Republica Africa de Sud (Republic of South Africa) este situata in extremitatea sudica a continentului african, fiind localizata intre

22 - 35 latidudine sudica si 17 - 33 longitudine, avnd ca vecini: la N - Namibia, Botswana, Zimbabwe; la NE - Mozambic, Swaziland; la E si SE Oceanul Indian; la V si SV Oceanul Atlantic, are o suprafata de 1.219.090 km si o populatie de 48 milioane (in 2008) din care 75% negrii; 13% albi; 9% colorati si 3% asiatici. 2. Forma de guvernamant: este un stat national avand ca forma de guvernamant Guvernul National format din presedintele statului, un vice-presedinte si un cabinet format din reprezentantii partidelor alese in cadrul alegerilor nationale. Provinciile, in numar de 9, au la rndul lor un guvern provincial condus de un premier si un cabinet 3. Limba nationala : In RSA exista 11 limbi oficiale si anume: Engleza, Africaans, Kosa, Ndebele, North Sotho, Venda, South Sotho, Swazi, Tsonga, Tswana, Xhosa si Zulu, limba folosita in activitatea comerciala fiind engleza. 4. Capitala guvernamentala este la Pretoria, cea legislativa la Cape Town, iar cea juridica la Bloemfontein. Alte orase importante sunt: Johannesburg (centrul economic si financiar al tarii), Durban (cel mai mare port al continentului si al 7-lea din lume), Port Elisabeth, Pietermaritzburg, George, East London. 5. Moneda national este Randul (simboluri: ZAR sau R). Subdiviziune: cent-ul, 1R=100 centi. Cursul de schimb: 1US$= 8,00 R (2008). 6. Ziua nationala a RSA este 27 aprilie Ziua Eliberarii. Religie : In RSA peste 80% din populatie este crestina (reformati, catolici, anglicani, luterani, baptisti, ortodocsi, penticostali, adventisti, etc.). Alte religii practicate sunt: hindu, musulmana si mozaica Economy GDP (current US$) (billions) GDP growth (annual %) 4.2 2000 2005 2008 2009 20010

132.88 247.05 275.28 282.75 363.91 5.3 3.6 8.8 -0.2 -1.7 5.4 -0.5 2.8 8.9 -4.9 7.2 .. 8.1

Inflation, GDP deflator (annual %) Cash surplus/deficit (% of GDP) -2.0

ACDC stabilete un regim comercial preferenial ntre UE i Africa de Sud, cu instituirea progresiv a unei zone de liber schimb (ZLS) pentru libera circulaie a mrfurilor. UE este principalul partener al Africii de Sud, att pentru comer, ct i pentru investiii. ZLS are ca obiectiv asigurarea unui acces mai bun al Africii de Sud la piaa Comunitii, precum i accesul UE la piaa Africii de Sud. Prin urmare, acesta joac un rol important pentru integrarea Africii de Sud n economia mondial. Acordul reglementeaz aproximativ 90 % din schimburile bilaterale actuale ntre cele dou pri. Dispoziiile acordului se extind asupra cooperrii n domeniile cele mai diverse, cum ar fi:

cooperarea social, bazat pe un dialog privind mai multe aspecte, cum este libertatea de asociere, drepturile lucrtorilor, drepturile copilului, egalitatea de anse ntre femei i brbai i violena mpotriva femeilor; cooperarea n scopul proteciei mediului, n special n ceea ce privete schimbrile climatice; cooperarea cultural; cooperarea n lupta mpotriva drogurilor i a splrii banilor; cooperarea n domeniul sntii i, n special, lupta mpotriva SIDA.

Comer exterior Export 67.93 mld. de $(2009 est.) Bunuri exportate Parteneri de export Olanda 5.2% (2008) aur, diamante, platin i alte materiale i minerale, echipamente i utiliaje Japonia 11.1%, SUA 11.1%, Germania 8%, Marea Britanie 6.8%, China 6%,

Import 70.24 mld. de $(2009 est.) Bunuri importate produse alimentare echipamente i utiliaje, chmicale, produse petroliere, instrumente tiinifice,

Parteneri de import Germania 11.2%, China 11.1%, SUA 7.9%, Arabia Saudit 6.2%, Japonia 5.5%, Marea Britanie 4% (2008) Investiii strine directe 125.7 mld. de $(31 decembrie 2009 est.) Datorie extern brut 73,84 mld. de $(30 iunie 2009 est. Sursa: CIA World Fact Book

Statistics South Africa 7 P0021 Annual financial statistics 2010 T SIC 2 - Mining and quarrying industry SIC 3 - Manufacturing industry SIC 6 - Trade industry SIC 7 - Transport, storage and communication industry SIC 8 - Real estate, activities auxiliary to financial intermediation and other business services industry (excluding financial intermediation and insurance) Time series of turnover per industry from 2001 to 2010

Time series of turnover per industry from 2001 to 2010

SIC 1 - Forestry and fishing industry SIC 4 - Electricity, gas and water supply industry SIC 5 - Construction industry SIC 9 - Community, social and personal services industry (excluding government institutions

Relaii economice

Pn n 1990, Romnia nu a ntreinut relaii comerciale directe cu Africa de Sud. Structura schimburilor comerciale este urmtoarea:

Export: rulmenti, reductoare si cutii de viteza, motoare cu ardere interna, robinete si armaturi industriale,masini, aparate si materiale electrice, becuri,vapoare mineraliere, ciment, fire texturate din poliester si nylon, covoare, recipiente pentru gaze, masini unelte, angrenaje si roti de frictiune, profile metalice, echipamente agricole diverse, articole electrocasnice (incalzitoare de apa, aragaze), benzi de otel laminate la cald si la rece, mobila, uree, produse chimice (clorosodice), masini si dispozitive mecanice, aparatura IT, cabluri electrice, acumulatori, materiale plastice si articole din

material plastic, aluminiu si articole din aluminiu, produse siderurgice din fonta, fier si otel (produse siderurgice roluite sau plate, srme sau bare din otel), organe de asamblare (suruburi, bolturi, nituri), tevi si conducte din fier sau otel, tabla si benzi de otel inox, cauciuc si articole din cauciuc, anvelope, cherestea, furnir, condimente, seminte de coriandru, produse ceramice, sticla si articole din sticla, tricotaje, confectii textile, incaltaminte cu fata din piele, etc.

Import: minereu de fier, carbune energetic, produse chimice, sucuri citrice, vinuri si alte buturi alcoolice, textile si tricotaje, conserve de carne si de peste, aur in forma semiprelucrata, lna, concentrate de proteina si substante proteice, pompe, masini de tricotat, hrtie, tutun, asbest, piei, produse farmaceutice, masini si aparate electrice, etc.

Evoluia schimburilor comerciale bilaterale in perioada 2000-2008

Investii in romania 1996 s-a finalizat prima investiie major de capital sud-african n Romnia n valoare de 18 milioane dolari de ctre firma South African Breweries (SAB) prin preluarea pachetului majoritar de aciuni de la fabrica de bere S. C. VULTURUL BUZAU. Ulterior, investiia a crescut la 110 milioane prin preluarea de aciuni la fabrici similare din Cluj i Piteti

Sursa: British Geological Survey Top 15 companii productoare de aur din lume 1. Barrick Gold - Canada - 241.5 tone

2. Newmont Mining - SUA - 167.7 tone

3. AngloGold Ashanti - Africa de Sud - 140.4 tone

4. Gold Fields - Africa de Sud - 102.4 tone

5. Goldcorp - Canada - 78.4 tone

6. Newcrest Mining - Australia - 72.8 tone

7. Kinross Gold - Canada - 68.0 tone

8. Navoi MMC - Uzbekistan - 62.5 tone

9. Freeport-McMoRan - SUA - 52.9 tone

10. Polyus Gold - Rusia - 43.1 tone

11. Harmony Gold - Africa de Sud - 41.7 tone

12. Cia de Minas Buenaventura - Peru - 34.1 tone

13. Agnico-Eagle Mines - Canada - 30.7 tone

14. Zijin Mining Group - China - 30.1 tone

15. Iamgold - Canada - 30.1 tone

80% din totalul rezervelor de mangan, 70% din totalul de crom i 40% din totalul mondial de aur. omaj de 40% este statul cu cea mai mare rat a omajului din lume, exceptnd Zimbabwe. Cele mai dezvoltate sectoare sunt: financiar, legislativ, comunicatii, energetic si transportul.

inegalitatea salarizrii i veniturilor blocheaz din ce n ce mai mult drumul Africii de Sud spre culmile succesului economic: n 2008, 83% din muncitorii de culoare aveau un venit de 5.000 de euro anual, n timp ce 77% din muncitorii albi aveau un venit anual de aproape 80.000 de euro. Africa de Sud este printre primii cinci exportatori de avocado, grapefruit, mandarine, prune, pere, struguri de mas, struti Cele mai puternice economii ale africii

cultura plantelor (cereale, trestie i sfecl de zahr, bumbac, tutun, citrice, vi de vie) (ovine - locul 1 n Africa, ca efective i ca producie de ln -, apoi caprine, bovine i porcine). Balana agricol este excedentar, Republica Africa de Sud fiind unul dintre principalii exportatori mondiali de produse agricole.