materialului faptic, ct si cele de prelucrare, interpretare sau prezentare a materialului respectiv. De aceea ele sunt indispensabile pentru cunoaterea concreta a interaciunilor ce se stabilesc n cadrul colectivului de elevi. Studiul sociometric are o tripla orientare: n primul rnd cunoaterea de ctre diriginte a afinitilor exprimate de membri grupului si implicit a relaiilor din cadrul colectivului; n al doilea rnd o cunoatere mai buna de ctre elevi a propriilor lor poziii n grup; si n al treilea rnd, dar nu cel din urma, mbuntirea relaiilor si a climatului psihosocial a grupului colar prin aciuni psihologice specifice. Prin testul sociometric ca instrument al metodei sociometrice se pot determina: - amplasamentul, statutul unui elev n cmpul relatiilor interpersonale (lider, popular, izolat, ignorat, respins, etc.), - structura psihologica globala a grupului si a subgrupurilor din cadrul sau, - diversele centre de influenta, - perceptia grupului fata de un anumit membru, - coeziunea de grup, etc.

Modalitatea de alcatuire, administrare, prelucrare, interpretare a testului sociometric precum si prezentarea rezultatelor este redata sub forma unui algoritm, particularizat la colectivitatea urmarita. Se pot enumera urmtoarele etape pai: - testul sociometric; - matricea sociometrica; - indicii sociometrici; - sociograma (reprezentarea grafica a relatiilor); - prezentarea n fata clasei/individual a rezultatelor. Testul sociometric, menit s furnizeze informaia primar, cere membrilor unui grup avnd limite bine precizate (spre exemplu, o clas de elevi, un colectiv de munc etc.) s indice colegii cu care ar dori s se asocieze n vederea unei aciuni concrete sau n cadrul unei situaii viitoare. Aa ar fi, de exemplu, n coal: aranjarea sau rearanjarea copiilor n bnci, organizarea pe grupe de lucrri practice, opiunile n pragul unei excursii sau cltorii (vecini de compartiment), expedierea unei ilustrate sau a unei cri potale (n timpul vacanei, ori aflndu-se n tabr) , alegerea unui responsabil, indicarea prietenilor sau a colegilor mai apropiai din clas, numirea partenerilor preferai n joc etc. Testul ofer doar materialul brut n legtur cu aspectele relaionale ale elevului si ale grupului n totalitatea sa. Ulterior acest material se va prelucra si numai pe baza acelor rezultate vom putea cunoate aceste aspecte. n cercetarea de fa s-a folosit un test sociometric cu 3 ntrebri solicitnd elevilor sa indice 3 nume ale unor colegi pentru fiecare ntrebare (Anexa 1). Aceste ntrebri pot avea ca referin diverse aspecte sau domenii de interes: petrecerea timpului liber, participarea la sarcini profesionale,

cooperarea n cadrul echipei sportive, etc. La fiecare rspuns dat s-a urmrit si motivaia deoarece din aceste motivaii se poate realiza ntr-o oarecare msura evaluarea obiectiva a elevilor.
7

Testul sociometric se poate folosi ntr-o cercetare transversala pentru a surprinde evolutia relatiilor colectivului. Astfel testul urmeaza a fi administrat periodic, iar rezultatele obtinute sa fie comparate ntre ele. Trebuie specificat faptul ca reluarea testului la intervale prea scurte i diminueaza eficacitatea, subiectii orientndu-se mai mult dupa raspunsurile anterioare, care sunt nca vii n memorie, dect dupa ceea ce simt n momentul respectiv. De asemenea n cazul n care intervalele sunt prea mari riscam sa pierdem din vedere dependenta stricta dintre fenomene.

Matricea sociometrica Datele testului sociometric sunt nregistrate ntr-un tabel cu doua intrari att pe verticala ct si pe orizontala sunt trecuti elevii din colectivul respectiv (Anexa 2). Pe orizontal sunt trecute atraciile, respingerile sau indiferenele acordate de fiecare elev colegilor, iar pe vertical atraciile, respingerile sau indiferenele primite de fiecare elev de la ceilali colegi. Pe orizontal se trec n ordine, corespunztor fiecrui elev, +3, +2, +1 puncte n dreptul colegilor alei, preferai, iar - 3, - 2, - 1 puncte n dreptul colegilor respini, nominalizai la ntrebarea a doua. Pimul coleg ales la prima ntrebare primeste +3 puncte, al doilea +2 puncte, iar al treilea +1 punct. Primul coleg nominalizat la ntrebarea a doua primeste - 3 puncte, al doilea - 2 puncte, iar al treilea - 1 punct. Indici sociometrici Pe baza datelor brute rezultate din testul sociometric si trecute n matrice se pot calcula o multime de indici sociometrici. Cei mai utilizai indici sociometrici sunt:
Alegeri primite N 1

indicele statusului sociometric ISS =

unde: N-numrul de elevi din clas Se calculeaz pentru a cunoate care este locul, poziia ocupat de fiecare individ n grup.
Alegeri Re spingeri N 1

indicele statusului preferenial ISP =

(Se trec alegerile i respingerile valorizate-vezi anexa 2) unde: N-numrul de elevi din clas Prin aceast formul se stabilete indicele de statut preferenial al subiecilor. Statutele pot fi: pozitive, negative, zero, ceea ce indic existena unor subieci populari, acceptati, indiferenti sau izolai afectiv (marginalizai) n cadrul grupului (Anexa 3).

indicele coeziunii grupului ICg = unde:

Alegerilorreciproce 2
N ( N 1)

N-numrul de elevi din clas Indicele coeziunii grupului exprima, de asemenea, calitatea relaiilor sociometrice la nivelul grupului; cu ct valoarea indicelui este mai mare, cu att grupul este mai coeziv. Sociograma Pe baza datelor cuprinse n matricea sociometrica putem ntocmi sociograma care ne prezinta sub forma grafica relatiile interpersonale din interiorul colectivului. Ea scoate n evidenta printr-un mod grafic nu numai locul fiecarui elev ci si diverse tipuri de retele interpersonale. Aceste retele se cuantifica n sociograma prin diferite simboluri grafice. Exista doua categorii de sociograme, individuale si colective. Primele nu sunt altceva dect un extras din sociograma colectiva si prezinta situatia unui elev asa cum rezulta ea din totalitatea relatiilor cu ceilalti colegi.

O sociograma se poate prezenta sub forma moleculara (asemeni legaturilor dintre molecule) sau sub forma "tinta" (Anexa 4). (relatiile sunt prezentate n cadrul unui numar de cercuri concentrice). Liderul informal al grupului (cu punctajul cel mai mare) este asezat n centrul cercului numarul 1 (cerc numerotat astfel de la interior spre exterior). Cu ct un elev are un punctaj mai mic cu att se departeaza mai mult de centrul cercului 1 sau chiar de grup (vezi anexa 4). Sociograma colectiva ne ofera posibilitatea cunoasterii structurii preferentiale ce se stabileste n interiorul colectivului, indicndu-se n mod grafic cine cu cine relationeaza din punctul de vedere al afinitatilor. Pe grafic alegerile sunt reprezentate printr-o sgeat roie, iar respingerile printr-o printr-o sageata neagr (A l alege pe B, adica AB sau A l respinge pe B; adic AB). Relatiile reciproce ne apar cu o sageata roie sau neagr n ambele sensuri ( sau ) Se pot realiza analize multiple si foarte complexe, ct si aprecieri calitative diverse n functie de: numarul alegerilor/respingerilor, subgrupurile care se formeaza, statutul sociometric al elevilor ce fac parte dintr-un subgrup sau altul, distanta dintre ei, etc. Daca un elev trimite alegeri spre colegi cu statut sociometric mare are alta semnificatie dect un altul care trimite alegeri spre un coleg cu un statut sociometric mai mic. Putem sa atribuim unui lider o semnificatie pozitiva sau una negativa n raport cu pozitia subgrupului din care face parte n cadrul colectivului clasei. Prezentarea sociogramei Se poate face n fata clasei (punctnd pe aspectele generale) dar si individual (punctnd pe aspectele particulare ale elevului). Trebuie subliniat ca este recomandat a se scoate n evidenta partea pozitiva a concluziilor astfel nct sa mbunatatim climatul psihosocial, sa ncalzim relatiile dintre elevi.

10

Se impune constientizarea fiecarui elev asupra rolului, statutusului si pozitiei sale n grup n n mod realist si consilierea acestora pentru a diminua conflictele sau atitudinile negative. Este de ateptat ca acionnd asupra relaiilor interpersonale de grup sa putem exercita indirect o anumita mbuntire asupra reuitei colare si invers. In ceea ce privete cunoaterea psihologica a elevilor, a tinerilor, in general, testul sociometric poate furniza o informaie preioas att prin confruntarea datelor selective si perceptive obinute in ancheta, cat si prin totalizarea motivrii alegerilor/respingerilor care denota modul cum este proiectat in afara individul de ctre grupul sau de apartenena. Informatia ce se colecteaza pe aceasta baza, poate fi utilizata in scop formativ: se comunica persoanelor in cauza opinia colectiva despre ei, evitandu-se, bineinteles, orice nominalizare. In cadrul unor convorbiri individuale, subiectul este facut constient de calitati sau defecte pe care le ignora, desi le poseda - conform relatarii grupului. Se sconteaza, n felul acesta, reducerea cotei de iluzie in perceptia propriei pozitii in grup sau se elimina anumite lacune perceptive, ceea ce favorizeaza formarea unei imagini de sine mult mai juste.

11

Bibliografie:
1) Chelcea S., 2008, Metodologia cercetrii sociologice, Ed. Economic, Bucureti. 2) Constandache Mirela, Evaluarea n nvmntul primar, Ed.Ex Ponto,

Constana 2007;
3) Constandache Mirela, Formarea iniial pentru profesia didactic prin colegii

universitare, Ed. Muntenia, Constana, 2002;

4) Constandache Mirela, Ghidul metodologic de practic pedagogic pentru

studenii institutori, Ed. Ex Ponto, Constana, 2006;

5) Gabriel Dulea., 2008, Sociodinamica grupului militar o abordare polifuncional, Editura Militara, Bucureti. 6) Gabriel Dulea, Teodor Frunzeti, 2009, Coordonate ale psihologiei militare

aplicate, Editura Carol I,

7) Epuran, M., Holdevici, I., Tonita, F., 2001, Psihologia sportului de performan

Teorie i Practic, Editura FEST, Bucureti.

8) Filaret Sntion - Aplicatii practice de psihologie militara, Editura Militara, 1983 9) Francois de Singly, Alain Blanchet, Anne Gotman, Jean-Claude Kaufmann,

1998, Ancheta i metodele ei, Ed. Polirom, colecia Collegium, Iai, pp. 1 105;
10) Gheorghe Niculescu Sociologie militara, studii Editura Militara, Bucuresti,

1977
11) Goodman, Norman, 1992, Introducere n sociologie, Ed. Lider, Seria Cultur

general, Bucureti,
12) Ioan Nicola Dirigintele si sintalitatea colectivului de elevi , Editura didactic

si pedagogic, Bucuresti, 1978

13) Ion Radu Psihologie scolara , Editura stiintifica, Cluj Napoca, 1974 14) Murean A., 2005,Cunoaterea i conducerea grupurilor sociale. Aplicaii n

activitatea sportiv, Ed. Accent, Cluj Napoca

15) Petru, Ilu, 2004, Valori, atitudini i comportamente sociale, Ed. Polirom, colecia

Collegium, Iai,

12

16) Watzlawick Paul, Beavin Janet Helmick, Jackson Don D., Une logique de la

communication, apud Tran, Vasile, Stnciugelu, Irina, 2001, Teoria comunicrii, Ed. SNSPA, Bucureti,

13